Sunteți pe pagina 1din 19

Trifoiul rou

In flora spontan, trifoiul rou, denumit stiinific Trifolium pratense, crete prin fnee, puni, rriti de pdure, livezi, buruieniuri de coast, de la deal i pan sus, la munte. Ca plant cultivat, este folosit ca nutre pentru animale, sporind cantitatea de lapte la vaci. In funcie de zon, trifoiul rou mai este cunoscut i ca bujorul vielului, capul dracului, cncei, ciucurul popii, ciucurul voinicului, luhr, tirifoi, trahoi, trifoi slbatic, trifoi turcesc sau trifoiul calului. In scop terapeutic se foloseste trifoiul din flora spontan, mai precis florile, de culoare roz-deschis sau rosu-purpuriu, rupate in inflorescente, care se cule pe timp frumos, din mai si pana in septembrie. In trecut, ceaiul de trifoi rosu se folosea contra tusei si la bai, impotriva durerilor reumatice. !stazi, tratamentul cu flori de trifoi rosu se recomanda in afectiuni uterine, astm, boli renale, cancer, circulatie periferica deficitara, colici abdominale, diaree, dismenoree, reumatism, uta, inflamatii ale mucoaselor, leucoree, lombosciatica, mancarimi, sifilis, spondiloza anchilozanta, tuse persistenta sau convulsive, urticarie si aler ii. "atorita proprietatilor antiinflamatoare si diuretice, florile de trifoi rosu curata or anismul si san ele de to#ine. "e asemenea, trifoiul rosu limiteaza infectiile, elimina crizele de astm, amelioreaza durerile reumatice, inlatura colicile. Trifoiul, ca medicament, este eficient ratie calciului, fierului, ma neziului, potasiului si vitaminelor !, $%&, ', C si ( continute. Toate acestea sunt benefice landelor din or anism, stabilind un bun echilibru hormonal si calmand structurile nervoase. )tudiile cercetatorilor in medicina naturista au aratat ca trifoiul rosu, folosit ca medicament, are proprietati diuretice, antispasmodice, e#pectorante, sedative si tonice. Tocmai de aceea isi asesc remediul in frunzele mici si rosii acneea, astmul, bronsita, valorile ridicate ale colesterolului, tusea, problemele di estive, raceala, infectiile si problemele infertilitatii. Trifoiul rosu poate fi folosit drept remediu si pentru calmarea simptomelor menopauzei. *ermanenta stare de iritare dispare dupa o cura cu ceai de trifoi rosu uscat, datorita continutului

de fitoestro eni, substanta chimica ce re leaza dezechilibrul hormonal, specific acestei perioade. *oate fi folosit si pentru proprietatile sale tonice ca un bun dezinfectant al or anismului. +ai mult, nutrientii continuti incetinesc dezvoltarea celulelor canceroase, iar specialistii americani il recomanda ca remediu in tratarea cancerului. ,ecunoscute pentru proprietatile lor purificatoare, florile de trifoi rosu sunt eficiente in curele de deto#ifiere, fiind aliati de incredere mai ales pentru ficat. Trifoiul rosu poate fi folosit ca leac sub forma de ceai sau pulbere. *entru tratarea tusei, a bolilor renale si a utei se prepara o infuzie care actioneaza ca emollient si diuretic. *este o lin urita de flori uscate si maruntite, se toarna o cana de apa fierbinte, se acopera vasul pentru zece minute, apoi se strecoara. )e pot bea trei-patru cani pe zi. In caz de spondiloza anchilozanta, circulatie periferica deficitara si afectiuni uterine se face un ceai din doua lin urite de planta care se pun in apa clocotita si se mai fierb cinci minute. )e pot bea doua ceaiuri pe zi. Impotriva spondilozei anchilozante se pot face si bai cu trifoi rosu. In cinci litri de apa se pun o suta, doua sute de rame de planta cand clocoteste apa si se lasa sa fiarba cinci minute. !mestecul obtinut se toarna strecurat in apa de baie. *entru a fi mai simplu, fa un saculet in care sa pui planta la fiert. $aia nu trebuie sa dureze mai mult de &- de minute si apa din cada nu trebuie sa treaca de talie cand se sta sezut. Impotriva mancarimilor de piele se foloseste e#tern un macerat din trifoi rosu in otet. )e pun patru lin uri de planta uscata si maruntita intr-o jumatate de litru de otet si se lasa opt zile la macerat dupa care se strecoara. In mierea de trifoi rosu se re asesc toate principiile active din flori ca vitamine, minerale si lucide. *e lan a proprietatile ei e#pectorante, antiseptice, depurative si diuretice, mierea de trifoi poate inlocui cu succes medicamentele care ajuta la fi#area calciului in oase. In trecut, atentia specialistilor in medicina traditionala se indrepta mai ales spre calitatile trifoiului rosu de aliat hormonal al femeilor, fiind o sursa importanta de izoflavone. . parte din acestea, odata introduse in or anism, sunt transformate in substante ce imita actiunea estro enului, hormon se#ual feminin, fara a prezenta insa efectele ne ative ale formelor sintetice ale acestuia /in cazul tratamentelor de substitutie hormonala la care apeleaza femeile la menopauza0.

In prezent, este tot mai studiat rolul florii de trifoi rosu pentru stimularea activitatii ficatului si pentru mentinerea compozitiei normale a san elui. "e fapt, administrarea zilnica de trifoi rosu /in cure de minimum o luna0 asi ura producerea bilei de catre ficat si, de asemenea, stimuleaza functia de neutralizare a to#inelor si de eliminare a acestora din or anism. 1umerosii antio#idanti din floarea dulce a acestei plante ajuta la purificarea san elui /eliminarea elementelor nocive care patrund in san e0, usurand astfel activitatea ficatului. )i consistenta san elui se schimba dupa administrarea remediilor pe baza de trifoi rosu, datorita cumarinei din aceasta planta. !stfel, persoanelor cu predispozitie spre formarea chea urilor de san e si trombozelor li se recomanda curele cu trifoi rosu, acesta avand proprietati anticoa ulante. "e asemenea, trifoiul rosu are si efect diuretic, fiind util pentru eliminarea e#cesului de apa din or anism /proprietate benefica mai ales pentru persoanele care prezinta retentie de apa0. In trifoiul rosu se re asesc cantitati considerabile de acid salicilic, substanta activa si din aspirina. "e aceea, specialistii ii atribuie acestei plante calitati anal ezice /de reducere a durerilor0 si antiinflamatoare /proprietate benefica si in afectiunile hepatice0. "e asemenea, florile trifoiului rosu au proprietati antibacteriene si antivirale, fiind eficiente mai ales in tratarea infectiilor de tipul salmonelei, virozelor de sezon, dar si infectiilor respiratorii cum este bronsita. 2lorile de trifoi e#ercit aciune emolient i cicatrizant asupra pielii. '#tractele din flori, sub form de cataplasme, sau ca bi enerale, inhib dezvoltarea ne ilor, hidrateaz pielea reducndu-i 3n acelai timp e#cesul de sebum i ajut la dispariia treptat a acneei, 3n special al celei cu localizare toracic. $ile cu trifoi rou sunt deosebit de indicate 3n cazul arsurilor solare, avnd efecte calmante i reducnd riscul apariiei cancerului de piele. !plicaiile e#terne mai sunt utile 3n caz de eczem, herpes /bucal sau enital0 i psoriazis. C.1T,!I1"IC!4II, ,'!C4II !"5',)' 'ste bine s se evite administrarea preparatelor pe baz de trifoi rou, 3n sarcin sau atunci cnd se vrea conceperea unui copil, cci e#ist posibilitatea producerii unui avort. Trifoiul rou nu se va administra 3n cazul unor tratamente cu substane anticoa ulante, deoarece se pot produce hemora ii. Tratamentele interne cu aceast plant nu se vor face simultan cu administrarea unor medicamente anal ezice salicilate /aspirin0. *ersoanele predispuse la hemora ii, este bine s evite folosirea trifoiului rou 3n cure.

Produse care contin trifoi rou


Ceaiul detoxifiant si hepatoprotector LiverHelp
Compozitie: 6iver7elp este un produs %--8 natural, fara conservanti, coloranti sau alti aditivi chimici, continand doar plante alese din zone nepoluate9 fructe de armurariu, papadie, flori de trifoi rosu, radacina de hintura albastra, radacina de lemn-dulce. Recomandari: ,e larea licemiei Modul de administrare: Ceaiul 6iver7elp se administreaza sub forma de ceai, in cure de deto#ifiere si protectie a ficatului de minimum % luna, dar se poate administra si ulterior, ocazional, in stari de oboseala a ficatului si intre ului or anism, in diferite probleme ale aparatului di estiv /balonari, flatulente, astrite hipoacide etc.0. Intr-un litru de apa se pun doua lin urite dozatoare de ceai 6iver7elp, se dau in clocot si se mai fierb minimum un minut si ma#imum & minute, dupa care ceaiul se acopera, se lasa la racit, se "eto#ifiere, !fectiuni RECOMA !ARI"ca supliment alimentar : -"eto#ifiant , e#pectorant , tonic hepatic , sursa de fitoestro eni 9 -! onist - anta onist estro enic , ceea ce determina 9 -reducerea riscului aparitiei cancerului limfatic , de prostata , san , ovare , endometru , oase , vezica urinara : - reducerea inflamatiilor si durerilor de san : - reducerea manifestarilor in menopauza si premenopauza 9 cardiovasculare , bufeuri , stari depresive , palpitatii , osteoporoza , uscaciune va inala , etc .: - "eto#ifica limfa , plamanii , ficatul , rinichii , san ele : - )timuleaza secretia biliara : - !ntianemic : COMPOZITIE ( 2 cps. ) : -Trifoi rosu / Trifolium pratense 0 tulpina , flori , frunze - %--- m : -5itamina C - & m : -!lte in rediente - elatina / capsule 0 hepato-biliare, 2icat ras, Colesterol marit, strecoara si se bea neindulcit, in doua prize9 dimineata si seara.

Capsule Red Clover

- ,educe concentratia de acid uric /in uta0 : - !ntibronsitic , antiastmatic , antitusiv , e#pectorant : - "ermatonic - acnee , psoriazis , eczeme , intepaturi de insecte , abcese , ulceratii , candidoze , alte afectiuni dermatolo ice : - ,educe simptomele afectiunilor venerice sifilis : - "econ estioneaza landele salivare : - ,educe inflamatiile oculare , uro- enitale , astro-intestinale , reumatice , an lionare in scrofuloza / afectiune de natura tuberculoasa 0 si in sarcoidoza : - ,ela#eaza si tonifica sistemul nervos , echilibreaza psiho-emotional / creste capacitatea de comunicare 0 : - !lcalinizant va inal si uterin . MO! !E A!MI I#TRARE : - & caps. de & ori pe zi la masa sau conform recomandarii consultantului de specialitate .

Actiune: *lanta are propietati depurative, antitusive, e#pectorante, antiinflamatoare, antispastice, diuretice, emoliente, estro enice, cicatrizante si antitumorale. Recomandari: Intern: antispastic, antiinfectios, urinare, antiinflamator, entero-colite

reumatism, dismenoree, leucoree, inflamatii ale cailor urinare, artroze, spondilita, uta, bronsite, tuse spastica, tuse convulsiva, astm bronsic E$tern: boli ulceratii, cronice Mod de preparare si administrare: de piele, acnee, eczeme, dermatoze psoriazis sau alte

Intern: !djuvant in tratamentul tusei, diareei, bolilor renale si utei9 infuzie de o lin urita la o cana, &;< cani pe zi. Tratarea spondilozei anchilozante9 decoct cu & lin urite de planta la o cana cu apa. )e fierbe

Ceai Trifoi Rosu


Compozitie: Trifoi rosu

= minute si se beau & cani pe zi. E$tern: *entru calmarea durerilor plante reumatice9 Infuzie concentrata, %--

la un litru de apa, care se adau a in apa de baie. )e sta %=-&- minute cu frectii usoare pe partile dureroase.

Salvia - planta care salveaza viata


>"orinta salviei este sa-i faca pe oameni nemuritori>, se spunea in 'vul +ediu. . credinta straveche, inscrisa chiar in numele plantei. >)alvia> vine din latinescul >salvare> - a fi sanatos, a vindeca, a salva. 6a romani, era o planta sacra, culeasa cu protocol. "espre aceasta planta e#trem de aromata, cu frunze verzi, albicioase, si flori rozalbe si violete, se spunea in !ntichitate ca este sacra, fiind adusa pe pamant chiar de zei. >Cine are salvie in radina nu lasa batranetea sa se apropie> spune un vechi proverb chinezesc. +edicii reci si romani ?alen, *linius, "ioscoride elo iaza si ei salvia, considerand-o o re ina a ierburilor tamaduitoare, cu efecte protectoare ma ice. In ,oma antica, salvia era considerata o planta sacra, fiind adunata cu un intre ritual. Cel care oficia ceremonialul aducea drept jertfa paine si vin, imbracat intr-o tunica alba. ,omanii interziceau folosirea obiectelor de metal, considerand ca devin otravitoare in contact cu salvia. +ai ales la trecerea dintre iarna si vara, salvia era un remediu nelipsit, fiind folosita ca deto#ifiant, protector impotriva diverselor infectii care apar in aceasta perioada, tonic nervos si psihic, reintineritor. )e credea ca acela care va consuma salvie inca de la inceputul primaverii va intineri si el odata cu natura. '#ista multe mituri terapeutice le ate de aceasta planta sacra, mituri pe care stiinta moderna se straduieste sa le intelea a si sa le dea o utilitate practica. )alvia este o planta cercetata intens, careia medicina ii descopera tot mai multe aplicatii practice. 'a nu este doar un medicament natural cu multiple aplicatii, ci si un leac e#celent pentru mentinerea sanatatii. )i in medicina traditionala romaneasca, salvia are numeroase intrebuintari. !vand o mare sensibilitate la in heturile din timpul iernii, ea este o planta care necesita in rijiri speciale si, ca atare, nu creste spontan, ci doar cultivata, mai ales in zonele sudice ale tarii. "e la ea se folosesc frunzele si partile aeriene inflorite, care sunt foarte bo ate in uleiuri volatile, avand un ust puternic aromatic si astrin ent. ?asim aceasta planta sub forma de ceai in practic toate ma azinele specializate de tip *lafar, la fel ca si anumite preparate pe baza de salvie, cum ar fi

tinctura.

Retete pe baza de salvie

Pulberea )e obtine prin macinare cat mai fina cu rasnita electrica de cafea. "epozitarea pulberii de salvie se face in borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de ma#imum doua saptamani /deoarece uleiurile volatile se evapora foarte rapid0. "e re ula, se administreaza de <-@ ori pe zi, cate o jumatate de lin urita rasa, pe stomacul ol. Tinctura )e pun intr-un borcan cu filet cincisprezece lin uri de pulbere de salvie, peste care se adau a doua pahare /@-- ml0 de alcool alimentar de =- de rade. )e inchide borcanul ermetic si se lasa la macerat vreme de doua saptamani, dupa care se filtreaza, iar tinctura rezultata va fi pusa in sticlute mici, inchise la culoare. )e administreaza cate o lin urita diluata in putina apa, de patru ori pe zi. 'ste folosita ca echilibrant nervos si hormonal, stimulent al activitatii cerebrale si al memoriei. 'ra foarte mult folosit de catre calu arii benedictini, care il considerau un eli#ir pentru nervi si di estie. Iata reteta sa de preparare9 intr-un litru de otet natural de tetul de salvie Intr-un litru de vin natural alb se pun douazeci de lin uri de pulbere de salvie si se lasa sa se macereze vreme de trei saptamani, dupa care se strecoara. )e iau cate < lin uri din acest vin, inainte sau dupa masa. !dministrat inainte de masa, vinul de salvie stimuleaza apetitul si invioreaza. 6uat dupa ce am mancat, vinul de salvie - spune medicul francez Aean 5alnet - este un e#traordinar remediu contra surmenajului si a asteniei, contra astmului, contra distoniei neuro-ve etative. *otrivit aceluiasi medic, vinul cald de salvie este un e#celent profilactic pentru raceala si ripa. Vinul stimulant de salvie

mere /sau de mere cu miere0 se lasa sa se macereze, vreme de doua saptamani, =- de rame de frunze de salvie maruntita. 5a rezulta un otet foarte aromat, cu efecte tonice di estive, carminative /reduce balonarea0, invioratoare, un e#celent adaos la salatele de primavara. '#tern este folosit ca frectie impotriva racelii, a durerilor reumatice, a starilor de oboseala fizica si psihica.

o jumatate de litru de apa, vreme de cinci minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final se amesteca cele doua e#tracte, obtinandu-se apro#imativ un litru de preparat, care se foloseste intern /%-& cani pe zi0 sau e#tern, sub forma de comprese si bai. Cataplasma cu salvie . mana de frunze maruntite de salvie se lasa

!ecoctul combinat )e pun <-@ lin uri de salvie maruntita la macerat in jumatate de litru de apa, vreme de B-%- ore, dupa care se filtreaza. *reparatul rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca

timp de %-& ore sa se inmoaie in apa calda /@--=- de rade Celsius0. "upa trecerea acestui interval de timp se aplica direct pe locul afectat, acoperindu-se cu un tifon. )e lasa vreme de o ora.

"oli interne# tratate cu salvie

$ronsita, astmul, rinita, sinuzita, bolile respiratorii cu secretii abundente - pulberea de salvie, administrata constant vreme de o luna, cate o jumatate de lin urita de @ ori pe zi, reduce cantitatea de secretii si are efecte antiinfectioase puternice. 'ste recomandata mai ales in perioada de primavara, inclusiv bolnavilor cronici, pentru ca are efecte

deto#ifiante puternice, actionand asupra cauzelor profunde ale acestor boli.

Indi estia, balonarea - se ia inainte de masa un sfert de lin urita de pulbere de salvie. !ceasta planta stimuleaza di estia si echilibreaza apetitul, avand calitatea de a impiedica formarea azelor in intestin. In

lumea araba, salvia este numita >iarba beduinilor>, decoctul combinat de salvie fiind un remediu celebru pentru tratarea tuturor problemelor di estive, mai ales a diareei, a colitei de fermentatie si a diferitelor infectii ale tubului di estiv. *entru tratarea acestor afectiuni se iau &-< cani de decoct combinat de salvie pe zi. Ciclu menstrual nere ulat, foarte abundent sau dureros, sterilitate feminina se administreaza o jumatate de lin urita de salvie, de patru ori pe zi, pe stomacul ol. Cn tratament va dura trei luni si va avea efecte ample de armonizare atat cat si la nivel productia receptorii hormonal, landelor influentand endocrine,

femei, a aratat ca dupa < luni de tratament cu salvie, s-au rarit sau chiar au disparut bufeurile nocturne, precum si transpiratia abundenta. "e altfel, impotriva transpiratiei e#cesive sau cu miros neplacut, salvia are efecte e#traordinare, fiind un adevarat deodorant cu administrare interna, asa cum vom vedea in continuare9 Transpiratia e#cesiva - studii facute in paralel in !n lia, ?ermania si )tatele Cnite au aratat fara dubiu ca salvia reduce puternic sudoratia, inclusiv cea care apare pe fondul unor dezechilibre la nivelul landelor cortico-suprarenale. )e administreaza in acest scop sub forma de tinctura, cate @ lin urite pe zi, sau de decoct combinat, din care se bea % cana pe parcursul unei zile /are un ust neplacut, dar este foarte eficient0.

diferitilor hormoni. Tulburari de menopauza - contra acestor probleme, tinctura de salvie este un adevarat eli#ir, reducand transpiratia, rarind aparitia bufeurilor, avand un puternic efect de reintinerire. )e administreaza cate o lin urita de tinctura /intotdeauna diluata in apa0 de <@ ori pe zi, pe stomacul hemora iilor care apar ol. 'fectele la debutul terapeutice apar dupa @ saptamani. Contra

"iabetul de tip II - salvia sporeste foarte mult receptivitatea /cu pana la &-< ori0 or anismului la insulina - este concluzia unui studiu erman pe aceasta tema. In acest scop, se administreaza decoctul combinat de salvie, cate o cana pe zi. !stenie de primavara, surmenaj - se iau =de picaturi de tinctura de salvie de <-@ ori pe zi. 'fecte mai puternice se obtin daca

menopauzei se foloseste pulberea de salvie, administrata in acelasi mod ca mai sus. Cn studiu realizat in Italia in %DDB, pe <- de

aceasta tinctura se ia diluata in ceai rece de roinita /melisa0. Cancer la colon, tumori pe tubul di estiv - in medicina combinat traditionala de salvie, araba, din decoctul care se

sustine terapeuta de ori ine austriaca +aria Treben, care adau a faptul ca salvia este un minunat ajutor in toate formele de cancer, citand un faimos dicton din 'vul +ediu9 >"e ce sa moara omul, daca in creste salviaE>. radina

administreaza &-< cani pe zi, in cure de minimum < luni, este un remediu redutabil impotriva acestor afectiuni. !celasi lucru il

"oli externe# tratate cu salvie


,ani care se vindeca reu - se aplica pe locul afectat o cataplasma cu frunze maruntite de salvie /preparata dupa metoda prezentata anterior0. Tratamentul se face zilnic, cate o ora, vreme de minimum < saptamani. 'czeme infectioase - se fac spalaturi cu decoct de salvie, apoi se aplica o cataplasma cu salvie, care se tine vreme de %-< ore, dupa care locul tratat se lasa sa se zvante. 2runzele de salvie contin principii cu puternice efecte antibacteriene si antifun ice /combat ciupercile parazite0. *entru revi orare - se fac bai cu decoct de salvie /= litri la o cada de apa0 de doua ori pe saptamana. $aile cu salvie confera o stare de tonus psihic si vioiciune, inlatura oboseala, dau corpului un miros placut.

Retete de frumusete
*entru mentinerea culorii naturale si a stralucirii parului, dupa spalatul obisnuit cu sampon, se face ultima clatire cu decoct combinat de salvie, preparat dupa reteta pomenita anterior. *entru parul ne ru, se recomanda un decoct preparat in acelasi mod, dar dintr-un amestec in parti e ale de ceai ne ru si salvie. )alvia e buna si pentru in rijirea parului carunt, pe care il intareste si caruia ii inchide culoarea.

*entru tenul cu pori dilatati, patat, ofilit - se fac spalaturi, in fiecare dimineata si seara, cu decoct combinat de salvie. )uplimentar, se pune pe obraji, seara, o compresa cu acest preparat, care se tine vreme de un sfert de ora. "intii frecati cu frunze de salvie devin albi si stralucitori.

Precautii !dministrarea plantei la persoanele e#trem de sensibile poate produce convulsii di estive. *lanta este contraindicata in eneral epilepticilor. In cazul diabeticilor insulino-dependenti, in timpul administrarii salviei, licemia va fi strict suprave heata. 2emeile care alapteaza nu vor folosi aceasta planta, care este recunoscuta pentru efectul sau foarte rapid de oprire a lactatiei. Salvia si varsta a treia Inca din 'vul +ediu se spunea despre salvie ca are un puternic efect intineritor, ajutand mai ales mentinerea nealterata a facultatilor intelectuale si emotionale, pana la varste inaintate. )tudii facute recent intr-un centru medical din 1eF Castle /!n lia0 au confirmat din plin acest lucru, punand in evidenta trei elemente e#trem de importante9 - salvia ajuta la mentinerea tineretii celulelor din care este formata scoarta cerebrala /prin efectul antio#idant0 - salvia actioneaza asupra receptorilor unor hormoni importanti in mentinerea tineretii or anismului - salvia inhiba formarea unor enzime care blocheaza procese e#trem de importante la nivelul creierului, cum ar fi9 memorarea, asocierea, sinteza. "e altfel, aceasta planta actioneaza printr-un mecanism similar celor mai noi tratamente ale !lzheimer-ului.

Produse care contin salvie

CR$%& &'T(&C'$$ C) S&LV($


In%rediente: !Gua, )ulfur, *ropHlene

Actiune: *rodusul are efect antibacterian, antiinflamator, epitelizant, uor anestezic i astrin ent datorate asocierii dintre cele dou e#tracte9 e#tractul apos de propolis i e#tractul de salvie. Recomandari: 'ste recomandat inainte i dup intervenii chirur icale la nivelul cavitii bucale, in perioada de refacere a mucoasei datorit rolului calmant, antiinflamator, anestezic. "e asemenea are rol protector impotriva infeciilor care pot apare la nivelul cavitii bucale la persoanele purttoare de proteze fi#e sau mobile.

lHcol, !lcohol denat., *olHacrHlamide, C%<-%@ Isoparaffin, 6aureth-I, IsopropHl mHristate, )alicHlic acid, *Hrido#ine, ,etinHl acetate, alcohol, TocopherHl acetate, Triclosan, *arfum, )alvia .fficinalis oil, $enzHl +ethHlchloroisothiasolinone, +ethHlisothiasolinone, "isodium '"T!. Principiile acti&e cu ac'iune

antimicro(ian) *i anti+un%ic): sulf, acid salicilic, triclosan, ulei de salvia, sunt incorporate intr-o baz uoar de crem- el. 'fectul preparatului este completat de prezena vitaminelor !, ' i $J. Mod de administrare: Crema se aplic seara, pe pielea curat, dup ce aceasta a fost tears mai intai cu un tampon de bumbac imbibat cu loiune antiacnee cu ulei de salvia.

)lei esential de salvie


Compozitie: Cleiuri esentiale, sitosterol, sti masterol, or anici, flavone, $%, taninuri, acid acizi vitamina nicotinic,

vitamina C, enzime, rasini, lipide, lucide, saruri minerale. Indicatii: uleiului *roprietatile de salvie astrin ent, terapeutice sunt9 ale

antiseptic, antiinfectios,

*el cu Salvie si Propolis


Compozi'ie: e#tract de propolis, e#tract de salvie

antileucoreic,

re leaza activitatea

landelor endocrine,

mareste rezistenta or anismului, re lator al poftei de mancare, reduce durerile si san erarile menstruale, calmant, diureic,

cicatrizant, diaforetic, hipertensiv usor, tonic di estiv, scade secretia lactata, racoritor. ,Z I TER : ciclu dificil, cu san erari abundente, dureri abdominale, retentie de apa in tesuturi, balonari, dureri de cap, nervozitate, astm ,Z E-TER : farin ita / ar ara cu infuzia0, in ivita /clatirea urii cu infuzie0, rani /comprese cu infuzie0, tratarea tenului ras, seboreic /comprese cu infuzie;tinctura0, leucoree, spalaturi cu infuzie sau tinctura diluata Modalitati de intre(uintare e$terna:

cazurile de astenie, favorizeaza eliminarea azelor din intestine, participa la distru erea microor anismelor, diminueaza sau inlatura spasmele muschilor netezi, are actiune hemostatica locala, contracta capilarele si reduce secretiile, diminueaza inflamatiile, favorizeaza procesul de epitelizare, scade usor tensiunea arteriala. Mod de administrare: )upliment nutrional ce actioneaza ca tonic si revi orant al or anismului in cazurile de astenie, favorizeaza eliminarea azelor din intestine, participa la distru erea microor anismelor, diminueaza sau inlatura spasmele muschilor netezi, are actiune hemostatica locala, contracta capilarele si reduce secretiile, diminueaza inflamatiile, favorizeaza procesul de epitelizare, scade usor tensiunea arteriala.

Inhalatiile, masajul, baia, comprese, candela /lampa0 odoranta Mod de administrare: Intern: %- picaturi de < ori pe zi timp de % luna. Cura se poate relua de mai multe ori pe an. E$tern: badijonari in zonele afectate.

Ceai de salvie
Compozitie: )alvie Recomandari: arterita, varice, diabet zaharat, 7ipotensiunea transpiratie arteriala, abundenta,

)lei de salvie +capsule,


Compozitie: '#tract uleios /macerat0 de salvie -.= ;capsula. Indicatii: )upliment nutrtional ce actioneaza ca tonic si revi orant al or anismului in

losita, dischinezie biliara,

rheumatism cardio-articular, in ivita, afte Indicatii: !djuvant in diabet, hipotensiune, transpiratie, distonii neurove etative,

dischinezie

biliara,

in ivite,

farin ita,

,z intern: )e beau < ceaiuri pe zi neindulcite cu % ora inaintea meselor principale. ,z e$tern: )e fac spalaturi, comprese ar ara si

oli omenoree, bronsita Mod de administrare: 6a %-& lin urite se adau a o cana de &=- ml apa fierbinte. )e lasa acoperit %= - &- minute dupa care se filtreaza.

(nul
Inul /6inum usitatissimum0 este o planta medicinala anuala folosita inca din !ntichitate. ,adacina este pivotanta, de culoare alba, lun a si subtire si puternic ramificata. Tulpina este erecta si poate ajun e la o inaltime de un metru, iar in varf este situata umbela de flori. 2lorile au cinci petale si sunt de obicei de culoare albastra, iar uneori de culoare alba. 2ructul este o capsula sferica, impartita in zece compartimente, fiecare continand seminte lucioase, alun ite si plate, de culoare maro. Inul este ori inar din re iunile +editeranei, Crimeei, Caucazului si !siei +ici. !stazi poate fi intalnit, in culturi, in 'uropa Centrala, $el ia, .landa, in estul ,usiei, ' ipt, !bisinia, !l eria, estul Indiei si !merica de 1ord. *erioada de inflorire a inului este iunie-iulie, iar recoltarea se face in luna au ust, de indata ce tulpina incepe sa devina albuie. &lte denumiri- in de fuior, in de samanta Partile folosite- semintele Compozitie chimica )emintele de in contin pana la <=-@=8 ulei. "e asemenea sunt bo ate in acizi rasi nesaturati ome a-<, contin proteine, mucila iu, fitosteroli hipocolesterolemianti, li nani antiinflamatori si licozide cianozidice. (ndicatii terapeutice

)emintele de in sunt usor la#ative, fiind folosite pentru tratarea pe termen lun

constipatiei si a bolilor colonului. !cestea contin mucila iu, ce captuseste si calmeaza mucoasele iritate ale sistemului di estiv. "ecoctul de seminte de in, la care se adau a zeama de lamaie, are efect in tratamentul litiazei renale, mai ales cand este insotita de dureri foarte mari. 2itoestro enii din seminte au efecte benefice asupra cancerului de san si de colon. In caz de colita sau enterocolita, constipatie, inflamatii ale rinichilor si vezicii urinare se recomanda un decoct de seminte de in. )eara, se pune la macerat o lin ura de seminte de in intrun sfert de litru de apa, dimineata se fierbe putin dupa care se in hite pe stomacul ol. )e repeta operatia mai multe zile la rand. In caz de noduli sau hemoroizi, induratii insotite de dureri interne, se aplica comprese cu decoct de seminte de in si musetel, invelite intr-un prosop sau intr-un saculet. !mestecul de ulei de in si apa de var, in cantitati e ale, poate fi folosit ca pansament pentru arsuri. Ceaiul de seminte de in este un bun emolient in caz de tuse, avand de asemenea si un usor efect la#ativ. !cesta reprezinta de asemenea o e#celenta cura impotriva utei, reumatismului, catarului, tusei, inflamatiilor, febrei, afectiunilor si litiazei urinare. 2urunculele pot fi tratate aplicand pe ele un saculet de ceai fierbinte de seminte de in, sau acest ceai in amestec cu albenele si coada calului. Preparate pe baza de in )emintele crude pot fi in hitite fie nemestecate, cu putina apa, ori se mesteca foarte bine. 2ormeaza in tubul di estiv un bol cu proprietati emoliente ce ajuta la eliminarea reziduurilor. Infuzia de in se prepara din & lin uri de seminte la o cana de apa fierbinte, ce se lasa la infuzat %- minute. +aceratul de in se prepara din %=-&timpul zilei, dar nu in timpul meselor. Contraindicatii )e recomanda sa nu se foloseasca in de catre persoanele ce sufera de cancer de prostata sau care au blocaj intestinal. de seminte la % litru de apa rece. )e lasa la macerat peste noapte, iar apoi se strecoara. )e administreaza un pahar dimineata si alte @-= in

Inul nu trebuie combinat cu alte medicamente, la#ative sau lichefiante ale bolului fecal. 1u se utilizeaza in sarcina sau alaptare.

Produse care contin in

Ceai de in
Compozitie: fructe de in - 6inum usitatissimum 6., fam. 6inaceae Actiune: la#ativa, antilitiazica renala. Recomandari: in mod traditional, in constipatii, pietre la rinichi: faina de in se utilizeaza in tratarea Mod de preparare: Intern: ca atare: macerat - se lasa % lin ura fructe in &=- ml apa, timp J-B ore, se strecoara, se incalzeste usor. E$tern: se macina fructele, iar faina se amesteca cu apa calda. Mod de administrare: Intern: %-& lin uri seminte intre mese sau seara, la culcare. &-< cani;zi. E$tern: cataplasme. abceselor, furunculelor, cistitelor.

me.a /-0-1 - )lei din seminte de in capsule


Compozitie: . capsul de % de ulei din semine de in conine =--m de acid alfa linoleic /.me a <0, %&< m acid linoleic /.me a J0, %@- m acid oleic /.me a D0 si I& m de ali acizi rai i fitonutrieni. Indicatii: 'ste recomandat 3n cazul nivelul crescut al colesterolului, depresie i tulburri ale memoriei, constipaiilor acute i cronice, ameliorarea eczemelor i psoriazisului. Cleiul din semine de in conine de & ori mai muli acizi rai .me a < dect uleiul de pete i un amestec de acizi eseniali .me a < i .me a D. Mod de administrare: % capsul pe zi

2laxilip - 3ave Pharma capsule


Compozitie: 2iecare capsula de 26!KI6I* contine9 *udra deshidratata de !llium )ativum &-- m '#tract de Commiphora +uLul %-- m Clei de 6inum Csitatissimum/in0 I-- m '#tract de Tri onella 2oenum raecum %- m '#cipienti9 ulei de soia. Indicatii: Tulburari asociate hiperlipidemiei, 7ipercolesterolemie, $oala coronariana, Tulburari cardiace asociate aterosclerozei Mod de administrare: !dministrare orala9 %-& capsule, de & ori pe zi. Capsulele se in hit intre i cu un pahar de apa.

Hof Lipomin - Hofi.al comprimate


!si ura aportul de nutrienti si substante bioactive necesare echilibrarii dietei in prevenirea si combaterea aterosclerozei/inhiba in rosarea si indurarea peretelui arterial, impiedicand reducerea pro resiva a lumenului si pierderea elasticitatii vaselor arteriale0. Compozitie: 2iecare comprimat contine e#tract inulinic de topinambur, concentrat de resat de in, ulei de in, e#tract concentrat de usturoi, e#tract selectionat de praz, saruri minerale. Actiuni:7ipolipemianta, hipocolesterolemianta, de scadere a tri liceridelor serice. ,e leaza raportul intre colesterolului bun si rau /7"6;6"60, reechilibreaza starile de dislipidemie de diferite etiolo ii

.ptimizarea nivelului colesterolului din or anism, neutralizarea si captarea de radicali liberi supero#idici, inhiba reactiile de formare a rasimilor in or anism si depunerea acestora. Mod de administrare: % - & comprimate de & - < ori pe zi dupa mesele principale sau dupa recomandarea medicului.