ASIGURARI INTERNATIONALE

1.

COORDONATELE

REGLEMENTARILOR

PRIVIND

PIATA

UNICA

EUROPEANA A ASIGURARILOR

Asigurarea a fost utilizat pentru prima dat de ctre comercianii din nordul Italiei, la nceputul secolului al XIV-lea. Urmaii acestora au introdus asigurarea maritim n Marea ritanie, n secolul al XV-lea. !a acea "reme, ma#oritatea transporturilor de persoane, comerciale sau de orice alt fel erau efectuate pe mare. $ea mai mare pro%lem o puneau ns ncrcturile din transporturile comerciale, care reprezentau o mare pierdere &financiar n special' dac nu a#ungeau la destinatie. (e e)emplu,c*inezi, pentru a minimiza pierderile care puteau aprea n timpul transportului, distri%uiau ncrctura pe mai multe na"e, n loc s o ncarce pe o singur na". +n acest fel, fiecare na" transporta marfa mai multor comerciani. (ac se scufunda o na" nainte ca ea s a#ung la destinaie, piederea se mprea la mai muli comerciani, aceasta fiind mult mai mic n raport cu cea suportat anterior de unul singur. +mprind ncrctura pe mai multe "ase, aceti comerciani au fost capa%ili s transfere o parte din riscul de daun. +n zilele noastre , asigurarea este perceput ca o industrie comple), o reea regulat care ofer o mare "arietate de produse i ser"icii care "in n spri#inul indi"izilor, familiilor i organizaiilor n pro%lemele de risc. ,otui, asigurrile nu au fost mereu complicate. Metode incipiente de asigurare au fost utilizate de-a lungul mai multor secole. +n timp, te*nicile de distri%uie a riscului s-au dez"oltat treptat p-n la forma lor actual. ."oluia asigurrilor s-a produs n paralel cu cea a legislaiei, a conta%ilitii i a formelor de comer. /amenii de afaceri au n"at s foloseasc te*nicile de asigurare pentru a micora riscurile inerente n acti"itatea lor, aa cum au in"at s foloseasc contractele pentru a sta%ili responsa%ilitile financiare ale prilor. +n trecut, oamenii erau dispui s accepte mare parte din riscurile pe care le nt-mpinau, %az-ndu-se la ne"oie pe spri#inul financiar al familiei, sau al comunitii religioase. $reterea gradului de comple)itate al "iei moderne i-a determinat s caute protecie mpotri"a riscului n r-ndul mecanismelor de asigurare formal. ,e*nicile de asigurare au aprut n ci"ilizaiile din Asia i /rientul Mi#lociu Islamic, dar i n .uropa Medie"al. +n cele din urm comerul european s-a e)tins spre America de 0ord i

restul lumii i, odat cu acesta, s-a e)tins i asigurarea. Metodele de asigurare s-au e)tins n funcie de ne"oile e)istente la un moment dat. 1.1 Piaa internaional - piaa e ropeana a a!i" rrilor +n anul 1223, piaa asigurrilor era dominat de numai c-te"a ri dez"oltate economic. Astfel, 42,35 din totalul mondial al primelor la asigurrile de "ia re"eneau 6tatelor Unite, 7aponiei i 8ermaniei. Aceste ri, la care se adaug Marea mondiale la asigurrile de "ia. +n anul 122:, pe piaa internaional a asigurrilor monopolul era deinut tot cam de aceleai ri &6UA, 8ermania, 9rana .l"eia, Italia', primele ncasate pro"enind n cea mai mare parte din asigurrile de %unuri si de rspundere ci"il. <iaa american genereaz n continuare, mai mult de #umtate din primele de asigurare ncasate n ntreaga lume. +n prezent cele mai mari regiuni ale lumii= America de 6ud i de 0ord, .uropa, Asia, genereaz fiecare o treime din "olumul total de prime ncasate la ni"el mondial. (ac n .uropa de Vest, 6UA, 7aponia, primale de asigurare dein o pondere de > ? 1@5 din <I , n Asia de 6ud-.st,America !atin sau .uropa de .st acestea nu ating nici A5 din <I . +n anul 1222, .uropa $entral i de .st a generat un "olum total de prime de 1A,@ miliarde U6( &apro)imati" acelai ca pentru elgia sau razilia'. !a 1 ianuarie 12A: a intrat n "igoare a ,ratatului de la Boma, iar piaa asigurrilor din fiecare ar mem%r a $.. funciona n conformitate cu reglementrile naionale #uridice i administrati"e referitoare la contractul de asigurare. ,ratatul prin care se instituia $omunitatea .conomic .uropean consacra patru li%erti fundamentale menite s asigure %una funcionare a <ieei $omune, i anume= li%era circulaie a mrfurilor, a persoanelor, a ser"iciilor i a capitalurilor. Altfel spus, cadrul legislati" comunitar se %azeaz pe o structur format din doua ni"eluri= a. ,ratatul de la Boma, care sta%ilete principiile generale ale <ieei UniceC %. (irecti"ele adresate statelor mem%re U., care le o%lig pe acestea s i actualizeze legislaia n conformitate cu cea comunitar. Art. : din ,ratatul de la Boma arat c <iaa $omuna D"a fi creat n decursul unei perioade de tranziie de circa 1@ aniD prin li%ertatea de micare i armonizarea legilor statelor mem%re. ,ot n acest articol se definete <iaa $omun ca fiind Do arie fr frontiere interne, n care ritanie, 9rana, Italia i $anada, adic cele apte mari puteri industrializate ale lumii, realizau mpreun :;5 din primele

li%ertatea de micare a mrfurilor, persoanelor, ser"iciilor i a capitalului sunt asigurate n concordan cu pre"ederile ,ratatuluiD. +n domeniul asigurrilor, o%iecti"ele <ieei $omune sunt= a. !i%ertatea consumatorilor de a alege orice poli de asigurare de la orice asigurtor autorizat din orice stat mem%ruC %. !i%ertatea asigurtorilor autorizai n orice stat mem%ru de a-i comercia1iza produse1e n $adru1 U.C c.Asigurarea unei concurene loiale ntre asigurtori, n ceea ce pri"ete preul, produsele i ser"iciile, cu desfiinarea tuturor %arierelor n calea li%erei concurene. (irecti"ele europene n domeniul asigurrilor de "ia "izeaz accesul la acti"itatea nesalarial a asigurrilor directe, precum i e)ercitarea anumitor acti"iti de asigurare, cum ar fi= a. asigurrile cuprinse n ramura "ia, mai ales asigurarea de "ia, de deces, mi)t, asigurarea de "ia cu contraasigurareC %. asigurarea de rentC c. asigurrile complementare practicate de societile de asigurare. d. asigurarea practicat n Irlanda i Begatul Unit al Marii ritanii, denumit asigurarea de sntate pe termen lung, nerealiza%il. (irecti"ele se refer la o serie de operaiuni ce decurg dintr-un contract, dar i la cele care depind de durata "ieii oamenilor, definite i pre"zute de legislaia asigurrilor sociale. <entru a putea desfura o acti"itate de asigurare, o societate tre%uie s o%in o autorizaie administrati" preala%il, s adopte o form de organizare pre"zut n legislaia naional, dup care "a fi supra"eg*eat financiar, prin urmrirea strii, de sol"a%ilitate, constituirii pro"izioanelor te*nice calculate pe %aza unor metode actuariale prospecti"e pentru fiecare contract n parte i a acti"elor reprezentati"e. (irecti"ele mai pre"d i constituirea unui fond de garanie, care s reprezinte 1E; din minimul mar#ei de sol"a%ilitate. <entru crearea unei piee unice, o%iecti"ele sunt urmtoarele= a. companiile de asigurari din orice ar mem%r U. s ai% li%ertatea de a nfiina sucursale in orice ar mem%rC %. companiile de asigurri din orice ar mem%r s-i poat "inde produsele n cadrul comunitii pe %aza unei singure autorizaii i su% supra"eg*erea rii n care i are sediul centralC

c. s aplice aceleai reglementri pri"ind supra"eg*erea acti"itii de asigurare-reasigurare de ctre toate statele mem%re U.C d. s fie armonizate clauzele principale ale contractelor de asigurareC e. asigurtorii s opereze n rile mem%re U. de pe poziii de egalitate cu companiile naionale din alte ri, supun-ndu-se aceluiai cadru legislati"C f. s nu restricioneze transferurile "alutare ntre prile mem%re. (irecti"ele U. au caracter de legi organice, care se "or aplica la multitudinea de situaii e)istente n statele mem%re, ns cu dorina de a atinge un grad de omogenitate pe piaa asigurrilor c-t mai nalt. <iaa european a asigurrilor a tra"ersat o perioad de sc*im%ri rapide i consolidate. <lanurile i strategiile ela%orate de Uniune .uropean pentru anul 122@, promo"au e)tinderea prin ac*iziii. Bezultatele nu au fost ns pe msura ateptrilor. (iferenele ntre culturile organizaionale i naionale au mpiedicat crearea mecanismelor financiare necesare. $ele mai renta%ile s-au do"edit pieele asigurrilor de "ia care au apelat la eficientizarea acti"itii i reducerea costurilor. Asigurrile de "ia continu s ai% o e"oluie fa"ora%il ns intensificarea concurenei determin creterea ac*iziiilor i fuziunilor. $ea mai mare sc*im%are n orientarea pieei europene, dup anul 122@, o reprezint modificarea perspecti"ei. 6ocietile din "estul .uropei nu mai sunt singurele participante pe piaa acesteia. <iaa asigurrilor europene include acum i rile din %locul est-european. Incidentele din fosta Iugosla"ie au condus la contientizarea pro%lemelor politice din aceast regiune i a importanei spri#inirii dez"oltrii acesteia. <rimele societi care au reluat cola%orrile cu pieele 8ermaniei de est i Ungariei au fost = Allianz 8roup din 8ermania, 8enerali Assigurazioni 6pA din Italia. $ompania Allianz care controleaz societatea Fungaria iztosito intenioneaz s de"in al treilea mare asigurtor de "ia pe piaa Ungariei n numai trei ani. Astfel Allianz se "a situa dup A -Aegon Insurance Bt. $u capital ma#oritar german, 0ationale 0ederlanden iztosito cu capital olandez, dar naintea societii <ro"idencia AustrianFungarian Insurance $o. Interesant este c principalele societi de asigurri cu capital strin din Ungaria sunt mai interesate de fuziunile cu %ncile pentru a acapara c-t mai mult din fondurile de pensii i economii. .ste interesant de analizat ni"elul de dez"oltare al asigurrilor din Bom-nia n comparaie cu alte ri dez"oltate. 6pre e)emplu, compar-nd ponderea primelor de asigurare n <.I. . n anul 122A se constat c n rile precum !u)em%urg* aceasta este de 1>5, Anglia ? 115, n restul rilor Uniunii .uropene ntre A-1G5, iar n Bom-nia numai G,35. (ac ne referim la densitatea

asigurrilor e)primat n prime de asigurare pe locuitor, n 122A, media european era de 1@AG U6(Elocuitor, n timp ce n Bom-nia era de numai A.4 U6(Elocuitor.Intrarea pe piaa rom-neasc a unor mari firme de asigurri cu capital strin& in perioada @GG@-@G11', n paralel cu adaptarea legislaiei rom-neti la cerintele europene au contri%uit n mod fa"ora%il la e"oluia asigurrilor i reasigurrilor din Bom-nia .

1.# Pre$i!ele %rearii pietei ni%e e ropene a a!i" rarilor !a intrarea in "igoare a ,ratatului de la Boma-1 ianuarie 12A:-piata asigurarilor din fiecare tara mem%ra a $omunitatii .conomice .uropene functiona in conformitate cu reglementarile nationale #uridice si administrati"e referitoare la contractul de asigurare.Acestea prezentau disparitati de la o tara la alta determinate in mare masura de conceptiile in materie care pre"alau in momentul in care fusesera adoptate.Astfel,cele din /landa, elgia si !u)em%urg datau din secolul al XIX-lea,in timp ce reglementarile din 8ermania,9ranta si Italia datau din prima #umatate a secolului nostru. .ste suficient de spus ca de la adoptarea dispozitiilor olandeze pri"ind contractul de asigurare,cuprinse in codul commercial &1:;:',si pana la cele italiene,inserate in codul ci"il &123@',trecusera peste 1GG de ani.(esi aceste din urma reglementari erau mai cuprinzatoare,mai moderne,mai %ine adaptate cerintelor "remii decat primele,nici ele nu satisfaceau e)igentele functionarii pietei unice a asigurarilor in spatial comunitar. ,ratatul prin care se instituia $omunitatea .conomica .uropeana consacra patru li%ertati fundamentale menite sa asigure %una functionare a <ietei $omune,si anume = li%era circulatie a marfurilor,a persoanelor ,a ser"iciilor si a capitalurilor. Intrucat numai ultimele trei li%ertati "izeaza si acti"itatea de asigurare,in cele ce urmeaza ne "om referi numai la acestea. 6tatele semnatare ale ,ratatului de la Boma au con"enit sa inlature in mod treptat,in cursul perioadei de tranzitie ,restrictiile referitoare la li%ertatea de sta%ilire a resortisantilor unui stat mem%ru pe teritoriul altui stat mem%ru ,precum si restrictiile pri"ind crearea de agentii,sucursale sau filiale de catre resortisantii unui stat mem%ru pe teritoriul altui stat mem%ru. Altfel spus,,ratatul garanteaza li%ertatea de sta%ilire &art A@-A:',care permite unei societati al carui sediu social se afla intr-un stat mem%ru sa desc*ida o sucursala sau o agentie pe teritoriul altui stat mem%ru ,in conditii ec*i"alente cu cele rezer"ate societatilor din tara gazda.

6tatele mem%re ale ,ratatului de la Boma au mai con"enit sa inlature in mod treptat,in cursul perioadei de tranzitie ,restrictile "izand li%era prestare de ser"icii de catre resortisantii unui stat mem%ru pe teritoriul altui stat mem%ru.<rin dispozitiile sale &art A2-44',,ratatul garanteaza li%ertatea de prestare de ser"icii ,care permite unei societati sta%ilite pe teritoriul unui stat mem%ru de a e)ercita acti"itati pe teritoriul altui stat mem%ru ,fara a tre%ui sa dispuna de un sediu acolo si fara discriminare fata de societatile care dispun de sediu. In sfarsit,s-a con"enit sa se elimine in mod treptat,in cursul perioadei de tranzitie,restrictiile in circulatia capitalurilor apartinand persoanelor rezidente in statele mem%re ,precum si discriminarile de tratament %azate pe nationalitatea sau rezidenta partilor or pe localizarea plasamentelor .Asadar,,ratatul garanteaza li%ertate miscarilor de capital &art 4>->;',care permite oricarui cetatean sau oricarei societati din $..... sa efectueze transferuri de capital in spatiul comunitar si sa utilizeze instrumentele financiare oferite pe ansam%lul pietelor din statele mem%re. <entru traducerea in "iata a pre"ederilor pri"ind cele trei li%ertati mentionate mai sus,$onsiliul a fost a%ilitat &prin art 1GG-1G@' sa emita directi"e "izand coordonarea dispozitiilor legislati"e,regulamentare si administrati"e ale statelor mem%re care au o incidenta directa asupra instituirii si functionarii pietei interne comunitare. .ste de precizat ca directi"e adoptata de $onsiliu la propunerea $omisiei ,in cooperare cu <arlamentul .uropean si dupa consultarea $omitetului .conomic si 6ocial,este o%ligatorie pentru oricare stat mem%ru al $omunitatilor .uropene in ceea ce pri"este o%iecti"ele de atinsCdirecti"a lasa insa instantelor nationale li%ertatea de a sta%ili forma si mi#loacele pe care urmeaza a le folosi pentru atingerea o%iecti"elor urmarite. In domeniul asigurarilor,pentru traducerea in "iata a celor trei li%ertati mentionate mai sus au fost adoptate trei serii &generatii' de asemenea directi"e ,dintre care unele "izau asigurarile de %unuri,de raspundere ci"ila si alte asigurari de daune,denumite generic Halte asigurari decat cele de "iataD ,iar altele se refereau la asigurarile de "iata. Astfel,prima generatie de directi"e &(irecti"a din 12>; pentru asigurarile de %unuri si de raspundere ci"ila si,respecti"e,cea din 12>2,pentru asigurarile de "iata ' a urmarit instituirea li%ertatii organizate a dreptului de sta%ilire prin armonizarea conditiilor de acces la acti"itatea de asigurari si a modului de e)ercitare a controlului financiar de catre statul gazda al agentiei sau sucursalei de asigurare. $ea de-a doua generatie de directi"e &(irecti"a din 12:: si ,respecti"e,cea din 122G' s-a referit la li%ertatea prestarilor de ser"icii.(e data aceasta,nu s-a mai putut merge pe armonizarea deplina si preala%ila a practicilor de operare in tarile mem%re,ca in cazul conditiilor de acces in

materie de sta%ilire,deoarece o data cu primirea de noi mem%ri in $.. ,legislatiile in materie de asigurari se di"ersificasera si mai mult.$a urmare,autoritatile comunitare au fost o%ligate sa se multumeasca cu o armonizare minima a aspectelor esentiale ale acti"itatii de asigurare si cu o recunoastere a controalelor efectuate in fiecare stat mem%ru. Masura li%eralizarii miscarilor de capitaluri intre statele mem%re,luata in 12::,a insemnat un pas inainte pe drumul crearii pietei europene unice a asigurarilor. (irecti"ele celei de-a treia generatii &din 122@,intrate in "igoare doi ani mai tarziu' au inc*eiat,practice,procesul de li%eralizare a pietei unice a asigurarilor.Aceste directi"e au instituit un sistem de licenta unica,in %aza careia societatile de asigurare agreate de statul mem%ru al sediului lor social sunt autorizate sa opereze atat prin sta%ilire &prin crearea unei agentii sau sucursale ' cat si prin li%era prestare de ser"icii ,in orice spatiu comunitar,pe %aza acestui argument unic. 1.& Dire%ti'e e ropene in (o$eni l a!i" rarilor (e 'iata (esa"arsirea pietei interne comunitare in sectorul asigurarilor directe de "iata a facut necesara adoptarea de catre autoritatile comunitare a unor directi"e care sa permita societatilor de asigurari a"and sediul in $omunitate sa-si desfasoare acti"itatea in di"erse state din cadrul $omunitatii.Acest lucru presupunea armonizarea dispozitiilor legislati"e ,regulamentare si administrati"e nationale,astfel incat sa se a#unga la o recunoastere mutuala a autoritatilor si a sistemelor de control prudential,care sa permita acordarea unei autorizatii unice "ala%ile in intreaga $omunitate si aplicarea principiului e)ercitarii controlului de catre statul mem%ru de origine. <rin cele trei generatii de directi"e comunitare s-au dispus urmatoarele= accesul la acti"itatea de asigurare si e)ercitarea acestei acti"itati sunt su%ordonate acordarii unei autorizatii administrati"e unice ,ela%orate de autoritatile statului mem%ru in care isi are sediul social societatea de asigurariCaceasta autorizatie permite respecti"ei societati sa desfasoare acti"itati oriunde in $omunitate,fie in regim de sta%ilire,fie in regim de li%era prestare de ser"iciiCstatul mem%ru al sucursalei sau al li%erei prestari de ser"icii nu mai poate sa ceara un nou agrement societatilor de asigurari care doresc sa e)ercite acolo acti"itati de asigurari si care au fost de#a agreate in statul mem%ru de origineCautoritatilor competente ale statului mem%ru de origine le re"ine sarcina supra"eg*erii soliditatii financiare a societatii de asigurare,mai cu seama in ceea ce pri"este starea sa de sol"a%ilitate ,constituirea de pro"izioane te*nice suficiente ,precum si reprezentarea acestora prin acti"itati congruente.

>

.ste de mentionat ca prin directi"ele comunitare au fost sta%ilite norme minimale, aceasta inseamna ca statul mem%ru de origine poate adopta reguli mai stricte referitoare la societatile de asigurari agreate de autoritatile sale competente. In linii mari,solutiile adoptate in directi"ele referitoare la asigurarile altele decat cele de "iata se regasesc si in directi"ele pri"ind asigurarile de "iata . In cele ce urmeaza,ne "om referi la cate"a dintre pre"ederile acestor directi"e,care prezinta o importanta deose%ita sau sunt specifice asigurarilor de "iata (irecti"ele se refera la accesul la acti"itatea nesalariala a asigurarilor directe ,desfasurata de intreprinderi sta%ilite intr-un stat mem%ru,sau care doresc sa se sta%ileasca in acel stat,si la e)ercitarea anumitor acti"itati de asigurare..ste "or%a de urmatoarele asigurari care decurg dintr-un contract= a' asigurarile cuprinse in ramura H"iataD, adica mai cu seama asigurarea de "iata &supra"ietuire',asigurarea de deces,asigurarea mi)ta &supra"ietuire plus deces', asigurarea de "iata cu contraasigurare,asigurarea de HnuptialitateD,asigurarea de HnatalitateDC %' asigurarea de rentaC c' asigurarile complementare practicate de intreprinderile de asigurari de "iata,adica mai ales asigurarile pentru cazurile de Hatingeri ale integritatii corporale,inclusi"e incapacitatea de munca profesionalaD,asigurarile de Hdeces ca urmare a accidentelorD,asigurarile de Hin"aliditate ca urmare a accidentelor si de %oalaD,cand aceste asigurari au fost su%scrise in mod complementar la asigurarile de "iataC d' asigurarea practicata in Irlanda si Begatul Unit,denumita Hpermanent *ealt* insuranceD&asigurare de sanatate,pe termen lung,nerezilia%ila'. (irecti"ele se refera,de asemenea ,la o serie de operatiuni care decurg dintr-un contract si sunt supuse controlului autoritatilor competente de supra"eg*ere a asigurarilor pri"ate..ste "or%a de= a' operatiunile tontiniere &se refera la asociatii constituite in "ederea capitalizarii in comun a cotizatiilor mem%rilor lor si a repartizarii rezultatelor astfel o%tinute,fie intre mem%rii supra"ietuitori,fie intre succesorii celor decedati'C %' operatiunile de capitalizare %azate pe o te*nica actuarialaC c' operatiunile de gestionare a fondurilor colecti"e de pensiiC d' operatiunile de la litera c',cand ele sunt insotite de o garantie de asigurare "izand fie conser"area capitalului ,fie realizarea unei do%anzi minimeC

e' operatiunile efectuate de societatile franceze. In sfarsit,directi"ele se mai refera la operatiunile care depind de durata "ietii oamenilor,definite sau pre"azute de legislatia asigurarilor sociale ,in cazul in care acestea sunt efectuate sau administrate in conformitate cu legislatia unui stat mem%ru de catre societati de asigurari,pe propriul lor risc . (irecti"ele comunitare referitoare la asigurarile de "iata nu "izeaza= - asigurarile altele decat cele de "iata,denumite asigurari de daune,pre"azute in ane)a la prima directi"a a $onsiliului nr >;E@;2E$.. din @3 iulie 12>;C - operatiunile de pre"ederi si asistenta sociala ,care acorda prestatii "aria%ile in functie de resursele disponi%ile si determina forfetar contri%utia mem%rilor lorC - operatiunile effectuate de organizatii a"and ca o%iect acordarea ,oamenilor muncii,salariati sau nesalariati,dintr-o intreprindere sau intr-un grup de intreprinderi sau aflati intr-un sector professional sau neprofesional,de prestatii in caz de deces,de supra"ietuire sau de incetare ori de restrangere a acti"itatiiC - asigurarile cuprinse intr-un regim legal de securitate sociala,cu e)ceptia mentionata mai sus. (irecti"ele pri"ind asigurarile de "iata nu "izeaza nici= - organizatiile care garanteaza e)clusi" acordarea de prestatii in caz de deces,in cazul in care "olumul prestatiilor nu depaseste "aloarea medie a c*eltuielilor de inmormantare pentru un deces sau cand aceste prestatii se asigura in naturaC - asociatiile mutuale de asigurari,in cazurile in care = a' statutele acestora pre"ad fie posi%ilitatea de a solicita suplimentarea cotizatiei initial sta%ilite,fie reducerea prestatiei,fie solicitarea concursului altor persoane ,care si-au luat un anga#ament in acest sensC %' cuantumul anual al cotizatiilor percepute nu depaseste AGG GGG de .$U in ultimii ; ani consecuti"e. <entru a putea realiza acti"itati in cadrul $omunitatii,in regim de sta%ilire sau de li%era prestare de ser"icii,o societate de asigurari de "iata,la fel ca si una de asigurari de daune,are ne"oie de o autorizatie administrati"e preala%ila ,din partea autoritatilor competente ale statului mem%ru de origine.Bespecti"a autorizatie se acorda pe fiecare din cele doua ramuri,si anume= 1. asigurari cuprinse in ramura H"iataD &de supra"ietuire,de deces,mi)te etc' C

@. asigurare de HnuptialitateD,asigurare de HnatalitateDC ;. asigurari de H"iataD si asigurari de renta,legate de fonduri de in"estitiiC 3. asigurarea de sanatate,pe termen lung,nerezilia%ila &permanent *ealt* insurance'C A. operatiunile tontiniereC 4. operatiunile de capitalizareC >. operatiunile de gestionare a fondurilor colecti"e de pensiiC :. operatiunile effectuate de societatile de asigurari "izate de $odul francez al asigurarilorC 2. operatiunile care depind de durata "ietii oamenilor ,definite sau pre"azute de legislatia asigurarilor sociale,in cazul in care acestea sunt practicate sau administrate de societati de asigurari pe propriul lor risc. In masura in care legislatia nationala permite practicarea simultana ,de catre o societate ,a mai multor ramuri de asigurare ,autorizatia se poate acorda pentru mai multe ramuri. In "ederea o%tinerii autorizatiei,statul mem%ru de origine solicita societatii de asigurari = sa adopte una din formele de organizare pre"azute de legislatia nationala sau forma societatii europene ,cand aceasta "a fi creataCsa-si limiteze o%iectul social la acti"itati pre"azute de directi"a referitoare la asigurarile de "iata sau la operatiuni care decurg din aceasta &adica sa e)cluda orice alta acti"itate comerciala'C sa prezinte un program de acti"itateCsa posede un fond minimal de garantie sis a fie condusa de persoane care indeplinesc conditiile cerute de onora%ilitate si de calificare sau de e)perienta profesionala. In principiu,statele mem%re nu pretend apro%area preala%ila sau comunicarea sistematica a conditiilor generale si speciale ale politelor de asigurare,a tarifelor,a %azelor te*nice ,utilizate la calculul tarifelor si al pro"izioanelor te*nice etc.$u toate acestea,statul mem%ru de origine poate sa solicite comunicarea sistematica a %azei te*nice folosite la calculul tarifelor si al pro"iioanelor te*nice,fara insa ca aceasta e)igenta sa constituie o conditie preala%ila la e)ercitarea acti"itatii sale. <rogramul de acti"itate al unei societati de asigurari de "iata care solicita autorizatie administrati"e tre%uie sa cuprinda apro)imati" aceleasi elemente ca sic el al unei societati de asigurari de daune,si anume= a' natura anga#amentelor pe care societatea isi propune sa si le asumeC %' principiile directoare in materie de reasigurariC c' elementele constituind fondul minimal de garantieC d' pre"ederile referitoare la c*eltuielile de instalare a ser"iciilor administrati"e si ale retelei de productie,precum si mi#loacele financiare aferente.

1G

<entru primii trei ani se mai solicita= e' un plan continand pre"ederi detaliate ale "eniturilor si c*eltuielilor atat in ceea ce pri"este operatiunile directe,cat si primirile si cedarile in reasigurareC f' situatia pro%a%ila a trezorerieiC g' pre"ederile referitoare la mi#loacele financiare destinate acoperirii anga#amentelor si mar#ei de sol"a%ilitate. .ste important de precizat ca autoritatile competente ale statului mem%ru de origine nu acorda autorizatia solicitata de o societate de asigurari inainte de primirea informatiilor necesare referitoare la identitatea actionarilor sau a asociatilor directi sau indirecti,persoane fizice sau #uridice ,care au o participare calificata la respecti"e societate ,si la marimea acestei participari. Atunci cand o societate de asigurari ,cu sediul social pe teritoriul unui stat mem%ru,doreste sa desc*ida o agentie sau o sucursala pe teritoriul altui stat mem%ru,ea tre%uie sa prezinte autoritatilor competente ale acestui din urma stat = a' statutele sale si lista administratorilor saiC %' un certificate eli%erat de autoritatile competente ale statului mem%ru pe teritoriul caruia se afla sediul social ,din care sa rezulte ramurile in care respecti"e societate este autorizata sa inc*eie asigurari si ca ea dispune de minimul de fond de garantie sau,daca aceste este mai ridicat,de minimul mar#ei de sol"a%ilitateC c' un program de acti"itateC d' societatea in cauza tre%uie sa desemneze un mandatar general care sa ai%a domiciliul si rezidenta sa in tara gazda sis a ai%a imputernicirile necesare pentru a anga#a societatea fata de terti si pentru a o reprezenta in fata autoritatilor si a organelor #udecatoresti ale tarii gazda. In principiu,o societate de asigurari de "iata nu poate desfasura pe teritoriul unui stat mem%ru acti"itati de asigurari de "iata si de daune.(aca insa la aparitia primei directi"e comunitare &>2E@4>E$..',acea societate cumula cele doua tipuri de acti"itati ,ea le poate continua, cu conditia ca ele sa fie gestionate separate. 6criptele conta%ile tre%uie sa fie tinute astfel incat sa faca posi%ila identificarea surselor rezultatelor pe fiecare gen de acti"itate ?"iata si daune.In consecinta,"eniturile si c*eltuielile totale tre%uie repartizate pe cele doua acti"itati in functie de pro"enienta,iar cele comune cu a#utorul unei c*ei de repartitie,acceptate de autoritatea de control competenta.

11

6upra"eg*erea financiara a societatilor de asigurari de "iata se realizeaza de aceleasi organe &autoritatea competenta a statului mem%ru de origine'si urmareste aceleasi o%iecti"e ca si in cazul societatilor de asigurari de daune &starea de sol"a%ilitate,constituirea pro"izioanelor te*nice' si a acti"elor reprezentati"e. 9iecare societate de asigurari de "iata este o%ligate sa-si constituie pro"izioane te*nice suficiente,inclusi" rezer"a matematica,pentru ansam%lul acti"itatii sale. (imensionarea acestor pro"izioane se face in conformitate cu principiile enuntate in directi"e comunitara din 122@. Astfel,pro"izioanele te*nicela asigurarile de "iata tre%uie calculate pe %aza unei metode actuariale prospecti"e suficient de prudenta,tinand cont de toate o%ligatiile "iitoare asumate prin fiecare contract in curs de e)ecutare. / metoda retrospecti"a poate fi utilizata in cazul in care se poate demonstra ca pro"izioanele te*nice astfel calculate nu sunt inferioare celor sta%ilite printr-o metoda prospecti"a sufficient de prudenta sau atunci cand o metoda prospecti"e nu e aplica%ila la un anume tip de contract. / e"aluare prudenta nu inseamna o e"aluare pe %aza ipotezelor considerate ca fiind cele mai pro%a%ile,ci ea tre%uie sa tina cont de o mar#a rezona%ila pentru "ariatii defa"ora%ile ale diferitilor factori.$aracter prudent tre%uie sa ai%asi metoda de e"aluare a acti"elor representati"e ale pro"izioanelor. <ro"izioanele te*nice tre%uie calculate pentru fiecare contract in parteCnu este e)clusa folosirea de apro)imari rezona%ile sau de generalizari,atunci cand acestea conduc apro)imati" la aceleasi rezultate ca si calculele indi"iduale. Bata do%anzii utilizata tre%uie aleasa cu prudenta= ea se fi)eaza dupa regulile autoritatii competente a statului mem%ru de origine. Autoritatea competenta fi)eaza o rata ma)ima a do%anzii sau mai multe asemenea rate,dupa caz.In cazul in care contractele de asigurare cuprind o garantie a ratei do%anzii ,autoritatea competenta fi)eaza o rata unica a do%anzii cu "aloare ma)ima.Bata do%anzii poate sa fie diferita in functie de moneda in care este li%elat contractul,cu conditia ca rata luata in calcul san u fie mai mare de 4G 5 din rata do%anzii la imprumuturile o%ligatare de stat,practicata la moneda in care este e)primat contractul. 6pre e)emplu,daca rata medie a do%anzii la imprumuturile contractate de stat pe termene medii sau lungi este de 4 5 pe an,in calculul primelor de asigurare nu se poate lua o do%anda mai mare de ;,4G 5. 6ta%ilirea unui ni"el ma)im al do%anzii de catre autoritatea competenta a statului mem%ru de origine nu o%liga societatea de asigurari sa utilizeze acel ni"el,ci unul inferior.

1@

6tatul mem%ru de origine poate decide sa nu se aplice o do%anda unica ma)imala = la contractile e)primate in .$UC la contractele cu prima unica pe termen de pana la : ani C la contractul fara participare la %eneficii,precum si cele de renta fara "aloare de rascumparare. 6tatul mem%ru cere societatii de asigurari sa-si constituie un pro"izion destinat sa acopere anga#amentele referitoare la rata do%anzii asumate fata de asigurati,atunci cand randamentul actual sau pre"izi%il al acti"ului societatii nu acopera anga#amentele sale. .lementele statistice de e"aluare si cele corespunzatoare c*eltuielilor tre%uie alese cu prudenta,in functie de statul anga#amentului,de tipul politei,precum si de c*eltuielile administrati"e si de comisioanele pre"azute. !a contractele cu participare la %eneficii,metoda de e"aluare a pro"izioanelor te*nice poate sa tina seama de participarile la %eneficii "iitoare de orice fel,de o maniera coerenta cu celelalte ipoteze referitoare la e"olutiile "iitoare si cu metodele actuale de participare la %eneficii. Metoda de e"aluare a pro"izioanelor te*nice nu tre%uie sa se sc*im%e de la un an la altul de o maniera discontinua ,ca urmare a sc*im%arilor ar%itrare sur"enite in metoda sau in elementele de calcul. 6ocietatea de asigurari este o%ligata sa tina la dispozitia pu%licului interesat %azele si metodele utilizate la e"aluarea pro"izioanelor te*nice,inclusi" pre"izionarea participarii la %eneficii. (irecti"a comunitara din 122@ sta%ileste categoriile de acti"e in care pot fi reprezentate pro"izioanele te*nice ale societatilor de asigurari de "iata si care sunt aceleasi ca si in cazul asigurarilor de daune.!a asigurarile de "iata sunt acceptate,in plus,a"ansurile in contul politelor de asigurare si do%anzile re"ersi%ile. In ceea ce pri"este limitele in care o societate de asigurari de "iata poate sa-si plaseze pro"izioanele te*nice intr-o categorie sau alta de acti"e,acestea sunt identice cu cele sta%ilite pentru societatile de asigurari de daune. 6tatul mem%ru de origine cere din partea fiecarei societati de asigurari ,ca pro"izioanele sale te*nice referitoare la ansam%lul acti"itatilor desfasurate sa fie reprezentate prin acti"e congruente. <entru acti"itatile e)ercitate in $omunitate,aceste acti"e tre%uie sa fie localizate in spatiul comunitar.6tatele mem%re nu pretend societatilor de asigurari ca acestea sa-si localizeze acti"ele intr-un anumit stat mem%ru.(aca statul mem%ru de origine admite reprezentarea pro"izioanelor te*nice si prin creante asupra reasiguratorilor ,atunci el sta%ileste in ce propozitie se poate face acest lucru.In acest caz,nu se poate pretinde localizarea creantelor sale.

1;

(irecti"a comunitara din 122@ &ane)a nr 1' sta%ileste,intre altele,regulile de congruenta ,care in linii mari sunt asemanatoare celor referitoare la societatile de asigurari,altele decat cele "iata.

Astfel,cand garantiile unui contract sunt e)primate intr-o anumita moneda,anga#amentele asiguratorului sunt considerate ca fiind e)igi%ile in acea monedaC statele mem%re pot autoriza societatile de asigurari sa nu-si reprezinte pro"izioanele te*nice ?si in mod deose%it rezer"a matematica- prin acti"e congruente daca din aplicarea modalitatilor precedente rezulta ca societatea in cauza,pentru respectarea principiului congruentei,ar tre%ui sa detina elemente de acti"e intr-o moneda al caror cuantum san u depaseasca > 5 din elementele de acti" e)primate in celelalte monedeC statele mem%re pot sa nu pretinda societatilor de asigurari aplicarea principiului congruentei cand anga#amentele sunt e)igi%ile intr-o moneda,alta decat cea a unui stat mem%ru al $omunitatii,daca in"estitiile in acea moneda sunt reglementate sau daca aceasta moneda este supusa unor restrictii de transfer sau ,din ratiuni asemanatoare,este neadaptata la reprezentarea pro"izioanelor te*niceC societatile de asigurari sunt autorizate sa nu acopere prin acti"e congruente un cuantum care nu depaseste @G 5 din anga#amentele lor intr-o anumita moneda.,otusi,totalul acti"elor tre%uie sa fie cel putin egal cu totalul anga#amentelor,indiferent de moneda in care sunt e)primate acti"ele si,respecti"e,anga#amenteleC un stat mem%ru poate sa pre"ada ca,in cazul in careanga#amentele tre%uie sa fie reprezentate prin acti"e li%elate intr-o moneda a unui stat mem%ru,aceasta modalitate se considera respectata cand acti"ele sunt li%elate in .$U. Acti"ele prin care sunt reprezentate pro"izioanele te*nice tre%uie sa tina cont de tipul operatiunilor efectuate de societatea de asigurari,astfel incat sa se asigure securitatea,randamentul si lic*iditatea in"estitiilor societatii Caceasta din urma are datoria sa "eg*eze la di"ersificarea si dispersarea adec"ata a plasamentelor sale. Unul dintre o%iecti"ele importante ale acti"itatii de supra"eg*ere a societatilor de asigurari il constituie pastrarea de catre acestea a unei mar#e de sol"a%ilitate suficiente. 6tatul mem%ru de origine cere din partea fiecarei societati de asigurari de "iata sa dispuna de o mar#a de sol"a%ilitate suficienta pentru ansam%lul acti"itatilor sale. <otri"it directi"ei comunitare din anul 122@,mar#a de sol"a%ilitate este constituita din=

13

1' patrimoniul societatii,li%er de orice anga#ament pre"izi%il,dupa deducerea elementelor necorporale.In acest patrimoniu ,se include mai cu seama urmatoarele elemente= - capitalul social "arsat sau fondul initial efecti" "arsat &in cazul asociatiilor mutuale de asigurari',plus conturile societarilorC - #umatatea fractiei ne"arsate din capitalul social sau din fondul initial,de indata ce partea "arsata atinge @A5 din acest capital sau fondC - rezer"ele &legale sau li%ere' ,care nu corespund anga#amentelorC - reportul %eneficiilorC - actiunile preferentiale cumulati"e si imprumuturile su%ordonate pot fi incluse,insa numai pana la concurenta a AG5 din mar#a,din care @A 5 cel mult cuprind imprumuturi su%ordonate cu scadenta fi)a sau actiuni preferentiale cumulati"e cu durata determinateC - titluri cu durata nedeterminata si alte instrumente,pana la concurenta a AG5 din mar#a pentru totalul acestor titluri si imprumuturi su%ordonate ,mentionate mai susC @' rezer"ele de %eneficii cuprinse in %ilant,in masura in care acestea pot fi utilizate pentru acoperirea e"entualelor pierderi si nu au fost afectate participarii asiguratilorC ;' AG5 din %eneficiile "iitoare ale societatii ,estimate pe %aza rezultatelor o%tinute in ultimii AaniC 3' alte elemente,sta%ilite cu acordul autoritatii de supra"eg*ere. 0i"elul minim al mar#ei de sol"a%ilitate se sta%ileste in mod diferentiat pe ramuri ale asigurarilor. / treime din minimul mar#ei de sol"a%ilitate constituie fondul de garantie.(irecti"ele comunitare pre"ad limite &marimi a%solute in .$U' su% care nu poate co%ori acest fond. 6ocietatile de asigurari sunt o%ligate sa furnizeze periodic ,autoritatilor competente ale statelor mem%re de origine,documente,inclusi"e cu caracter statistic ,necesare efectuarii controlului asupra acti"itatii desfasurate de acestea.Autoritatile competente dispun de puteri si mi#loace adec"ate pentru supra"eg*erea acti"itatilor desfasurate de societatile de asigurari.Astfel,ele sunt a%ilitate sa ia fata de societatea in cauza ,de conducatorii acesteia sau de persoanele care o controleaza ,orice masuri adec"ate si necesare pentru a asigura ca acti"itatile societatii sa se desfasoare in conformitate cu dispozitiile legislati"e,regulamentare si administrati"e si sa respecte programul de acti"itate pe care l-au intocmit.Autoritatile la care ne referim sunt imputernicite sa asigure aplicarea acestor masuri,in caz de necessitate,prin e)ecutarea silita,cu spri#inul organelor #udecatoresti.

1A

6ocietatile de asigurari de persoane,cu sediul social pe teritoriul unui stat mem%ru,sunt autorizate ,prin legislatia nationala,sa transfere,total sau partial,portofoliile pe care le-au su%scris in regim de sta%ilire sau de li%era prestare de ser"icii,unui cesionar sta%ilit in $omunitate ,daca acesta poseda mar#a de sol"a%ilitate necesara. Betragerea autorizatiei acordate unei societati de asigurari de "iata ,de catre autoritatea competenta a statului mem%ru de origine,se poate face in aceleasi impre#urari ca si in cazul societatilor de daune. (e asemenea,regulile aplica%ile agentiilor si sucursalelor sta%ilite in interiorul $omunitatii si care depind de societati al caror sediu principal este situat in afara $omunitatii .uropene,pre"azute pentru societatile de asigurari de "iata,sunt identice cu cele de asigurari de daune. In urma adoptarii de catre $onsiliul $omunitatilor .uropene ,a deciziilor referitoare la asigurari,statele mem%re au fost o%ligate ca,intr-un anumit termen,sa-si adapteze in mod corespunzator pre"ederile legislati"e,regulamentare si administrati"e si sa informeze despre aceasta autoritatile comunitare.

#. NO)IUNI GENERALE *I CARACTERELE SPECI+ICE ASIGUR,RILOR DE TRANSPORT INTERNATIONAL #.1 Noi nea- . n%iile- o/ie%t l 0i %ara%terele a!i" rrilor $ariti$e. <ro%lema asigurrii, n general, n zilele noastre, este a%ordat, dup caz, su% aspect #uridic, economic sau financiar. ."ident noi ne "om referi la aspectul #uridic al asigurrilor i n deose%i, la acelea din transportul maritim. ."ideniind asigurarea maritim este necesar s accentum legtura ei cu asigurarea n general. Asigurarea maritim este str-ns legat de "olumul i structura traficului maritim internaional, precum i de dimensiunile i componena flotei comerciale, care leag productorii de consumatorii situai la distane mari. Asigurarea maritim ofer protecie na"elor comerciale de tot felul, precum i ncrcturilor acestora, fa"orizeaz dez"oltarea transporturilor pe mare i contri%uie la lrgirea sc*im%urilor comerciale i a cola%orrii economice internaionale. Asigurarea maritim poate fi definit ca un acord de "oin ntre asigurator i asigurat, n care asiguratul este neaprat o persoan fizic sau #uridic ce are n proprietate un "as maritim,

14

sau o ncrctur &marf' ce "a fi transportat pe acest "as. +n cadrul acestui acord asiguratorul ofer asiguratului protecia pentru riscurile ce i le-a asumat. /%iectul asigurrilor maritime l constituie= 1. contractul de asigurare cargo, prin intermediul cruia se asigur mrfurileC @. contractul de asigurare corp na" i maini. ,ransportul maritim este unul din elementele eseniale ale unei polie de asigurare, de aceea este important c acesta s se precizeze cu minuiozitate, e"ideniindu-se denumirea cltori, tipul na"ei, "ec*imea i clasa de nregistrare. 6ta%ilirea i nscrierea riscurilor contra crora asiguratul nelege s se asigure i pe care asiguratorul i le preia este poate cel mai important element al asigurrii, deoarece de acesta depinde faptul dac asiguratul "a suferi sau nu daune sau pierderi. A%ordarea asigurrilor maritime su% aspectul dreptului economic este o latur a asigurrilor care este indisolu%il legat de necesitatea constituirii unui fond de resurse financiare destinat acoperirii pagu%elor pro"ocate de anumite e"enimente. 9ondul de asigurare se formeaz pe %aza sumelor de %ani &prime de asigurare sau contri%uii pe care le ac*it persoanele fizice i #uridice interesate n nlturarea pagu%elor pe care ar urma s le suporte dac s-ar produce anumite e"enimente'. $ei interesai apeleaz la asigurare ca modalitate de prote#are mpotri"a pericolului &riscului' care i amenin numai dac prima de asigurare pe care ar tre%ui s o ac*ite este ndea#uns de redus comparati" cu mrimea pagu%ei pe care ar urma s o suporte dac s-ar produce fenomenul respecti". #.# A'aria 1n %a(r l a!i" rrilor $ariti$e. Asigurarea maritim ca ramur a asigurrilor de %unuri prote#eaz na"ele maritime i flu"iale, celelalte am%arcaiuni i instalaii folosite n porturi precum i ncrctura acestora mpotri"a unui comple) de riscuri. Aici se au n "edere o multitudine de riscuri care pot sur"eni n timpul operriina"elor &ncrcare-descrcare-trans%ordare' precum i n timpul transportului, respecti" al staionrilor intermediare. Biscurile care se au n "edere pot fi pro"ocate de for ma#or= uragan, furtun, incendiu. a., aici intr-nd de asemenea naufragiul na"ei dintr-un anume moti", euarea na"ei, ciocnirea dintre dou na"e &a%orda#' precum i ciocnirea na"ei cu un corp fi) plutitor altul dec-t o na" &coliziune'. A'aria %o$ n se caracterizeaz prin aceea c pagu%a sau c*eltuiala e)traordinar a fost fcut de comandant n mod intenionat i raional pentru sal"area de la pericolul care le amenina interesele celor care participau la e)pediia maritim. <entru ca o pagu% sau c*eltuial s fie acceptat ca a"arie comun ea tre%uie s ndeplineasccumulati" urmtoarele condiii=

1>

a' pagu%a &sacrificiul' sau c*eltuiala e)traordinar s fie rezultatul unei aciuni ntreprinse cu intenie de ctre comandant, iar msura luat s fie raionalC %' aciunea s ai% drept scop sal"area de la o prime#die comun a na"ei, a ncrcturii acesteia. 6acrificiul s fie neaprat necesar, prin el urmrindu-se sal"area de la pericol a proprietii aflate n prime#die. c' sacrificiul s fie real, adic s nu fie "or%a de aruncarea peste %ord a unor o%iecte considerate ca pierdute i lipsite de "aloareC d' aciunea s ai% loc ntr-o situaie e)cepional, iar nu n condiii normale de na"iga%ilitateC e' sacrificarea "oluntar a unei pri din a"erea aflat n pericol, c*eltuielile de sal"are, ca i toatec*eltuielile care intr n a"aria comun, se suport at-t de %unurile sal"ate, c-t i de cele sacrificate, n mod proporional cu "aloarea lor net, la data i la locul unde e)pediia maritim s-a nc*eiat. #.& Tip ri (e a!i" rari $ariti$e Poliele (e a!i" rare CASCO. Acestea pot fi= polie de cltorie &"oIage policI' pentru asigurarea na"ei pe o anumit cltorie-"oia#C polie de timp &time policI' na"a fiind asigurat pe un anumit timp, indiferent de "oia#C polie mi)te, n care na"a fiind asigurat pentru o anumit cltorie continu s fie asigurat ulterior pe o perioad de timpC polie de port &port policI' pentru cazul c-nd na"a staioneaz o perioad mai mare ntr-un anumit portC polie de construcie &%uilding policI' pentru perioade de construcie. O alt $o(alitate (e a!i" rare $ariti$ denumit JCARGOK cuprinde %unurile care faco%iectul transportului e)tern i se nc*eie pentru "aloarea %unurilor respecti"e, inclusi" c*eltuieli de transport, normale i alte c*eltuieli asemntoare. Asigurarea J$AB8/K se nc*eie pentru despgu%irea daunelor produse ca urmare direct a riscurilor nt-mpltoare ale transportului. Poliele (e a!i" rare CARGO pot .i2 polie de a%onament care dau dreptul asiguratorului ca ntr-o anumit perioad de timp sta%ilit s e)pedieze toate mrfurile cu condiia de a comunica asigurtorului toate transporturile acoperite de polie i implicit plata ta)elor de asigurareC polie de asigurare flotante ce au caracteristic faptul c asigurtorul sta%ilete un plafon "aloric pentru care e)pediiile de mrfuri se a!i" r 1n $o( a to$at- 'aloarea acestuia diminu-ndu-se pe msura efecturii transporturilor. +n cazul contractului de asigurare maritim K$AB8/K acesta pre"ede mai multe clauze printre care enumerm= clauza tuturor riscurilor &A.A.B. - against all risLs' - aceast clauz acoperind

1:

toate pierderile de iEsau a"ariile cauzate mrfurilor asigurate de toate riscurile la care mrfurile sunt e)puse pe timpul perioadei de asigurareC - clauza de a"arie particular M<A &Nit* particular a"erage' - acoper pierderile de iEsau a"ariile la marfa asiguratC - clauza fr a"arie particular &9.<.A. - free of particular a"erage'. +ran0i3a. +n partea final din contractul de asigurare se sta%ilesc franizele aplica%ile preteniilor de despgu%ire pentru rspunderile sta%ilite n aceast regul. +ran0i3ele ! nt !ta/ilite n mod difereniat pentru despgu%irile acordate pe %aza anumitor puncte i ele se deduc din cuantumul despgu%irii. +n practica asigurrilor maritime se folosesc i asigurrile pentru riscuri speciale din categoria celor e)cluse din polia o%inuit i care se asigur la cererea e)pres a asiguratului, n sc*im%ul unei prime corespunztoare. (intre acestea cel mai des nt-lnite sunt= - Biscurile de rz%oiC - Biscurile de gre"C - Biscurile n legtur cu forarea g*eiiC - Biscurile n legtur cu transportarea materialelor radioacti"e. A!i" rarea P.4.I. Asigurarea <.O.I ce nseamn ?J <B/,.$,I/0 A0( I0(.M0I,P $!U D se deose%ete de protecie oferit de societile de asigurare o%inuite. <rotecia oferit este $ t al- adic mem%rii acestui clu% &di"eri armatori' sunt n acelai timp i asigurtori i asigurai. 9iecare mem%ru al clu%ului contri%uie la acoperirea daunelor suferite de ali mem%ri ai clu%ului i la r-ndul su %eneficiaz de contri%uiile celorlali mem%ri la acoperirea propriilor daune. Asigurtorii n ramura maritim pentru ncrcturi &$AB8/' i na"e &$A6$/' sunt organizaipe plan mondial n JUniunea Internaional a Asigurrilor Maritime - I.U.I.M.K, fiind o organizaie internaional profesional nongu"ernamental, a"-nd ca scop reprezentarea intereselor asigurtorilor pe plan mondial.

12

&. ASIGURAREA RISCURILOR +INANCIARE *I POLITICE

Acest tip de asigurare face parte din sfera asigurrilor de %unuri, fiind generat de cadrul relaiilor economice i financiare care se deruleaz ntre agenii economici pe plan intern i, cu deose%ire, pe plan internaional, de a%ilitatea de%itorului de a face fa sau nu o%ligaiilor sale la scadena con"enit n raport cu creana creditorului. Aceste riscuri pot fi structurate n= 1. riscuri comercialeC @. riscuri generate de fora ma#or i pro"ocate de calamiti naturaleC ;. riscuri politiceC 3. riscuri "alutare. 1. Biscurile comerciale se pot manifesta at-t n tranzaciile interne, c-t i n cele internaionale, i constau n deteriorarea sistemului financiar al cumprtorului astfel nc-t acesta a#unge n starea de imposi%ilitate de plat a sumei datorate la scaden. Uneori, neonorarea o%ligaiilor de plat poate constitui rea credin din partea cumprtorului. @. Biscurile generate de fora ma#or i pro"ocate de calamiti naturale sunt, n general, impre"izi%ile i se manifest prin fenomene naturale sau cauzate de o fora ma#or care pun cumprtorul n imposi%ilitate de plat fa de furnizor &cutremur, inundaii'. ;. Biscurile politice constau n e"enimentele social-politice, independente de "oina i sol"a%ilitatea cumprtorului, care l impiedic s-i onoreze o%ligaiile de plat fa de furnizor &rz%oi, gre"e'. 6unt situaii c-nd mpotri"a rii importatorului sunt instituite msuri cu caracter politic de ctre tere ri, cum este cazul em%argo-ului. Biscurile politice pot constituite i de di"erse msuri luate de autoritile pu%lice ale statului n care se afl partenerul, concretizate n efecte ca= restr-ngerea importurilor, limitarea transferului "alutar,

@G

sec*estrarea sau rec*iziionarea unor %unuri aparin-nd agentului economic asigurat, s.a. ,ot n aceast categorie se ncadreaz i cazul neonorrii plii la termen de ctre

importatorii pu%lici. 3. Biscurile "alutare se manifest n cazul unor tranzacii comerciale internaionale. <entru aceasta, n contract se pre"ede posi%ilitatea plii n alt "alut dec-t cea luat n "edere la nc*eierea contractului, deoarece se poate modifica raportul de sc*im% pe parcursul perioadei dintre momentul nc*eierii contractului i momentul plii. Acest tip de riscuri are mai multe forme= riscul de sc*im% "alutarC riscul creterii costurilor de fa%ricaie al mrfurilor contractate datorit inflaieiC riscul fluctuaiei ratei do%-nzii &do%-nda are tendin de ma#orare, iar acest lucru este n deza"anta#ul importatorului, creditorului'. +n practic s-au instituit dou forme de asigurare specifice riscurilor de import-e)port= I. II. I. asigurarea riscurilor financiareC asigurarea riscurilor politice.

Asigurarea riscurilor financiare Asigurarea riscurilor financiare este o forma de asigurare comple), put-nd a"ea un

c-mp de manifestare i pe plan intern, dar, n deose%i, se manifest pe plan internaional. +n sistemul asigurrilor pentru riscurile financiare se disting= a. asigurarea creditelor, respecti"= a.1. asigurarea creditelor interneC a.@. asigurarea creditelor de e)portC a.;. asigurarea ratelor la crediteC a.3. asigurarea creditelor pentru in"estiiiC %. asigurarea de garanii &de cauiune'C c. asigurarea de fidelitate. a. +n cadrul acestor asigurri, un loc deose%it l ocup asigurarea creditelor care au drept scop prote#area comercianilor i productorilor mpotri"a daunelor financiare generate de insol"a%ilitatea cumprtorilor.

@1

<rimele ncercri de asigurare a creditelor s-au facut n 9rana, n 1:AG, dar prima societate de asigurri specializat, care a procedat la preluarea riscurilor respecti"e, a fost American $redit IndemnitI $ompanI - 1:2;. Asigurarea de credite este specific economiei de pia care presupune e)istena unui sistem de credite dez"oltat. +n ara noastr s-a practicat, nainte de 12:2, numai asigurarea de credite de e)port, dar, n procesul de tranziie, asigurarea de credite s-a amplificat.

a.1. Asigurarea de credite interne Aceasta se impune n condiiile unei piee concurentiale, constituind un instrument care faciliteaz protecia "-nztorului fa de riscul de insol"a%ilitate al de%itorului, dar i protecia %ncii care a acordat creditul. Asigurarea de credite se refer la riscurile poteniale n toate etapele procesului de producie i de distri%uie. <olia emis "ariaz n funcie de legislaia i de uzanele din fiecare ar, put-ndu-se utiliza ntr-o tranzacie indi"idual sau ntr-un flu) de afaceri continuu. / alternati" este polia special, care asigur un numr de tranzacii, cu unul sau mai muli cumprtori, sta%ilite pe o perioad de 1@ luni. / alta alternati" este polia general pe cifra de afaceri, pe credit, prin care se asigur toate afacerile realizate pe o perioad de timp la= "olumul afacerilor n anul anteriorC "olumul creditelor anterioareC structura i %onitatea cumprtorilorC "olumul creditelor furnizorC "olumul tranzaciilor estimate pe perioada de asigurare. &de regul 1@ luni'. <entru emiterea unei astfel de polie, societatea de asigurri face in"estigaii n pri"ina agentului economic cu pri"ire

<olia de asigurare de credite interne nu acoper integral pagu%a prin intermediul despgu%irilor. Asiguratul suport p-n la @G - @A 5 din pierdere, practic-ndu-se sistemul despgu%irilor limitate prin franc*is. 6uma asigurat o poate constitui, dup caz= cifra de afaceri a asiguratului n perioada de referinC

@@

"olumul tranzaciilor cu partenerii nominalizai.

+n practica rii noastre, asigurarea de credite interne este redus.

a.@. Asigurarea de credite e)terne $ontractul de e)port are ca o%iect= li"rarea de mrfuri, e)ecutarea de lucrri sau prestarea de ser"icii, cesiunea de licene i %re"ete de in"enii n fa"oarea unor cumprtori sau %eneficiari strini. +ntrucat, cel mai adesea, prile contractante con"in, prin contract, asupra unui decala# ntre momentul li"rrii i momentul plii, furnizorul acord cumprtorului e)tern un credit comercial i, deci, furnizorul i asum at-t riscul e)portatorului pe credit, c-t i efectele de trezorerie ale operaiilor de e)port cu plata la termen. Acest fapt implic %locarea resurselor financiare ale furnizorului o perioad de timp, iar de%locarea impune apelul la credite %ancare. Asigurarea creditelor %ancare se coreleaz cu mecanismul formelor pe care le m%rac creditele la e)port=

credit - furnizorC credit - cumprtorC credit - a#utoare din resurse pu%lice.

Asigurarea creditelor de e)port acoper o multitudine de riscuri care, pri"ite prin prisma momentului n care se pot produce, sunt grupate n=

riscuri premergtoare semnrii contractuluiC riscurile ulterioare semnrii contractului.

$oncurena tot mai puternic pe plan internaional determin agenii economici s lanseze oferte ferme, "ala%ile o anumit perioad de timp. Modificarea condiiilor economice, n perioada de "ala%ilitate a ofertei &pre, do%-nd, curs "alutar', poate genera, pentru e)portatori, n cazul nc*eierii unor contracte comerciale, o serie de pierderi care nu pot fi recuperate de la importatori. +n perioada premergtoare semnrii contractului, ofertantul este o%ligat s depun o cauiune n fa"oarea cumprtorului, care s-i garanteze acestuia c ofertantul "a nc*eia contractul, n condiiile pre"zute n ofert. +n faza ulterioar nc*eierii contractului, pot inter"eni o serie de riscuri=

@;

 specifice inter"alului dintre momentul semnrii contractului i li"rarea %unurilorC specifice inter"alului dintre momentul li"rrii %unurilor i ncasrii contra"alorii
acestora. $ontractul de asigurare pentru credite la e)port intr n "igoare, n cazul aigurrii creanelor rezultate din "-nzri de %unuri, la data la care s-a efectuat prima li"rare de %unuri i drepturile asupra acestora au trecut asupra cumprtorului e)tern, iar n cazul asigurrii creanelor rezultate din prestri de ser"icii, la data la care a nceput prestarea. Bspunderea asigurtorului nceteaz la data ultimei scadene a creditului acordat, dac acesta a fost complet ram%ursat, n condiiile neram%ursrii creditului ca urmare a producerii unor riscuri e)cluse de asigurare, o dat cu plata despgu%irilor de ctre asigurtor i n cazul denunrii sau rezilierii contractului de asigurare. $ele mai uzuale e)cluderi ale unui astfel de tip de poli se refer la= reclamaii pentru li"rri de %unuri sau prestri de sre"icii necorespunztoareC penaliti sau orice alte pierderi n legatur cu nerespectarea o%ligaiilor contractualeC amenzi de orice felC pierderi din diferene de curs "alutarC pierderi rezultate ca urmare a producerii unor riscuri politiceC pierderi pro"ocate de rz%oi ci"il, re"oluieC pierderi pro"ocate de calamiti naturale.

6uma asigurat la un asemenea tip de poli nu poate depi "aloarea din factura e)tern. +n general, suma asigurat se e)prim n "aluta n care s-a nc*eiat contractul comercial. 9ransiza se situeaz, n practic, ntre 1G - AG 5, procent sta%ilit n funcie de=

%onitatea i sol"a%ilitatea cumartoruluiC ramura economicC ara n care se face e)portulC perioada de creditare.
<rima de asigurare se sta%ilete pe %aza cotaiei de prim determinat de asigurator n functie de criteriile enumerate. +n general, prima se ac*it anticipat i integral, pe ntreaga perioad de "ala%ilitate a contractului. !a asigurrile inc*eiate pe perioade mai mari de 1 an, prima poate fi ac*itat i n rate anuale.

@3

<lata despgu%irilor se face n %aza unor documente care s ateste insol"a%ilitatea de%itorului sau nendeplinirea o%ligaiilor contractuale din cauze comerciale. 6ituaiile cele mai frec"ente se refer la= de acesta. <entru sta%ilirea despgu%irilor, din "aloarea daunei se scad= plile efectuate de de%itori p-n la producerea riscului asiguratC sumele o%inute din "alorificarea garaniilorC e"entualele prime de asigurare datorate de asigurat p-n la sf-ritul perioadei de asigurareC fransiza sta%ilit prin contractul de asigurare. depirea perioadei de ateptare prin neplata prelungitC iniierea procedurii de faliment.

$onstatarea i e"aluarea daunelor se efectueaz de asigurtor sau de e)peri desemnai

a.3. Asigurarea creditelor de in"estiii Aceasta ser"ete deintorului ei la asigurarea contului sau de de%itor pe termen mediu i lung. <olia cea mai uzual este polia general pe cifra de afaceri &tranzaciile indi"iduale se utilizeaz mai rar'. Acest tip de asigurare se folosete at-t la asigurarea e)porturilor de %unuri, c-t i a celor de capital &su% form de mprumuturi sau in"estiii de capital'. Aceast direcie a cunoscut o dez"oltare important n asigurarea tranzaciilor de leasing. +n multe state, aceast form de garantare cade n sarcina unor organisme gu"ernamentale. %. Asigurarea de garanii &de cauiune' Aceasta este o alt .or$ (e a!i" rare prin %are a!i" rtor l "arantea3 % (e/itor l 10i 'a 1n(eplini o/li"aiile %ontra%t ale pe %are le are .a (e %re(itor. $auiunea reprezint un ser"iciu similar celui oferit de %nci. $ele mai utilizate forme se refer la= garanii pentru licitaiiC garanii de restituire a a"ansuluiC garanii pentru asigurarea ser"iciului de ntreinereC

@A

garanii pentru "amC garanii pentru ndeplinirea di"erselor o%ligaii fa de organismele oficiale.

8araniile pentru licitaii ? se garanteaz faptul c, n cazul n care c-tig licitaia,

de%itorul "a semna contractul i "a furniza garania, respecti" cauiunea de %un e)ecuie a contractului. (ac de%itorul nu "a semna contractul sau dac nu "a aduce cauiunea, c-tigtorul licitaiei "a fi urmtorul ofertant, iar asigurtorul "a plti diferena dintre "aloarea licitat de de%itorul asigurat i al doilea ofertant. 8araniile de restituire a a"ansului - n situaia n care creditorul prefinaneaz

de%itorul prin plata unui a"ans. Astfel, se garanteaz ram%ursarea sumei pltite cu anticipaie, printr-o cauiune a crei "aloare descrete proporional cu "aloarea lucrrilor e)ecutate. 8arania de %un e)ecutare a contractului presupune emiterea unei polie de cauiune prin care s fie garantat ndeplinirea, la termen, a contractului. Ri!% l 'al tar Acesta apare ca urmare a faptului c, n relaiile dintre asigurat i asigurtor, se utilizeaz @ monede= moneda naional a e)prtatorului i o alt moned n care a fost nc*eiat contractul comercial e)tern. $ursul de sc*im% poate fluctua de la o zi la alta i, astfel, n sc*im%ul "alutar pot aprea influene financiare care a"anta#eaz sau deza"anta#eaz pe asigurat. <entru a se prote#a de e"entualele consecine nefa"ora%ile, asiguratul poate solicita asigurtorului inserarea n contractul de asigurare a unor clauze de sc*im% "alutar, n %aza crora societatea de asigurri preia riscul asupra sa. Biscul "alutar poate fi acoperit prin asigurare numai n condiiile n care perioada asigura%il solicitat este de cel puin @ ani. Biscurile "alutare, decurg-nd din tranzaciile pe termen scurt, pot fi prote#ate de %ncile comerciale prin contracte de sc*im% la termen. %. A!i" rarea (e .i(elitate A%ea!ta e!te o .or$ (e a!i" rare prin %are !e o.er prote%ie 1$potri'a nor pre5 (i%ii (atorate nor a%te (e ne%in!te ale per!onal l i ! . nei !o%ieti

@4

6copul asigurrii este de a prote#a asiguratul mpotri"a unor daune care ar rezulta din ncrederea acordat diferitelor persoane care administreaz o parte din acti"itatea sa. <olia de asigurare prote#eaz societatea mpotri"a daunelor pro"ocate de acte frauduloase sau de necinste ale personalului, indiferent dac acesta acioneaz singur sau mpreuna cu alte persoane. 6ocietatea de asigurare pltete numai dauna propriu-zis, nu i costurile suportate de asigurat pentru sta%ilirea pierderilor nregistrate. 8araniile de fidelitate se emit pentru fiecare persoana n parte, pentru anumite posturi sau general, pentru toi anga#aii unei societi. II. A!i" rarea ri!% rilor politi%e A%ea!ta (e!e$nea3 a%operirea (e %are (i!p ne o !o%ietate %o$er%ial (intr-o ar pentr a-0i ! !ine a%ti'itatea (e e6port- %on%reti3at 1n %ontra%te (e li'rare 0i pentr Biscurile politice cuprind o gam "ariat de e"enimente= naionalizarea in"estiiilor legat de e)pansiunea capitalului n rile n curs de dez"oltareC dificulti n transferul %anilor din ara cumprtoruluiC orice aciune a unor gu"erne strine care duce la dificulti n respectarea o%ligaiilor contractualeC rz%oi, rz%oi ci"il, re"oluie, care impiedic realizarea o%ligaiilor contractualeC riscurile pri"ind cumprtorii pu%liciC retragerea sau rennoirea licenelor de e)port sau impunerea unor restricii la e)portC pierderi rezultate din imposi%ilitatea de a institui procese legale n ara cumprtorului, ca urmare a lipsei sau a proastei funcionri a sistemului legal i #uridic din ara respecti". ! !inerea propriilor in'e!tiii 1n !trintate.

@>