1.Necesitatea elaborrii proiectului Studiul de caz este una dintre metodele de a realiza o cercetare n domeniul tiintelor sociale.

Prezenta lucrare urmrete satisfacerea nevoilor de consum pentru produsele margarin i cafea, aprovizionare cu aceste produse i cheltuielile efectuate n localitatea Hui, ude!ul "aslui. Prin rezultatele ob!inute se dorete cunoaterea procentului n care locuitorii localit!ii Hui i satisfac nevoile de consum pentru aceste produse agroalimentare i motivele care mpiedic aprovizionarea cu cantit!ile dorite, conform nevoilor fiziologice, a ung#nd la consumul optim normal. $e unde provine petele de pe pia!% Petele a unge la consumatorii rom#ni, fie din produc!ia intern, fie din importuri. Produc!ia intern de pete este reprezentat de capturile din pescuitul comercial, at#t din apele interioare c#t i din &area Neagr, din activitatea de acvacultur, creterea n sistem diri at, n bazine, iazuri i lacuri de acumulare. Produc!ia este livrat n stare proaspt sau poate fi procesat n diferite grade, nainte de a fi comercializat. Sectorul piscicol din 'om#nia include activit!ile de acvacultur, pescuit marin i pescuit n apele interioare, precum i activit!ile de procesare i mar(eting. )ea mai important activitate este acvacultura n ape dulci, fiind urmat de pescuitul n ape interioare. *ctivitatea de pescuit n ape interioare este mai dezvoltat dec#t pescuitul costier de la &area Neagr. )arnea de peste este sanatoasa pentru oricine, dar este foarte utila mai ales celor care sufera de diferite boli cardiace, si a uta si la mentinerea unui nivel constant al glicemiei. Nutritionistii propun un consum regulat, saptam#nal de peste, indiferent de v#rsta, pentru a combate si preveni o gama larga de afectiuni, de la cele int#lnite in cazul copiilor, p#na la astm sau chiar cancer de prostata. Principalul avanta al carnii de peste il reprezinta grasimile din seria acizilor grasi esentiali omega +. *cestia se gasesc in carnea de peste oceanic , macrou, hering, somon, cod, ton, sardina. -rasimile din peste previn imbatr#nirea precoce si prote eaza sistemul nervos. S,a demonstrat chiar ca, in cazul copiilor, pestele stimuleaza dezvoltarea capacitatilor intelectuale. .ar batr#nii care man#nca peste de trei,patru ori pe saptam#na sunt mai putin predispusi riscului de a suferi de maladia *lzheimer. Se stie, creierul este unul dintre cei mai mari consumatori de energie, iar buna lui functionare depinde intr,o oarecare masura de aportul de fosfor si, implicit, de consumul de peste. in cazul copiilor ai caror mame au consumat peste pe perioada sarcinii si a alaptarii si care, apoi, au primit, in alimentatia lor peste, s,a observat o dezvoltare neuropsihica mai rapida, dar si un nivel al inteligentei mai ridicat. )arnea de peste este insa recomandata si in cadrul curelor de slabire, deoarece are o cantitate mult mai mica de lipide in comparatie cu alte categorii de carne.

Pestele de apa dulce are carnea mai slaba, in general, comparativ cu cel oceanic si, in consecinta, asigura un aport caloric mai mic, astfel ca 1// g pastrav contin 01 de calorii si aceeasi cantitate de crap , 0+ de calorii. )ontinutul in minerale este, de asemenea, apreciabil, mai ales in ceea ce priveste fierul, fosforul, zincul, cuprul calciul, dar si oligo elementele ca fluorul, seleniul, cobaltul si manganul. Pestele contine, de asemenea, toata gama vitaminelor 2. $esigur, precum orice alt aliment, pestele isi poate pierde din valoarea nutritiva daca este procesat e3cesiv sau pra it. )arnea de peste este un remediu pentru problemele cardiace si mentine un nivel constant al glicemiei. 2ogat in proteine, cu un continut scazut de grasimi, carnea de peste reprezinta o sursa e3celenta de acizi grasi de tipul omega+. )ele mai sanatoase feluri in care se poate gati carnea de peste sunt la cuptor, la gratar sau in abur. Principala calitate a pestelui este continutul ridicat de acizi grasi omega+. Nu se cunoaste inca felul in care omega+ actioneaza in prevenirea afectiunilor cardiace, insa ii este recunoscuta capacitatea de reducere a trigliceridelor si a tensiunii arteriale, de prevenire a formarii cheagurilor de s#nge, dar si actiunea de antiinflamator si de diminuare a ritmului cardiac. &otivul pentru care acizii grasi de tipul omega+ sunt at#t de indicati in alimentatie, este faptul ca acestia nu se transforma in grasime propriu,zisa. Pe de alta parte, acizii prezenti in carnea rosie se transforma in grasime. )hiar daca se recomanda consumul de peste saptam#nal, e3ista si o precautie4 evitarea pestelui bogat in mercur. 53cesul de mercur afecteaza sistemul nervos, produce int#rzierea vorbirii si a mersului la copii, dureri musculare si ale incheieturilor si creste riscul producerii unui atac de cord. Pestii cu un continut mare de mercur sunt speciile oceanice de talie mare4 rechin, pestele, sabie sau tonul, mai putin int#lnite pe piata noastra. .ata care sunt valorile nutritive ale celor mai cunoscute specii si preparate de peste4 glucide, proteine, lipide, calorii. babusca4 16,+7 proteine, 8,17 lipide, 11+ calorii, calcan4 167 proteine, 97 lipide, 00 calorii, cod: 1:7 proteine, 17 lipide, 06 calorii, crap4 10,:7 proteine, 9,07 lipide, 1/8 calorii, crap de elesteu4 1;7 proteine, 17 lipide, 11: calorii, heringi de primavara <slabi=4 1:,17 proteine, ;,17 lipide, 1+: calorii, heringi de vara, toamna, iarna <grasi=4 16,67 proteine, 10,17 lipide, 981 calorii, macrou4 997 proteine, 1/7 lipide, 10+ calorii, morun4 16,17 proteine, 8,67 lipide, 111 calorii, nisetru4 10,17 proteine, 11,67 lipide, 9+6 calorii, platica4 1;,:7 proteine, +7 lipide, 60 calorii, salau: 1:,87 proteine, :7 lipide, 0+ calorii, scrumbii de Dunare: 18,97 proteine, 9;7 lipide, +// calorii, somn: 1;,07 proteine, 10,07 lipide, 988 calorii, stavrid4 10,07 proteine, 87 lipide, 118 calorii, stiuca4 1:7 proteine, 87 lipide, 09 calorii, crap sarat4 98,87 proteine, 8,87 lipide, 181 calorii, heringi slabi, sarati4 1:7 proteine, ;,97 lipide, 1+1 calorii,

heringi grasi, sarati4 1:7 proteine, 1:7 lipide, 91/ calorii, icre de crap4 917 proteine, +7 lipide, 1+/ calorii, icre de Manciuria4 +17 proteine, 197 lipide, 911 calorii, icre negre (caviar)4 9;7 proteine, 117 lipide, 98; calorii, icre de stiuca4 967 proteine, 1,17 lipide, 191 calorii, caras in sos tomat: 1,87 glucide, :,+7 proteine, :7 lipide, 188 calorii, crap in sos tomat: +,17 glucide, 117 proteine, :7 lipide, 18+ calorii, macrou in ulei: 97 glucide, 1:,87 proteine, 91,17 lipide, 90/ calorii, sardina in ulei: 97 glucide, 16,07 proteine, 9/,67 lipide, 9;; calorii, sardina in sos tomat4 9,97 glucide, 1;7 proteine, 117 lipide, 166 calorii, sardina in sos marinat4 97 glucide, 16,67 proteine, 19,17 lipide, 1:/ calorii, stravid in suc propriu: +,17 glucide, 16,97 proteine, 0,67 lipide, 111 calorii, stiuca in sos tomat: 9,07 glucide, 18,97 proteine, 87 lipide, 19+ calorii, paste de peste4 1,;7 glucide, 18,67 proteine, 18,17 lipide, 910 calorii. $enumire )alorii Proteine >ipide -lucide ?rez +18 0.1 1.9 61.1

Varieti de orez
Orezul cu bob scurt ?rezul cu bob scurt are boabele aproape rotunde i un con!inut ridicat de amidon, ceea ce l face lipicios atunci c#nd este gtit mai mult dec#t este necesar. )#nd este preparat, devine mai dens dec#t cel cu bob lung i cu un gust mai dulce, fiind potrivit n special c#nd se dorete o te3tur cremoas.

5ste ideal pentru pilaf, laptele cu orez i budinca de orez. 5ste folosit n buctria aponez pentru prepararea sushi. *cesta nu trebuie splat nainte de a fi gtit.

Orezul cu bob mediu

?rezul cu bob mediu are un bob mai scurt i mai lat dec#t orezul cu bob lung. @n general, nu are un con!inut de amidon at#t de mare precum cel cu bob rotund. *tunci c#nd este preparat, acesta devine fraged i cremos, av#nd tendin!a de a se lipi. 5ste unul dintre cele mai populare tipuri de orez, acesta fiind potrivit pentru orice fel de m#ncare.

5ste potrivit pentru orice fel de m#ncare. Pentru a prepara rizoto <rissoto= i paella se folosesc speciile Carnaroli i Arborio. *cestea nu se vor spla nainte de a fi gtite.

Orezul cu bob lung

?rezul alb cu bob lung este unul dintre cele mai cunoscute tipuri de orez datorit savorii sale subtile, care completeaz at#t sosurile consistente, c#t i pe cele de delicate. &cinat pentru a ndeprta at#t coa a, c#t i nveliul grun!ei, bobul rm#ne sub!ire i de 8,1 ori mai lung dec#t lat. @n timpul preparrii, boabele se separ, conferindu,i un aspect atractiv.

Aoarte versatil, orezul alb cu bob lung poate fi folosit pentru nenumrate feluri de m#ncare.

Orezul aromatic
?rezul aromatic este un termen general folosit pentru a desemna acel tip de orez care are o arom similar cu cea a alunelor pr ite sau a floricelelor de porumb <popcorn=. )ompusul natural care i d acestui orez aroma sa caracteristic este prezent n cantitate mult mai mare dec#t n toate celelalte tipuri de orez. *ceste sortimente sunt, n general, cu boabe medii spre lungi i au te3tura mai uoar atunci c#nd sunt gtite. )ele mai cunoscute sunt Basmati i Jasmine.

*cesta trebuie splat nainte de a fi gtit.

Orezul prefiert
?rezul prefiert <parboiled= are o savoare deosebit i, spre deosebire de orezul tradi!ional, care este procesat n forma n care este recoltate, acesta este supus nainte unui proces de tratare cu aburi. *stfel, bobul devine mai tare, reduc#nd posibilitatea supra,gtirii. $ar avanta ul esen!ial al acestui proces este faptul c a ut la re!inerea unei mari pr!i a vitaminelor i mineralelor prezente n straturile ndeprtate. @n starea crud, orezul are o culoare aurie, devenind alb dup ce este gtit.

5ste n special potrivit pentru salatele de orez. *cesta nu trebuie splat nainte de a fi gtit.

Orezul integral
?rezul integral este renumit pentru propriet!ile sale nutri!ionale, aroma sa desv#rit care amintete de gr#ul fiert. Nendeprtarea stratului nutritiv de la suprafa!a bobului confer o te3tur caracteristic, av#nd timpul de fierbere cel mai mare, pstr#nd n acelai timp toate vitaminele i substan!ele nutritive aflate n coa .

5ste potrivit pentru umpluturi, pilaf i salate. *cesta nu trebuie splat nainte de a fi gtit.

Orezul slbatic
?rezul slbatic nu este un orez propriu,zis <genul Oryza=, ci boabele lungi i sub!iri ale unei plante erbacee <genul Zizania= originar din *merica de Nord i )hina. 5ste utilizat de obicei n amestec cu diverse tipuri de orez. ?rezul slbatic, cu un gust fin de nuc, are

te3tura mai dur i are nevoie de timpi de fierbere mai mari <circa 81,;/ de minute=. -tit devine pufos, iar boabele sunt separate. *tunci c#nd este fiert prea mult, stratul superior al bobului se sparge, iar boabele devin mai moi i lipicioase.5ste potrivit pentru umpluturi i salate, de obicei n amestec cu alte tipuri de orez.

Valori nutriionale
Babelul urmtor, realizat cu datele disponibile la CS$* Nutrient $atabase, prezint comparativ con!inutul de propriet!i nutri!ionale a ase variet!i de orez. "alorile sunt calculate pentru 1// g de orez n stare crudD cele scrise cu caractere ngroate reprezint valoarea ma3im a nutrientului dintre toate tipurile de orez. nergie sau nutrient 5nergie Proteine -lucide <carbohidra!i= Faharuri >ipide <grsimi= , acizi grai satura!i Aibre alimentare Biamin <"itamina 21= Niacin <"itamina 2+= *cid pantotenic <"itamina 21= Sodiu &agneziu Aier Aosfor Potasiu >izin )istin *cid glutamic !nitate "u de bob msur scurt (cal +10 (E 18:0 g ;,1/ g g g g g mg mg mg mg mg mg mg mg mg mg mg 6:,11 /,19 /,18 9,0 -,-' 1,; 1,906 1 9+ /,0 :1 6; 9+1 1++ 19;0 "u bob mediu +;/ 11/; ;,;1 6:,+8 /,10 /,110
"itamine

"u bob #refiert $ntegral %lbatic lung +;1 &'( +;9 +16 1196 )*+( 1111 18:8 6,1+ 6,11 6,1 )(,'& 6:,:1 /,19 /,;; /,10 1,+ -,-' 1,; 1,/18 1 91 /,0 111 111 910 18; 1+0: ,-,,. /,++ 1,/+ /,9:8 1,0 /,998 1,/80 /,;69 9 96 /,68 11+ 168 911 11+ 1+:1 6;,16 /,+, -,*&+ +,8 /,81+ 8,+/0 ),(.& 8 18+ 1,0 9;8 9;0 90; :1 1190 68,: /,* 1,/0 /,11; +,/ /,1 +,'&& 1,/68 ' )'' ),.+ (&& (/' +/. )'( /*+*

-,-' 1,; 1,+89 1 +1 /,0 1/0 0; 9+: 1+1 1900

&inerale

*minoacizi