AFRICA DE SUD

Studeni: Adrian Barbu Bogdan Banciu Ionela Govoreanu

Scurt analiz a statului

Capitala: Cape Town (legislativ), Pretoria (ad inistrativ), Bloe !ontein ("udiciar) Cel Siste ai are ora: #o$annesburg %i bi o!iciale: a!ri&aans, engle', 'ulu politic: republic parla entar
*

Supra!a: ()**()+,- & PIB: ...)(,/ Geografie

(locul *.)

Populaie: //)0(1)--0 (*+(() lrd) 2 (*+(()

A!rica de Sud !or ea' ulti a eridional) Are *-10 de &ilo etri de coast

are regiune geogra!ic 3n e4tre itatea ariti la 5ceanul Atlantic i 5ceanul

Indian) %a nord se 3nvecinea' cu 6a ibia, Botswana i 7i babwe, la est cu 8o'a bic i Swa'iland, 3n ti p ce %esot$o este o ar independent co plet 3ncon"urat de A!rica de Sud) Aceasta este !or at din nou provincii ad inistrative: 9estern Cape, 6ort$ern Cape, :wa'ulu 6atal, ;ree State, 8pu alanga, Guateng, 6ort$ern Province, %i popo, 6ort$ern 9est) <elie!ul A!ricii =e Sud se 3 parte 3n dou> 'one) Pri a este !or at> din podiuri predo inante 3n roci ba'altice, cu altitudini i 8iddle @eld 3n vest, cu altitudini este !or at> dintr?o unitate care >rginete podiurile spre litoral) Cli a 3n interior este cald i u ed vara, dar secetoas i blCnd iarna) <eeaua $idrogra!ic este slab de'voltat i are o scurgere periodic, cu e4cepia rCurilor care drenea' regiunile estice) Principalele cursuri de ap sunt 7a be'i i %i popo, care se vars 3n 5ceanul Indian, i !luviul 5range ((0D+ : ), cu a!luentul @aal(((*0 : )care debuea' 3n 5ceanul Atlantic) edii de ..+?(+++ ) Cel ai e4tins dintre acestea este Podiul @eld (alc>tuit din Aig$ @eld 3n est, cu altitudini ontan> alc>tuit> din siste ul edii de (.++?*+++

edii de .++?-++)) A doua regiune a relie!ului untos Great Bscarp ent,

Istorie Enc de la "u atatea secolului al F@II?lea, olande'ii pun cei dintCi ba'ele oraGului Cape, care arc$ea' Gi o entul de 3nceput al coloni'rii europene 3n A!rica de Sud) asive de olande'i care au luat nu ele de buri, odat cu Hlterior 3ncep i igrri

3nc$eierea Coloniei Cape) %a 3nceputul secolului al FIF?lea engle'ii 3i i'gonesc ocupCnd aceast colonie) Burii se retrag atunci 3n est, pe Ir urile 5ceanului Indian, unde 3n (0,1 3nte eia' noua colonie 6atal) Bngle'ii 3i ur resc Gi aici) En !aIa presiunilor acestora, ei se retrag la nord de rCul @aal Gi pun ba'ele 3n (0.* celei de?a treia colonii?Transvaal, coborCnd apoi 3n ba'inul rCului 5range, unde creea' 3n (0./ colonia 5range) Aceste ulti ele dou colonii au !ost ulterior recunoscute de engle'i ca aparIinCnd burilor, dar pentru scurt vre e) 5dat cu descoperirea unor 'c inte de aur, engle'ii, printr?un r'boi ni icitor purtat 3 potriva burilor 3ntre (011?(1+*, cuceresc Gi aceste colonii, iar 3n (1(+ toate cele patru state se !ederali'ea' 3n do inionul Hniunea Sud?A!rican) Cu un an 3n ur , parla entul 3Gi stabilise sediul la Cape Town) =up pri ul r'boi Angliei, 3i 3ncredinIea' sub 6a ibia) pe care o prseGte Co ondial, 3n (1+*, %iga 6aIiunilor, la propunerea ondial) En (1D( andat, ad inistraIia A!ricii de Sud?@est Ger ane (a'i

enIine sub tutel i dup cel de?al doilea r'boi

onwealt$ul Gi adopt nu ele de <epublica A!rica de Sud) A !ost ti p de ilitar

.* de ani ((1/.?(11*) Iinta unor e bargouri din partea co unitIii internaIionale, datorit politicii de segregare rasial) Cu nu eroase 3ncercri de a do ina politic, Gi doctrinar Gi A!rica de Sud?@est) =eGi la putere (ast'i) populaIia neagr 3nc su!er de srcie Gi de 3napoiere c$iar Gi la peste (. ani de la 3nlturarea regi ului de do inare al populaIiei albe, ceea ce generea' 3n continuare lupte 3ntre di!erite etnii de culoare, cele ai sangeroase !iind cele dintre adepIii Congresului 6aIional A!rican, conduGi o perioad de 6elson 8andela (inclusiv din detenIie Gi ilegalitate) de origine Bantu Gi adepIii In&at$a, de origine 'ulu, &wa'ulu, ga'an&ulu, &wandbele, lebowa conduGi de But$ele'i, sau e4ter inrile populaIiilor de $otentoIi)

Aspecte sociale A!rica de Sud este cunoscut pentru diversitatea sa de culturi, li bi i credinele religioase) Hnspre'ece li bi o!iciale sunt recunoscute 3n Constituia A!ricii de Sud) %i ba engle' este li ba cea o are diversitate etnic, cu cele ai !olosit 3n s!erele co erciale, o!iciale i publiceJ aterne) Populaia A!ricii de Sud este de etiGi Gi i igranIi din Asia deIin (*,(K) ai ari co uniti de albi, (-K, dar care ocupa

cu toate acestea, este pe locul cinci 3ntre li bile 0-,(K din teritoriul Irii) Alte grupe !or ate din locuite de albi)

AceGtia locuiesc 3n ase'ri separate ase enea g$etourilor, respCndite r'leI 3n regiunile <estul populaIiei !or at din a!ricani de culoare Gi care constituie !ondul etnic bGtinaG (peste -+K ), este silit s triasc 3n (+ re'ervaIii nu ite bantustane rspCndite 3n partea rsriteana a Irii care au 3nceput a !i create dupa cel de?al doilea r'boi neagr, aceasta este alctuit dintr?o ondial Gi care sunt considerate independente) Cu toate c populaia A!ricii de Sud este are varietate de grupuri etnice care vorbesc di!erite li bi bantu, dintre acestea nou avCnd statut o!icial) En A!rica de Sud situaIia social grav (corupIia generali'at, cri inalitatea 3n creGtere vertiginoas, so a" de /+K din populaIia activ), sti ulea' o direcIie anti-alba 3n conducerea partidului de guverna ant A6C) Economie <epublica A!rica de Sud este o Iar de'voltat din punct de vedere econo ic) Agricultura, 3n care lucrea'a *L, din populaIia ocupat, se spri"in cu precdere pe creGterea ani alelor?ovine, 3n pri ul rCnd (,(,. supra!ee de puni i !Cnee)) Ba este una din ilioane capete care !olosesc 3ntinsele arile productoare ondiale de lCn) ai

;iind !oarte bogat 3n 'c inte de aur, argint, dia ante, titan, vanadiu, cro , !ier, angan, a'best, uraniu Gi platin, A!rica de Sud este teritoriul cel industriali'at de pe 3ntreg continentul, deIinCnd pe plan dia ante, uraniu, ondial onopolul unor resurse

inerale) Ast!el, A!ricade Sud este unul dintre principalii productori, de platina etale rare (titan,vanadiu, anti onio) Gi totodat ocup pri ul loc 3n

lu e 3n producIia de aur , inele din #o$annesburg !urni'Cnd ,+K din totalul

ondial) ai

Industria de prelucrare variata ( i"loace de transport, ra!inrii de petrol, c$i ie, prelucrarea le nului, te4til, ali entar) este locali'at 3n oraele i portante i 3n porturi) Cape Town, care este o escal i portant pe rutele la Sudul A!ricii, se reali'ea' M din e4portul rii) =eine pe ai departe cea ai redutabil putere econo ic) suri de stCnga) Constanta cretere econo ic de .K, care ar putea !i a!ectat de ai puin de (,*. 2 pe 'i) Aspecte politice i de securitate Blitele intelectuale i politice ale A!ricii, cu precdere ale A!ricii 6egre, consider drept vulnerabiliti i a eninri ale 3nceputului ilioane de ileniului III: instabilitatea politico? ilitar i econo ic cvasi?per anentJ tensiunile i con!lictele inter?tribale soldate cu ori, rnii i re!ugiai, con!lictele teritoriale dintre state, slabiciunile instituiilor politice, situaia di!icil a de ocraiei i respectrii drepturilor o ului, 3napoierea econo ic, corupia ende ic, cri'a siste elor de asigurri sociale i a 3nv Cntului, intolerana religioas, e4pansiunea teroris ului internaional i a !unda entalis ului isla ic etc) 6u trebuie e4cluse nici ciocnirile dintre isla is cretinis sau corupie pentru resurse i in!luen 3ntre arile puteri) a"ora a Starea de sntate a populaiei constituie alt vulnerabilitate i ariti e de

Hn s!ert din populaie este 3n o a" i triete cu

A!ricii) 5 grav proble a 3ntregului continent o repre'int SI=A, e4tins pe spaii !oarte largi) ;runtaii societii civile, 3n curs de coagulare evidenia' ca necesiti i ediate ale A!ricii: asigurarea de resurse pentru co baterea asiv i siste atic a bolii SI=AJ anularea sau reducerea drastic a datoriilor e4terneJ suport pentru soluionarea con!lictelor i tensiunilor intera!ricaneJ investiii 3n sntate, educaie i a altor sectoare, inclusiv cel al in!rastructurii) Slbiciunea instituiilor de stat, a siste elor de sntate, co binana cu insigni!ianta educaie rate 3nalte a edical a populaiei contribuie la atingerea unei are pericol pentru 3ntreaga ortalitii indeosebi a celei in!antile) Hn

populaie provine de la vertiginoasa rspCndire a virusului AI@) Botswana i A!rica de

Sud cunosc rate !oarte 3nalte de in!ectare (ulti a pCn la ((K din populaie)) A!rica de Sud, Hganda i 7a bia sunt aproape singurele state care au politici o!iciale anti?SI=A) En vederea concentraii guvernelor a!ricane s?a constituit Hniunea A!rican (HA, *++*) dup state odelul HB) En ianuarie *++/, repre'entani ai celor ., de e bre s?au 3ntrunit la Addis Abeba pentru a 3n!iina o !ora ar at integrata de

drepturile o ului) %a iniiativa A!ricii de Sud s?a lansat 6ew Partners$ip !or A!ricaNs =evelop ent (6BPA=) care include: progra ul de guvernare de ocratic, negocieri 3ntre putere i opo'iie, co baterea corupiei, pro ovarea de ocraiei, de'voltarea societii civile, adCncirea cooperrii pentru continente) Hn alt de ers se ni!icativ al A!ricii de Sud i al %ibiei se re!er la constituirea unui Consiliu de Securitate al Hniunii A!ricane ai unor ;ore de Pace destinate 'onelor bCntuite de r'boaie civile) @iaa politic arcat de ciocnirea (3ntre stCnga i dreapta) din cadrul Congresului 6aional A!rican) Tendina de radicali'are a politicii e4terne i de apropriere ale Iran i @ene'uela, Angola a a"uns principalul e4portator de petrol 3n direcia C$inei) 8o'a bicul a avut 3n *++D o cretere de 0K) En 7i babwe se adCncete 3n cri' econo ic)

Relaia Africa de Sud Coreea de Nord cu privire la programul nuclear nord coreean

Care este poziia guvernului sud african fa de refuzul Coreei de Nord de a coopera cu Organizaia Naiunilor Unite i comunitatea internaional privind programul nuclear militar A!rica de Sud recunoate dreptul legiti al tuturor statelor, inclusiv a <epublicii sur prealabil pentru pace i

=e ocrate Populare Coreene (<=PC), de a !olosi energia nuclear 3n scopuri panice) =e ase enea, guvernul sud a!rican consider, drept de'voltrii ar a entului nuclear) securitate 3n regiune i condiie de consolidare a 3ncrederii, ca <=PC s pun capt

=in de 6ord, 3n

o entul anunului !cut de <=PC 3n !ebruarie *++., care a!ir c va od constant, ur toarele: s de onte'e orice siste de de'voltare a acestui

3ncepe s de'volte capabiliti de descura"are nuclear, A!rica de Sud a solicitat Coreei ti p de ar eJ s revin i ediat la Tratatul de 6eproli!erare 6uclearJ s plase'e toate !acilitile sale 3n vederea veri!icrii de ctre Agenia Internaional pentru Bnergie Ato ic (AIBA)J s contribuie la creterea gradului de 3ncredere re!eritor la de'ar are i neproli!erare nuclear la nivel global) A !ncercat Africa de Sud s stabileasc relaii diplomatice sau s poarte discuii pe tema !ntreruperii programului nuclear cu statul nord coreean =a) En cadrul 3ntClnirilor bilaterale 3ntre repre'entanii A!ricii de Sud i cei din Coreea de 6ord, a !ost reiterat spri"inul pentru denucleari'area Peninsulei Coreene, !iind, de ase enea, conda nat gestul statului asiatic de a proceda la testarea ar elor ato ice) Entr?o declaraie !cut la reuniunea Consiliului AIBA, care a avut loc 3n perioada (?. artie *+(+, A!rica de Sud i?a e4pri at regretul cu privire la lipsa de progrese andatul de veri!icare AIBA 3n <=PC i a cerut coreenilor s se con!or e'e se sublinia' privind surile de

cerinelor "uridice obligatorii ale Consiliului de Securitate al 56H, aa cu a !ost susinute i 3n cadrul reuniunilor anterioare ale Consiliului AIBA 8ai ult decCt atCt, statul a!rican a con!iscat recent ele ente

3n <e'oluia (0-/ adoptat de Consiliul de Securitate la (* iunie *++1) A!ir aii si ilare ilitare cu u'an

nuclear ce se a!lau 3n tran'it spre <=PC pe teritoriul A!ricii de Sud, iar eveni entul a !ost raportat de 3ndat la Consiliul de Securitate al 6aiunilor Hnite)

Africa de Sud i ratatul de Neproliferare Nuclear

A!rica de Sud este singura ar care a 3nceput s produc ar e nuclear, iar ulterior, 3n od voluntar, a renunat i le?a distrus) %a */ arte (11,, preedintele A!ricii de Sud ;)9) de :ler& a in!or at parla entul rii c au !ost de'voltate 3n secret

ase dispo'itive nucleare, care apoi au !ost de ontat, 3nainte de a rati!ica Tratatul de 6eproli!erare 6uclear) En (1-/, acest stat a 3nceput s de'volte capaciti nucleare civile, dar dup (1-le?a convertit 3n ar a ent nuclear ca rspuns la te erile privind e4tinderea co unis ului la !rontiere) Progra ul cu nu ai ilitar nuclear a !ost deosebit de co parti entat, ult de (+ persoane care cunoteau toate detaliile, dei au lucrat peste ()+++

de persoane la acest proiect) Se presupune c #)@) de @illiers a !ost creatorul i de'voltatorul acestui progra ) =eci'ia guvernului de de'ar are a !ost luat 3n noie brie (101, iar (0 luni utili'at 3n scopuri ai tCr'iu dispo'itivele au !ost de ontate, uraniul a !ost trans!or at ast!el 3ncCt s nu poat !i ilitare i co ponentele i docu entele te$nice au !ost distruse) En ur a unei inspecii (noie brie (11(), des!urat de AIBA, s?a conclu'ionat c, 3ntr? adevr, s?a pus capt progra ului nuclear al A!ricii de Sud)

Africa de Sud Relaii !ilaterale

SUA O <elaiile o!iciale dintre cele dou state datea' 3nc din (-11 cCnd 3n Cape Town a luat !iin consulatul A erican) A basada A erican are sediul 3n Pretoria, iar Consulate Generale 3n #o$annesbourg, =urban i Cape Town) <elaiile Statelor Hnite cu A!rica de Sud au devenit ai strCnse din (11/ cand au avut loc pri ele alegeri de ocratice de pCn atunci, A!rica de Sud renunCnd de atunci la segregaia rasial) Cu toate acestea, po'iiile guvernelor pre'int di!erene pentru o ga larg de proble e, dar de'volt o strCns cooperare 3n proble e precu lupta 3 potriva teroris ului i a i aciuni virusului AI@) @oluntarii a ericani din cadrul progra ului PPeace CorpsP activea' 3n A!rica de Sud pro ovCnd de'voltarea 3n do enii de asisten te$nic, precu progra de re'olvare a cri'ei politice din 7i babwe) de cunoatere a altor naiuni) En cadrul 5rgani'aiei G*+ cele dou state de'volt un

Rusia <elaiile dintre cele dou ri datea' din (/ !ebruarie (11*) <usia are a basada 3n Pretoria i Consulatul General 3n Cape Town, iar A!rica de Sud are sediul a basadei la 8oscova) <usia i A!rica de Sud cooperea' 3n do eniul diplo atic i econo ic) <elaiile diplo atice au 3nceput (/ !ebruarie (11*) En *++D @ladi ir Putin a avut pri a sa vi'it 3n A!rica de Sud, cCnd au se nat un tratat de prietenie, cooperare i acorduri interguverna entale) =e atunci au !ost e!ectuate ai ulte vi'ite 3ntre o!icialii celor celei din cadrul su it? dou state 3n care s?au purtat discuii pe !ond de pace precu

ului B<ICS din *+(( 3n care s?a abordat proble a regle entrii con!lictului din %Qbia) 5 alt apropiere dintre cele dou state 3n care au au !ost luate po'iii si ilare au !ost proble ele internaionaleJ rolul 56H 3 potriva teroris ului internaional, non? proli!errii i a con!lictelor regionale(A!rica de 6ord, 5rientul 8i"lociu, Ira&, A!ganistan, Iran)) A!rica de Sud i <usia !ac parte din precu ai ulte !oruri interna ionale B<ICS, ;oru ul de dialog IBSA, G*+ )a) ) En do eniul econo ic au de'voltat

relaii de i port e4port, a resurselor naturale i totodat a &now?$ow?ului in s!era energiei nucleare i a progra elor spaiale) En perioada ianuarie?iunie *+(( volu ul co erului bilateral a atins *,/ il 2, atingCnd o cretere de -)1K)

China <elaiile o!iciale cu <epuplica Popular C$ine' au !ost stabilite 3n !ebruarie (110, dup destr area Blocului Sovietic i dup renunarea la segregaia rasial din A!rica de Sud) Enainte de (11+ A!rica de Sud avea strCnse relaii strCnse cu guvernul Taiwane' pentru otive strategice si econo ice, dar in (110 3i sc$i ba orientarea spre ld 2) En *+(+ bilanul dintre cele dou ri era e bre) C$ina) <elaiile econo ice cu C$ina datea' din (11* cCnd bilanul co erului era de (/ il 2, iar dupa (110 crescCnd pCn la ()/ de *. ld 2) En dece brie *+(+, A!rica de Sud este invitat de ctre C$ina s ia parte la

grupul B<IC, de atunci aceasta 3ncepCnd sa 3ntrein relaii i cu celelalte ri

A bele state pro ovea' creterea econo ic i reducerea srciei, A!rica de Sud inspirCndu?se din ideiile politice ale C$inei) Se presupune c principalul partid din A!rica de Sud, Congresul 6ational al A!ricii este !inanat de Partidul Co unist din C$ina) C$ine'ii sud a!ricani sunt un grup ce !or ea' diaspora c$ine' i ating un nu r de ,.+ +++ de i igrani)

Marea Britanie 3nc din ,(

ai (1(+ relaiile cu 8area Britanie au !ost strCnse, A!rica

de Sud !cCnd parte din I periul Britanic, aceasta luCnd parte 3n a bele r'boaie ondiale) 8area Britanie a avut interese !a de A!rica de Sud 3n ceea ce prive te resursele auri!ere ale acesteia) =in (1D( de cCnd A!rica de Sud i?a declarat independena !a de I periul Britanic i pCn 3n ast'i 8B se a!l 3n topul investitori 3n acest stat) =in (110 pCn 3n *++, 8B a !ost al treilea de Sud sunt in principal pietre pretioase, reactoare, turbine, electrocasnice, ainrii, inerale, aini, nave arilor are i portator al ariti e, aini

A!ricii de Sud, asta pCn 3n *++0 cCnd a c'ut 3n clasa ent pe locul D) B4porturile A!ricii industriale, !ructe i legu e) B4portul 8B ctre A!rica de Sud se ba'ea' 3n special pe aini, aparatur pentru avioane i nave ariti e, siste e electrice, c$i icale )a) ) Guvernul 8B 3i propune ca bilanul co erului cu A!rica de Sud sa se duble'e pCn 3n *+(.) Guvernele acestor dou ri cooperea'a politic i econo ic din anul (11- i se 3ntClnesc anual pentru a discuta principalele proble e ce a!ectea'a ediul de des!aurare a activitilor lor) cel

Frana A!rica de Sud de'volt relaii de cooperare cu ;rana 3n do enii precu

politic, econo ic, securitate i aprare, cultur, tiin i te$nologie) ;rana are sediul A basadei 3n Pretoria i consulate 3n #o$annesburg i Cape Town) En do eniul politicului se e!ectuea' vi'ite la nivel 3nalt 3ntre o!icialii acestor dou state ce vi'ea' parteneriate strategice, vi'ite ce datea' din (111 3n cadrul unui !oru acestui !oru anali'e, precu politic) En cadrul sunt pre'entate c$estiuni ce in de de'voltare 3n plan bilateral, sc$i buri de i dialoguri ce privesc e4perienele celor dou state 3n do enii 3n care ce vi'ea' do eniul se poarta

acestea au interese co une) Acestea au de asea enea i un !oru

econo ic, pri a 3ntClnire de acest gen avCnd loc 3n *+(+) En acest !oru

dialoguri privind politicile econo ice pentru sporirea nivelului econo ic 3n parteneriatul bilateral) ;rana este al 1?lea stat pe lista i porturilor i al (D?lea pe lista esporturilor A!ricii de Sud) En ceea ce privete e4portul catre A!rica de Sud, ;ran a dispune de produse !ar aceutice, c$i icale i ve$icule, pe cCnd i portul din A!rica de Sud const 3n carbune, co ponente electronice, oel, siste e aeronautice, aini i citrice) ;rana arilor investitori, este pre'ent prin *++ de !ir e, ce o po'iionea' pe un loc 1 3n topul

i are un nu r de *1 +++ de anga"ai) En pro ovarea de'voltrii A!ricii de Sud, ;ran a este al *?lea are pro otor dup SHA) ilitar i

Brazilia Bra'ilia are relaii strCnse cu A!rica de Sud, de'voltCnd asistena

logistic 3n do eniul r'boiului pentru aceasta) <elaiile bilaterale au crescut 3n ulti ii ani, re'ultat al politicii e4terne bra'iliene PSout$ O Sout$P ce are ca scop consolidarea integrrii a arilor puteri 3n statele ai puin de'voltate) A!rica de Sud i Bra'ilia sunt ai ulte state, Bra'ilia a 3nceput relaiile e bre atCt ale ;oru ului de dialog IBSA cCt i ale B<ICS alturi de India, !apt care 3ntrete relaiile dintre acestea) Ca i bilaterale cu A!rica de Sud dup ce aceasta a devenit de ocratic, i au de atunci vi'ite o!iciale 3n care sunt abordate proble e social?econo ice) India India a 3nceput relaiile bilaterale cu A!rica de Sud dup (11/, i au legturi strCnse 3n do eniul strategic, econo ic i cultural) India are un parteneriat pentru resurse energetice i este pri ul i portator de crbune din A!rica de Sud((,/ tone?*+(+)) En A!rica de Sud triesc o a"oritate de re'ideni indieni din anii (10+, care au "ucat un rol i portant alturi de Congresul 6aional A!rican 3n lupta 3 potriva regi ului ce pro ova segregaia rasial) Bilanul econo ic dintr cele dou state a crescut din (11*?1, de la , il 2 la / ld 2 3n *++.?+D i pCn 3n *+(+ la (* ld 2) I portul Indiei din a!rica const 3n principal 3n lingouri de aur, 3n ti p ce India este cea care este i plicat 3n le!uirea pietrelor preioase din cooperare inele A!ricii de Sud) Cele dou ri de'volt i preun o i 3n IBSA) ilitar, co er cu ar a ent i i plicit sc$i buri de e4periene 3n ceea ce

priveste antrenarea soldailor) A bele sunt pre'ente 3n B<ICS precu Romnia <o Cnia a evitat ca i ai

ulte state cooperarea cu A!rica de Sud la

reco andarea 56H, cau' a regi ului condus de guverne rasiste) =up nor ali'area situaiei <o Cnia a 3nceput stabilirea relaiilor bilaterale in do eniul politic, econo ic, "uridic i cultural) Procesul de nor ali'are dup (11+ a relaIiilor dintre <o Cnia Gi A!rica de Sud a !ost arcat de vi'ite la nivel de Ge! de stat, precu Gi pe linie parla entar Gi guverna ental) En perioada (1?*( octo brie (11, a avut loc vi'ita o!icial 3n <epublica A!rica de Sud a preGedintelui <o Cniei, prile" cu care Ge!ii celor

dou state au se nat Acordul de cooperare dintre <o Cnia Gi <epublica A!rica de Sud Gi au !ost !inali'ate diverse tran'acIii co erciale) Guvernul A!ricii de Sud a solicitat, 3n internaIionale, precu ai ulte rCnduri, spri"inul <o Cniei 3n susIinerea intereselor sale 3n unele proble e Gi 3n reintegrarea sa 3n unele organi'aIii internaIionale) Partea ro Cn a rspuns po'itiv la aceste de ersuri) PCn 3n (11+, <o Cnia nu a 3ntreIinut relaIii co erciale directe cu A!rica de Sud) Hnele tran'acIii co erciale, sporadice, s?au derulat prin inter ediari din terIe Iri) En ulti ii ani, au avut loc, 3n A!rica de Sud, vi'ite anuale ale unor 8isiuni econo ice ro CneGti *+((, la *D1,D. ilioane HS= din care **-,*1 3n vederea i pulsionrii relaIiilor ilioane HS= repre'int e4portul otoare cu ardere interna, ateriale electrice, becuri,vapoare co erciale Gi econo ice) S$i burile co erciale ro Cno?sud?a!ricane s?au ci!rat 3n anul ro Cnesc) B4port: rul enti, reductoare si cutii de vite'a, robinete si ar aturi industriale, asini, aparate si )a) ) I port:

ineraliere, ci ent, !ire te4turate din poliester si nQlon, covoare, recipiente pentru ga'e inereu de !ier, carbune energetic, produse c$i ice, sucuri citrice, vinuri si asini de alte buturi alcoolice, te4tile si tricota"e, conserve de carne si de peste, aur in !or a se iprelucrata, lCna, concentrate de proteina si substante proteice, po pe, tricotat, $Crtie, tutun, asbest, piei, produse !ar aceutice, asini si aparate electrice, etc)

Statul ro Cn acord <AS, anual, burse de studii pentru 3nvI Cntul superior) <elaIiile culturale ro Cno?sud?a!ricane s?au concreti'at 3n sc$i bul de vi'ite ale unor !or aIii artistice, reali'area de e4po'iIii ale unor artiGti plastici ro Cni 3n A!rica de Sud) Elveia A!rica de Sud are sediul a basadei 3n Berne i consulatul general la Geneva, iar Blveia are sediul a basadei 3n Pretoria i consulatul general 3n Cape Town) Blvetia nu a participat la boicotul condus de 56H i potriva apart$eid?ului din A!rica de Sud, desi a initiat activitati de observare asupra e bargoului i pus a!ricanilor) Ca ur are, in anul *++* bancile elvetiene HBS si Credit Suisse s?au con!runtat cu un litigiu "udiciar in valoare de .+ de acu'atiile) Norvegia A!rica de Sud i 6orvegia au relaii bilaterale des!urate 3n condiii e4celente, avand ca do enii de re!erin politica, econo ia, turis ul i cultura) iliarde de dolari in SHA) Bancile elvetiene au negat in od !er

6orvegia a spri"init !er

de ocrati'area statului A!rican, i 3n se n de recunotiin

dup (11+ cCnd 6elson 8andela a !ost eliberat din 3nc$isoare, a vi'itat 6orvegia de trei ori, una dintre vi'ite avCnd ca scop cCstigarea Pre iului 6obel pentru Pace) 6orvegia spri"ina politic lupta 3 potriva virusului AI@ 3n A!rica de Sud) <elaiile !unda entale econo ice au !ost constituite 3n ba'a de'voltrii nivelului de trai al A!ricii de Sud 3n anul (11/) I porturile A!ricii de Sud din 6orvegia includ ur toarele: etalelor, electrice, aparate i ec$ipa enteJ !ier i oel, aini de prelucrare a aini ateriale plastice 3n !or e pri areJ tutun i produse din tutunJ

ateriale i produse c$i ice, ve$icule

rutiere, produse de pielrie, ec$ipa ente de transportJ utila"e industriale, utila"e speciali'ate pentru anu ite industrii) B4porturile A!ricii de Sud pentru 6orvegia includ ur toarele: inereuri etali!ere i deeuri etaliceJ buturiJ plut i le nJ petrol, produse petroliere i 3nregistrareJ titei si ateriale cone4eJ legu e si !ructe, se ine i !ructe oleaginoase, ateriale te4tile, ec$ipa ente de sonori'are de aini electrice, carne i preparate din carne, aterial vegetal,

ec$ipa ente de transport, !ire te4tile,

produse din cauciuc) 6orvegia are investiii 3n A!rica de Sud, co paniile norvegiene artCnd un interes 3n asocierea cu alte !ir e) En (110 O 11 6orvegia a avut investiii de .++ 65:(apro4 1+ +++2)) Cele dou state cooperea' abordCnd te e legate de 3ncon"urator ca i sc$i barea cli atic, coordonare i biodiversitate, poluare i deeuri) Japonia #aponia i A!rica de Sud nu au cooperat la nivel bilateral pCn 3n (11/, cau'a !iind conducerea regi ului ce discri ina negrii) Principala cooperare dintre cele dou ri const 3n ra ura econo ic) EncepCnd cu anul *++D, -* de co panii "apone'e au de'voltat a!aceri pe teritoriul A!ricii de Sud) 6u rul re'idenilor "apone'i este esti at la (*,0, 3n ti p ce pe teritoriul #aponiei se nu ar apro4i ativ ./- sud?a!ricani) B4porturile #aponiei ctre A!rica de Sud ating apro4i ativ ./( 1+0 ld Qeni i includ co ponente pentru autove$icule, utila"e etc) iar i porturile sunt esti ate la o ci!r de ld Qeni(statistici *++D)) ;inanarea cultural din partea #aponiei cu ulat 3n il Qeni) perioada (1-.?*++/ atinge *++ anage ent de ediu, ediul

Iran <elaiile dintre Iran i A!rica de Sud au 3nceput 3n (1-1, cCnd Iranul i?a a!ir at po'iia boicotCnd 3 potriva discri inrii !a de negri) Cu toate astea, Iranul nu a avut relaii bilaterale propriu?'ise cu A!rica de Sud pCn 3n (11/ cCnd regi ul driscri inator a !ost 3nlturat) A!rica de Sud are relaii de cooperare bune cu Iranul 3n do eniul econo ic, e4porturile acesteia crescCnd cu -K de la ()/ *++-, iar i porturile crescCnd cu (,).K de la (0), 8ai ld 2 3n *++D la (). ld 3n ld 2 3n *++D la *+)0 ld 2 3n *++-)

ulte co panii sud?a!ricane sunt pre'ente 3n Iran, ca de e4e plu 8T6 Group care il 2 3ntr?un R"oint ventureP cu Pars Petroc$e icals Co panQ !or Cnd

deine /1K din siste ul de teleco unicaii iranian, sau co pania petrolier Sasol care particip cu 1++ 3 preun co pania ArQa Sasol PolQ er Co panQ) Corea de Sud Cooperarea dintre aceste dou state datea' 3nc de la <'boiul Corean((1.+?(1.,) cCnd !orele sud?a!ricane participau 3n cadrul 56H, acest act de solidaritate i de e4pri are concret a spri"inului a r CnCnd 3n neuitat 3n coreean) Hn punct de reper preedinte ales 3n are sur un act de intea coreenilor, !cCnd ast!el din A!rica de Sud un aliat natural al poporului a"or 3n relaiile bilaterale a !ost vi'ita 3n Corea a pri ului Soung au od de ocratic, 6elson 8andela)Bl i apoi preedinte :i

purtat discuii bilaterale 3n Seul, printre altele, cu privire la co erul bilateral i investiiile coreene 3n A!rica de Sud) 5biectivele principale actuale sunt a4ate pe ra ura econo ic i a legaturilor de a!aceri dintre acestea, ast'i Corea de Sud !iind al /?lea are partener din Asia, iar A!rica de Sud cel din industria inier i ai are partener de tran'acie de pe continentul a!rican cu care Corea de Sud are relaionea') Corea de Sud i port produse etal, oel, co ponente auto, te4tile, bi"uterii, produse c$i ice, produse !ar aceutice i cos etice) Canada ? Canada a stabilit relaii diplo atice cu A!rica de Sud 3n (1,1, 3 preun cu alte naiuni, odat cu ter inarea celui de?al *?lea <'boi 8ondial) Canada a 3ncura"at 3n rile au avut relaii nor ale) Constituia din A!rica de Sud a !ost, 3n od activ s!Crirea apart$eid?ului din A!rica de Sud i odat cu s!Critul discri inarii rasiale are parte, inspirat din Constituia Canadei, 3n special din Carta Canadian a =repturilor i %ibertilor) ;ostul preedinte sud?a!rican 6elson 8andela a e!ectuat o vi'it o!icial 3n

Canada 3n septe brie (110 i a vorbit la 8onu entul =repturilor 5 ului din 5ttawa) 8andela a !ost !acut cetatean de onoare canadian, 3n ti pul celei de?a doua vi'ite 3n Canada) 5 vi'it *++, a preedintelui T$abo 8be&i, s?a 3nc$eiat cu se narea =eclaraiei co une, cu intenia de a consolida relaiile dintre cele dou ri) Canada a spri"init A!rica de Sud 3n do eniile de de'voltare (peste *++ iliarde 2 in anul *++0) Bvaluarea starii de vulnerabilitate repre'inta un proces dina ic si siste atic de evaluare a probalitatii ca o a enintare la adresa unui siste !i'ic sau social, care se s!arseste cu succes si care are un i pact de'astruos asupra !acilitatiilor do estice, a co unitatiilor u ane atat din i ediata apropriere a unor siste e sau in!rastructuri critice cat si a co unitatii u ane din lu e) Siste Ter enul de siste la grecescul punerea 3 se siste a a , care 3nsea ai n ansa preun provine de blu, reunire, de id ultor obiecte) Bvolucia pe plan este strCns legat de'voltat 3nsea n 3n "urul a 3ntreg)) Int un spiri ilioane dolari), precu i 3n lupta 3 potriva virusului AI@) Sc$i burile co erciale dintre cele dou ri au totali'at (,0

antic a ter

enului de siste ba greac ,

eea de 3ntreg Ti de gCndirea $olist cestei idei (3n li t $olos

erpret rile $oliste din Antic$itate aveau la ba' era conceput ca un nu nu l) En Ttiinca

onist sintetic, totali'ator, asupra Hniversului, care are 3ntreg Ti 3n care se contopesc enele din natur , dar Ti o enelor, u o a ai lucrurile Ti !eno

odern , ideea de 3ntreg apare 3ndeosebi ca

un principiu de integrare Ti ordonare a !eno dat conceptul de

delul unei ast!el de interpret ri o!erindu?l pentru pri gestalt ) En acest sens, un e4e la 3nsu uitiv 3l constituie percepcia unei unetelor din care se co cut c$iar dac

plu int area s

elodii) AvCnd un car

acter integral, aceasta nu poate !i redus

pune) 8elodia poate !i recunos este cCntat

lipsesc cCteva sunete sau dac

la instru =BF ter le

ente di!erite) enul siste ic) ului blu de ele ente ite trasaturi co

=e une care !or

ast!el

in

este de!init ca ?Hn ansa

blu de e ea'a un t

ente cu anu

ot organi'at dina Propriet cile siste Hn siste dina

este un asa

interconectate ediul a bia

ic, capabile de a se individuali'a de

nt prin reali'area unei !unccii sau a unui grup de !uncc ii speci!ice) Siste ul i plic e4istenca unei relacii cu propriet entele co ponente sau 3ntre 3ns ci integrative 3ntre ele

uTirile acestora) Aceste relacii conduc la aparicia unor propriet ci noi la nivelul ansa ale p rcilor co cu ponente) Hr blului, distincte de cele plu, circuitul ai prin st pon rind, de e4e

ap ?abur dintr?un ca'an cu circulacie natural , 3ncelege !unccionarea acestuia este posibil toc i'or, ta abilirea unor relacii integrative 3ntre diversele co ente (econo ste

bur, cevi coborCtoare, cevi din si it ordine care s poat per

ul vapori'ator, etc)), relacii de dispunere Ti succes

iune ale acestora 3ntr?o anu

ite aducerea apei 3n starea de saturacie Ti vapori'are, respectiv de supra3nc l'ire a aburului) B4istenca acestor relacii !ace ca o nte s se trans it odi!icare a !unccion rii unei co plu, va in!luenca cC pul ter pone ic di a asupra !unccion rii celorlalte) 5prirea a ga'elor de ardere) Ca ur

unui ar' tor, de e4e re, se va

n !ocar Ti c ldura sensibil

odi!ica trans!erul de c ldur !aptul c elor ele ic)

spre circuitul ap trebuie

?abur Ti vor !i in!luencate per!or ceea, sublinie s !ie interconectate dina

ancele acestuia) =e a

entele unui siste

Clasi!icarea siste

Clasi!icarea siste u

elos se !ace in !unctie de un an ulci i) ele pe

it criteriu si in !unctie de apartenenta unei de!ini) Cele $ttp $ttp l ai u'uale siste

En ca'ul de !ac , obiectele considerate sunt siste care le pute ca ast!el dup dup ASPB<%I6: ul ul ASPB<%I6:

e se clasi!i

universulenergiei)europartes)e ente Unatura ele entelorVJ universulenergiei)europartes)e Unatura relaciilor !uncci

u intrebari siste u intrebari siste onaleVJ dup nareVJ dup =up siste re,

l ele

relatii

ASPB<%I6: ul

$ttp l

universulenergiei)europartes)e Uregi ul de !unccio

u intrebari siste

!unctionare

gradul de auto natura ele e ate

ati'are Ti in!or ului ur

ati'are toarele tipuri de acionale, !inancia arcat c ele se p

6atura ele

entelor siste

entelor distinge

ateriale, energetice, in!or e

atice, lingvistice, etc) =e re

ot grupa 3n siste e ideale

ateriale (substanciale) Ti 3n siste Bvaluarea starii de vulnerabilitate repre'inta un proces !i'ic

dina ic si siste atic de evaluare a probalitatii ca o a enintare la adresa unui siste

sau social, care se s!arseste cu succes si care are un i pact de'astruos asupra !acilitatiilor do estice, a co unitatiilor u ane atat din i ediata apropriere a unor siste e sau in!rastructuri critice cat si a co unitatii u ane din lu e) Siste Ter enul de siste la grecescul punerea 3 se siste a a , care 3nsea ai n ansa preun provine de blu, reunire, de id ultor obiecte) Bvolucia pe plan este strCns legat de'voltat 3nsea n 3n "urul a 3ntreg)) Int

antic a ter

enului de siste ba greac ,

eea de 3ntreg Ti de gCndirea $olist cestei idei (3n li $olos

erpret rile $oliste din Antic$itate aveau la ba' t era conceput ca un nu nu l) En Ttiinca

un spiri

onist sintetic, totali'ator, asupra Hniversului, care are 3ntreg Ti 3n care se contopesc enele din natur , dar Ti o enelor, u o a ai lucrurile Ti !eno

odern , ideea de 3ntreg apare 3ndeosebi ca

un principiu de integrare Ti ordonare a !eno dat conceptul de

delul unei ast!el de interpret ri o!erindu?l pentru pri gestalt ) En acest sens, un e4e la 3nsu uitiv 3l constituie percepcia unei unetelor din care se co cut c$iar dac enul la instru =BF ter le ente di!erite) siste ic) ului blu de ele ente ite trasaturi co

plu int area s

elodii) AvCnd un car

acter integral, aceasta nu poate !i redus

pune) 8elodia poate !i recunos este cCntat ast!el in blu de e ea'a un t =e une care !or

lipsesc cCteva sunete sau dac

este de!init ca ?Hn ansa

ente cu anu

ot organi'at dina Propriet cile siste Hn siste dina

este un asa

interconectate ediul a bia

ic, capabile de a se individuali'a de

nt prin reali'area unei !unccii sau a unui grup de !uncc ii speci!ice) Siste ul i plic e4istenca unei relacii cu propriet entele co ponente sau 3ntre 3ns ci integrative 3ntre ele

uTirile acestora) Aceste relacii conduc la aparicia unor propriet ci noi la nivelul ansa ale p rcilor co cu ponente) Hr blului, distincte de cele plu, circuitul ai prin st pon rind, de e4e

ap ?abur dintr?un ca'an cu circulacie natural , 3ncelege !unccionarea acestuia este posibil toc i'or, ta abilirea unor relacii integrative 3ntre diversele co ente (econo ste

bur, cevi coborCtoare, cevi din si

ul vapori'ator, etc)), relacii de dispunere Ti succes

iune ale acestora 3ntr?o anu

it

ordine care s

poat

per

ite aducerea apei 3n starea de saturacie Ti vapori'are, respectiv de supra3nc l'ire a aburului) B4istenca acestor relacii !ace ca o nte s se trans it odi!icare a !unccion rii unei co plu, va in!luenca cC pul ter pone ic di a asupra !unccion rii celorlalte) 5prirea a ga'elor de ardere) Ca ur

unui ar' tor, de e4e re, se va

n !ocar Ti c ldura sensibil

odi!ica trans!erul de c ldur !aptul c elor ele ic)

spre circuitul ap trebuie

?abur Ti vor !i in!luencate per!or ceea, sublinie s !ie interconectate dina Clasi!icarea siste u

ancele acestuia) =e a

entele unui siste

Clasi!icarea siste

elos se !ace in !unctie de un an ulci i) ele pe

it criteriu si in !unctie de apartenenta unei de!ini) Cele $ttp $ttp l ai u'uale siste

En ca'ul de !ac , obiectele considerate sunt siste care le pute ca ast!el dup dup ASPB<%I6: ul ul ASPB<%I6:

e se clasi!i

universulenergiei)europartes)e ente Unatura ele entelorVJ universulenergiei)europartes)e Unatura relaciilor !uncci

u intrebari siste u intrebari siste onaleVJ dup nareVJ dup =up siste re,

l ele

relatii

ASPB<%I6: ul

$ttp l

universulenergiei)europartes)e Uregi ul de !unccio

u intrebari siste

!unctionare

gradul de auto natura ele e ate

ati'are Ti in!or ului ur

ati'are toarele tipuri de acionale, !inancia arcat c ele se p

6atura ele

entelor siste

entelor distinge

ateriale, energetice, in!or e

atice, lingvistice, etc) =e re

ot grupa 3n siste

ateriale (substanciale) Ti 3n siste

e ideale

Bvaluarea starii de vulnerabilitate repre'inta un proces !i'ic

dina ic si siste atic de evaluare a probalitatii ca o a enintare la adresa unui siste

sau social, care se s!arseste cu succes si care are un i pact de'astruos asupra !acilitatiilor do estice, a co unitatiilor u ane atat din i ediata apropriere a unor siste e sau in!rastructuri critice cat si a co unitatii u ane din lu e) Siste Ter enul de siste la grecescul punerea 3 se siste a a , care 3nsea ai n ansa preun provine de blu, reunire, de id ultor obiecte) Bvolucia pe plan este strCns legat de'voltat 3nsea n 3n "urul a 3ntreg)) Int un spiri

antic a ter

enului de siste ba greac ,

eea de 3ntreg Ti de gCndirea $olist cestei idei (3n li t $olos

erpret rile $oliste din Antic$itate aveau la ba' era conceput ca un nu nu l) En Ttiinca

onist sintetic, totali'ator, asupra Hniversului, care are 3ntreg Ti 3n care se contopesc enele din natur , dar Ti o enelor, u o a ai lucrurile Ti !eno

odern , ideea de 3ntreg apare 3ndeosebi ca

un principiu de integrare Ti ordonare a !eno dat conceptul de

delul unei ast!el de interpret ri o!erindu?l pentru pri gestalt ) En acest sens, un e4e la 3nsu uitiv 3l constituie percepcia unei unetelor din care se co cut c$iar dac enul la instru =BF ter le ente di!erite) siste ic) ului blu de ele ente ite trasaturi co

plu int area s

elodii) AvCnd un car

acter integral, aceasta nu poate !i redus

pune) 8elodia poate !i recunos este cCntat ast!el in blu de e ea'a un t =e une care !or

lipsesc cCteva sunete sau dac

este de!init ca ?Hn ansa

ente cu anu

ot organi'at dina Propriet cile siste Hn siste dina

este un asa

interconectate ediul a bia

ic, capabile de a se individuali'a de

nt prin reali'area unei !unccii sau a unui grup de !uncc ii speci!ice) Siste ul i plic e4istenca unei relacii cu propriet entele co ponente sau 3ntre 3ns ci integrative 3ntre ele

uTirile acestora) Aceste relacii conduc la aparicia unor propriet ci noi la nivelul ansa ale p rcilor co cu ponente) Hr blului, distincte de cele plu, circuitul ai prin st pon rind, de e4e

ap ?abur dintr?un ca'an cu circulacie natural , 3ncelege !unccionarea acestuia este posibil toc i'or, ta abilirea unor relacii integrative 3ntre diversele co ente (econo ste

bur, cevi coborCtoare, cevi din si it ordine care s poat per

ul vapori'ator, etc)), relacii de dispunere Ti succes

iune ale acestora 3ntr?o anu

ite aducerea apei 3n starea de saturacie Ti vapori'are, respectiv de supra3nc l'ire a aburului) B4istenca acestor relacii !ace ca o nte s se trans it odi!icare a !unccion rii unei co plu, va in!luenca cC pul ter pone ic di a asupra !unccion rii celorlalte) 5prirea a ga'elor de ardere) Ca ur

unui ar' tor, de e4e re, se va

n !ocar Ti c ldura sensibil

odi!ica trans!erul de c ldur !aptul c elor ele ic)

spre circuitul ap trebuie

?abur Ti vor !i in!luencate per!or ceea, sublinie s !ie interconectate dina Clasi!icarea siste u

ancele acestuia) =e a

entele unui siste

Clasi!icarea siste

elos se !ace in !unctie de un an ulci i) ele pe

it criteriu si in !unctie de apartenenta unei de!ini) Cele $ttp ai u'uale siste

En ca'ul de !ac , obiectele considerate sunt siste care le pute ca ast!el dup ASPB<%I6: ul

e se clasi!i

universulenergiei)europartes)e ente Unatura ele entelorVJ

u intrebari siste

l ele

dup

ASPB<%I6: ul

$ttp l

universulenergiei)europartes)e Unatura relaciilor !uncci

u intrebari siste onaleVJ dup nareVJ dup =up siste re,

relatii

ASPB<%I6: ul

$ttp l

universulenergiei)europartes)e Uregi ul de !unccio

u intrebari siste

!unctionare

gradul de auto natura ele e ate

ati'are Ti in!or ului ur

ati'are toarele tipuri de acionale, !inancia arcat c ele se p

6atura ele

entelor siste

entelor distinge

ateriale, energetice, in!or e

atice, lingvistice, etc) =e re

ot grupa 3n siste e ideale

ateriale (substanciale) Ti 3n siste Bvaluarea starii de vulnerabilitate repre'inta un proces !i'ic

dina ic si siste atic de evaluare a probalitatii ca o a enintare la adresa unui siste

sau social, care se s!arseste cu succes si care are un i pact de'astruos asupra !acilitatiilor do estice, a co unitatiilor u ane atat din i ediata apropriere a unor siste e sau in!rastructuri critice cat si a co unitatii u ane din lu e) Siste Ter enul de siste la grecescul punerea 3 se siste a a , care 3nsea ai n ansa preun provine de blu, reunire, de id ultor obiecte) Bvolucia pe plan este strCns legat de'voltat 3nsea n 3n "urul a 3ntreg)) Int un spiri

antic a ter

enului de siste ba greac ,

eea de 3ntreg Ti de gCndirea $olist cestei idei (3n li t $olos

erpret rile $oliste din Antic$itate aveau la ba' era conceput ca un nu nu l) En Ttiinca

onist sintetic, totali'ator, asupra Hniversului, care are 3ntreg Ti 3n care se contopesc enele din natur , dar Ti o enelor, u o a ai lucrurile Ti !eno

odern , ideea de 3ntreg apare 3ndeosebi ca

un principiu de integrare Ti ordonare a !eno

delul unei ast!el de interpret ri o!erindu?l pentru pri

dat

conceptul de

gestalt ) En acest sens, un e4e la 3nsu

plu int area s

uitiv 3l constituie percepcia unei unetelor din care se co cut c$iar dac enul la instru =BF ter le ente di!erite) siste ic) ului blu de ele ite trasaturi co

elodii) AvCnd un car

acter integral, aceasta nu poate !i redus

pune) 8elodia poate !i recunos este cCntat ast!el in blu de e ea'a un t =e une care !or

lipsesc cCteva sunete sau dac

este de!init ca ?Hn ansa

ente cu anu

ot organi'at dina Propriet cile siste Hn siste dina

este un asa

ente

interconectate ediul a bia

ic, capabile de a se individuali'a de

nt prin reali'area unei !unccii sau a unui grup de !uncc ii speci!ice) Siste ul i plic e4istenca unei relacii cu propriet entele co ponente sau 3ntre 3ns ci integrative 3ntre ele

uTirile acestora) Aceste relacii conduc la aparicia unor propriet ci noi la nivelul ansa ale p rcilor co cu ponente) Hr blului, distincte de cele plu, circuitul ai prin st pon rind, de e4e

ap ?abur dintr?un ca'an cu circulacie natural , 3ncelege !unccionarea acestuia este posibil toc i'or, ta abilirea unor relacii integrative 3ntre diversele co ente (econo ste

bur, cevi coborCtoare, cevi din si it ordine care s poat per

ul vapori'ator, etc)), relacii de dispunere Ti succes

iune ale acestora 3ntr?o anu

ite aducerea apei 3n starea de saturacie Ti vapori'are, respectiv de supra3nc l'ire a aburului) B4istenca acestor relacii !ace ca o nte s se trans it odi!icare a !unccion rii unei co plu, va in!luenca cC pul ter pone ic di a asupra !unccion rii celorlalte) 5prirea a ga'elor de ardere) Ca ur

unui ar' tor, de e4e

n !ocar Ti c ldura sensibil

re, se va

odi!ica trans!erul de c ldur !aptul c elor ele ic)

spre circuitul ap trebuie

?abur Ti vor !i in!luencate per!or ceea, sublinie s !ie interconectate dina Clasi!icarea siste u

ancele acestuia) =e a

entele unui siste

Clasi!icarea siste

elos se !ace in !unctie de un an ulci i) ele pe

it criteriu si in !unctie de apartenenta unei de!ini) Cele $ttp $ttp l ai u'uale siste

En ca'ul de !ac , obiectele considerate sunt siste care le pute ca ast!el dup dup ASPB<%I6: ul ul ASPB<%I6:

e se clasi!i

universulenergiei)europartes)e ente Unatura ele entelorVJ universulenergiei)europartes)e Unatura relaciilor !uncci

u intrebari siste u intrebari siste onaleVJ dup nareVJ dup =up siste re,

l ele

relatii

ASPB<%I6: ul

$ttp l

universulenergiei)europartes)e Uregi ul de !unccio

u intrebari siste

!unctionare

gradul de auto natura ele e ate

ati'are Ti in!or ului ur

ati'are toarele tipuri de acionale, !inancia arcat c ele se p

6atura ele

entelor siste

entelor distinge

ateriale, energetice, in!or e

atice, lingvistice, etc) =e re

ot grupa 3n siste e ideale

ateriale (substanciale) Ti 3n siste Bvaluarea starii de vulnerabilitate repre'inta un proces !i'ic

dina ic si siste atic de evaluare a probalitatii ca o a enintare la adresa unui siste

sau social, care se s!arseste cu succes si care are un i pact de'astruos asupra !acilitatiilor do estice, a co unitatiilor u ane atat din i ediata apropriere a unor siste e sau in!rastructuri critice cat si a co unitatii u ane din lu e) Siste

Ter enul de siste la grecescul punerea 3 se siste a a , care 3nsea ai n ansa preun

provine de blu, reunire, de id ultor obiecte) Bvolucia pe plan este strCns legat de'voltat 3nsea n 3n "urul a 3ntreg)) Int un spiri

antic a ter

enului de siste ba greac ,

eea de 3ntreg Ti de gCndirea $olist cestei idei (3n li t $olos

erpret rile $oliste din Antic$itate aveau la ba' era conceput ca un nu nu l) En Ttiinca

onist sintetic, totali'ator, asupra Hniversului, care are 3ntreg Ti 3n care se contopesc enele din natur , dar Ti o enelor, u o a ai lucrurile Ti !eno

odern , ideea de 3ntreg apare 3ndeosebi ca

un principiu de integrare Ti ordonare a !eno dat conceptul de

delul unei ast!el de interpret ri o!erindu?l pentru pri gestalt ) En acest sens, un e4e la 3nsu uitiv 3l constituie percepcia unei unetelor din care se co cut c$iar dac enul la instru =BF ter le ente di!erite) siste ic) ului blu de ele ente ite trasaturi co

plu int area s

elodii) AvCnd un car

acter integral, aceasta nu poate !i redus

pune) 8elodia poate !i recunos este cCntat ast!el in blu de e ea'a un t =e une care !or

lipsesc cCteva sunete sau dac

este de!init ca ?Hn ansa

ente cu anu

ot organi'at dina Propriet cile siste Hn siste dina

este un asa

interconectate ediul a bia

ic, capabile de a se individuali'a de

nt prin reali'area unei !unccii sau a unui grup de !uncc ii speci!ice) Siste ul i plic e4istenca unei relacii cu propriet entele co ponente sau 3ntre 3ns ci integrative 3ntre ele

uTirile acestora) Aceste relacii conduc la aparicia unor propriet ci noi la nivelul ansa blului, distincte de cele

ale p rcilor co cu

ponente) Hr

rind, de e4e

plu, circuitul ai prin st pon

ap ?abur dintr?un ca'an cu circulacie natural , 3ncelege !unccionarea acestuia este posibil toc i'or, ta abilirea unor relacii integrative 3ntre diversele co ente (econo ste

bur, cevi coborCtoare, cevi din si it ordine care s poat per

ul vapori'ator, etc)), relacii de dispunere Ti succes

iune ale acestora 3ntr?o anu

ite aducerea apei 3n starea de saturacie Ti vapori'are, respectiv de supra3nc l'ire a aburului) B4istenca acestor relacii !ace ca o nte s se trans it odi!icare a !unccion rii unei co plu, va in!luenca cC pul ter pone ic di a asupra !unccion rii celorlalte) 5prirea a ga'elor de ardere) Ca ur

unui ar' tor, de e4e re, se va

n !ocar Ti c ldura sensibil

odi!ica trans!erul de c ldur !aptul c elor ele ic)

spre circuitul ap trebuie

?abur Ti vor !i in!luencate per!or ceea, sublinie s !ie interconectate dina Clasi!icarea siste u

ancele acestuia) =e a

entele unui siste

Clasi!icarea siste

elos se !ace in !unctie de un an ulci i) ele pe

it criteriu si in !unctie de apartenenta unei de!ini) Cele $ttp $ttp l ai u'uale siste

En ca'ul de !ac , obiectele considerate sunt siste care le pute ca ast!el dup dup ASPB<%I6: ul ul ASPB<%I6:

e se clasi!i

universulenergiei)europartes)e ente Unatura ele entelorVJ universulenergiei)europartes)e Unatura relaciilor !uncci

u intrebari siste u intrebari siste onaleVJ dup nareVJ

l ele

relatii

ASPB<%I6: ul

$ttp l

universulenergiei)europartes)e Uregi ul de !unccio

u intrebari siste

!unctionare

dup =up siste re,

gradul de auto natura ele e ate

ati'are Ti in!or ului ur

ati'are toarele tipuri de acionale, !inancia arcat c ele se p

6atura ele

entelor siste

entelor distinge

ateriale, energetice, in!or e

atice, lingvistice, etc) =e re

ot grupa 3n siste e ideale

ateriale (substanciale) Ti 3n siste Bvaluarea starii de vulnerabilitate repre'inta un proces !i'ic

dina ic si siste atic de evaluare a probalitatii ca o a enintare la adresa unui siste

sau social, care se s!arseste cu succes si care are un i pact de'astruos asupra !acilitatiilor do estice, a co unitatiilor u ane atat din i ediata apropriere a unor siste e sau in!rastructuri critice cat si a co unitatii u ane din lu e) Siste Ter enul de siste la grecescul punerea 3 se siste a a , care 3nsea ai n ansa preun provine de blu, reunire, de id ultor obiecte) Bvolucia pe plan este strCns legat de'voltat 3nsea n 3n "urul a 3ntreg)) Int un spiri

antic a ter

enului de siste ba greac ,

eea de 3ntreg Ti de gCndirea $olist cestei idei (3n li t $olos

erpret rile $oliste din Antic$itate aveau la ba' era conceput ca un nu nu l) En Ttiinca

onist sintetic, totali'ator, asupra Hniversului, care are 3ntreg Ti 3n care se contopesc enele din natur , dar Ti o enelor, u o a ai lucrurile Ti !eno

odern , ideea de 3ntreg apare 3ndeosebi ca

un principiu de integrare Ti ordonare a !eno dat conceptul de

delul unei ast!el de interpret ri o!erindu?l pentru pri gestalt ) En acest sens, un e4e la 3nsu uitiv 3l constituie percepcia unei unetelor din care se co cut c$iar dac la instru ente di!erite)

plu int area s

elodii) AvCnd un car

acter integral, aceasta nu poate !i redus

pune) 8elodia poate !i recunos este cCntat ast!el in =e

lipsesc cCteva sunete sau dac

=BF ter le

enul

siste ic)

este de!init ca ?Hn ansa une care !or

blu de e ea'a un t

ente cu anu

ite trasaturi co ului

ot organi'at dina Propriet cile siste Hn siste dina

este un asa

blu de ele

ente

interconectate ediul a bia

ic, capabile de a se individuali'a de

nt prin reali'area unei !unccii sau a unui grup de !uncc ii speci!ice) Siste ul i plic e4istenca unei relacii cu propriet entele co ponente sau 3ntre 3ns ci integrative 3ntre ele

uTirile acestora) Aceste relacii conduc la aparicia unor propriet ci noi la nivelul ansa ale p rcilor co cu ponente) Hr blului, distincte de cele plu, circuitul ai prin st pon rind, de e4e

ap ?abur dintr?un ca'an cu circulacie natural , 3ncelege !unccionarea acestuia este posibil toc i'or, ta abilirea unor relacii integrative 3ntre diversele co ente (econo ste

bur, cevi coborCtoare, cevi din si it ordine care s poat per

ul vapori'ator, etc)), relacii de dispunere Ti succes

iune ale acestora 3ntr?o anu

ite aducerea apei 3n starea de saturacie Ti vapori'are, respectiv de supra3nc l'ire a aburului) B4istenca acestor relacii !ace ca o nte s se trans it odi!icare a !unccion rii unei co plu, va in!luenca cC pul ter pone ic di a asupra !unccion rii celorlalte) 5prirea a ga'elor de ardere) Ca ur

unui ar' tor, de e4e re, se va

n !ocar Ti c ldura sensibil

odi!ica trans!erul de c ldur !aptul c elor ele ic)

spre circuitul ap trebuie

?abur Ti vor !i in!luencate per!or ceea, sublinie s !ie interconectate dina

ancele acestuia) =e a

entele unui siste

Clasi!icarea siste

Clasi!icarea siste u

elos se !ace in !unctie de un an ulci i) ele pe

it criteriu si in !unctie de apartenenta unei de!ini) Cele $ttp $ttp l ai u'uale siste

En ca'ul de !ac , obiectele considerate sunt siste care le pute ca ast!el dup dup ASPB<%I6: ul ul ASPB<%I6:

e se clasi!i

universulenergiei)europartes)e ente Unatura ele entelorVJ universulenergiei)europartes)e Unatura relaciilor !uncci

u intrebari siste u intrebari siste onaleVJ dup nareVJ dup =up siste re,

l ele

relatii

ASPB<%I6: ul

$ttp l

universulenergiei)europartes)e Uregi ul de !unccio

u intrebari siste

!unctionare

gradul de auto natura ele e ate

ati'are Ti in!or ului ur

ati'are toarele tipuri de acionale, !inancia arcat c ele se p

6atura ele

entelor siste

entelor distinge

ateriale, energetice, in!or e

atice, lingvistice, etc) =e re

ot grupa 3n siste e ideale

ateriale (substanciale) Ti 3n siste Bvaluarea starii de vulnerabilitate repre'inta un proces !i'ic

dina ic si siste atic de evaluare a probalitatii ca o a enintare la adresa unui siste

sau social, care se s!arseste cu succes si care are un i pact de'astruos asupra !acilitatiilor do estice, a co unitatiilor u ane atat din i ediata apropriere a unor siste e sau in!rastructuri critice cat si a co unitatii u ane din lu e) Siste Ter enul de siste la grecescul punerea 3 se siste a a , care 3nsea ai n ansa preun provine de blu, reunire, de id ultor obiecte) Bvolucia pe plan este strCns legat de'voltat 3nsea n 3n "urul a 3ntreg)) Int

antic a ter

enului de siste ba greac ,

eea de 3ntreg Ti de gCndirea $olist cestei idei (3n li $olos

erpret rile $oliste din Antic$itate aveau la ba' t era conceput ca un nu nu l) En Ttiinca

un spiri

onist sintetic, totali'ator, asupra Hniversului, care are 3ntreg Ti 3n care se contopesc enele din natur , dar Ti o enelor, u o a ai lucrurile Ti !eno

odern , ideea de 3ntreg apare 3ndeosebi ca

un principiu de integrare Ti ordonare a !eno dat conceptul de

delul unei ast!el de interpret ri o!erindu?l pentru pri gestalt ) En acest sens, un e4e la 3nsu uitiv 3l constituie percepcia unei unetelor din care se co cut c$iar dac enul la instru =BF ter le ente di!erite) siste ic) ului blu de ele ente ite trasaturi co

plu int area s

elodii) AvCnd un car

acter integral, aceasta nu poate !i redus

pune) 8elodia poate !i recunos este cCntat ast!el in blu de e ea'a un t =e une care !or

lipsesc cCteva sunete sau dac

este de!init ca ?Hn ansa

ente cu anu

ot organi'at dina Propriet cile siste Hn siste dina

este un asa

interconectate ediul a bia

ic, capabile de a se individuali'a de

nt prin reali'area unei !unccii sau a unui grup de !uncc ii speci!ice) Siste ul i plic e4istenca unei relacii cu propriet entele co ponente sau 3ntre 3ns ci integrative 3ntre ele

uTirile acestora) Aceste relacii conduc la aparicia unor propriet ci noi la nivelul ansa ale p rcilor co cu ponente) Hr blului, distincte de cele plu, circuitul ai prin st pon rind, de e4e

ap ?abur dintr?un ca'an cu circulacie natural , 3ncelege !unccionarea acestuia este posibil toc i'or, ta abilirea unor relacii integrative 3ntre diversele co ente (econo ste

bur, cevi coborCtoare, cevi din si

ul vapori'ator, etc)), relacii de dispunere Ti succes

iune ale acestora 3ntr?o anu

it

ordine care s

poat

per

ite aducerea apei 3n starea de saturacie Ti vapori'are, respectiv de supra3nc l'ire a aburului) B4istenca acestor relacii !ace ca o nte s se trans it odi!icare a !unccion rii unei co plu, va in!luenca cC pul ter pone ic di a asupra !unccion rii celorlalte) 5prirea a ga'elor de ardere) Ca ur

unui ar' tor, de e4e re, se va

n !ocar Ti c ldura sensibil

odi!ica trans!erul de c ldur !aptul c elor ele ic)

spre circuitul ap trebuie

?abur Ti vor !i in!luencate per!or ceea, sublinie s !ie interconectate dina Clasi!icarea siste u

ancele acestuia) =e a

entele unui siste

Clasi!icarea siste

elos se !ace in !unctie de un an ulci i) ele pe

it criteriu si in !unctie de apartenenta unei de!ini) Cele $ttp $ttp l ai u'uale siste

En ca'ul de !ac , obiectele considerate sunt siste care le pute ca ast!el dup dup ASPB<%I6: ul ul ASPB<%I6:

e se clasi!i

universulenergiei)europartes)e ente Unatura ele entelorVJ universulenergiei)europartes)e Unatura relaciilor !uncci

u intrebari siste u intrebari siste onaleVJ dup nareVJ dup =up siste re,

l ele

relatii

ASPB<%I6: ul

$ttp l

universulenergiei)europartes)e Uregi ul de !unccio

u intrebari siste

!unctionare

gradul de auto natura ele e ate

ati'are Ti in!or ului ur

ati'are toarele tipuri de acionale, !inancia arcat c ele se p

6atura ele

entelor siste

entelor distinge

ateriale, energetice, in!or e

atice, lingvistice, etc) =e re

ot grupa 3n siste

ateriale (substanciale) Ti 3n siste

e ideale

Bvaluarea starii de vulnerabilitate repre'inta un proces !i'ic

dina ic si siste atic de evaluare a probalitatii ca o a enintare la adresa unui siste

sau social, care se s!arseste cu succes si care are un i pact de'astruos asupra !acilitatiilor do estice, a co unitatiilor u ane atat din i ediata apropriere a unor siste e sau in!rastructuri critice cat si a co unitatii u ane din lu e) Siste Ter enul de siste la grecescul punerea 3 se siste a a , care 3nsea ai n ansa preun provine de blu, reunire, de id ultor obiecte) Bvolucia pe plan este strCns legat de'voltat 3nsea n 3n "urul a 3ntreg)) Int un spiri

antic a ter

enului de siste ba greac ,

eea de 3ntreg Ti de gCndirea $olist cestei idei (3n li t $olos

erpret rile $oliste din Antic$itate aveau la ba' era conceput ca un nu nu l) En Ttiinca

onist sintetic, totali'ator, asupra Hniversului, care are 3ntreg Ti 3n care se contopesc enele din natur , dar Ti o enelor, u o a ai lucrurile Ti !eno

odern , ideea de 3ntreg apare 3ndeosebi ca

un principiu de integrare Ti ordonare a !eno dat conceptul de

delul unei ast!el de interpret ri o!erindu?l pentru pri gestalt ) En acest sens, un e4e la 3nsu uitiv 3l constituie percepcia unei unetelor din care se co cut c$iar dac enul la instru =BF ter le ente di!erite) siste ic) ului blu de ele ente ite trasaturi co

plu int area s

elodii) AvCnd un car

acter integral, aceasta nu poate !i redus

pune) 8elodia poate !i recunos este cCntat ast!el in blu de e ea'a un t =e une care !or

lipsesc cCteva sunete sau dac

este de!init ca ?Hn ansa

ente cu anu

ot organi'at dina Propriet cile siste Hn siste dina

este un asa

interconectate ediul a bia

ic, capabile de a se individuali'a de

nt prin reali'area unei !unccii sau a unui grup de !uncc ii speci!ice) Siste ul i plic e4istenca unei relacii cu propriet entele co ponente sau 3ntre 3ns ci integrative 3ntre ele

uTirile acestora) Aceste relacii conduc la aparicia unor propriet ci noi la nivelul ansa ale p rcilor co cu ponente) Hr blului, distincte de cele plu, circuitul ai prin st pon rind, de e4e

ap ?abur dintr?un ca'an cu circulacie natural , 3ncelege !unccionarea acestuia este posibil toc i'or, ta abilirea unor relacii integrative 3ntre diversele co ente (econo ste

bur, cevi coborCtoare, cevi din si it ordine care s poat per

ul vapori'ator, etc)), relacii de dispunere Ti succes

iune ale acestora 3ntr?o anu

ite aducerea apei 3n starea de saturacie Ti vapori'are, respectiv de supra3nc l'ire a aburului) B4istenca acestor relacii !ace ca o nte s se trans it odi!icare a !unccion rii unei co plu, va in!luenca cC pul ter pone ic di a asupra !unccion rii celorlalte) 5prirea a ga'elor de ardere) Ca ur

unui ar' tor, de e4e re, se va

n !ocar Ti c ldura sensibil

odi!ica trans!erul de c ldur !aptul c elor ele ic)

spre circuitul ap trebuie

?abur Ti vor !i in!luencate per!or ceea, sublinie s !ie interconectate dina Clasi!icarea siste u

ancele acestuia) =e a

entele unui siste

Clasi!icarea siste

elos se !ace in !unctie de un an ulci i) ele pe

it criteriu si in !unctie de apartenenta unei de!ini) Cele $ttp ai u'uale siste

En ca'ul de !ac , obiectele considerate sunt siste care le pute ca ast!el dup ASPB<%I6: ul

e se clasi!i

universulenergiei)europartes)e ente Unatura ele entelorVJ

u intrebari siste

l ele

dup

ASPB<%I6: ul

$ttp l

universulenergiei)europartes)e Unatura relaciilor !uncci

u intrebari siste onaleVJ dup nareVJ dup =up siste re,

relatii

ASPB<%I6: ul

$ttp l

universulenergiei)europartes)e Uregi ul de !unccio

u intrebari siste

!unctionare

gradul de auto natura ele e ate

ati'are Ti in!or ului ur

ati'are toarele tipuri de acionale, !inancia arcat c ele se p

6atura ele

entelor siste

entelor distinge

ateriale, energetice, in!or e

atice, lingvistice, etc) =e re

ot grupa 3n siste e ideale

ateriale (substanciale) Ti 3n siste

Bvaluarea starii de vulnerabilitate repre'inta un proces dina ic si siste atic de evaluare a probalitatii ca o a enintare la adresa unui siste !i'ic sau social, care se s!arseste cu succes si care are un i pact de'astruos asupra !acilitatiilor do estice, a co unitatiilor u ane atat din i ediata apropriere a unor siste e sau in!rastructuri critice cat si a co unitatii u ane din lu e) Siste Ter enul de siste provine de la grecescul siste a , care 3nsea n ansa blu, reunire, punerea 3 preun a ai ultor obiecte) Bvolucia pe plan se antic a ter enului de siste este strCns legat de id eea de 3ntreg Ti de gCndirea $olist de'voltat 3n "urul a cestei idei (3n li ba greac , $olos 3nsea n 3ntreg)) Int erpret rile $oliste din Antic$itate aveau la ba' un spiri t onist sintetic, totali'ator, asupra Hniversului, care era conceput ca un are 3ntreg Ti 3n care se contopesc nu nu ai lucrurile Ti !eno enele din natur , dar Ti o u l) En Ttiinca odern , ideea de 3ntreg apare 3ndeosebi ca un principiu de integrare Ti ordonare a !eno enelor, o delul unei ast!el de interpret ri o!erindu?l pentru pri a dat conceptul de gestalt ) En acest sens, un e4e plu int uitiv 3l constituie percepcia unei elodii) AvCnd un car acter integral, aceasta nu poate !i redus la 3nsu area s unetelor din care se co pune) 8elodia poate !i recunos cut c$iar dac lipsesc cCteva sunete sau dac este cCntat la instru ente di!erite) =e ast!el in

=BF ter enul siste este de!init ca ?Hn ansa blu de e le ente cu anu ite trasaturi co une care !or ea'a un t ot organi'at dina ic) Propriet cile siste ului Hn siste este un asa blu de ele ente interconectate dina ic, capabile de a se individuali'a de ediul a bia nt prin reali'area unei !unccii sau a unui grup de !uncc ii speci!ice) Siste ul i plic e4istenca unei relacii cu proprie t ci integrative 3ntre ele entele co ponente sau 3ntre 3 nsuTirile acestora) Aceste relacii conduc la aparicia un or propriet ci noi la nivelul ansa blului, distincte de c ele ale p rcilor co ponente) Hr rind, de e4e plu, circu itul ap ?abur dintr?un ca'an cu circulacie natural , 3ncel ege cu !unccionarea acestuia este posibil toc ai pri n stabilirea unor relacii integrative 3ntre diversele co ponente (econo i'or, ta bur, cevi coborCtoare, cevi di n siste ul vapori'ator, etc)), relacii de dispunere Ti su ccesiune ale acestora 3ntr?o anu it ordine care s poat per ite aducerea apei 3n starea de saturacie Ti vapori'a re, respectiv de supra3nc l'ire a aburului) B4istenca ace stor relacii !ace ca o odi!icare a !unccion rii unei co ponente s se trans it asupra !unccion rii celorlalte) 5p rirea unui ar' tor, de e4e plu, va in!luenca cC pul ter ic din !ocar Ti c ldura sensibil a ga'elor de ardere) C a ur are, se va odi!ica trans!erul de c ldur spre circu itul ap ?abur Ti vor !i in!luencate per!or ancele acestui a) =e aceea, sublinie !aptul c ele entele unui siste trebuie s !ie interconectate dina ic) Clasi!icarea siste elor Clasi!icarea siste elos se !ace in !unctie de un anu it criteriu si in !unctie de apartenenta unei ulci i) En ca'ul de !ac , obiectele considerate sunt siste ele pe care le pute de!ini) Cele ai u'uale siste e se clas i!ica ast!el dup ASPB<%I6: $ttp universulenergiei)europartes)e u intrebari siste ul l ele ente Unatura ele entelorVJ dup ASPB<%I6: $ttp universulenergiei)europartes)e u intrebari siste ul l relatii Unatura relaciilor !uncci onaleVJ dup ASPB<%I6: $ttp universulenergiei)europartes)e u intrebari siste ul l !unctionare Uregi ul de !unccio nareVJ dup gradul de auto ati'are Ti in!or ati'are 6atura ele entelor siste ului

=up natura ele entelor distinge ur toarele siste e ateriale, energetice, in!or acionale, re, ate atice, lingvistice, etc) =e re arcat c ot grupa 3n siste e ateriale (substanciale) Ti e ideale

tipuri de !inancia ele se p 3n siste