Sunteți pe pagina 1din 7

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE FINANTE, BANCI, ASIGURARI SI BURSE DE VALORI

Legea Sherman Antitrust - Studii de caz -

Ionita Diana Alexandra Ionita Florina Silvia Grupa B-1541 Ghinea Andra An III suplimentar

BUCURESTI 2014 -

Legea Sherman Antitrust (1890) este prima legislaie american adoptat pentru a controla monopolurile care restricionau comerul i descurajau competiia. Propus de senatorul John Sherman, ea stabilea ca fiind ilegale toate ncercrile de monopolizare a oricrei ramuri a comerului sau afacerilor n Statele Unite. Iniial folosit mpotriva sindicatelor, legea a fost aplicat n mod extins n timpul mandatului preedintelui Theodore Roosevelt. Trustul este un aranjament prin care acionarii mai multor companii transfera aciunile lor unui singur set de administratori. n schimb, acestia primesc un certificat care le confer dreptul la o parte specificat din ctigurile consolidate ale companiilor gestionate n comun. In cele din urma, trusturile au ajuns s domine o serie de industrii majore, distrugand concurena. Legea Sherman autorizeaza Guvernul Federal s iniieze proceduri mpotriva trusturilor, n scopul de a le dizolva. Orice combinaie sub forma de trust sau de alta modalitate de organizare ce impiedica buna desfasurare a comerului ntre state sau cu naiuni strine, a fost declarat ilegal. Persoanele care creaza astfel de combinaii au fost supuse la amenzi de 5.000 dolari i la un an de nchisoare. Persoanele fizice i companiile care sufer pierderi din cauza trusturilor li se permite s dea n judecat la Tribunal Federal pentru daune triple. n 1879, C.T. Dodd, avocatul companiei Standard Oil din Ohio, a oferit un nou inteles asupra conceptului de trust, pentru a depi interdiciile din Ohio mpotriva societilor care deineau capital n alte corporaii. Asadar, trustul este o forma neutra, veche de secole, a unui contract prin care o parte ncredineaz proprietatea sa unei a doua parti. Proprietatea este apoi utilizata in folosul primei parti. Legea ncearc astfel s previn creterea artificial a preurilor prin restricii asupra comerului sau aprovizionarii. Cu alte cuvinte, monopolul nevinovat sau cel obtinut prin merit este perfect legal, insa actiunile unui monopolist de a-si pstra n mod artificial statutul sau de a desfasura relaii nefaste in vederea crearii unui monopol, nu sunt. Asadar, scopul Legii Sherman nu este acela de a proteja concurenii, ci mai degrab de a proteja concurena i mediul competitiv. Studiile de caz ce urmeaza a fi prezentate in cadrul proiectului fac in special referire la o practica a companiilor ce incalca Legea Sherman, si anume vanzarea in lant a produselor (tying arrangements). Aceasta se defineste ca un acord n care vanzatorul conditioneaza vnzarea unui produs (produsul care leaga) la acordul cumprtorului de a achiziiona un produs separat (produsul ,,legat") de la vnztor. De asemenea, vanzare in lant este considerat si aranjamentul in care vanzatorul conditioneaza vnzarea produsului la acordul cumprtorului de a nu cumpara produsul legat de la orice alt vnztor. Vanzarile in lant nu sunt neaprat ilegale. Problemele antitrust sunt ridicate atunci cand acestea determina meninerea sau sporirea puterii in pia pre-existente a vnztorului sau afecteaza concurena bazat pe merite pentru produsul legat. n cazul n care o vanzare in lant este ilegal, acesta poate fi ilegal in sine sau ilegala sub legea raiunii. Cerinele pentru o nclcare n sine sunt: achiziionarea forat a unui produs, n scopul de a obine un produs sau serviciu dorit separat, si deinerea de ctre vnztor a unei puteri economice suficient de mare cu privire la produsul care leag, pentru a restrnge comerul liber n pia al produsului legat. n cazul n care cerinele pentru o nclcare n sine

nu sunt ndeplinite, vanzarea in lant poate fi ilegala sub legea raiunii n cazul n care: are ca rezultat o restrangere nerezonabil privind comerul n piaa relevant n conformitate cu Legea Sherman, sau daca efectul su probabil este diminuarea semnificativ a concurenei pe piaa relevant n conformitate cu Legea Clayton.

Cazul International Salt Company


International Salt vs. Statele Unite ale Americii a fost un caz classic in care Curtea Suprema SUA a sustinut faptul ca legea lui Sherman, in ceea ce priveste concurenta si monopolul, a fost incalcata deoarece este ilegal ca vanzatorul unui produs ce detine monopol legal, de exemplu un brevet sau o licenta, sa solicite cumprtorilor sa cumpre, de asemenea, si un alt produs pentru care vnztorul nu are monopol legal. Prezentarea faptelor Inculpatul International Salt Company a patentat utilaje pentru prelucrarea sarii i amestecarea sau injectarea acesteia n diferite alimente. Compania a cerut celor care nchiriau aceste maini sa cumpere tot de la ei si tablete de sare sau sarea ce urma a fi prelucrata prin mainile mai sus numite. Guvernul Statelor Unite a adus acuzatii acestei companii in ceea ce priveste incalcarea legii concurentei, prin vanzarea in lant a produselor sale. Inculpatul a rspuns acuzatiilor cu afirmaia c acordul de legare a fost necesar pentru a controla calitatea sarii utilizate n mainile sale, susinnd c sarea ce nu ndeplineste anumite standarde ar deteriora aceste maini. Curtea Suprem a fost invitata sa determine dac un astfel de aranjament a fost o nclcare a legilor concurentiale. Opinia Curtii Supreme Curtea a decis c aceasta a fost o nclcare n sine, anunnd c nu exista nicio aparare prin faptul ca produsul asociat trebuie s ndeplineasc anumite standarde deoarece asa cum sustine legea concurentei, competitorilor trebuie s le fie data posibilitatea de a le ndeplini. De asemenea, inculpatul a fost acuzat de faptul ca vanzarea in lant a produselor ar putea bloca pur i simplu piata cu privire la intalnirea cererii cu oferta. Drept urmare, clientii nu ar avea sansa sa aleaga dintre produse de preturi si calitate diferite.

Noi credem ca decizia Curtii a fost in conformitate cu Legea Sherman intrucat cazul reprezenta o incalcare clara a dreptului concurentei de a-si comercializa produsele similare (in cazul de fata, sarea), avand in vedere faptul ca motivul impus de catre Salt Company nu este unul fondat si nu vine in favoarea consumatorilor. Consideram ca pentru a-si proteja utilajele in timpul folosirii, compania i-ar fi putut obliga pe clienti prin contractul de inchiriere al utilajului, la achitarea daunelor aparute in urma deteriorarii produsului din cauza folosirii unei sari de o calitate neadecvata.

Cazul American Can


American Can Company vs. Statele Unite ale Americii a fost un alt caz in care Curtea Suprema SUA a trebuit sa analizeze posibilele incalcari ale legii concurentei si monopolului.

Prezentarea faptelor

Una dintre problemele ridicate a avut legatura cu modul in care a fost analizat segmentul de piata atunci cand a avut loc fuziunea dintre American Can si Continental Can, doua companii care produc produse diferite dar care se completeaza unul pe altul, in cazul de fata Continental Can producand conserve, iar American Can desfasurandu-si activitatea prin vanzarea sau inchirierea masinariilor de inchis conserve. Ceea ce a atras atentia asupra celei din urma companii a fost faptul ca masinile de inchis conserve erau vandute / inchiriate doar in cazul in care conservele ce urmau a fi folosite erau achizitionate de la Continental Can. Responsabilii American Can au sustinut ca fuziunea cu cei de la Continental Can a fost in favoarea cumparatorilor deoarece, prin vanzarea celor doua produse impreuna se putea obtine un pret mai mic decat daca ar fi fost cumparate separat.

Opinia Curtii Supreme

Cu toate ca a fost demonstrat faptul ca prin achizitionarea celor doua produse impreuna cumparatorii aveau un avantaj al pretului, Curtea Suprema a decis ca aceasta fuziune a incalcat legea concurentei si a monopolului deoarece celelalte companii care comercializau doar conserve nu mai aveau sansa sa isi vanda produsele, desi poate ca ar fi putut oferi cumparatorului un pret avantajos. In plus, cumparatorilor le-a fost sublimata puterea de decizie, deoarece ei nu puteau cumpara unul dintre cele doua produse fara sa il achizitioneze si pe celelalt. Curtea Suprema a decis ca cele doua produse sa fie vandute separat, cu conditia ca aparatele de inchis conserve sa fie vandute la un pret mai mare decat cel normal si conservele la un pret mai mic decat cel al concurentei.

Si noi consideram cazul American Can a fi o incalcare a Legii Antitrust intrucat, desi trustul a determinat aparitia unor produse mai ieftine, reducand preurile, mai importanta este greseala fata de consumatori, aceea de distrugere a concurenei legitime i de indepartare a oamenilor cinstii de la intreprinderea unor afaceri legitime. In plus, n cazul n care obiectivul principal al actului este de a proteja consumatorii, iar consumatorii sunt protejai de preuri mai mici, actul in sine poate fi duntor dac determina reducerea economiei de scar, un mecanism de micsorare a pretului, prin fragmentarea ntreprinderilor mari. Asadar, supravieuirea afacerilor mici, un interes justiie, se afla pe acelasi nivel cu argumentarea economica a interesului consumatorilor.

Cazul Times Picayune


Renumitul ziar Times Picayune din New Orleans a fost implicat intr-un scandal de proportii cu ziarul Items, o publicatie de seara, din acelasi oras. Cel din urma acuza ziarul Times Picuyane pentru acapararea intregului segment de piata in ceea ce priveste promovarea unei afaceri prin intermediul ziarelor.

Prezentarea faptelor

Ziarul Times Picuyane, ce avea publicatii atat dimineata cat si seara, a fost acuzat de vanzarea in lant a serviciilor sale. In fata Curtii Supreme a fost prezentat faptul ca toate persoanele ce voiau sa isi faca publicitate prin intermediul acestui ziar erau nevoite sa plateasca pentru a aparea in ambele publicatii, nefiindu-le permis sa aleaga doar una dintre ele. In plus, au fost acuzati ca au ales aceasta strategie pentru a nu le permite clientilor sa posteze reclamele in ziarul Items ce publica doar seara, fiind considerata un atac direct la concurenta.

Opinia Curtii Supreme

Chiar daca la o prima vedere este clar ca cei de la ziarul Times Picuyane incalcau legea concurentei si a monopolului folosind tehnica vanzarii in lant, Curtea Suprema a decis ca aceasta publicatie sa fie achitata din lipsa dovezilor. Pe de alta parte, nici nu putea fi vorba despre un atac asupra publicatiei Items deoarece, chiar si in perioada in care cei de la Times Picuyane au impus vanzarea la pachet a serviciilor, acestia au continuat sa fie lider de piata in promovarea afacerilor prin intermediul ziarului. Cum era de asteptat, Curtea Suprema a fost acuzata de favorizarea ziarului Times Picuyane, insa in urmatorii ani cei de la Items au reusit sa-si mareasca capitalul prin vanzarea serviciilor si intr-un final sa cumpere 7publicatia Times Picuyane, ajungandu-se la concluzia ca in acest caz nu s-a produs o incalcare a legii concurentei si a monopolului.

Surprinzator, solutionarea cazului si evolutia relatiilor dintre cele doua companii ne demonstreaza ca opinia noastra este fondata cu privire la faptul c adevratele ineficiente carteluri i monopolurile coercitive, inta actului, sunt uneori auto-corectate prin forele pieei, sanciunile stricte ale legislaiei antitrust fiind inutile. Pe de alta parte insa, desi cei de la ziarul Items si-au mentinut pozitia de lider al pietei chiar si pe durata perioadei in care avea loc vanzarea in lant de catre compania concurenta, consideram ca decizia Curtii Supreme de a-i achita pe Times Picuyane nu este in conformitate cu fundamentul legii, acela ca ea nu combate comportamentul competitiv, desi sever, ci conduita care pe nedrept tinde s distrug concurena n sine. Asadar, argumentul opus este acela c, n cazul n care scderea preurilor n sine nu este scopul, ci n schimb scopul consta in protejarea competitiei si a preturilor precum i a consumatorilor, legea din nou are, fr ndoial, un efect contrar - ar putea fi protecionista.

Cazul Standard Station


Standard Station Inc. se afla sub conducerea companiei mama Standard Oil Company of California ce detinea monopolul in ceea ce priveste distribuirea si fabricarea benzinei. Aceasta companie a fuzionat in anul 1910 cu diferite companii ce fabricau produse pentru masina.

Prezentarea faptelor

Cum toate punctele desfacerii benzinei au cerere si pentru produse destinate masinii, Standard Station a hotarat sa furnizeze atat benzina cat si produsele necesare pentru masina. Ei au cerut exclusivitatea pentru cele doua servicii, dealerii avand totusi un avantaj, obtinerea de preturi mai mici decat daca ar fi cumparat cele doua produse de la companii diferite. Chiar daca vanzarea in lant a doua produse ale aceleiasi companii reprezinta o incalcare a legii lui Sherman, practicarea unor preturi mai mici decat cele de piata nu numai ca antrena competitorii, ci le si ofera clientilor produse la un pret mai mic si la o calitate mai buna.

Opinia Curtii Supreme

Cum era de asteptat, chiar si in randul membrilor curtii supreme opiniile erau impartite, deoarece o astfel de practica era acceptata de stat atat timp cat de pe urma acesteia beneficiau cumparatorii si se creeaza competitivitate. Cu toate acestea, Standard Station a fost gasit vinovat de incalcarea legii concurentei si monopolului deoarece exercita presiuni asupra dealerilor nu doar prin faptul ca dorea exclusivitate, ci si datorita faptului ca suprataxa dealerii care nu se supuneau, hotarand sa vanda si produsele altor companii. Fiind constransi de clauzele contractului celor de la Standard Station, dealarii ajungeau sa comercializeze doar produsele lor, in urma acestei decizii competitorilor nefiindu-le permis sa avanseze pe acest segment de piata.

For example, on January 2, 1882, the Standard Oil Trust was formed. Attorney Samuel Dodd of Standard Oil first had the idea of a trust. A board of trustees was set up, and all the Standard properties were placed in its hands. Every stockholder received 20 trust certificates for each share of Standard Oil stock. All the profits of the component companies were sent to the nine trustees, who determined the dividends. The nine trustees elected the directors and officers of all the component companies. This allowed the Standard Oil to function as a monopoly since the nine trustees ran all the component companies.

Bibliografie
http://en.wikisource.org/wiki/Standard_Oil_Company_of_California_and_Standard_S tations_v._United_States/Dissent_Jackson http://www.law.cornell.edu/supremecourt/text/337/293 http://supreme-court-cases.findthedata.org/l/764/Times-Picayune-Publishing-Co-EtAl-v-United-States Jens Fej - Monopoly Law and Market: Studies of EC Competition Law with U. S. American Antitrust Law As a Frame of Reference and Supported by Basic Market Economics http://supreme.justia.com/cases/federal/us/345/594/

http://en.wikipedia.org/wiki/Continental_Can_Company http://www.leagle.com/decision/194910587FSupp18_1101 http://en.wikipedia.org/wiki/Standard_Oil http://books.google.ro/books?id=IpQroM43JrYC&pg=PA122&dq=standard+station+ case+1949&hl=en&sa=X&ei=aNPJUoK_EdOThge13oCwBA&ved=0CEEQ6AEwAj gK#v=onepage&q=standard%20station%20case%201949&f=false http://books.google.ro/books?id=GdEA1ILsgQUC&pg=PA113&dq=standard+station +case+1949&hl=en&sa=X&ei=tcjJUrb_EomqhAfgjoGwDA&ved=0CCwQ6AEwAA #v=onepage&q=standard%20station%20case%201949&f=false http://www.law.cornell.edu/supremecourt/text/337/293 http://www.ourdocuments.gov/doc.php?flash=true&doc=51 http://en.wikipedia.org/wiki/Sherman_Antitrust_Act http://www.infoplease.com/encyclopedia/history/sherman-antitrust-act.html

S-ar putea să vă placă și