.

,'tr

i:.i11

xxiv

sA INIELEGEM uNtuNEA EURoPEANA

CAPTTOLUL I

Mulgumiri

Ce este Uniunea
Sistemul internal ional

Europeani?

Ag.dori sH-i mulfumesc editorului Steven Kennedy pentru obigsa judecatd excelentE gi pentru indemnur gi imbomut ae a treia edifie a cirfii. A9 dori s6-i mulgumesc de asemenea f?lj?, 1 lui Neill Nugent gi lui. Willie paterson pentru munca depusd in calitate de editori ai seriei, precum gi celor trei revizuitori anonimi [lult* sugestiile lor, ca gi intregului personal de pro_ duclie de la Palgrave Macmilran. fn final, ii transmit multu;iri gi dragostea mea lui Leanne, pentru sprijinul ei pentru faptul Ei cH gi-a asumat mai mult decat i se cuvenea diningrijirea fiilor nogtri Ian gi Stuart in vara anului 2004.
nurta
John

Logica integrdrii lntegrarea regionald in lume

Concluzii

Ca sd infelegi Europa trebuie sd fii un geniu sau sd

Madeleine Albright, Secretar de Stat al Statelor Unite, 1998

fii francez.

McCormick

CAnd studiem economia gi politica mondiali gi incercEm sI infelegem care este pozi[ia noastr6 in sistemul global, majoritatea dintre noi gindim in termeni de state gi, in ceea ce ne privegte, ca cetdfeni ai unuia dintre aceste state. Hdrfile lumii arattr continente gi regiuni despdrfite de frontierele dintre state, zone de delimitare care se afli sub autoritatea diferitelor guverne, precum
gi sub sisteme legislative distincte. Atunci cAnd cdlHtorim intre doui state, in mod normal trebuie si prezentdm pa$apoarte san alte documente gi suntem congtienfi ci ne afldm in tranzit p6ni

in momentul in care revenim in statul de care 'hparfinem". GAndim in termeni de state deoarece acestea au reprezentat actorii principali ai sistemului global pentru mai mult de 200 de ani, gi pentru cA studiul relafiilor internafionale a reprezentat pentru o lungd perioadd studiul alianfelor, al caracteristicilor schimbdtoare ale cooperdrii gi conflictelor, precum gi al fluctuafiigi in cadrul statelor. Statul nu este insi singura institufie administrativd, gi nici neap6rat cea mai bun5. De fapt sunt mulfi cei care susfin faptul cH sistemul de stat se afl5 in declin, credibilitatea sa fiind subminatd datoritd asocierii sale, in prima jumitate a secolului XX, cu ideile nafionaliste care

lor balanfei puterilor intre

2 SAINTELEGEM

UNIUNEAEUROPEANA

CE ESTI UNTUNEA

EUflOPEANA? 3

au condus la izbucnirea celor doui rdzboaie mondiale, precum gi datorit5 incapacitflfii sale inc6 din 1945 de a satisface cerinlele unei societ{fi moderne mondiale. Cei care au dorit pacea dupi cel de al doilea r&zboimondial au pus un nou accent pe cooperare in locul competifiei, dar planuriie de a stabili o noui ordine mondialh dominati de Europa CIccidentalH qi America de Nord au fost subminate de rXzboiul rece. Rfizboiul rece a demonstrat inci o dati criticilor sistemului de siat faptul c& statele nu sunt capabile de a garanta siguranfa

mai multe puteri asupra membrilor sXi, dar nu este inci un stat
sau un suprastat. Atunci ce este? IncercAnd sk furnizeze cAteva

rdspunsuri, acest capitol analizeazil natura cooperdrii internafionale qi prezint6 idei indriznete cu privire la modalitatea in care UE a evoluat, precum qi la ceea ce a devenit. Analizeazd de asemenea alte experimente privind integrarea regional&, pentru a incadra UE intr-o perspectivfr mai amplH.

eetfifenilor decAt prin stabilirea unui echilibru de teroare gi violenli cu alte state. Tensiunile care au rezultat au determinat din nou sprijinirea ideii de pace prin cooperarea internafionalI, care a dus in schimb la o cregtere dramatic$ a numdrului de organizafii internafionale dupi cel de al doilea rfizboi mondial, in frunte cu Nafiunile Unite, exercitAnd o gami larg5 de funcfii gi acoperind numeroase sfere politice. Dorinfa de pace a determinat de asemenea acliuni privind integrarea regional&, proces prin care fdrile renun{& ia bariere in calea unui liber schimb gi unei circulalii libere a persoanelor de-a lungul granilelor na{ionale, igi integreazd pielele gi stabilesc seturi comune de politici. Dezvoltarea Uniunii Europene este una din aceste acfiuni, insd o acfiune care a evoluat cel mai mult gi care a adus cele mai mari schimb6ri pentru cet&fenii s6i. $-a mai fncercat integrarea regionald gi in America de Nord, America Latinf,, Caraibe, Acia de Sud gi Sud-Est, precum 6i in anumite pdrli ale Afrieii, dar pflnH acum la o scarH mai mic6. Se consider6 cf, Uniunea EuropeanA ar putea reprezenta un model care sd determine in final disparifia sistemului de stat pi substituirea sa de cdtre o comunitate nouH cu centre 6i refele politice qi cconomice mai puterniee" Uniunea EuropeanX a devenit un nou actor important pe scena mondiali, a schimbat viefile a mai mult de 450 de milioane de europeni, precum pi a tuturor celor care au de-a face cu Europa" UE este totugi incd un "prlzzle" qi un mister pentru majoritatea oamenilor, aflfindu-ne incfi departe de a fi de acord asupra a ceea ce este cu adev&rat, Uniunea este mai mult decAt o simpl6 organizalie internafional{ obiqnuiti, deoarece define mult

Sistemul internalional
Uitali-v5 la o harti a lumii pi vefi descoperi cX aceasta esfe imp{rfitd in aproape 200 de state, Ca unitate administrativfi, statul a dominat timp de generafii modalitatea in care gAndirn despre relafiile politice intre oarneni - unii susfin cE incd de la Renagterg allii tncd de la Pacea din Westphalia care a incheiat R5zboiul de Treizeci de Ani in i64& iar al1ii de la inceputul secolului nouisprezece. gtatui este o entitate juridicA gi fizicX care deline patru calitifi de bazH:

. o . r I

Opereazd

intr-un teritoriu fix delimitat de granife 9i controleazi circulalia de persoane, bani gi bunuri peste frontierele sale, Detine suveranitate asupra acestui teritoriu gi asupra oamenilor gi resurselor din cadrul granilelor sale, qi define unicul drept de a impune legi gi impozite in limita granifek:r sale. Este independentf, din punct de vedere legal 9i politic, gi elaboreaz& gi conduce sistemul de guvernare al cet[fenilor s&i. Detine legitimitate, cu alte cuvinte este recunoscutfr in mod normal at&t de poporul siu cAt 6i de celelalte state ca avAnd jurisdicfie gi autoritate in teritoriul s5u'

Nici una din aceste calitdli nu este incontestabil{, deoarece existfi limite reale pentru toate patru: pot exista conflicte privind grani[ele care sd impiedice definirea unui teritoriu; pot exista dificultdfi legale, economice sau politice care sf, compromitd

E 4 SA INIELEGEM

UNIUNEA EUROPEANA

estepreponaJ.uniuruuetc.),dar"iE";;,-"-,"":,#H,H1i.[%.#]

notiunca de suveranilate; nici un stat nu este cu adev,rat independent deoarece ste supus grad de presiune economici sau ooliticd. ";i;;;*it .,ir,"trrile di. ;;;;J,ir. de legiti_ d" Ii*;;;-i" care cetasenii unui stat il'1ffi"".il,XTr,1:YTti" ;tate) respecti puterile qi autoritatea statului respectiv. Un alt factor care complici situafia este faptul cI statele pot di;";,r". ;;;i'1,i,,,, este o entitate jriri;ffiffi,';,":-"Ti,:", ,t ;i ; ;-#; :H',Xffffi i:J :X :U tau exemplu, Japonra este preponder lit

cE

ESTE UNIUNEA

EURoPEANA? 5

Incapacitatea statelor de a satisface toate nevoile consumatorilor privind bunurile gi serviciile se combind cu

#i

*:ffi

:*fjx;**:
jx,

aparifia corporafiilor multina[ionale in cHutare de noi profituri, interesate sI schimbe natura producliei gi si facl mai compacte granifele dintre state. Revolutiile din tehnologie, gtiin{5 qi comunica}ii * precum gi nevoia de a aborda probleme colective precum terorismul, poluarea transfrontalierd, gestionarea imigrafiei ilegale gi rdspAndirea bolilor - au necesitat noi sisteme de reglementiri.
pie,te gi

tr!,-J,'5#;ffi fi?jT $P d ferite, inctu z6n; r;;;i,;":

i

:irr,il#; *n*_x :: I::",' "

identititile statelor.

nume roa se popoa re

adesea impdrfiti, asa cu.m sunt gi Puterea sraterors-a

:1.,.""pi;,1;#,',"r:','*?*i,l;,,1Xf acestui tip de multinalionaiism.il;

i#it:,:::lj:*l;#tjm
t"oiu,,rrru, fa[x de stat esre

diminua;ilffi;iilni,

din murte motive:

'
.

li,i,lilll,iflTllk
complexe

creAndu-se multe IeEd_ turi politice gi economic" i"tru rtrL datoritd necesitd-tii a" u'tuuiii uffi;t

Lumea a

devel! mai complexd,

;;;ffi,''"" JT:

gi crescAnd turismrt in moox turismul masi care -^]f, a elimi rminat barierele psihologice dintre state.

qgavurtdrr(ltr-se dezvorrandu-se noi gi 3ffi::l"t$:::::l,T':::!,1,, si caracteristj pr:yild emigrarea

al kurzilor in Tr.cia ,_,* ,;i al Iocuitorilor provinciei in Canart,\ euebec Canada). Statele nu au fost intotdeauna capabile si satisfac5 cerin_ fele cetdfenilor lor in prosperitate, d."pr::;;*:#Xlflt" securitateo justifia $i
,

:l;mf ,:*:f t*l$1'-,

il:

; ffi;i'lxlffi #iiff ; l*l5.lll:l*i :'::::rr *.'-3;1? iilixi'li:,"T;

l*.,?,0"*,y:l::Tl
oa_meniror s-a schimbat odatd ce
'

minor!

in timp ce capacitatea statelor de a satisface nevoile reziden[ilor lor s-a diminuat, a avut loc o cooperare internalionald sporitd in aspectele de interes comun. Aceastd cooperare a luat multe fnrme, de la cele cu un fel restrins la cele mai degrabd idealiste gi a avut drept rezultat dezvoltarea multor metode gi sisteme de prornovare a cooperirii. Aspectul cel mai comun a fost crearea organizafiilor internafionale (Of vezi Caseta 1.1), in cadrul c5rora coopereazd diferitele guverne, grupuri de interes, corporafii 6i alte institufii. O astfel de cooperare implici de obicei participarea ca p6rfi egale, cu aceeagi putere de vot gi intAlnindu-se pentru a lua decizii impreund. Atunci cAnd guvernele particip5 la cooperarea internalionald, procesul decizional este descris ca interguvernamental. OI sunt adunlriin cadrul chrora guvernele seintdlnesc, impirtdqesc opinii, negociazl gi ajung la infelegeri. Calitatea de membru intr-o OI este voluntarH, acestea neavAnd autoritatea de a impune impozite, care de obicei depind de venitul provenit din contribufiile
membrilor s5i. Organizafiile nu au autoritatea de a-gi implementa deciziile gi, in mod normal, nu pot impune penaliziri membrilor lor qi nici altesancliuni in afara celor asupra cirora au convenit to[i membrii. In cele mai multe cazuri, singura presiune pe care Ol-urile o pot exercita asupra membrilor lor este de naturi morald sau se refer{ la amenin{area cu expulzarea din organizafie, Din multe puncte de vedere, Uniunea European5 se aseamEni cu o Organizalie Interguvernamentald standard. UE este o asociafie voluntarI de state, in care multe decizii sunt luate

;i*ffi r:T:;: ::? x. ulvrsr rrrurffi l','Jft'l,t%T[T:; rrl rytarea Britanie,

CE ESTE UNIUNEA

EUROPEANA? 7

SA1NTELECEMUNIUNEAEUROPEANA

Caseta 1.1 Organizaliile interna[ionale

Majoritatea definifiilor unei organizafii internafionale (OI)
descriu institufii care promoveaztr cooperarea gi coordonarea voluntar5 intre sau in cadrul membrilor sHi, dar care nu de{in nici puteri autonome, Ei nici autoritatea de a le impune regulamentele sale membrilor stri. Aparifia OI este un fenomen relativ recent, determinat de dorin{a de a stimula cooperarea ca o modalitate de evitare a conflictului interna[ional. in 1900 in lume existau doar 220 OI; pAni in 1969 numHrul acestora a crescut la aproximativ 2.000; pintr in 1981 aiunsese la 15.000 iar astizi existi mai mult de 50.000 de organizafii internafionale (v. situl de internet al Uniunii Asociafiilor Interna{ionale, 2004). Existi tipuri diferite de OI, care s-au dezvoltat din motive

omului) gi Friends of the Amnesty lnternational (drepturile Earth (Probleme legate de mediu)'
guverne' 9i lribride' care au ca membrii 9i Existtr cazuri mult mai rare de OI ConserWorld este txemplu at orqanizatii nongru"'nu*"t'iit' iio "trtr de conservarea tl'e1ia, care se ocup& de probleme legate

;ffiil;;ill"n
naturii
9i

ile protectia medrului'

diferite

qi cu

structuri, metode

qi

obiective diferite. in linii mari,

majoritatea se incadreazl in doui categorii principale:

Organizatiile interguvernamentale (OIG), care au ca membri Buverne nafionale gi care incearctr promovarea coopertrrii voluntare intre aceste guverne in chestiuni de interes comun. OIG au pufinX atrtonomie decizionali sau nu au deloc, deoarece membrii lor sunt cei care igi iau toate deciziile de bazb, gi adesea au putini capacitate si implementeze deciziile respective * sau nu au deloc. Printre exemple se numdrl Na{iunile Unite, Commonwealth, Organizafia Mondial[ a Comerfului, Organiza{ia pentru Cooperare gi Dezvoltare Economicl (OCDE) gi Organiza[ia Tratatului Nord-Atlantic

carezultatalnegocierilorctintrelideriistatelor'Competenlele sale.sunt mici' UE define sale fiscale sunt limitate, iar veniturileilt iitiit"1iu" sale detin u".gt19 :"5putine puted "*u..rr*ii in principal tlgtplt-"1::1 zut de independenla, su"l''' lor fiind unrrl dintre oficialii executrvl obiectivelor statelor menrbre' Nici fiind fie numi(i' fie nu este ales direct l" i;;;tt; sa' maioritatea Consiliului de cielin functii din oficiu tat *5*p1u: I*.*btiic[ sunt miniltrii faptutui Miniqtri delin astfel aI]""eii d"t&it[ de origine)' in t*;;:i;;;;;li;t;ailxactd' "' suvertrele ldrilor este clar ci uniuuea Europea-

ni

(NArO).
Organizafiile intemafionale nonguvernamentale (OIN), care sunt fie institufii care activeaz[ pe plan internafional in afara guvernelor, fie sunt alcXtuite din grupuri de organizalii nalionale nonguvernamentale, Acestea includ corporafii multinafionale cum ar fi Royal Dutch/Shell, Sony sau General Motors, insd majoritatea sunt grupuri de interes nonprofit, care coopereaz[ in vederea indeplinirii obiectivelor comune ale membrilor lor sau pentru a exercita presiuni asupra guvernelor pentru modific{ri ale politicii. Printre,exemple se numdrh Crucea Roqie Interna{ionald (activitil}i de ajutorare),

a*tat o O'gunizafie Interguvernamenta16 de a ilabora legi 9i P"J'it'itl nuitd. Instituliile ,ufu u" u'ltoritatea membre' iar in aria politicl care sunt obligatc'rii-Pli"'-ti'i"rt autoritatea Uniunii Europene' .*J" ti"Ae ilumU'i au cedatu'uptu legii na(ionale' Membrii legea europ"u,',e u,u-piil'iot" di"t'" d'eciziile sale sunt luate sdl nu sunt egali, d"J;;;;;'lt" d'e mdrimea printr-un sistem d";;;t; este evaluat in funcfie r' u'" in' n*1" domen i i' c "' autoritatea de a negocra ln nlracordat Uniunii Europene t s-a i"t celelalte t6ri colaboreaza mai mele celor ZS ae statJm-*Ui"' tu gt"u"lll" statelor membre' clegrabl cu institufite Uf aecat ii ugri..,ii.,.a, mediul gi competitia, in mutte domenii, .;;; luarea de decizii la nivelul ooliticile sunt elaborli"'^'i*fit Prin i;g aecat la cel al statelor membre' .-,--,-r.--..r ,rnr unei' la transferul in cazurile i" t'* toopt'u*tu conduce interguvernamentalism la suPraastfel de autoritili, trecem de la dI cooperare in cadrul cireia na[ionalism. e."u'iu utt" o formd
este mai mult

obig-

ililffi ;;;;il-;b*

::::'*:'

CE ESTE UNIUNEA

EUROPEANA? 9

i-iir

sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

i.. i t.i
gI$$,TUt
Guvcrnul control
!

r';

este elaborat un alt nivel de autoritate, care este autonom5, mai presus de stat gi define puteri de constrAngere independente de stat. In loc sd reprezinte un loc de intAlnire pentru guverne gi sA ia decizii pebaza intereselor concurente ale acestor guverne/ o organizafie supranational6 se detageazi de interesele individuale ale statelor gi ia decizii pe baza intereselor colective. Au existat multe dezbateri cu privire la mdsura in care UE este interguvernamentalI sau suprana]ionali, ori o combinafie intre cele doui. Unele din institufiile sale in special Consiliul

CONTEDERAL

{fn IS !Z

A
I

Irn lV) !.,

i '*: il-- 't' I

Stoiclc

A
I

indopandonlo' . Pulcrco crlo dcfinutd do sloto sloic i9i dorivr ouioritotoo de lo """i.lr ai'*'tu osupro cetalcnilor'

irr"t"ri

fi;il;;rtt*

lin l--::-

European gi Consiliul Minigtrilor * sunt mai evident interguvernamentale, deoarece reprezint[ locul de intAlnire pentru reprezentanfii statelor membrg iar deciziile sunt luate ca rezultat al compromisurilor care implici pozifii nalionale diferite, Unele dintre celelalte institulii - in special Comisia EuropeanH gi Curtea Europeanl de |ustifie * sunt mai clar supranafionale, deoarece eviti disculiile legate de interesele nationale $i se concentreazfr in schimb pe interesele generale ale Uniunii Europene. Interesele Europei, totugi, sunt definite in cele din urmi de interesele nalionale ale statelor membre ale UE, ceea ce face dificil de stabilitin ce mdsur6 este UE interguvernamentalA sau

Cot6[onii

SETEMUL TEDEBAL Guvcrnul cenkol

t
Cct6fanii

conkol ;i Puiarco rc imporlo inlro guvcrnul -oblin

do lo lt"';:mi;ifi ;oturi t1 dircct "'toriroroo orupro lor' outo'iroic li1ffi ii"-"t;rtd

t
Stotcle

supranalionali. Nu existi insE nici un dubiu cu privire la faptul cd instituliile UE reprezintl, ca grup, un nivel suplimentar de autoritate tn Europa, luAnd decizii care au impact atAt asupra guvernelor, cAt gi asupra rezidenlilor statelor membre. De aceea, este fundamental ca fiecare si inleleagi natura relaliei dintre institufiile UE, dintre guvernele statelor membre gi dintre cetdfenii acestor state. Cele doul concepte cel mai frecvent dezb6tute in discufiile legate de respectivele relatii sunt confederalismul pi federalismul,

Flgura 1.1 Comparalie lntre confederalism

9i

federatism

exercitAnd slab5, funclion6nd la discrefia.membrilorrsi o confederafig forma ar nigte state ce aceqtia ii pu'^i'"buti
ceea

numai
gi

a'5,gr" q'Yemele atunci cetileniirot *-u'ifrlti' (Figura 1'1)' superioarl ir',air".t la autoritatea Unite in pt"oit-i" t"ttfuautllit au fost Statele
Un exemplu
per ioad a 1781-88.

proprii

doar

Confederalismul
O confederalie este un sistem relaxat de administrare, in care doui sau mai multe unitifi de organizare igi pistreazi fiecare identitatea, dar acordfi puteri specifice unei autoritHfi centrale din motive de convenienf$, securitate comunl sau eficienf6. Membrii sunt suverani gi independenli, iar autoritatea centrali este relativ

[d;;;;""i.iii'r" i" *;ffi;r"-corrrtattlligi" noscut sub numele il 'sa1-'Itl: monezl putea declara rdzboi' adopta
,.",""W' C"t."tt'ti"ttt'ul putea percepe
ii incheia tratate,
dar nu mergul, iar sistemul dt a rm ate de stat. "e celor 13 state, iar tratatele

D;; iltil;';;

;aztoiutu i de in dependenld' cutoop"'ut conform unui acord liber'

tttr;;;i'

"il;liuX'ilP;;;consimlimAntul
'teceiita'

impozite sau controla code iulio"ura t rabazatpe o refea a cordu I iirb icate ;i modif
a cel

pulin

1O

SA INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

CE ESTE UNIUNEA

EUROPEANA?

11

noua state. Nu exista putere executivi sau judiciard, iar puterile confederafiei erau in mainile congresului ales, in care fiecare stat avea dreptul la c6te un vot. Congresul se reunea totugi rar, neavAnd un sediu permanent, de aceea puterile sale erau exer* citate de comitete cu configura{ie variabili. Se presupunea cd statele vor coopera sufieient pAnH la a forma un-sistem comun de guvernare, dar acest lucru nu a avut loc. Abia in anul t7B7 a fost iniliatfi dezvoltarea unui sistem federal de guvernare pe care tl glsim astizi in Statele Unite. Confederalismul a existat gi in Germania in lBlS-71, c6nd a fost creatfi o c*nf'ederafie format& din 39 de membri sub domi nafia Austriei gi Prusiei, in urma Congresului de la Viena din 1815. Bazat pe SfAntul Imperiu Roman de demult, acesta era mai mult un imperiu decAt un stat. Erau impuse pufine restricfii

uniunea Europeant prezinld mai multe caraeteristici ale unui sistem confederal:
Cet[fenii stateior membre nu se raporteazd direct la nici o institufie UE, cu excep[ia Parlamentului (pe care il aleg), ci acestea se raporteaz6la cet6feni in principal prin guiirnele nalionale" ln ciuda puterii dea propune 9i implementa politicile, institu{iile debazd aleUE * Comisia kurop*attl, Consiliul de Minigiri, Consiliul Huropean gi Curtea European& de ]ustifie - oblin autoritatea nu de la cet6feni, ci de la liderii 9i guvernele etatelor membre" Acestea sunt formate fie din liderii guvernelor naNionale (Consiliul de Minigtri 9i Consiliul European), fie sunt desemnate de citre acegti lideri (Comisia 5i Curtea de
]ustifie). Statele membre tnc6 defin identithfi diferite, defin propriile sisteme de legi, pot semna tratate bilaterale cu alte itate, pot acfiona unilateralin maioritatea domeniilor de politiifr externfi gi pot susfine c6 institu[iile UE funcfioneazd la tliscrefia [or. Nu exist6 un guvern european, in

asupra puterilor regatelor, ducatelor gi oraqelor membre, ale cXror reprezenianfi se intAlneau rar in Frankfurt (numai de 16 ori in istoria confederagiei). Pentru a fi efectuate arnendamente ale constitufiei era necesarA aproape o unanimitate, iar majo, ritatea cclorlalte m6suri necesitau o majoritate de doui treimi. Activitatea obipnuitd era condusd de un comitet intern in care cele mai mari lL state defineau cAte un vot fiecare, iar cele mai mici delineau $ase voturiimpreund, Nu existau politici comune privind comerful sau comunicatiile, iar dezvoltarea unei armate comune a fost impiedicatfi de refuzul de a coopera al statelar mai mici (Carr, 1987, p.4-5). Elvefia a fost de asemenea de tip confederal pAnd in lZgB gi, de6i se considerd o federafie qi in prezent, a acordat mai pu]ine puteri guvernelor na[ionale fa{i de alie federatii, cum ar fi Cermania, $tatele unite sau Rusia. Constitufia sa din 1874 distribuie puteri speeifice guvernului federal, restul fiind rezervat celor Z0 de eantoane gi celor gase semi-cantoane. Elvelienii favorizeazfi democrafia directS prin organizarea de referendumuri nafionale, beneficiazfi de o Adunare Federalfi aleasd prin reprezentare proporfionali gi sunt guvernati de un Consiliu Federal alcfituit din papte membri, eare este ales de cltre Adunare. Sisteme cu adev$rat confederale in Europa se afl5 acum in Bosnia gi Herfegovina, la fel a fost in Serbia gi Muntenegru.

cum ar fi un sensul unor lideri UE bine determinali cu cabinet sau"un de externe preqedinte, un rninictru membre' statele pentrY politici unica putere de a elabora Cei mii importantri lideri politici UE alegi sunt capii de guvern ai fiecdrui stat membru in parte" filu existf, un sistem fiscal european generalizat" UE colecteaeH fonduri par$ial din contribufii 6i taxe vamale, care reprezint5 un fel de impozite, dar majoritatea impozitelor pe venit, pe profif pe proprietate, pe vAnz&ri, sunt colectate pe profiturile realiiate din capital etc, qi ale de Lnitfitrile nafionale locale Suvernelor, care de asemenea elaboreaz6 politici fiscaie. Nu exist& un sistem european militar sau de apXrare' Armatele, flotele gi forlele aeriene ale statelor membre sunt in continuare r6spunzfltoare faffi de guvernele sta-

telor mernbrg degi acestea s-au unit pentru a formabaza unei forfe de secwitate europeant (v. capitolul 9)' In acest

; }i Egfff rr $iEi$rEE}8E8F- r$EFEE#fEEs

E

ii tEE#iFI ftasiF*Effifi fi
5

gE

tffi gEigE ;r

gg

' $f 5igEi'${ ; x*u=;$ ;#Fatg

rE
g $

i$tgifgggrcgi*igggiggigggg$ffiiig il = r;E EfE P'9il:fiElr 5 s*5 I,g sEEIi?E :; :E+

*EEF* 5E: E $EiE EffiffrE: 3fEfE If t;g8giE IHEE*li{# igE

$E

PigE flE 3EE $ iig FfEf $Ff$ f

ii FEig flf i
!'a o,
lr '(E ti L.* O..

o
c)
(U

t{

i.ri ,
(E'

tbai
I

;r

L (!

(u J(J lfi

{(, dtr {6 -(E tuu "o

l-{

^Y(E l.i DW

-U :v i(/) bo $o )-fi

k #

l-t
{l)

,uu'n 6G Jq) .q, '15rH 'u O- f;g oJ Fxo ho, > :-. )!u U4{4> i-i N
q, QJr !0r
}U (J OJ i13 iE

c.l

,l

iF-'!r:1)(ti(E :U l(g d ts< :<- ,x '!

:'H

!! l.0J UN

i5

j(u j-i

'(,
U
{,) !i {.}

q.)

U *{
qJ

r> $ rr x.: D.N '1 ts (! d! r.S 6u) u= o A. !n Ei rd :.1

r{tl
fi ':< 7

{,)

E vtJ :.J # ': ogb* {,){ t" g.E 1i

fr J rn ,,i1
,

ol:, .11 ;E
o)

TU

AJ oi c, LOJ axgi:2 (E sD )10 xg tJ tJ(E o.r (Jk E.u 0 .) .F.i '(! )(E o.,'.9 e(6 oP 1' lJ (l) =+ <(! :.j >v vQr ti -. q.J ^rO EOJ oJ

.i3 ulo cH 0Jrr0J::

$*r
J

Ir

OJ

(g (! fl.1
f<
OJ

cE xg

{,r-

(,
dJ

0.
C,

i0r1d .H , lIJ OJ rtrt

CJ

'

IfJ

ca

o*

(tr

vbl Ui 'An(

U Qt tr (U rol a:
(o

)9 {trrsl r&-t 'g;

.oIEI)rq

CJr!.. k

F-

z
r/t

(, u J

E u

:)

z.

t!,

l-' r {d: L<r L

0., ,9

att

Pt ,&

L' ro(O+ # g, c-; En .,,i + # GO er! U-

L t{ o; rts!vc 'E 'a Cr, t -i, ;- \o (a1qr o,

O{ 6c

(/l -: Ld

Na. i i= 0., !6 vo ut^ ir3 ;('] .U rg "tria ul: (, o^ I o-. sr (s o.. U i+. .(ar {n ql l.{ ' i() Oiri (rl iil L (E' a6 {I} 6 .(s( o U e F1< 1Ji CJI )xu-l )t! t=* UI trl {r4 )6 u). ti ori r(,)i ttt
(6
!L

D:OJ :9 (g. g3 (n- iv) i'd

(,,i

-.. i.{ rls = (/).

IJ ]S9 xs
OJ

iul

a^ qrt ti Irl ar L{ (dE l16 qJ( 'r0J roLLJF ts-H

a

Jr-9 r(E '< x{ riu #L 0J(

0J -r 9= c

OE .o 16

# (a h^
&
-0,1

0r

u*

ln

3. {(d au

.\.

ei 1 (! ;t +l k 9?( 0rc OJ tiL HA (t)r f{ (E'fqJ I .GJ (d- aO 6y u! !JL 0) OJ:!r (gF, rE 1r' ais a, (E <H ql {]Oq, k .! !c j.H U:: + (6; orC )> U! 0l rr:J +j bo iq.,' ca5 -b/ JL L -a tLI ti 5( ,'t (\J(,J U(d

Lr rFr (8

tr0, Q'i I ){s l.r HL iio u> ll.l t.-J &E " i-r C Ir
.J (J

G.)

&:*

t.-

6R de

16 ;r I! ,ru x8 U= ^:. U:gaiX L E #.= (tr Or{ rr) .iA #(l ({ EU.L 9E $s ((!i oi (rm +u) tn? *tt 9i Tl hoe '=; E..E t!r Laqr;mLt +:0JH = ru LU {,)) s'fr 5{, UL. ){EU 0Jr (at ULJ -i JS (a'5 c, XL eC ilu U'!J (Ea .JZ U U(s qJ xg o., o FJ qj 0ir .GJ lf t) ,Eq ulook LE CU) o*tr O" o" .siat {u .rg cl k tl. 3 JN y(s C.; ! orC 4g ,r LJ xl yd@F

rQ.)r tr ,6 '. *L L r-S qrr.I .-+ )fi :- "xE g1 F,T I,^ Q.; bo rir : lr (d< gr{ GJ qJ !5 ct Li: r( UA ,a qJ

,,lE i,cI hE( ool# iIJ i u ( rr: :-..c"=i !gq rqJ u. iOtr irit qJl GJ., ;s. rOl Lll U tri k'-

r O: {6. JH

L.,' JE i0J I" o J(J '(a.r L{

,l|T

uo" U ((6 fLr iIu tU Jql lai.r'rj xu :t ,, (., tl) g t q)' 2.8ls,9 i(El )u1 {u X <> 'i 0l )u ul! .(! u! !u Ltn='d

tr.d 3E {c)Dt< X)< il.9 Xu) G)o] n0J 1] {U o. ul<r 3G) u.u-I (r'). ,5. t;'6[ 6Q/] (r]. J(6 ln rr.O

s5xcu'6

:x

L ,uu v^ Hg

{,1

x15

U.

si I ro, )i )(ir' ,.s;,}5r

tlJ
lJ"

i) 1 ;bt ,'U ; Lil,I

iL r.r l!

qJ

diI.. 'l
i

lal l

lrr

t;

(l,

(,

.{rE (Ul at

'oox -rI jcJr ,IB IJ itJ rDi Jft f&-l (E rE.i xr, ( o'a !o.r,(Ji is)icr tq OJJ '5( iul -9o tut CJ{L)a pE .9t iUt 11l vx)Q: l+( {J5 5,? '13 C { E-t !0F qii al- -o 0J CJ OJ, 'fi* L$ t66 A( .ao a .b(I -L "c LUI el >c L 6i (.,) 9 'ril'tA4a qro f{ t Xri!Ot 5F {) rv bD; rJm nu9 &{ 'UF oJ -L pPfu&
)

s!0 -l rEi '( 9a ) 'u3 '!6

>F FfE :]50 HL, fE.; [r+ u7i{, h(, I ri, th (rwJJ (J Hcr =U u o_ X'rL^ =(,,) vL. l, 3r J X. <U a lA, YU uv U -If -o (6 5 'f0 :U u f sj: tr. Xia+a /)\ { -k 5(g1 ,}: l\ F' 5X< o' loi ; l Ll irl .U; ?t tr idi J >.: r te'l d .:I : !!. r5{ ot 4.X .ut+tE- < U, '*<) )u r0Jl a5 J CL' i=( ,i(J A. loro !o)+.o
I fi<L

<!,

., E (n*

6.E'

;E

ifh'

'r '(E .i 0J oJ tu( :rq 10, tv 9>

(6g

(fr'*

G-

;!

JOJ 6., (6

qJ
Eh

q(O

,{E

ti

r<

OJr EL

XE

.rS
iE

!tJ

'13

r-i

60

rd5

U(g EU aC cfi U

iri.

14

sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

CE ESTE UNIUNEA

EUROPEANA? 15

Caseta 1.2 Guvernare sau guvernanle?

Cind studiem politica ne gAndim inevitabil la guverne sau la gi oficialii (alegi iau desem.rafi) care arc6tuiesc structura de guvernare oficiall a unui stat gi care defin puterea de a elabora legi gi de a stabili agenda politice oficiald. Examinim modalitatea irr care aceste institutii obtin puterea, ce leglttrr& exist5 intre_ele, precum gi intrc ele qi cetilenii din;urisdicfia ior. Dar degi UE de{ine un grup de institulii'care ,luverne azd,, nu exist6 un guvern uE, ca alare, in schimb, este utirizat adesea teryely]_?uvernan{i" in relafie cu sistemul <ie autoritate din cadrul UE. Acesta descrie un sistem in care lcgile gi potitlcile sunt elaborate pi implementate fdri existenfa unui set de insti_ tufii de guvernare recunoscut oficial, ci in cursul interacliunilor dintre 6;rupuri variate gi complexe de actr:ri, care includ guvernele statelor membrc, instituliile UE, grupurile de interes!l alte surse de influenli. In miezul orictrrei discufii se afld controversata intrebare
institu(iile

care cetAienii o aleg pentru a le rePrezenta interesele. Acest lucru inseamnd ci critica uzualS adusi de eurosceptici cu privire la faptul cd integrarea va deterrnina pierderea de suveranitate nu este total corectA. Suveranitatea nu a fost pierduti in Uniunea Europeantr, ci a fost redistribuiti. In timp ce puterea de suve* ranitate era odatl monopolizattr de guvernele na{ionale ale statelor membre, acea$ta este in prezent impirfiti intre guvernele nafionale gi institufiile Uniunii Europene,

gi de schimbare a structurii UE. Totugi, degi UE este departe de a fi o federafie pe deplin dezvoltat5, prezinti totuqi anumite caracteristici ale unui sistem federal:

memb.u. S,.,_ veranitatea se clefinegte in m9d normal prin dreptul de a de{ine gi de a exercita autoritate. Astfel un stat uit* r.luu.rn, de exemplu, asupra teritoriului siu, ceea ce inseamnd cA clefine puterea de a decide ce se intAmpli in cadrul respectivului teritoriu, precum gi de a elabora legi care sh conducd vief ile oamenilor cari locuiesc in acel teritoriu. Mai exact, se considerI ci suveranitatea

legatA de suveranitate ce inseamnd, cine o deline 6i ce impact are integrarea asupra puterilor exercitate de statele

o r

Detine un sistem complex de tratate qi legi care sunt uniform aplicabile in intreaga Unir-rne Europeand, la care sunt supuse toate statele membre qi tofi cetltenii acestora gi care sunt inierpretate 5i Proteiate de Curtea Furopeanl de Justitie. In domeniile dc politici asupra cirora statele membre au convenit si cedeze autoritatea chtre UE - incluzffnd comerful intraeuropean, mediul, agricultura gi politica so-

ciali

irr care rell$cgte s5-gi implementeze cleciziile. Jntr-o clcmocrafie, autoritatea suverarri poate sI nu r5spundi ^ fa{a niciunei autorit5li in superioare, daridspunde in fala cetifenilor, deoarece ace$tia clecid cine define puterea suverand. Astfel, suveranitatea este definuti dc cet5leni, chiar dacH puterea de suveranitate este exercitat5 in mod normal de institu;ia

9"1i,r".,r,0: teritoriului. Bers:ana ln sisternele democraticc,, aceasta reprezintd le[is, latura na[ionali. Teoretic nu existl rcstricfii legaie asupra u"nci suveranit6[i, ci doar restric[ii moralc pi practice _ suveranitatea nu este rispurnzitoare fafd de nici o autoritate superioarl. dar igi poate excrcita puterea in limita competenfei sale pi in misura

sau

institufia care exercitE control asupra

este

. r

pc

Deline o putere legislativi reprezentativ5 aleasl direct, sub forma Parlamentului Etrropean, care are puteri din ce in ce mai mari in procesul de elaborare a legilor europene, Fe mdsurd ce aceste puteri cresc, Puterile legislative nafionale scad, Bugetul UE, degi incfr redus in comparafie cu bugetele na[ionale ceie mai mari (doar 100 miliarde Euro sau 120 miliarde USD in 2004), acordi instituliilor UE un element de independentd financiard. Comisia Europeanfr are autoritatea de a controla negocierile cu terfe pdrfi in numele tuturor statelor membre, iu cAmpurile tn care i-a fost acordatd autoritate din partea statelor membre^

legea UE are ?ntAietate fa[d de legea r-rafionaif,.

SA INIFIEGEA4 UNII]NEA EIIfiOPfiANA

CE ESTE UNIUNEA

EUROPEANA? 17

la Banca Centrall Lluropea'nd djn Frarrkftrrt"

Soisprezece din state le membre UE au propria moned5, ntonectra Euro. Frin iansarea sa in 2002, f"f iii.**onntu* a fost transre:r,?_d-: ia propriile

fa,rci'&"ir_j.

"rti""rf"

Adepqii cei mai entuziagti ai integririi europene ar dori creirrca Statelor Unite ale Europei federale, in care guverr"rele nafionale de astdzi sd devintr guvl,rne lacale, de{in6nd acelea6i tipuri

ana,zd a practicii federarismurui eurapean esre de a consiriera uE cirept o re{e" t;;;;;;;"care srar mernbru este l",*lugi* ir.i: -l parrenerii shi din UE, .1-|i1111 11 ei rn care se prefera lii"r1 "" interac[iunea cu cereialte state *"*rrou eJ.at cu trartLl p&r:!i, deoarece acesfe interactiuni creeaed stlrnule:rte pentru co,Jprarea in jnteresu.llpnrl gi I l*ffinann, {Keohane 199tr, p. 13-14)" Se cansiderl cX UU I ae'enit ,tooptivd,,, cu alte cuvi,re participanfii sdi a, mai rrrult e{e ceptig;[,"rrii"a f" cadrul sistemurui crecit fficfina aoai parte din acesta (I{c,isrer gi {iv1vik, l9Z3). Oclatd implirate, jui*r,r*t* statelor rternbre trehuie s6*9i asurne din reiptmsabilitatea penrru a{i:,lilrd ynlle tlfleprinse de Ub in ansambll, nernaipr.rtffnd incrimjna institutiile
c1e

o rnrdalitate

puteri ca gi guvernele landurilor din Germania sau guvernele staiale dirr Staiele Unite. inainte ca acest lucru si fie posibil, ar trebui s* existe * cel pufin - un guvern european ales direct, o constitufie, un sistem fiscal comun, o monedd unich gi o armat5 comunH, iar institufiile UE ar trebui sE fie capabile sX acfioneze ?n numele tuturor statelor membre in relafiile externe. Dar cAt de departe ar trebui s6 ajungH procesul de integrare inainte de crearea unei Europe federale este un fapt discutabil. Nu existi nici un motiv pentrn care federalismul europeaR ar trebui si arate Ja fel ca nnodelul american, indian sau chiar german: acesta ar putea fi mult mai ingiduitor.
r"le

eu r()pone.

Fe'deralisu.rul

fornre diferitein situalii diferite

de intensitntea gi,a
tr

nu::lu,,yn coneept absolut sau static gi a luat

i-ogica integrSrii
Care sunt motivele din spatele integrdrii regionale gi cum ne ajuti acestea sd infelegem Uniunea Europeand? De obicei, cetlfenii sau statele coopereaztr sau stabilesc alianfe pentru unul din urrnitoarele patru motive:

qiii*r*urte

tiranie decit pentru a compensa diviziunile siiciiie. Mai mult, a('e$ta s-a schi.mb'at in timp ca rezultat ar unei dr:ehateri cantinue a$Lrpril pruterilor;.u'ernu.hri ,ational 9i Jocal. i. ,.r.,i."u, i;;i;i;, fecleralismrrl a fcist clrnsiderat o *ot,igi*pur'rtru tJificultatea de gur'rernare a unuj stat care.exista rreja gi care prezenta profunde diviziuni etnice gi culturare. cu""ri'r"i -.--.uriv5 qi tegislarivi! conforrn "utionar definea o vasti moc{elului ["gt_ U_ii f1:,1: m1]1clte, repubricf, federard ra fel ca gi stat*re t-tnite,,'ieati'attia politicd a fficur ca puterile si fie cenrrarir"i* **i rnurt fn mainile guv'*rnului na{lonal.

gr-rvernamentale nationale sunt se.parate, controfra" gi*irif iU.rb fii*rr adoprar mai *,,rr pu"t", tegar de hao-* 9i

istorjce qi crrlturale locaje. n" **"nip.,lr, modelul arnerican de fcdernlism sc instarass cu mult tirnp fnainte ca lara sd demareze txpansiunea in pr;111616 de vest, .,, ,lt* cuvinte acest mrrdeiln_ clude un sistem in care puterile ceror mai irnporianfe

rra p.esiu ni ror poritice, econorn ice, sociare,

c{iferite, in funcfie

institutli

r o r r

;ifi;tcorur

Pot fi fdcute si se alieze cu forfa. Se pot aldtura din motive de securitate irr fafa unei ameninfdri externe cornune. Fot impdrtigi valori gi obiective comune gi pot ajunge la o tnlelegere cu privire la cum s6 se gttr.,erneze tn ansamblu. Fot decide faptul c& pot promova pacea gi pot imbundt$fi calitatea viefii lor rnai rapid gi eficient impreund dec6t
separat.

Pentru rnult timp relaliile interstatale tn Europa au fost influenfate qi determinate de primele douA motive, clar din 1945 s-a trecut la cel de-al meilea qi la al patrulea motiv. Dar inirebarea legati de motivul gi modalitatea in care a evoluat procesul de integrare rdmAne un punct discutabiL existAnd explicatii teoretice interesante.

r
18
SA1NTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

CEISTEUNIUNEAEUBOPEANA? 19

Studiul relafiiior internafionale dupA eel de al doilea r6zboi mr:ndial a fost dorninat de teoria realismuluir eare susfine cX statele sunt actorii cei mai importanfi pe scena rnondial5 (deoarece nu existl o putere superioari) gi cE fac tot posibilul sd-6i protejeze propriile interese. Adeplii teoriei realismului vorbesc despre importanfa supraviefuirii intr-un mediu global ostil gi susfin c6 statele se servesc atAt de dispute, cAt qi de cooperare pentru a-gi asigura securitatea prin echilibru de putere cu alte state. Pentru ei, UE ar fi o adunare de state suverane/ care defin autoritatea a$upra chestiunilor interne, acord5 putere noilor organiza{ii de cooperare doar dac6 este in avantajul k:r gi igi rezervd dreptul de a retrage aceasti putere in orice moment. Pe scurt, teoria realismului susline cd UE existfi cloar pentru cd statele membre au decis c[ acest lucru este cel mai in avantajul 1or. Teoria realismului este o modalitate pesimist5 de a privi lumea gi a reprezentat un rf,spuns la tensiunile care au apdrutin epoca ameninfdrii nucleare. Aceast& teorie nu a reugit sf, explice valul din ce in ce mai tnare de co*perare care a urmat celui de al doilea rSzboi mnndial qi a ldsat multe intreb6ri fSrH rtrspuns in legtturh cu motivele din spatele relafiilor internafionale. Din aceste motive s-a renunlat treptat la aceasti teorie (deqi principiile sale au fost reluate de ueoconservatori in tirnpul administraliei Bush din Statele Unite), iar multe dintre dezbaterile teoretiee despre integrarea european5 s-au axat de atunci pe douI seturi diferite de explicafii: funcfionalismul qi neofuncfionalismul.

;r

eurointegrdrii. Pe scurt, func{ionaligtii sus{in cl integrarea s-ar cu membre statele Sreu care rrcand are o logicl proprie,la care contracte impiic6 membru l',t,i""i*""tririi. Depi siatutul de aProape reziliate, acestea au in realitate o autoritate l,r prezent devenitin a ""*rii ir.l[liuiia, ; - in cazul UE -- integrarea incAt europene' () oarte atit de importantd a structurii societhlii ;#;;;;iu. pitati UE, costurile ar depiei rrofitulill,

Func!ionalismul
Dacd realiptii vorbesc clespre compertilie, conflict^gi interes prc"rpriu, func{ionaliqtii pun accentul pe cooPerare. In timp ce realigtii varbesc despre legfiturile dintre guverne, func]ionaliqtii sr"rsfin cd persoanele cele mai potrivite pentru stabilirea cooperHrii sunt experlii tehnici, qi nu reprezentanlii guvernelor" Ei vorbesc despre dinamica internH a cooperirii, argumentAnd cfr dac& statele ar lucra impreunfi in anumite arii restrAn*e 9i ar crea noi organizalii care sfi supravegheze aceastfl cooperare, ar lucra impreunff gi in alte arii, printr-un fel de "mAna invizibil5"

crea o Punte soIIGa Funclionalismul se bazeazd pe idee3 de a unor or6anizalii cu oeste ciiferentele dintre state, prin fondarea tn iocul tentativei de a coordona pro$;;tr";;ffittut. Astfel, economici sau de apf,rare' blemele importante cum ar fi politica "sB stabileasc& pacea" ;;;;;pil, funclionaligtii cred 5) 9.5 P9t prin Promovarea integrilrii il;Jb;.; qi s.t*i,r[old',1971', p' t"* ut fi serviciul poqtil sau in ariile relativ nor,J<rotro'ersate' problemelor ,r, ,*.rot special at industriei, sau prinatmonizarea tehnice, .r* ut fi greutHlile gi m[surile' a fost specialistul Ganditorul asociat *"f**id** cu aceste idei de origine errglez un (1888-1975)' in qtiinte sociale n*i* tvtitru"y tentativd o drept funcfionalS ,ri.ra"i ."re a definit abordarea de separarea {e a uni "autoritatea c" o aetivitate specificd' PtiL definit" teritoriu gi un uniunea tradifionaid <lintre autoritate cX organiza[iile transnalionale tnfr"r"y, fg AO, p.Zil.ntsusfinea maI eficient dec6t guvernele nu vor asigura n"*'fU""5starea de stat a loialitfilii nafionale, ci vor *p,lji"i trans'ferarea dincolo gan selor- de $pa ri! ie a stf el cl iminuarea ;il; ; t"; a*tur*ir',d,'td 2000' p' 33)' in.mod a conflictului internalicnal (Rosamond' fi oblinuti pr*ao*uf, lvfitrrny ci:nuia*" cA fa11a nu poate determina ar lucru ucett nrin unificor*u ,ufiiuttald, deoarei" ar]1,1,o-c.:r stat de $i 5-iil;;;il.our*"i"ro' sisiernului El nu nict spriiinea :1::t:1"regionale' tensiunile cu interstatale 1:eea anrentn[a ar ci considera cle guvernare mondial5, deslre care individului' Iibertatea "" sustinea crearea unor ori; lucrarea sa clin 1g43, Mitrany autoritate a$upra domeniganizalii internalionale separate cu transportul 6i ilor funcfio.t"f* up*.itit* lun"t ar fi securitatea' cu organisme"executive fie s5 .o*rrrri.*trii1e. Acestea ar trebui arindeplini funclii sarcini qi puteri ri"""**, suslineMitrany' 9i

^r:r.

?o

5A INTELEGEM UNtUI,IEA EUROPEANA

CE ESTE UI,IIIJNEA

EUROPEANA? 21

sirnilare cu cele ale guvernelor nafionale, dar la un nivel diierit, Aceasti concentrare asupra unor funcfii specifice ar incuraja cooperarea internafionald intr-un mod rraai rapid qi eficient decAt
actele grandioase. Dimensiunile qi structurile acestor organizalii

bernetlcii Caseta 1.3 lntegrare regional6: costuri 9i

Opiniile
regionalX pe care europenii le au cu privire la integrarea gi srrnt att*sea lor vicfii isttpto UH uJur"ria ra*r*u p*i*p'ctul

internalionale nu vor trebui sH fie predet*rminate, ci arrtodeternrinate (Mitrany, 1966, p. 27-31,72), Mitrany susfinea cd dupl crearea organizaliilcr func{ionale, acestea vor trebui sd lucreze una cu ceaialt[. De exemplu, agen(iile feroviare, rutiere 6i de transporturi aeriene vor trebui sd colaboreze in privinfa problemelor tehnicg cum ar fi coorcionarea orarelor gi acordul privind modalitatea de abordare a vclumurik:r mari de trafic de pasageri gi de m$rfuri. Prin colaborarea dintre grupurile diferite de agenfii funcfionale, ar exista o planificare internafionalii coordonatI. Acest lucru ar cietermina nu at6t crearea unui nou sistem, c6t rafionalizarea sistemelor curente prirrtr-un proces de selecfie naturalE gi evolufie. Statele pot adera $au se pot retrage, pot renunfa la anumite func{ii qi adopta altele, sau pot incerca propriile experimente politlce gi sociale. Acest lucru ar determina in cele din urmi "un $istern politic complet ,., mdsurile funcfionale vor putea fi intr-adevfir consiclerate elernente organice ale federali smulu i, instalate treptat" (Mitrany, 1966, p. n-8$. De6i a fost caracterizatd ca fiind '1nai degrabd o atrordare decAt rr teorie riguroasX" (Taylor gi Croom, 1975, p.1), funclior"raiismul a dominat dezbaterile teoretice incfi din 1950 cu privire la modalitatea de evolufie a UE. Cei doi oameni consiclerafi adesea fondattrrii Uniunii Europene, gi anume omul cle afaceri francez |ean Monnet qi n'linistrul de externe francez ltobert Schumalt, au fost funcfionaliqti, deoarece au optat pentru integrarea unei zone specifice (industria c"lrbunelui ;i nfelului) in speran{a cd acest lucru va deterrnina integrarea gi in alte zone. Aqra cum. a declarat Schuman, "Europa nu se va forma deo,latd sau pe baza unui singur plan. Se va forma prirr realiz5ri concrete, care vor crea mai intffi o snlidaritate de facto" (Declarafia Schuman, rcprodusH in Weigall $i Stirk, 1992, p, 58-9)"

pro- 5i anr:'':uinrf""lr1",* de retorica pupulistd a- mass mediei in ''ler'baierile rollene, a part idelor pufiill* li ;r liderilor politicr' 1ie evidenliate s'i ttgor mai fost a integririi, i;J;;;.f ;;n..iur. pllnc subliniate bencficiile' Costurile pe cal'c se
co"sturilc decat cel mai rnult accentui includ ttrm6toarele:
1

na}itrnale' Pierclerea suveranitilii 6i independen{ei ce legile' normele m5surf, pe 2. fi"reor", identitdfii nalionale
3. 4.

gi standardele sunt armonizate' i'uteri re,ltl se perntru guvernele nafion ale'

impersnnal atlat L;;;;; """i iou nivet, de "guvern mare'' dr: iegi gi n<rrnre. r,.g.',-"11*u, care r,leterminS un trou nivel

Inn*tunte ,porit6

9i

pierdcre

cle

siulbe <lin cauza elimitr6rii

"

orotcctiei Pietei. irriit io"ir* de clroguri, crirni

gi

irnigrare ileiialil elin cattza

etimi nirii controalelor vanra le' ar fi Polilica iroUl*"r- f-gate de chestiuni controversate' cum

Agricoli Cornuni.
includ urmhtoarcle: Pentru proeuropeni, avantaieie integrtrrii gi conflictr:lrrr' Cooperarea reduce posibilitatea rfi zboaielor extinsii de firai arie o europene rd.""rnor

ilil;iJ;iu*
consumatEiri.

;;;;;i1;

prelulrile creeaz;1 corporafii europene de cle pe i*p"tl""tx"*Lrrclial5. care spriiin5 UE in ccmpetilia oiata mondiali. ilfi i';lih;;iutn n1o i mare de circul a! ie trari sf rofi taiierii in
"si

S.

cadrul UE. Uiif*a resursele econonrice 9i sociale ale multor state

membre. se bucurtr de noi Statele membre care lucreazi irnpreunA uuteri si irrIlucn[e mondiale' ,**nt* *ui sSrace "se rirlicH" Ia standardele la care
se

6"

z. 5"*f-

men[in statele mai avansate'

;
'=

.i';[=;S='i*:,1 E ?;I": 'F.;'*E,:li iL"I * o i* f? is e;::H ii+'* "r': ;: - f h.= :... il*t .= Z J. h'=.'=e= E:# E i'; A; a "q'- =i* q?* s iE"0 =.3 gs p !,: it o i p+ f,i;{*
ry,i s,rui
j; ir,
r

i,z:'t.F*EIIi=

fr I-H+E:IrF;;;U:H +:::iE.;E,[Ea? :bi; i:i I;i:ghnsE,;r+EE E:'e,:EF:iFf lE- ig;iH ;Ii t g:E:*;iliS E{E,:E *s* a *l ;,EE:iH?EitX;tg Ui''.nnqiUS!::,=E Ef EL:i;u,jEfd#a zHtE: ;bs
i'{.-ru;o',.U * C b{r; ".'^.= ti-<U.I '=c.),f ._.':t=Y'pq-s-ru,

t
=

f E;: *: * i iEe
5
n,

ilE

2.;l.g{ xr.t.-';-d=F*:,

=iqo

?.4.>

h l,::;H{,eEFa.dEn v (:/"\ ru n

t::6s "*!: ETql,rr Ec'E'*:J-EE '''=o'it a;:f';*=bIF *dp; .=6UFF**"a"sEi*'E; =*+ E;Hr=E*ri,Ei-f EE tr,: :E ft5;,;*EEj+; +;X:E ,H3*!ii:GLtF'"' :f 4i!EHF f ; r H* 5 E"E r. d,:,fr.! E.g E H3'[.il3*r!.I=Li : c, r,,.".= + E.:1 r':"i '.59 u *+ E I:; b 3,:,; ;.;t " A fr,, r " x .EF:* E = E k i; *it : P= =.I e,6 ti *r*'Fr= i i-su E p EI i?:n Eg EE *E = ! Eo;i L ",=,rE?;5E r i. e-Ei c';{ Ei$s;E rH FgIAg'F"r;Ii;Ei# - pfi gil tS.: i,"3 EE: i;'u E Eg+FEE s:: k5'= Fn:"'EE "q fr 5 g; '-i; :-E i 6 :*i+ x.S* 3 1r ili!Sz;i u,s aE"H c n'r e'i'1! : E bo= f;Es d,'3;';* 3:E=,!.E
r
:.,;

;;

i i; i
L
r,
o

Eu F E =H -r*#
rn

EE : r! Er ;a il !'r 3'.:-;+ Ii;:E E Lt ECY J, a : i5 I\:i7 r" ii-Li 5i

= PEE : qr.:'-

-giIF t'r g5'I s r: y H -'A-= E 5 Q .,,;.*E

;E iE,gHEEi;E'trE 5,:,"=-=-: .-) a 6'F i = g s: E g 3' e p i r -: c x I-- e -* : r'F P E tr E **; = = ?= 't r r ie+ !',z3-L?' =
E

q lyi iisgi i;!g;;i;t;r:arEtr:*-r'=i i f i I eE*E : i:*;;ii *--r I ""]' i: t-:-_= l*il)= c EEH iE g.$,i ?-IjE isq.EEEse.i,iF,.E:IE;Eite;gE
ry

=iF:ErHE q a:E;.=:$H t'.:;Xt'r="a".,i ;,F-{i;g*;gg.X FEF,sE!;.ii;* g;+iT6;g * E f r;!E*,E E-;E?EIfFiE:E i ; i i '8':r #s:f ,q:i i E:i-gi*.#g=E!:;;EilE*;E q;;t;!i3 i H il;,8[* ac'-6P! ! ;n *sEEt;{,f;:Et:r;:f;iee H P:E: F{-c.!'iE'

| i q i; ifl E t$jg;sI E i-}5EEa=v 5qx'":F'*'F i fi i = i {g'E-

iagirfr;;r i ;es-+i5? i i ii It ; ii:*s.E.[E ilFq,H"E"r- i 4i; =

lE

i ii*i3filtri i i E E l;:I;"ti I .E iE:;5r*

iiI

i H ;$sgrE i

::,p:;:E'!i +;ruE?fr,*;{3 f *;;ii ixq:i*d"

:Ereg; E;ir :'5s$gFE*tiEft Ff,1f '8.!IAEI *E*;s.Eg.,u i=lPE6iPt Iif;qxr _EagF :;F.i ri !5HiE;PiritiliE :=EEil.*[ s';atEi *Ei$ e,e.EiE:gf EgF'ri: HEAfr
fE,1 iEpEE

E;HBHE*: !ig$ie'F e=ig

A4

5A INTELEGTM UNIL';\iIA EUROPTAN,{

CT ESTE UNIiJNEA EUftOPLANA? 25

o *

acetreagi

adrrarea ia UE a statelor curoper-re rnai sfirace din est 6i a cercr medireraneene" fn acJta'l-tffi ,i,r*-rti- apopula{ie sau avufie are statetror rr.r"*ur!'*, p"t*'ir *ri pufin sernnificative decSt exietenfa unei fori* uA fu ajute sfi se uneascs, curn nr fi terneriie stdrnite "*ru de tentativele Fran,tei ryi il*rmaniei <le a domina UE. fuI$eura in eye grupurile cie eXit6 care contrsl*azd poiitica economicfi in sratetre rnembre - #;;;;;'1_ f_i.rii,_tr.

rlc a

qralori"

*"";q;il;r, ' gmpuri.,;*ar:fi un r*l fundar::entaiin * Capacitatea statelor mernhre *e a er;;;.r*;. "_**.
,
$

care cernsiderE c6 integrare* este fn

Intensjtatea aefiuniS*r grupurilor de interes. ?n cazul

in

pr*prie, precuffi qi legitimitatea politie6 ce deriv& din statutuL fi ales (Hoffrnann, 1964). Q variafie a acestl,.ei subiect este lnt*rguvernarnentalisrnul literal, o teorie care a apfirut in anii 'tt) 6i'90 qi e*re a unit visiunea ne*func{ionaiist$ iegatfi de imPurtanla politicii interne eu roh:l guvernelcr etatelcr membre ale [JIi!n luarea deciziiicrpr:litice majore" $e consider& cS integrarea cu l opean& a progresat ca rezultat al co:mbinHrii anurnitor fact*ri, l:urn ar fi interesele correrciale ale produc5torilor eccrromici gi puterea de neg*eiere relativB a guvern*lor irrrportante {pe"ntru
r*ctalii, ver"i Moravcsik,
X998).

se adapta ryi de a r&s_ capacit*te eare, }a rAndul ei, tubl1.:l clepinde de,nivelul stabilitalii ior interne gi **-Aoiirrtu sau vain{a deciden{ilor de a reactiona.

pur"rde cerin{elor

Bntegrareffi resi#malH fm lun:ry

tndiferent de presiuni gi motiva$ii, erlroperrii au construittntre ei, ?ncep&nel car arml 1.95S, a refea c*rrmplexd de leg6turi econon.ricq politice 6i scciaie" $uceesele qi egecurile 1*r au determinat nur:reroase aite ae{iuni de integrare regiona}&, in aite p6rfi aie }untii. pacea prin eooperare, Motivele au f*st similar* sau aceleagi securitatea fa{fi de inami*ii vecini sau lflai ?ndepXrtaf,i, crearea unor oportunitHli econcrnice mai enari, valori tmp&rt$qite, ob{inerea de avantaje, crepterea *fieacit6{ii qi interesele proprii ale elitelor" Dar nil'elurile potentialului de integrare variaz&.

I
H

\ t
r
E

E q

I t I i I i
I I I
E

i
! t

I I

conducere mai prospere clecAt h{e.xic. :"rA gr*["rik;_ elit* e{in Mexic sunt rnii nu*rtt ir, truro*reu irrtervenliei statuiui pe pia!fi d*est cere din $tatere unite gi ianac{a. sincricatere di* Stateie unire au criricat foarre *"1t riarba p"uil"a din Mexic este rnurt rnai str*ns controlaifi gi rnanipulat, decat tn sraiere Unite gi Canada" Exist, *ril.i rffindite dar dezinforrnate cu privir* ia NAF rA pi irr cadrrll siarercr unite. O repli** la aqiresa eritiril*r o**f**.giorrultu*rri,rif ap#rut sub "forrna tnterguvernarnentalismului, o teorie cdr_e se inspiri din teoria rea I ismui u i gi care .riU.J ncfion a I ismul pentru faptui c5 se concentueazttp.*u *"it "u"fi, ur,rp* Am**icii interne a integrdrii, s6 acorde destur' atentil contexturui mondiai. InterguvernamentaLismui sus{ine;*, d;;*e ce actnrii din afara statului an un rr:r irnportarrt rr'r integr***,-.*ru*i gi natura iirtegrfirii sunt cieterminate p&n& ia urxrr* Ju gu"*r*ure rra$i*nare, care urmfiresc interesele nafionare; acestea

,ryllTo).!r..mai rrnportanti gi sunt

aeestar ctrestiuni, uE de{ine un pcten}ia} integratr:r reiativ ffi*re, spre de*selrire rte un *it experi*;r;ffi;_;" cooperarea regionail: Acr:rclul lrJorci-American <te fiU*, S.fri*U jos). Statete f*rls c{e

in privinfa tratrir*r

U"id;;; ,

i-,.p*i-

An'lerEclBe

fir'

fliiminarea barierelor cornerciale a c$p&tat o nou$ semnificalie pentru $tatele Unite, Canada gi lt{exig {hri care forrrteaz5 tn prezent * son& de liber schirnb mai prosper& dar r.a'rai n:ic6 dec&t UE {cu un FhIE total de 11,8 trilioane USD pi cu o populafie de 420 miiioane). Alian{a a fost creath Be baza unui aeord bilaierai privind liherui schirnb Incheiat pe elata de l. ianuarie 1989 intre Statele Ur:lite qi Canada, devenind ulterior NAFTA' prin aderarea
Mexicului.

au su'eranitate regard

eompara{ie cr-r LlH, obieetivele NAFTA erau m*deste: sd reducH tarifele varnatre tra textitre, confec[ii, irnbrEc&mirtc, automobile, carnioane, piese de schimb ai"lto gi echiparnente de

i*

in

1992.

i{

I'J

o
=
u.l

(.L

z
H F

3 2
:3
LU

i B : H , s d e sa e t tF 8* F E F * H A J i fEE . {, E"T i tr-" E ^, .i H 3 s 'E xs A: : EE{ .E I E E 'n i x ;"E E Er *hS iE # * nl - L 'i .-? F tr {. i C EeEsT 'pE.cH 6 :h3I 56\ Y i .d { < ;tr n Yq I -= E E.?'.!? = C IEEET;3 EgxrP:*lr;H g-: :g i Ia H,=^,I; .rs I*'H'Et
5

ui

Et r1?titgs ;$EE *EE g ri t_fi EE tEe tE E? gr 5s * B5 s E tf Hi :*s :si ge 3 Ee EE EB ifi cf !; F8 sEB$gf;5 HB Ee EfiE$i$B 3 EF
Frrua
-1

HE

tX

H^#

EE

:
(g

.9
C.,

5!
(U

ru
(trr
EJ

"t
i=
IJ

": H<

*3H'iE ilegs-8.$#

(,A cl Erl& diq{JuS

5
.o
{&

dt

* * fl 5EE'g k j g'e S'6 HH H* *"fi.E l* *EE *

'lY ^1
ux-kf;

r r r*.EE i *: ;CS [g*$ *$$E; *$, E$ E,E Y i 2 F: l-;iE B 3f s x.#: i:-_u H {;fr $ [i1 * {"j ",[,f fl;qE'*: * # a +,il }* ,q.t, H :'6H-til *..i f 'f; I FI $ **+ 'E g n-;. I;*jiq ,?i'lf, ';rY.
!1 rq '.r-.

El:1 ,;s+HE:S55 fipE*:**e#ET flC tE:'=1$aeEfE sH*f;ei #*fig+frHi frftqgr,; H;t ;,g *tisxxE,$.a ;f r;sEi#ErtfF EHtrtFfrE$= 3E t .il,*;.;; i,td*+ H,q;f * H* fr *,Hlt#ukks;_ H r= Eri ...rr.r": LE.;f.!#*t ** * q ;
' :'H s u "; H'i$

E fr s# h.! Es E,;EFT ,,iHE*"trEf or X E".

* E fi'fi'n.ft)6'ils d.E E.;,H k.3 *g

F

;i e;19 *;

n,.i'l+'F-q E"'*'"5 q"'-' k.r g H.*ij+E *,T5(; b.=: n-*fi ;r * ! EH FE.EE fr E i

EiE,[H-,e.Y;

nE.n Ef;"HT.*

; r*i;*;;E:rllfE st#;sf,E $s st f;f.=*I+a;iFji s'n r{ HF 5 E '' i,.F fi : nHttri3 :iT ri"E;,i r, u iI5'*I$;;.;*-f ;.,ii a ri,-"r * rXEE";" { ** -q f r,F"X fi i i *.'e: f F'H E.H'g'S;.,,8 H:
E
,:[.;

F f

* Fi

o#'E E a.* *,:-f ;; f,{ *-:, jv* r F r r.:','.38 H,*

(R

:i ilr;f s;;e*{EjJ;;j iH$.8 {rT fi; ;gH i?'; Ef,: *iF : p +** *; ,i ,;l: '' j *E I f E5;#*; flfi:i,:srTft t5 fc i3 It 5 -:*o$ Ee
#
ft"",+

il ii

,I"'r T s,?r e
*, fr
ft

l#*:r4.{#;?;

5* }?i P,}f"= I E ;.i

H

Y.d"lf 5,s

1": *,i

fl*"= : ,'.s E I # rf*TH". x B{ft5 3 3 c,s t E d fr $;di +i .- i i-,r S "i{# =-": t.L .;: f;.fi I,r; _T ; fr :-* fr
E

=3

2S

5A ir\*if LEGfM UNil.JNeA f;URilPTAF{A

CE ESTE UNIUNEA EUROPEAFIA?

29

Afrrce

Uniunea Var.ralti gi Econnmic6 din Africa Centrald {.7964,6 rnembri)

Comur:itat*a din Africa de Est (19677$, reinrr*itE in 191)9, 3 membri)

Curaur'.is.atea Economiefi a Stalelor

eiin Africa de Vest t1975,16 rnernbrii

Cr:munitatea Economici a Statelor din Africa Ceirtral& i1983, 10 memi:ri)

Comuaritatea Dezvr:itdrii in Africa de $ud {1992, tr4 n'rernbri)

Liniunea din Afric;r (z*ryI, 53 rncmbri)

Tahelui

,E,'i

Assciatii de inteErcre regional* {c#ntinuare}

luate la sur{ de l?.io Crancirincii din ar-lii'{i0, cu rczultate diferite. {J c:u:mbina{ie dc obiecriive mult prea amhifiorise/ protecfionism p*rsistcrrt, p*liiici autoritariste gi aiegerea inoportun5 a momentului a subminat majr:ritatea ar;E:rdt:rilor incheiate pAni acum, {:ar[]nd state]e participanie s&-i9i roodifice periodic obiectivele gi metodele. ltezr-ritatu! a fr:st * refea coxnPi*x* gi ir"t perpetud transfcrrn*re de acard.uri bilaterale gi muitilaterale de triber sci*im.b.

FrirrLui pas s-;r reatrizat prin semnarea 'fratatului de la h{onte-

video in 1960, prin care a f*st creatE Asociafia l-atinc-ArnericanX l1p l-ii:erschimbr (l-Ar*1A)" $apte f6ri * Argentina, Brazilia, Chile, hdexic, {'araguay, Feru gi 1-Iruguay * aii. fltlllvenit asupra crefirii unei ronr qie litrer schim-h pfind ?r'r tQ7?-, ius6 pr*cesi:i a fost imerJ rat ir:trerupt de difie uit5fii* inerentq r*xtiltate rlin negccierea prir.'inii eilminarea ba::ierelor eamerciale, din p;rogramul prea arnbitios ;i din stilul au.tcritar al majorit5lii guvernelor implicaie. ?n 196? Chile 3i P*ru - frustrate de lipsa de progres '* $-au aLflturat lloliviei, Coluurbiei Ei Ecuador:uk:i ]a crearea Crupului Antlr:*ri, * te:rtativii muit rrai dinar:ricii de inteS;rare economicf,, care imptrich impozit* reclus*, terife externfl rrornune qi investilii in roneie industriale rnai s&race.

subminat de problemele ecoProgresul sPre LAFTA a fost *a-u*ericane astfel incit nomice interne in *'l;it;;; F*ito' in 198o care inlocuia s-a sennnat un alt T*;;;;il;;tevideo Cu I-atino-Americane (ALADI)' LAFTA cu Asociafi" l*"gtatii Boliv-ia' cu inrte' impreuni 11 membri 1."i q"pt*^;iJti axa pe importan{a Columbia, Ecuador tiV"*'"*fO.$ADIse cregterea exporturilor' prefednlelor regionlle tu'" "*A'eau delalante comerci ale mai reducerea irnpor,t"tt.,i e;;';;i';tea regronale' Di favorabile, .u o *'"pi p"''"*utgitoare.integririi ta re[imurile autoritariste incepusera era de bun augur ruttli ;lese <iemocratic' criza datoriilor sfr fie inlocuite de gl';;"lg0 guverne u a"ttt*inat respectivele latino-american* ai'iu"ii ra i""""1" ia deschiderea 1>ielelor' .- --. aa c6nd Argentina in 1985-86' ^Anrl ar.opntina qi Centrul atenqieil)a mJJiiitut asupra reduceriibarierelor Brazilia auinceput sh se concentreze a cooPerarea franco-gerrnanE din comer$ul bilateral' Aqa curn Europa' in resionale constituit punctul #;;;"1.tn::q:::ti economic care s-a exefect un ;ffi;;il;in*rraiiua a avut prin i" fggf' acest efect s-a extinsazilia' tins qi asuPra "u'uftiluli'l" a""i' a*"tiO" intre Argenti na' Bt a cosemna rea frutott't'i Camuni Paraguay qi u"'s"lv';;;;;" ' |::].t]i"'Piala reciucerea vedere avutin tratat a nului Sudic,a" Merloit'r' Acest un tarif ale' sectori ri o[tu'*' de acordu pro gresivl u tu'if"iJi"uf, cu schimb fSrile de liber extern comun, crearea urm&' din "t"';;i;;P;"zon1lo1 9i' in cele vecine sau cu gt"P;ii;;;dtegionale sunt membri asocia i' qi"cl'til" unei piele.o*t'*uliloii"iu i-a fost adaugati t,lberuiui,ttti*t"ii" Liiti"""t"x american ani de a h;ilrile SUA din ultiroii o nouh aime"*iutill#; emisferh de
crea o zonE de
f

iH 1'oe0J: i;: *,*,,. rJ" u u, r"#; #';;i "" uner zor crearea de Bush, cat" vorbea t" at'=ta p6ni Ia Capul Horn' continentul u*t"tli' inti"JJ" -"*'itt* de-oresedirrtele Bill Clinton' ldeea a fout p'"l""tfl" al contide statl la un "sumrnit care a fost gazdaiil;;34 1ee4' ;;1;illVllami in luna decembr ie nentu lui americane dup| 77 Ce ani' prima intAlnire u-ila"iito' statelor cu condilia ca pAni ii^ta' arml2005' S-a convenit

[b;-rl'hi*b,;;r;r;;pereintreaga

;;il;

ti iil:ffi

u*"'it")l!fi

"";;;;iJut"

E@r

s$

sA INTILEGEM LJN|UNSA TUROTTANA

e6" rSTE l",ldi{-!NsA

EUR0PEAiltA?

3!

ccncret'| iar ntinigtrii eorners& decid& agertda negocierilor in urma intfilnirilor. 1n iuna {ului aprilie 199E a avut loc ai doilea summit al continentunui american, la $antiag+ Chile, pentru a se demara oficial negocierile. Un al treilea surns&it s-a finut ?n Quebec, Canada, in iuna apritrie 20CI1" Tcrturyi, eleqi corner$ul in cadrul subgrupr.rrilar r*:gi*nal*1 furn er fi NAF?A, h4erc*sur gi Fia{a Comun6 C*ntrai*Am*rican$, s-a dezvoltat substan{iai in uitimii ani, FTAA trebuie sS e{ep6qeasc* Gl"rstac$le <Ic rnai rnare anverguri. tntre t;i.rnp, a avut 3*c o iitegrare ecotlonlic$ mai extinss in regi.unea numit& "Facific Rirn", sub egida Cooperf;rii Ec*ncnnice Asia-Paci{ic {.&PEC}. Aceasta nrl este atfit de muli * institufie, c&t rnai de6rabf, un forum pentru eiisculiite legate de probier:rele ecqrnourice care afecteazfi 21 de state din Asia, Facific qi Statele Uniie. Delpi a f*st pronrovatfi ce} rrlai intens, incep&nd cu 19B% de $tateie Unite 6i Australia, candidagii eei mai de seam& pentr* conducerea APHC sunt eonsiderate ast6zi Chirra pi lap*nia. *bi*ctivul pe terrnen medlu este crearea unei rcne de liber schiml: !ntr* aceste {*ri p6n5 itr anul 2il?0. F&n* afum, pr*Sre* sutr a fost lent, gi se pare c5 China vede in ]ap*nia rnai pulin un part*ner e&t mai degrabf; un rivai ia cnnducerea ?n repgiune. Pe de atrt& parte, rerlui japonesiior *ste suslinut de mulqi dintre ve*inii 1*r, deoareee aferd o contrap*ndere puterii econon"iice a Statelcr llnit*,
prCISres

?rr 20*S sd

fie re*iirat

n'uyl

Pq nyTg$, T*TP*:i s-a axat apoi pe ccloperarca ecotromich de l-iber Schirnb ZonB o sh creeze 1g92, ,nll in sdi corrvenind, 2S07. ASF,AI{ p6nH in

d*c6t US. Corpul deeicional principal este tntSlnlrea $*fi1.,r de Cuver.n ASEAlil sau Sarrnmit6 AS6AN {echivatrentutr C*nsiiiuiui A*rcpeun;. Frin"rutr sumntit de acest gen & avl}t loc tn 1$76' ?ns:1 rllt s-a stabilit nici un plan cu privire la tni&lniri periodice p&na i* *ei de al patrulea sunirnit dio tgq?, cAnd s-a decis ca gefii de

A$EANdispunedeunsistemirrstituticnatrmultmailax

;;";r;
il*d

pu{in o dat5 intre aceste date. In tirnp e*summiturile stabileau d,irecgile generale aie activit6{i1*r ASEAI{, minigtrii de externe se tntAlneau anual {invitfincl si a$i minirytrli i"pa caz sau dac6 era nceesar) pentru a eXabora poiitieile iar ministrii economiei se SntAlneau aRt'ratr p'entru a **rr*r*i*, u siuera asupra liberutiLli schimb" tn tlltirnii ani, 5i ai{i rniniqtrii errergie, de auintalnit pericdic pentru a disruta prabtrerrre tregate }cc agricutrturii, turisrn gi tranap*rt. Atunci e$r"ed est* nec*$&r au ir,ltem*l eonft1.ine de miniqtri, peritfil a promsve c$ovdcnarea un intrasectorials" Fe perioada tntre intAinirile rninigtrilor exlsta se ocupfi care general, secretar de un cornitet pernlarnent, condus ,le afaeerile curente, apel&nd la ufi volurn rnodest de birocra$ie
rneoficial
cetr

si ie tnt6lneasc6 in urod oiicial lafiecare.trei ani gi i-r-r

Asia
lni{iativele ce}e rnai in:portante in vederea integr6rii regionale tn Asia au fosi r*alizate de Asociafia l.{a}iuniler din Asia eie $ted-Est {ASEAhi}, {ondat& in august 1"957 pentru a inlacui o organizalie anterioar& fondat& ?n 1961. Avfind sedhrl tn Jakafi4 Indanezia, ASHAN are zece membri: statele fondatoare erau Ind*nezia, Matraezia, Filipine, Singapore qi Tailanda, Xa care s-au ad6ugat in 1984 Erun*i, in tr995 Vietnam qi in 1997 Surma, Cambodia gi La*s. De la intsresul in!$ial fe{A de problernele de securitate (prc* tejarea regiunii de rivatritatea cnarilor Buteri qi asigurarea unui forum pentru rezolvarea problemelor intraregionale), A$HAN

r,r'eh ASEAh{, 2004)" ipagi:ra " ldal de spre vest, candictatul cetr rnai clar pentna a ccnduee o grupare economicfi regionald este India, cu o poBr'llafie ce tocilaia depa*it rniliardu"l. India a respins ideea de a se implica in reia{iilor aranjamemtele eeononeice regicnaleirnai aies clin cauza eu Fakistariul, t***i6ate cr.: majoritatea veci?,il*r s6i, in speeiai cu gi eauzat a care din 1947 a purtat trei rszboaie" lxnensitatea trndiei ie"dian * JistriU*triu ir.rigals a puterii?n suef*lAsiei, iar guvellul alte 15ri din reg_iune" a preferat se negicieze-acorduribilaterale cu de faptul eS India 1or, r6ndul la tem, se trndiei Vlcinil mai nnili ai car.:-CI va utiliza pe regionais, asociere o va d"ornina inevitabii suprems autr:ritatea {I-Iardgrave 6i pentru a-qi institu{ionaliza 20fifi, P. 431). Kochanek, i" elorda aeestcr ingrijorfiri, incepf;nd eu anii'90 * f*st dema' rataocooperareregional&rnaiamplfi,careadeterrnirrat{Ieare&

E$tgEE * e 3"itt{ u}} S [r.ciH'n $5H?5gt*It [A *t rrs xEE a.;** E ilHFix;l;sqtail#?fiE r*;EE -J:r * s tu ilEE;eEE.fi'$E s F n'rF:i* k' x e#iH?
fr ztxeJL, H
#
E

cr q q {' ,r! * '|ri HH'dY= * rg='E:E *H' f;EEE *"EE u{tEt

EE

'd E q*'il* z E'lH {!

j
qr
"= *., rr-s

*, (.t O.e?1 ,n

H"#:r#HEg,: Ft
H

h x frg il :k"E E I E:'ilE

r"J tsk*"5 H5

qEfEE gS;+xEtBii ;ft.If HE*EE*sE{*$AEEEEi, dB6 E f E $ H'E E In'Eg$$Hs

E':

$,[*6- f]]HfiE",HE Egl*; a* HiEEy [i f;*f+ -*s+ifr u;tt6i* g.$t= r tu"il' q:a[ &E

Hu;sB#B;*;'Ess:X $iE *E?E E EIgEHi# EE EI E#EiE$E$#frEE*EI;"E.A K;ET EH H fi'l'ilE FHF 3r e$E fi E'ges s5{ r,fr9"*.; fr$;.; q'firiEcb o'e s'; ry E'!q trn f; E'r":; +: f ?;<# '3 $ET HEc3f, '* ": 'E u 'a L u tr #S&c TE d . E tr :: .E t fi d 6 E u d H ts P E 3 6 E E 3AF ,FESEU gg,E il,[**-E.f E}# 5EE6E5 f H '65.; gE? fi"fru.9.*t E gE SEf*E [Efft? EEE X E fiE#;iEEit 5*Eqt# il f; gEEi;t fi H rF Es fg$ fr f H.i HE; H;t H.it HEEE E nE " rrr E E r E E; En [g FFE? rH r:risg*frfEeHsf;E$ = lt ; X ie {Ze-a'j i=Lr*:'*< 's
ia E
!

=2-4 =;r

3 C.F* )e'.-g s.E b.S E p * gs s* HEE#E iltt (Jtf"*-ft S;H"*,#s#,$ H & *"8 ",HI*:i AS$ H,t fit$ d{#s.:EEEn;FixHIxilgxt*

A di o o:5

fiE $ HBJ

-*."::'t Hiq!*;luFB$$gtdH*f
l+ L" ffi.-l* t,) (l<*.;.*<*;k
i

rS

E
-

* :rxqers*+ ises ;F#

.{u ,--i l: (f.-,i

Ei+cE F ;F'E.SE;fr*r$ E ,* i$g8sBH m Hs;g"*F H-s.E**u:'t;

F &sBHE

c $fiq$$n;Bf; [mH iHs$fif sHE

$BEX"; ne:stf ftsE ;n e#E c E*H gFtf Ef fr*E r wr tm -Y : .I1
1l

frf S xs

H {EE H$f,Eil$g sE'rif [{$gra;$s eEx * E ?*r$8flri :tg$ E bOL'"H-="* ;sgs+sttg[t f r$ P E.g ?E r#E$:EErrf,E f;#*afifEgffi F#rEEiger* g rsB';!3.f
f;

3;#*B ax':#aFg{$[.H 6s-me;;H

E*lr'E:r#a+s

;{ f r+.e i;r

rg* # rH nt rs#sFH86E
r

$.t FHE:r$ ;
H'g

E
q,

H ivspg$

; ;*s trE*Eg.;$'"Ffi pilf ;E#.glf 6 sE$EEAE.fg

fi$;* E i $*E*$8$f $E

r* # *taEfE ftrfls

E{

E* p E#g;E[f $ E r H:;#$FHgi#g

H i:II*T:ti'iE;ilI[;ET q EEEAEY,xx,i S ;t;:E:lf.

8fi sE*Eg *at

EE],;i*t, :rEni-q

fi ijEn;egsrt^EE*;la;*g
u

; *jl+e*iiig$Et;LiEE;

;e;t+gt+FE,i{g

rrt;?lgiEil;E

l ErE#*F{ilEiE+**riit EE*i:E!ttgq: H ll;r*teqE'aiE'r;.$i

E E

E'fi1;;EisHqEA

i*!* *f t+i;i+ i Iii*E F,=E=; ;,1$ils*FtFf,E5I*5$i=: 3i"$eEI,gr$ais i{"j,I*asu*Ht;*r r* pE E,pR s,E *-ig.E;;** *if f,*E,qftt: =i :EtIt E[tFq#;s;t+t.tei:: :; rx:t[fEf rit:Q::::;;:;
,fi.c*[;Eq#?qpi::
H

:E?#-fi'*'=Ea;q'EB

rv?n: +m,?r.ttr H'sB*:t E:r;iIi s ?t$!!E.r Etq ;t : n*igil'+EaaE'

rrt
: e:=

5 i +?i*tI rE*=EI

* E

* *

7tr

'; tE# E ees#p e*e;F*errq.stJEts ce:c;rE;:Ji

[a# fifr+EE fE$ r*e fi ir ii* Ist *c+f I:t EEi'*; 5 H p;;Eifie ;$ +tE ;r;+E 88,:I s += ifi E s#+:l E;ifrst rsa;fS ;:f fc Ii=*q = gE E s i ** i ir i i, ii +p^$:,, ar.ie; 5::;* ri :*s f;;x** ;Eg ;E-{FH $H*i HI:fi.;: =I*;r*;'; iE*;,8.;* F E;;r* i5EFEe i.i rffi;E;iEi; xtfl*'+ xt [;.5# E *i Ei.d=; +E EHEEEfiaHT.r[I: E;Fi[$ [g Ei ifr;llE*g ;5lrF*g*,if cEH$;f gtE isE Ei;Es ei;; eE iI *l Ii{.;+;5fr t o rlu ili*

i;;+s*Es*iE-

fi# E gt,9{FFf igFI+'EeB;'FE

il;;:ig

rt axge IT:.i3 ift;g; it;ret =ag g?+

;
E

fe;*r:
-;i

ti;;;

r.*zf,LE#;E33si *.E*$,Eigl

F:Ef

36

SAINTELEGEMUN|UNEAEUROPEANA

CEESTLUNIUNEAIUROPTANA? 3?

pentru a crea ortanizalii gi institu{ii supranationaie bazate pe

legislafie comun6. Drept rezultat, integrarea regionaH e-cte un concept care devine ciin ce in ce mai familiar. Acest lucru este valabil in special pentru Europa, deoarece legile qi deciziile cars guverneazH vielile europenilor sunt luats mai pufin la nivel local sau nafionaf cAt mai ales prin negclcieri gi coinprornisilri intre stafele rnembre, A pti ce se petrece la nil,elul UE devine, pentru europ,eni, ia fel de imporiant ca a 6tii ce se petrece in propria {ar6. Nu demrilt "un cetXfean infcrmat" era cineva care cunn;tea moclalitatea de funclionare a sistemului nalional de guvernare gi a ecnnomiei na(ionale, precum gi structura sncietSfii nafionale. Pentru a fi "informat" in ziua de astizi, ai nevoie de mai multe informafii gi de familiarizarea cu un set nou de institufii, procese gi forfe politice, economice gi sociale. Este nevoie, de asemenea, de cunoagterea naturii UE gi a misurii in care aceasta este o asocia{ie conferi*ratrd sau federald T*tupi, pentru europeni, mai este ceroa cale pffn6 vor in{elege curn qi de ce s-a dezvoltat cooperarea regicinalfi, sau chiar pAnI si decidi daci integrarea a fost sau nu o idee buni. Europa a parcurs un drum lung din anul 1945 gi a reupit sfi depf,geasci crize politice qi econamice gi si ajungi o super-putere econr:micil, care s-a bncurat de cea mai inrielungati perioadd de pace din istoria sa. Se pune intrebarea: in ce mdsurX este acesta meritul Uniunii Europene? Cum ar arIta continentul european astdzi

avantaiele

Ei

dezavaniajele, cu toate

;;;i,;; ,;";d

Cu at&t rnai confuz este de a infelege ce am reuqit s5 constluim'

unanim ,,,'ptu

de a proces si a ceea ce determina acest

cE

surrtem

inci departe

regionalesunt doar faptul ci obiectivele gencralc ale iritegr'lrii suficient de departe a ajuns cH ;";.fi;,i.;- cana "Jqtii Europa exact& a obiectivului mai ;.";;;;*t *.,i Cu.r*ste c{eiinilia raspunclx 11 sii incerca doui capirole vor rili;;a#r"t" Uniunii efectele aceste intrebfiri, scrutAnd **'*lt'1iu' structura 9i
Europene.

ff;rl Uniunea

:
i

.i:. I
I

EuropeanI? Ar fi mai bogat sau mai sf,rag mai pagnic sau mai pulin pagnic? Existfi ?n experienta european5 ceva ce ar trebui sd ?nve{e resful omenirii? Existd iucruri pe care ar trebui europenii s[ le invefe din paqii efectua{i ?n Asia, Afriea sau America pe calea integ;rdrii regionale? Opiniile despre valoarea integrXrli regionale - $au despre perspectivele acesteia pe termen lung - rXmAn impXrlite cAtd vreme sunt rodul confuziei sau sunt complicate de intrebdri gi dubii privind condiliile care arincuraja integrarea, Iogica pagilor intrepringi spre integrarea qi rezultatul final al acesteia" DacS se compard cazul Europei cr: alte exemple de integrare regionali din alte pirli ale lumii, putem sd infelegem mai bine

t t I

I
9"",

H,

CAPITC}LIJL

ldeem dm ffiaxrepa
Identitntea schimh dtoare a Euroyei Unde este Europu? Europa astdzi

Concluzii

Europa

este

un conlinenl de hihrizi energici F{.A.L. Fisher, istoric britanic

[-a nivel globai, fr6inr intr-n lu:'i"le europeanH, Este n lume multiculturalfi, fHrd indoiaiH, dar mare parte cii.n ea a fost cok':nizati, la un anrrmit moment de o putere europeani sau alt4 qi astfei se face cI majcritatea pnpoarelor trliesc in societiif i care sunt fie ?:azate pe tradilia cultural& european&, fie sunt zi de iri influenlate de normele gi valoritre acestei traclifii. "Cultura lumii", asa curn o descrie analistul politic american Lucien I'ye (i960), este tie fapt europeanf, la origine, chiar dacf, e in rnare parte pramovat6 intens gi exportattr de Statetre Unite (ele insele,'in prirn& instan{d, un produs al culturii europene). Este cu atAt rirai faptul cd ideea de }iuropa este atet de "qtraniu greu de definit in m*d clar. $tim unde se afl& Europa pe hartd, dar intAmpin5rr"r dificult&ii cAnd incerc&m s{ delimit5m granifeie sale ficice si culturale gi eI clarificfun ce anurrre ii dH un caracter distinct.Iiunt multe llrcruri careii unesc pe europeni, dar $i n:rai :nulte care ii despari, Ei r'ru au o istorie comure[, vorbesc rnulte limbi diferrte, au valcri sociale diferite, viziunea lor despre locul pe car il r:cr-rpfi in lume adesea difcri, au pornit rffzboaie unii ?rnpotriva eelor:lalqi cu o f::ecvenfE tragic.l. gi-au redefii^tit ades;ea loialitatea qi identitatea gi qi-au retrasat deseori frontierele cofi1une, ca urrnare a schimbdrilor survenite fur afiiierea lor politicX.

ffiflr-_.
Efiry

ee

IBETA DE F.UROP,q 4"I sA

iF,s'rfi

LI$fiM lJId]u[,i[8, ['rlRCIP[ANA

Cu t*et# sr#$lcil, incep&nr{

c*

1945

cli(*re:tte}* au {c*t treplat

inli:cuit* eu irtt*rese, t*luri :ii vale:ri {:tlrnuile, cleterrninat* in

parte C* redq*fi*irea l*cu.lul flu::cpei fu"r Xumr*. Fresierni].e rxercuat* ;lxup'ra *ur*penl}*r pe.sttna m imhunfit${i mrmniera in car*: t6i e*lr.rXueemu prr*priile afac*ri.. pelltru a*qt asr:ma mai rnttltt r**p*n*:efuilifi;:te umutr ra{S ei* c*ifrtale g.i p*mtru a facr faf& ienerr inL:*rtitradini camp:*f:e ,Je selxi!&bdrile ?r ?-)niuitea $n-rvietic& gi ttp*i trr Rns{a, i*au <Xeterrninai sii fie ?ntn-o prim$ *tapfr orlctrta$i spre e! !::igi6i {i&'a}lace, 1992. p. ?ti). Odat$ crr aparifia n}ie{:ei Unic*, cu sfsrgit'ad s&r"b*iutrui rea* qi derli*ri.t& di$erengelor din ee in ce mai it*ri 6a!fr e** 5tatel*Unil*, *rar*penii au f*stnevni$i *6 reconsi{ier* i*eui p* car"* ?1 *cup&'in trult*: gi s6 ace*pte tt*i resporusabilitfffi, imE:rent* rie altf*l unei n-eii 6i in$lu*nte puteri Slohate. fei eflafi ir* afar.'a spaitui:-ii en,rr*pean "u: f*st nevoi$i s&-qi r*eCInsie!ete c*neep{i* despre Htrrr:pa, ca:re este acun:l rrrai pr.{iar cl Sr{lpare ctc state suv*raner c&t xxai eurfrrrct o suprapuiere global$. Liderii morti. arn*ricar"ti gi i*p*:neri dim lum*a a$acerilsr gi eei guvernarnentali privesc Eur*pa ca Fe o fifiLt& surs& dr competi$i* pentrlr *blinerea p*t*rii ee*nornice $i a ii'tfluenfei p*litice, in tirnp ce ralaj*ritatea cet#fenilon statel*r c{irr Eur*pa de Hst sau din Rusia v$r} ts"l *a o **re* f*r{& trtentrua schimi:area porltiv& ecolrosnic5

de Hurr:pa 9i si "suro'#ear'", prczerat"4nfr r.*.n scurt isioric sl idsii pi *onturArul gi unitfi$li ai argu:nerrtelor q;r tflv.)are;i int*grbrii 1945 a;rutr {retratate contextr.rl in *are 3u a\,tlt !l:c pr*gres* dup$ politic' pr*fil un este capitc'l*l'; i par*: u'toua lo ii" in capit*Xuf aracare XX{' ," g: s;rci,rl al Iruiope' la trrreputut.se':clului o.",t cile state}-c}r nt*mbre ie -"*e- ri-tiv cl iferen{*i1e cl ixrtre c aiai teristi

lt

ale T*I*16,i cel'": a[* ?ecininor i*r"

ldent&tatea in schimbane fi Europ#fi

$fi defimeqti {e iniiearnrlii "Europa' 6i "eutr:pea"" I lo'1,1t1::l: privind-h.mll8+1i: ri.eaun.a un lucru iificil, din earua dezacordarrllor ei. trn X*cuit*rixcr ale **t*r"* aie r*giunii gi earacteristiciie preprii schirrbhri unor zii*le n*astrll, ace$te Pop('are triiiesc experienga

Cerpre ei nclitiqe 5r econonric".rt* ii tlctern'nind si' gin'imscd c&t ntai il;i;i ;Jt p,rti, eX ar fi spnnieii' belgieni sau polonezi' $ tendin!* care J,:uraUX cii sunt "eur*perui"", der ac*asta *st* undetnc*pu!1-yTd* E'r;ropa' este ;tfr;;;-i illte intreblri.. ile ;;;fat*di- *a qi ce in*e&rrn6, mai exact, sfr fii europ*art? flxisi5

p*litii#" in eiueia acestci reelefiniri a Huropei, {deea unit&{ii etar*pene c&re a prins r*d$cini Ei s-* extitrs rlift t.94$ ?nce>ace nu este r: noutate. Ile tapt este o idee vecl're, car* & fost readus$ tn prirn T ;:1an ryi care, rnai irrtp*rtant, pentnu priina datd a fost oluntar adoptat$ de r:* num&r mrare d* eurcpeni. Monarhi, papi, E;er"re::e$i gr dicteterri au ccJt"Eceput varia{iuni pe tema unii$qii lnc5 ctiri" Evul &,tediu tiurpuriu, iar inteleq:tualii au scrio gi au v*rbit d*spre unlt*te ea d**pre un rn*c{ ds apfirare a frur*pei irnp*:tiiva *i gi a rei*t'd.in a{ara ei, e*l pn{in ine6 din seeolul XIY, Sifmenfa evidents divrtre vrei:rurile in *are qi-arr scris lucrfirile e*cegti oagi mt*ni gt epor;r eonternp$renH este cS existE tn prerent o presr*ne politic$ muXt mai utare qi un sprijin publie enult inai larg pentru iele*a i:'rtegrSrii" Acest capitml va inu*rea x& scltif*ze um portret al Eurapei' &ll lincepe cu o discu{ie asupra tn{*Xesului terrnenilor "HutrQpa"

oidentitate*ur*pea*scoerent$.qidistinet&giurrsetdevalori reg;iuni:? ;,;;t;"* de baz&, cu dare se p*r ide:ttifica leicuitorii s-a dexcurn l-.1*f- $ c&nd a ap6rut ideea ttnitHlii eurcpene 9i v*ltat _ ea?

E*oop*,,,, a fostnl*ioclatf, ur.rit6, iar istr:ria sa este caraeteriaaale gtanitir prin frag:-"rentare, cr:nflicte 9l schin'bdri per;r'anente ur=tficate fust au Europei cadrr:l din mari 1*fu, pofitlr. !r*tinder; * r,*rrranii,gi *u ?neep,6ncl i* *""*.tt* *paci d.in diversc ralluni Hitl*r * dar; tn trecAn*. de ia fr-tnci lm hab*hurgi, N*pole*n 5i r&zbeii c* ,i*p ou mulqi ari visat ia unifi*Jre, ir"reep&nd al ctroilea ar *oial*t u*rope*ii au irnbriifigai ideea c&:ta{ionaxismrul ptat*a cooperirii regicnaie' fi lilsat deoparte pentrr.r a $ace loc intenr*ei*r regiune.este irttreaga apr*aPe $ia, i;;;i;; priir* date trr istoria pe loeuitorii stirnuqieaz6 ii care a:rtrenai& tn prcr:esml lntegr6rii, pufin ca mai eur*penl' ca 5i ,ni ta ga"Aease& 6r *}i, se cilnrporte miri mai nalio;raie. sau ,rigt* ,il*"tAri ai unor gru6:Sric-otlturale geografic&" r-i* *'1" tnt&mplare, tricu;esc in acecagi zon$

'j*71 *;'E s H,[ s'E *H p E Fe H *T'l E I F E'T= E I'E?$ = * Fa:;eH r*T EsF Es [6 ilg it fl* E H+#** t:E; E itE a ilr:e ElE3*t{* ;;ti;[ttiigHif{ti e;[$:Et*E
+

; = ;g ; esE* t,*;+
ie+$eE*;;gt

E=-* fEf'E.H,E

txHe# t x+t Et's i

* i +*eqElr liel .: sEE it ; *f;'[-a] f f Fr,Fp q rs, n ee* r;'!+H'ig"5 mn s; $; rE,ie;t g*= +; * sEEt+:qB.:c:$* !* s ;EE.:t A pt.q t + E $ i E E E'F r t * E s I u [ ilE t AfI ret ;s r* :5 :;*t+ LI stUfii ;H+ FI iqE: ecggE ii e i ii rEgEI'!E,E n ; i Hs* ; tE I i nie: E& +ti E; H IgqrE",*t,! r{i rt x gE fj * i E aEi :Et st.Xfrt.f*i.; #d g s e : E-i i r i ug g;r" E{ il; t+u pgt,i*E I [Ag$-lr!Ft *,E isi}tx EEf t?$ 3 Fgr5E5ru'a5ig. ltt*t,g$et:]*c;';

ii

il

i;;il iil

F;=i y,r*; *#*#i *txqilEiifi p5 sg?x*-;E T ?s ,;Efri E: ri*EE $I[EIiI5E.iI; E *g EE;S:i; fi$ # '+Ei E *54'5 ! Ei Ef er*+B r [T-*I'rE,lj;f ;E fi$tH* *a: g kl}e=*e *fisEx ;; r'r:a:g*+xHt i;*,x;* $ *n , ; =E i, +"! r** = J iis # Ai.trm;EE &,F" E Ef t;:E ;; 5 i 6: r E'EE'p E f:'5 t,; t;E , fr f'H.el#E "[: +; i F $*l; i r Er I jF Z E"ISUF E a rEF;f rH,[rq*5 *fr#{{'s: sfiFt =tE{;tTFii [ 3+'i*II&t i e+ri=.*s*F i t.t +tE H E 5:EH [;g aF r* *ti; FIs+E$Ej s $rf;Es,F ai 5e es s frf,+*l;,af[s ;# d"* ,?E f+ Sf 3,i,S
siE
,

f'= *,r+ i*s i* ig;E.Fe.* *; xj'fr I* f$srt r i r; ; fir ; r,* g+i ii;'id -;E t ri I fE{ ; fii Ir:,e'* g s ; 'E"ula;E s.u r;{ fiE Er }Eag x rx g'r5f E*+;}$eE ;x Hii*q $f f ri:#r.; EEg ** *s;H E;t! a: EEFsE E r

r.i:

=_I

a;

ZZag f S6f;T.+;

[*;^;

. . ...,...",.-.-.,-

....-;.-,*:,'

'

.. ; i:i.l

...L1':!iic

/r4

sA INTELIGTM UNIUNEA EURGPEANA

IDEEA DE

EUROPA 45

Pra supugilor lor. incepurui Evulu: rnediu mi.llooiu, Tyqi]: pe la rnijtoc'ul eecorurui Xr, comerfur s-a revigorat, pro&ucqi* agricol& a crescut, p'pulalia a devenit rnai nurnerouJa, or"f"iu, s-au transformat in centre are viefii inteiect,ale pi a apXrut o noutr clas6 de negustori, monarhia "o*u.oi"rr*, gl ,ri*t".ruiio ,* impus *n control rnai mare Jsupra ieritori*or lor gi arnenintarea invaziei din afara Ellnp*ia dispXrut t" *ro* p*i". f" irpr,'prr,, intermediul cruciadeloi gi prin dezvortarea c'merfului exterior, Europa *. care mult timpa fost tinta invadatcrinor externi _ a inceput sr fie ea cea care ataca. pe m'sur6 ce a.matele;.;;;"" se reuneau din intreage regiune pentru a h.ra pilrte lu .rrr*irtu, Europa. incep_ea s[ igi c{ezvilte o identitate mai bine eonturatii. Ferit, asffel de invazii,.o.cultur, europeand incepe,a pii"a* rddlcini in Evul mediu mijiociu gi, in se'colul al XV-iea, iuo**_ nul "Europa" era utirizat din ce mai murt de cirturarii'.rremii, tgrme.n care, pentru cei care se aflau ?sr afara Europei u A*"*"it sinonirn cu,'tregtin6tatea,,. De fapt acest din urrnd i"r*"" _ for, rrrai des utilizat decAt.prinrul-Ferrtru a descrie regiunea. i.ur, lucru poate fi privif cu iionie dirc fiinA tulburdrile fa.* ,rrr*, dupd foarnets ciumfl, r5zboiul de 100 de ani (13g7_14$3),",, p"t;;;_ in cregtere a rnomarhilor gi provocirire la adresa uuto.iiafii p*palititii, care au condus Ia Reformi gi la dezvotta*, ,lri.i""i", de stat rnodern. Europa s-a divieat tntre rnurfimea ae biseric: protestante gi biserica romanr catoric6 gi a fosi destabirizat{ de Iuptele religioase in.rnare parte din secolul ul XVI_I*; i;;putul secoluiui XVII. cu toate acestea, europenii giau $i inceput cdlitoriile pentru descoperirea Africii, americ*oi gi Asiei,';_a observat o expansiune;reducafiei bazate pe lucr5rile clasice ar.e autorilor greci gi romani pi a luai avAnt revolulia gtiingiiiA d; descoperirill t-ui ale lui Isaac Newion gi *4ii" til"r* lopernic, aceste dezvotrtf,ri le-au dat.europenilor o noud tnc*aer" qi"" nou sens privind locul lor tn lume. . lelalty (1999 p. 42) considerE ci diversiratea culrural5 din rnte*orul Europei a fost cea care a deterrninat rimitarea ideii de unitaie europeanX.la prcblemele legate de reac$ia tu ***ningarea externi, Primii a&ep1i ai unit&fi erau motivagi in parte de convingerea cfr o Europd-cregtin{ urniti era esenqiaitr pintru

reinsuflefirea trmperiulu.i Sf6nt Roman pi de preocupacea pefttru tripsa de securitate a Europei in fafa cuceridlor otomane din Asia Mich; majoritatea proptr.nerilor pentru unitate se baeau pe argurnentul cd ar trebui restabiliti suprema{ia papalitd}ii (Heaier, 1992, p"6). Un exemplu r*marcahil a fost sugestia fficutH in 1305 de cfitre francezul Irierre Dubois, avocat gi diplomat de proresie (n. 1255). Aviind in vedere c.l rfrzboaiele luaseri arnploare in Europa in ciuda inv6l5turilor cregtinismului, Dulrois a sugerat cd principatele gi oragele Europei ar trebui sfi forrneze o "republicl cre6tinff' confederald, condusf, de o adunare permanent[ a printilor, care sH vggheze la asigurarea p6cii prin aplicarea prineipiilor cregtine. In eventualitatea unei dispute, un consiliu de noui iudecdtori s-ar fi putut reuni pentru a delibera, instituqia papatitt[ii acfionAnd ca o curte finalfi de apei. (Heater, 1"992,
p. 10; Urr,r,in, 1995, p,2).

Renagterea (aproxirnativ 135il-l-S50) a ?r"rregistrat o deplasare a loialit&tii dinspre institufia Bisericii spre idei bazate pe individualisur qi republicanisrn, ceea ce a determinat apari!ia-gi consolidarea sistemului statal, mai intAi in Anglia gi Fran{a. In aceste irnprejurHri, ideea unit5fii regionale nu exista in mentalitatea generalH, ci numai in convingeriie unei rnici rninoritfrli de idealigti. Frintre acegtia s-au numiirat regele George al Boemiei gi ambasadorul acestuia, Antoine Marini, care & propus tnfiin|area unei confederafii Ia nivelul Europei, care sf, rEspundi la ameninlarea otoman{ de la mijtrocul secolului al XV-Xea.I}lanul lor care era simiiarin mod remarcabil eu structura instituiti implica o adunare care sf, se pentru Uniunea Europeanf, intdtrneascd regulai 6i sX igi schirnbe sediul la fieeare 5 ani, un colegiu de membri perrnanenti, care sE utilizeze sistemul majoritar decizional, un consiliu al regile-rr gi prinfilor 6i o curte pentru judecarea disputelor (Rougemon t, 1966, p. 7 1). Eiserica a devenit atAt de divizatf, la sfArpitul secoiului al

XVI-lea, incAt ideea unei Europe cregtine unite a fost abandonatS. Cei care inci mai susfineau unitatea europeanfi nu o consideratl atat CI id.ee intemeiatd pe o religie cornunH, cAt mai degrabX ca o modalitate de a trata cauzele religioase ale conflictului gi ameninfarea cresc&ndt din partea puterii casei de Habsburg. Acestea

Bt:sr

kr i, E i '= i;; E;;;i Li;; i;E;li ra.:'*.,=ii.E,n**f;; a i-E;l..[;g;t; icigfiir;yxx:,**!;g;itb$*li

U

s'!l-.9

Ci,iE i's=; i l3s; Igig]Ifi.g-;.']i rc ; ricI *;;? r [E -*t u; il **;H-s l:[ a* [is l;':; 1E: f = =; I a.E;3pE i'e E; al;
fi

ri r-u,. > r,;_"r.:; E =*eE - i- tu;-r :r fr *'= = g.;"EEE pti i n i ;,i fi

r3

j; $j Et?f;+,;*I 5It*," tailittE::iI#I,: u t; E..itx F:;t*;eEl*! tEt ii *:E!i,if;Et ":' -':i=rr'- * *i ='s g tS irf L.:EgF f;E#; *:it qE t *; U*;t:Ef r:g'rt f[f r]? iI;.r; z u7, r * c#H i ll ;; e ;E srs; *;; tE':fi [e ;;.l,ilxI.; * fi t'--' g E'= I r 5 * E I:! ! F 5 I I [.;l - IS's b"*3-T u 6-.- [i E* ; l,i l EE Bx ia;i:qlE!ti ,rilFEi r***: t*;+ag*i '* ;rr: q:* E 2-'2,"2
e FE
E
to.= vxg E l ."*
i"':

q s?'e.I--E-E i, ir',

x* *d ".8"1;t$;

6 +?'*"H''i

EEs

il * -i :

r; ;E i LEiE;t.=: rtEj#!'1;54y',t"f*i. .alE E;*sif;i ; E +{HrEEt it;t! E iEi E;#; f*iF;

F.i

;iitf ii gpiiFst:iit rii?iE;* r'utt;!='E la

EEksHHErlfi*'; :iIE ;li !E +$ I I ! i i{ i;i,lA ;r Es+:E- =+iu;fr riii iei ?; F,::= Ei iE*uie t+;'lE'?t{f! l{ ; irf; r3.i fx : fi iE t;tiF H{ : ; E gt ii"ifii$ pr r:s ; e?g;=

?;;;TE i gnfi EF :T E i'r! yi+ i If =

! :i ii

qF
H

! *isS;;;s ** H il f;* x*: Fn f;*I*iii E L* rs'E s s EIEiq; 5 ;i;T **iiai ;* ;i I IilEiE ritr?t igE A *iE,g r* vgEarriF;; r*e:{=*;$: u i efi =;,r * OCps -E it;iE!r;iF;1i r if iif [;Etr *:r{I +a [r:i; ;!qE [tt ;=;-^iE!,,t.E:FI;i-iTI;sei;i.; ii* * , ;:.;: _I t E : =,: I._i i ti *: s E i * 3;;.f .t r *: g i I* EI * ; * rqE;:t= [$te=;fr:[it; s = : ; H FEEEE$iAg+'br + [; [,: I+ JE E i${{;; Iic;.: il'I .: a 'f";.i3.{.='E ri u =i
3j

YE'=f:n: r FF

rErg'i; frnfi fr'rt;-'i.Ei i rX*

Ei; igIgi

Li

EE;.Ec*

is

f;igtfr :;?8"*
E

sig:i:tE
E

rE

i**? i Fnet

4E

IDEEA DE 5A iNTE|-IGEM Lrt{IUNEA EUfiOpEANA

EUROPA 49

in anul 1914, a Marelui REzboi, in care au izt'ucnit pAnd la urrni toate tensiunile acum.ulate in interiorul Europei. LTnul dintre rezultatele razboiului a fost haosul din cea mai mare parte a Europei centralg dar pacea oblinuti prin Tratatul de la Versailles, din 1919, a negliiat tot atii de nnuite problerne pe c$te a reugit sE abordeze" tnainte, ?n tirnpul gi dupX rbzbai, au fost filozofi gi trideri politir:i care alr continuat sH mediteze Ia ce ar putea s6-i indernne pe europeni sI se ridice deasupra nafionalisrnului 1*r gi sX se considere parte a unei culturi mai mari, ajutdndu-i astfei sE congtientizeze gi si tnliture cauzeie conflictului qi sX permitH astfei Europei si se apere impotriva amenin[drilor externe. Duhois, Fen& Saint-Simon Si altii cercetaserfr gi inainte astfel de concepte, dar ceea ce scriseserH ei se lovise de lipsa de interes a publicului. Acum, ororile Primului R5zhoi Mondiai au creat o audien{5 mai receptivi la ideea cooperirii europene, iar discufiile i-au implicat in egal5 rn[surd nu numai pe intelectuali, ci gi pe iiderii politici. StateXe rnai mici erauin general cele mai entuziaste susfinfitoare, istovite de menghina rivalitdlii marilor puteri, iar cAteva state au tntreprins gi ac{iuni practice citre o cooperare economicd. De exemplu,in1,922. Beigia gi Luxemburg au creat o unirrne ecanomicl restrAns5, iar in 1930 s-au aliturat unor Etate scandinave in cadrul unui acord de iimitare a tarifelor. Unul dintre cei rnai cunoscu{i intelectua}i care au contriLruit la dezbaterea despre unitatea europeani a fost conteie Richard Coudenhove-Kalergi, care a propus o Uniune Paneuropean5 (v. Caseta 2.1). El nu a reugit s6-qi adune mul1i adepgi, dar ideile sale au atras interesul unui numir mare de personalitE{i din <lomeniutr artelor; precurn Richard Strauss gi Ortega y Gasset, gi rnai rnulfi aeiuali gi viitori lideri politici, incluzAndu-i aici pe Georges Pompidou, Thcmas Masaryk, Konrad Adenauer, Winston Churchill gi doi prim minipirii francezi, Edouard Herriot qi Aristide tsriand. Irnediat dupi rizboi, curentui predominant in Franfa era cel care considera cX o cooperare europeanS era un vis imposibil ,si cH speran{a pentru pace st5tea in fcrla francez& qi in slHbiciunea germani (Bugga 1998 p. 1.02). Herriot a fost unul dintre cei care nu au fost de acord cu aceasti tendinfd
Ia izbucnirea,

giinl.g24alansatideeacreiriiunor"$tateUnitealeEuropei"' lrr- te t"firipe din cooperarea postbelicd promovatE de Liga "" Nafiunilor. ' --'i;; unei confeil altd parte, Briand a susfinut ideea credrii Ni1li-"1]":-t: acqionind in inieriorui Ligii orurutii i9: care i: ""topdte *ui iggO, a distribuit guvernan{ii6r un memoranclum in memoideiie (Salmon gi Nicoli, 1997' p' 9-14)" In acest permaneni de "*purrea ;;ffi,;;i;r.ri, a*"p," necesitatea unei 'regim pentruorg}}zarea soliclaritate bazat pe acorduri irrterna{ionale "Piati C:*precum termeni utilizat rrii"""fa" B"rop"i". El a necesitatea a menfionat chiar ;i "Uniunei Europeani" 9iprecum dezvoltarea refelelor de "?; e1*rora.l unor politici ipecifice, mai tAraiu avea transport trans-eurr:p"t'*, qi a anticipat ceea ce

Deqi el este adesenri ra J-ir*e politica regionata qi social5 a.UE' ai integrarii fondatori descris in Fran{a ca"unul dintre pdrinfii din cauza urnbrfl in siu a fost finut

europene, memorandurnul mcrrdial' i*r',uil"ifo, acumulate care au dus Ia aI doiiea rSzbr:i corect5rii asupra Ascensiunea trazismului s*a concentrat "spaliu unui "relelor" Tratatului de la Versaitrles 9i asupra creirii europeanff" v';;i;-;er;an. Adotrf liitler a vorbit despre o 'tasX continentului dar nurnai tn termerrii domindrii Serrnane asupra qi a "elementecomuniqtilor dinpartea in i*1, u**rrinfhrii venite Numeroaseie Europei' afara gi din lor in{erioare" din interiorul secolului XIX tensiuni nafionaliste car*e s-au acumulat in Europa aqum izbucnit au Rdzboi Ma.rele qi .ur. n-au fost rezolvaie prin Austria' incluzind Reichuf din nou. Hitlet a reugit s[-gi extindi Pcdonia' gi a octlpat Boemia, Alsacia-Lortna gi o mare l"larte din portiuni rnari din restul Europei continentale' t-^ a brpa,f,rgitul r&zboiului iir anul 1945, scindarea ider:iogici pre-existente' qi erropJi *-u u.iatrgut divizlrii economice saciale aceastd regiune are astfel incAt s-a considerat, in mod firesg cH centrul indus,4"",tt"1i *"ttiple: vestul capitalist'. est ul socialis! Cu toate acestea' trial, sudui *"hit"ru.,"an ginordul scandinav' idecapitdivizErilor a pus rece in fqgO-fgqf sfArqitul rizboiului Eerlinului Zidul de 9i reprezentate .f,rli." qi sociale care au fost gi se est vest intre diferenlele ce de Cortina de Fier 9u pe rn6suri un tntreg' micgorau, Europa fr't"pu' sI fie priviti ca

50

sA INTELCGEM UNIT.JNEA EUTiopEANA

IDEIA DE EUROPA 51

Caseta 2.I Faneur*pa

in perioadade pace d* dup5 primul rfizboi rnondiai s_au publicat o mulfime de c5r]i gi artiinie car* r* *opl*rrt diverse did;;i pe tema unitdfii errropene. cele urai irrfluente dintre aceste articoL" flrau scrise r:ie cq:ntele tr(ichard Coudenhove"k;;il {1894-1972}, fiuI unuidiplumaraustria*gi rt ropi rale iaponeze, gi fondatorul in trg2t al Lrniunii fr"o"*p*"". l-au convins pe contele CouCerrhove_Kalergi Ja *irrg.rru garangie practic, a picii era uniunea poriiici -"$i-u expus aceste idei intr-o carte intitulati pangriropa, p"Hicaia in 1923. El susf lnea
c&

a reprezentantiior din cele 26 state erlropene, acorciul a$upra tratatelor Fentru rezolvarea disputelor europene, dezvoltarea uniunii varnale gi redactarea unei constitu[ii europene federale. El a sugerat, de asemenea, ctr lirnba englez& ar trebui sE devind a dr:ua lirnbtr comun6 pentru Europa, din mornentce era limba

gloi:altr ,lcminant6.

Prr::Lrlemele clr care s,a corrfruntat Eu'ropa dupfi rEzboi

in timp<e suprema{ia global$ a frrropul ttrr*e sfArgii, cleclinul purea ii evitat aace Jtsremur ox" lll?T.:13lc,pei i,*liti. rr?i rosrmodernizat, punSndu-se ufl ncu accent pe cooperarea Ia scari largd" Schimbirile clin Europa nu puteau sfr se insl izolat fald rie restutr lumii, 1", Coua*ii,ove_Kalergl petreacd a intuit c5.cea mai i:un$ speran{fi pentru pu"*, lrrrnii in crearea 'tinci a csntre de prutere giobale,i "onstd

t u * + ,

Americile (excluzfind Canada);

UITSS;

Africa de

Asia de Est (China gi Japorria) Faneuropa (incluafinci iici coionille Europei continentale in A{rica gi Asia de Sud-Lst); ' Britanie qi imperiul ei (incluzAnd Canada, Y-*:ou Australia,
suci,

Orientul Mijlociu

gi India),

Pan*uropa. Excludea Marea Britaniq ,., ouiu.*r* dlficultafe, clar proceda astfel r{eoarece intuia c6 aceasta era indeajuns de puternicl incit sfi fie considerata ,rn conilr,eni eu rirepturi depline.
a sus|inut ed o cursi a inarmdrilor intre _. ,C:d".hove-Kalergi srareie europene ar fi distructiv_d gi ar rnenfine Europa intr_o permanentd stare de crizH" in schirnb, el a propus un proces in patru etape peniru realizarea unitrnii orr:opdr*, o co'rferintd

El excludea LJRSS din Europa fiindcd avea prea mult6 diversitate gi nu poseda tradi{iile democratice.r*."ri* p*ntru a dezvotrta

l:iuropenii rnai fac incd o mu[ime de distincfii intre ei. Europa tnci se mai strdduie$te $A s(ape cle mogtenirea socialisrnului de stat, iar germanii ine{ mai fac distincfie intre cei din csi gi cei ciin vest. Diferenfele culturale 6i economice continud de asemenea sH influenfeze percepliile despre Europa: statele rnediteraneene din sud sunt diferite de statele maritime dirr r.est sau de stateie scandinave din nord. Totuqi, in comparafie cu dcar o generafie in urrn6, diterenfele care separfi eurCIpenii au devenit mai Futin distincte gi mai pu{in evidente. iliferenfele de limb& inc$ rnai reamintesc de deosebirile culturale, dar mobilitatea crescuti a europenilor, revolufia comunicafiilor, care a fdcut din Europa c regiune mai rnic5, gi creqterea inregistrat[ in dornenir.rl comerfului, care a fdcut ca produsele expuse pe rafturiXe magazinelor din intreaga regiune eI fie intr-o mare varietate, icate acest*a au contribuit la crearea unui ctlrent de opinie printre europeni, gi anume cH existd mai pufine lucruri care si ii diferen{ieze decf,t ar fi crezut vreodatd.
de Est

Unde e*te Europa? in ciuda tuturoi schimb5rilor econorniee, sociale gi politice

eatre au avut loc

in Europa din

1945

incoace, identitatea a{esteia

r6an&ne ambigu6 din mai multe moti.ve" [n primul r6nd, pu[ine dintre statele mernbre alE UE sunt omogene din punct de veclere cultural gl nu exist{ o rasi europeanfl. Rearaniarea cons{rant& a liniilnr de demarcafie teritr:riald de-a lungul secolelor a creat o

situalie in care fiecare stat Buropean are minorittrii nalionale pi

t:

52

IDT,EA DE

EUROPA $3

sA iNTELEGETVT UNiUNEA EUAOpIANA

illulte dintre aceste rnin*ritfi{i * un exe}:npli: notabil fiirrd bascii gi irlandezti * suni despHr{ite cle frontiere nafionale. }viulte state au primit un mare aflux de imigranfi din anii'50 incoace,
incluzAnd aici algerieni tn Franla, turci in Cersrarria gi inriieni in Marea Britanie. irJu numai c5 nu existi o cultur5 clorninant&, dar rnajaritateo eurr:penilor se infioarii pe bund dreptate la gAndul cS ictentitElile lor srparat* ar trrutea fi subordonate unui fel de
eu roci.lltr:

ri

*rrrogen i zatfr "

Iir al doilea- rAnd, rezidenfii din IJE vorbesc mai rnult de 40 de limbi, care sunt adesea apdrate ferm ca simboiuri ale identitilii naliorrale 6i care reanrintesc permanent diferen{ele co ex:i.st& intre europ*ni; unul dirtre faciorii care a ajutat la dezvatrtarea Statelor Uniie a fost e;xistenfa unei linrbi cornune. ]r,{ultilingvismul din triurr:pa insear:rnX totodath c5 toate documentele UE srlnt traduse in cele 21 lir:::bi oficiale ale statelor membre, de6i lrrcrfirile in institu{iile UE suni realizate din ce in ee mai rnult in iimbile englezI gi frar"icez$. Baz&ndu-se pe rfispAndirea sa rupidE ca limbX a cornerfului global 6i a diplorna{iei, riornina}ia limbii engieze crepte qi aceasta devine treptat-treptat limba Europei. Acest lucru ii nemullurneqte pe francezi in particular qi pe dLl1i europeni in general, dar este probrabil un lucru inevitabil gi va oferi cel putin europenilcr o modalitate de a vorbi unii. aliora qi poate ii va ajuta si reducE diferenlele cutriuraie care ii despart. ln al treilea rAnei, istoriitre stateloreuropene s-au suprapus de

important' confuzia din jurul incertitudinii privind grarh.liniiiei Europei up.ar" din cauza Toate celelalte continente sunt ;;i,:;;' ;i-;otiii.u qi ;"og'uri.:e' dar in cazul Europei, in rr*rir"rite cte liniile toiau"a**arca{ie, norclice gi sudice sunt nrareate vt'r'lt"!e ce grani{ele satu 'estice' Arctic ai rcspectiv de {yea rL.()ceanr-rl Atlantir, de Oceanutr frontieri clar*' $t'ict vorb'ind' Mcrliteran5, in est il;;tt$ ; un continent (de obicei definjt irir'i rnicar n o poate il;;;il cle ci doar de o parte ,:,i" t"p*fita he plmAntintinsl' compact[)' de pcste.2000 de Cu toate acestea' ,r rrrrttinenlului euro-asiatic' ca fiind distinct* cie Asia' chiar iuri, EuroPa u f.,ut t*'iul*erat5 unde se termini Europa qi poate tp;;;;;evirat

tn ultimul rind gi cel

n-rai

rl.ci nu se
rr

Ural, peste Marea Caspicx 9i riituindu-se au-" rrrrigrr *lntiiot acestea nu sLrnt decf,t catacieil:;il;;i munlilat"Caucaz' dar netinfinciu-se seama de ristici geogru{i.e, c*'e au {ost acceptate ion eti ca
n.a
1

ntle incePe Asia' Frontiera de est a Europei este

definiti in rnocl obignuit

ca

.vlffi ;;;il; ;l-;plu'' au f ost menl din secolul al XVilI-lea' Vasily cHtre 1,,rani{6 cle c5 este o Fu"";;i#;"'s 'lltishchev, doar pentru ia Rusia sE poath pretindd
itiilile pol ltlce.

m6suri ce acestea au inceput sE posede colonii, sE se confrunte in rfizboaie sau si forrneze alianle. Dar aceast6 suprapunere a accentuat adeseori diferen{ele ciinti'e ele, mai t{egrabii dee$t si le ofere sentirnentul unui trecut comiln, iar integrarea european# s-a dezvoitet in parte qi pentrrr a puile e*pAt cor-rflictelor care au aprirut elin aceste diferenqe. DivizErile istorice au fost arnptri{icate de interesele coioniale ale unor state europene/ care le-au determinat si accrde o mai mare importanfi unor prioritdli externg in locul dezvoltlrii unor iegitl.rri mai strAnse cu vecinii ior. Chiar gi acum.lvXarea Britanie, Franla, Spania rti Fortugalia au ieg6turi strffnse cu fcrstele k:r cotronii, in tinnp ce Germania - din diverse rnotive * are interese in Europa de Est.
secole, pe

DacH am continua trre atAt asiati.a, tat ii *"'op"'"e" cI Ease foste republici inseamnH rtl-rnlii Ural ca Sr#6;ttinci Ucraina 5i celc.trti state baltice sovietice '- R*t""','M;;iJ*"' &e irei state Uiltlce (Estoni4 Letonia _- su*t parte a U;il Europa' iat acum sunt ishrria fo1 pi Lituania) u,, fo'iiffie in !e dar mai r[mAn initeh6ri legate membre aie Uniunli"E "opt*"' .i. ori"",urua Belarusiei' a Motrdot'ei Qj.Ucrainei' urilil este ci nu rnarcheazd Cea rnai ,*ot* it"i-rui'a *t' alli adinc in inima Ilusiei' Rufrontiera ciintre A*iliti'tt' ti se * qi s-au consi'derat ei inqigi gii au iost definili Alept *"ip""i Urit a fost nurnit5 mult timp .rstfel * iar ftusia ; "t:; a* r""ti; irnpuse in regiune de europeni Iiurasia, ,l;n cauza distincfiilo: *darl{rrsiadeastdziiqivedeintereselept,litic*gieconorr.eice de ale Eurc'nej' Cea rnai evidenta ca fiind sern$ifica"t'iil-f ii-'i* este definiti ca europeani este nroblemh.utu opu"t tanJnu*tu de pfunAnt este la est de Urali

si acceptbm

!i".r"t'oori*r'i* "t*t'rzon6

E'g#E'* P el.!'E n R H g -E'E'a,s 6s.E 3 e+3s =: sEE EEilESETEfErH,EHIEiafrEE,l RE' Hs

A f$g

gf r*; Efefi!

e:

e.l

dE

t;fg
EEig
.E,E:-s" E*qi ?*??

E?i[EgIEF#E$iiBaI?]$}gIgBEEBrEfI

;:.eiHx;ti*?Et*:;E;e,$BirffrEEE E *,9 H: ;gAI J*;EC += tE I 1?IEiEEBtiEFEi *E"t:,".:i; [1t AAEE ]E Eei,.! H: $"Eeu* U ;EEEII}ggigE+IgiIEEEIIftt[+
E 9pE o..:
H

tgir {EgigrEEE?E:;EE** *E E E,;-E H [g o= x,, lCEr: f'E,Fti H* ;r E [ ;: E* E g 6s.s"-oI5 gU 3 6 d.q * = t #i;'G" Y fq'='ag'E=Tt H.E';'p E6 ri=Ea;:EisH?rrt+tE E jy.G,7it'{.! li3:6 2.i t E i =ro ;.[ttitrt p Ei o-; ; E e Z { EE 3 EtiE ;;i* gtfi5 E a*:;***,i ;tE E=isiiiilx[rt'f
r;: Er'EqEire
r-.1

;*

>

i*I il?EfEif; Ee; sfE'fi ;,*rf#E i ra:ire*;*g f $i{ifEElE,r*EEEgjEE i{-; gE

$; rafH
EH

g,gtn ttrfr;gE

iE;f r#j EfEHEEEf *$fi#frg#E*i

EEEiESgE

s *ttf+g

g$rE$i

*$EgI rEr6iE{$ilE

; ;

IBfi$IEf3iEIE EtIfigigg3igf i$I Eii#Iiig ;* i r*afrg*tEE rEt;iCsEfl;*nEEE;i s ; E i ?;rtE.+i;;fFE rE e +E;$:;:+i;=;' If;Ei: i;=*!${+s:sEE- E:jg tE:iE=:i$EEi* EE* fE

- +tuiE t;E;*;s E*Eri* r,a :

g

L#'**E

i Hta EI$IIl$-rEua*;? i;**iEt+*E*Er' B =i ;Epilr itEgg:t;$Efi[Ef ;r*E?*;

?BE

I6gfEg3

{gggi1igpft [sr ? Hf; :E Ig$3g; E [} Eil?iAE $# EIg I; ;;; *a;g$!It{ill

; $n : s,*r r$r E$= * $EfiE H$B U I E ,; E HIIE"ri IfgE I ggt.E iItES Tg[;.?E
E

fi

? g g{g;gi;g$eiBig

$f

itrtiisir

r;E

it i:taetE

i[i}g1i[iii}fi
.r..r,i,,8

sg

'9H.,*'.E.r,VI

*
*d

e Hiitl:It Bf is*i;;f cs;;;f;Xf ;iEtEiEsE :=iE5;agrx;i' E i3Eie:*q rrIir?EHtEt*&E-gi

L, :ailXFaI:.i:it.ir l*'-i*a:al xcE**Ef * *ef;qIEEq;EP. : F = S ;:t3;f:'*t &:*fiqH8, II.g;a.i .j';"

i rfi:ri;t

g."f g'f E a : E 3t U :S fr.p r-" ",qi i;E Ef Et iE* f E; EE rE$ *E Et f $E"E $;,1 rE F?+ H:f rE tE :+S q$ g Ig i tI **gg; 5 FF* ; *'I f E,Ii#i a i:?; r ;:r*fi;sfi,3E fr:f* x+ qr; *-E"tE"r EE** s i; : *;i *; rEHE = E,$T:l F"g i fr fi+$frfiT M EE.gEB.ir; H:E I} EEX H+ i.: I +g+i r ? # rl H3,I d, *S-fl E*i+E'S*8 .$e;i,te sI*rI 3E's'i'":prr 5H#6;flTiiEfn F i"!iFs:x" x i ir E;Ic:t* [ T*'aEE;li+"g

E3,AE 3.S fi p

;.**'fi.gE[E $s{g3FiEffsi. I ; M,,

r5:t*.';Ef i.rrlfxIrirt i;iaiig, tfr[nf gaarr#:l o [EfiEi[]n#*E ;?ryiii; +H;:g gi'Ei3"s rr,*E.H

i.il i5 I q.E *'ifi:s- + E_fis ,, i*

F"

; *

lII ltr

it:j

'

Tabelul 2.1 Structuri politice

gi

administrative Executi'o Legislatio

UI

o
Guaern*

Albania Austria Belarus Belgia

Bosnia gi Herlegovina

Structura administratiad

Pregedinte/PM
PreEedinte/Cancelar

--l
m r m

Unicameral Bicameral Bicameral Bicameral

Majoritar

Unitari
FederalS

Prezidenfial Monarh/PM
Pregedenlie

Coalife Nepartizan Coalifie

Coaligie

Unitari
Federali Confederald

C z c Z

unitl

Bicameral*" Unicarneral
Bicameral

Bulgaria Cehia

Pregedinte/PM Pre$edinte/PM

:,
m
'g

Coalilie Coalifie Coalifie Minoritar Coalilie

Coaliqie

Unitari
Unitard Dirvizatl

Cipru
Croafia Danemarca Elvefia
Estonia

Prezidenlial Prepedinte/PM Monarh/PM Prezidenfal Pregedinte/PM

Pre$edinte/PM

Unicameral Unicameral Unicameral Bicameral Unicameral

Unitarl
Unitard
FederalS

Coalifie
Coaligie

Finlanda
Franfa

Unitard

Germania

Unicameral Executiv dublu Bicameral Pregedinte/Cancelar Bicameral

Coali{ie

Uniiari Unitari
Federali

Coalitie

Executia

Legislatio

Guitern*

Structura

administratiui Grecia PreqedintelPM PregedintelPM PregedintelPM Pre$edinte/?M Pregedinte/PM Executiv dublu Mare Duce/PM Pregedinte/PM Unicameral Bicameral Unicameral Bicameral Unicameral Unicameral Unicameral Unicameral Unicameral Bicameral Unicameral Unicameral Bicameral Bicameral

Irlanda
Islanda

Majoritar Coalifie Coalilie Caalilie Coali{ie Coalilie Coalifie Coali{ie Majoritar Majoritar Majoritar Coalifie Coali!ie Coalilie Coalifie Majoritar

Unitari
Unitard

Italia Letonia Lituania Luxemburg

Macedonia

Unitari Unitari
Unitard

Unitari
Unitard

Malta Marea Britanie Moldova Norvegia

Olanda Polonia Portugalia

Pregedinte8M Monarh/PM Executiv dublu Monarh/PM Monarh/PM Executiv dublu Executiv dublu Pregedinte/PM

Unitari Unitari Unitari Unitari Unitari Unitari

Unitard UnitarE

C)

m m

(f T tt

m
m

IlomAnia

Unicameral Bicameral

o .E
1o

Unitari

or o

Executia Serbia gi Muntenegru Pregedinte,{PM

{.egislatiu

Cuaern* Coaligie

Structura admbristrntiad

Bicameral

Confederali

z -{ rn
m fl m

Slovacia Slovenia Spania Suedia

PregedintelPM

Pregedinte/?M MonarhlPM MonarhlPM

Executiv dublu PregedintelPM

Unicameral Bicameral Bicameral Unicarneral Unicameral Unicameral

Coalilie Coalifie Majoritar Majoritar Coalifie

CoaliEie

Unitari
UnitarE

Unitari Unitari
Unitard Unitard

z C z m
m
F

= C

Ucraina Ungaria

o
m

Statele membre ale UE sunt prezentate cu litere ingrogate. PM = Prim Situafia in decembrie 2004
o* Parlarnent

ministru

unicameral in republica Srpska

Nofe: in Belarus gi Cipru p;egedintele are majoritatea puterii executive. tn Elvefia puterea este in mare m6suri-delegati. In cazul executivului dual, puterea este impdrfiti intre pregedinte gi prim rninistru. tn toite celelalte sistemg pregedingii gi rnonarhii sunfirl ioare parie conducitbri

simbolici. Sursa: In rnare rnisuri bazat pe informafiile din 'Alegeri in intreaga lurne" la zuww.electionusarld.
org QAA$.

gggg}i

rggggggiiiilll-li [;lggigitr;i

i E?Eii ElElEBiil ErIiBE ES??E!EiE ffiBglt

lat* l* sil
at : iqglii
iFE E u,

t ;gigll1i}g1sg[1}1i

iE EE ?gtE Et Et EEBi

*'**

g1lgE

gllaEata1i*i1

I1p1?;

'

'I'g1I '
gg

rgggigtigggEgpiraIgfgigggiig i rti rH

gggggg

EiiaIggiiilggg{

64

SA INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

IDEF-A DE

EUROPA 65

mandatelor cAgtigate de partidele concurente este adeseori di-

feriti de proporfia voturilor acordate: partidele care au blocuri solide de sprijin intr-o fard oblin locuri in legislativ, pe c6nd partidele al ciror spriiin e puternic dar mai distribuit adesea
ies pe locul al doilea gi cAgtigi mai pufine mandate. Acest lucru a fost evident in particular la alegerile din Marea Britanie din 2001, cAnd partidul laburigtilor aflafi la guvernare a cAgtigat 41 la sutd din voturi, dar aproape 63la sutd din mandate in Camera Comunelor, pe cAnd opozifia conservatoare a cAqtigat 32la sutH din voturi, dar numai 25 la sut{ din mandate.

Structurile administrative
(]uvernareainstateleeuroPenetindes6fiefoartedecentra]izati. 'ibate statele membre, cu excepgia a cinci' sunt sisteme unitare' concentrat5 ia insemnAnd cE intreaga putere sernnificativl este un stat are nivel nafional. Adminiitralia unitarl inseamni cd fiin'i nalional .loud sau chiar trei niveluri de Suvernare, guvernul resnonsabil pentru politica eiterni 9i de apdrare' conducerea
I

.'".l!t"*l.r r"ti1i<:rut", pol itica de bun6s tare socia i' t ransportu l' *r""g"*"*ulmediului,politicadedezvoltareindustrialS5i
alte domenii despre

RP este mai reprezentativi pentru preferinfele votanfilor, dar votanfii sunt reprezentanfi de un grup de legislatori, nu de unul singur. Mai problematic, sistemul are drept rezultat mai multe pariide care cAqtigi locuri in legislativ, fiind mai pulin probabil ca un partid sd c6qtige majoritatea. Rezultatul este de obicei o guvernare prin intermediul unei coalilii, ale cirei partide membre trebuie s5-gi compromitd lelurile politice pentru a menfine coaliEia gi pot avea o mici majoritate. Majoritatea statelor europene sunt guvernate de coalilii, care de obicei funcfioneazi bine. Dar coaliliile pot si creeze gi instabilitate, cazul cel mai extrem fiincl cel al Italiei, care a avut aproape 60 de guverne din 1945 incoace, unele dintre ele rezistAnd doar cAteva siptimAni pAnH sd fie inllturate. in scopul de a promova stabilitatea, Italia gi-a schimbat sistemul elecioral in 1993, trecAnd de la un sistem bazat exclusiv pe RP la unul care utilizeazi o combinalie de RP cu cel in care cAqtigitorul ia tot.

s. co"*iideri cd pot fi adrninistrate mai "u.* o re[ea.dt: bine dintr-o perspectivi nafionalX' Pe de altd parte denumire' ca variate sunt care focate at* guvernului "ii*t"ri .r* ,i fi municipaiitatea, comuna,ludefuf parohia' distrktul'

,*i"f, p*tincia, departamentul,

Rezultatul acestei varietdli a structurilor politice este ci puterea liderilor individuali din statele membre se bazeazl adesea pe fundamente diferite, care pot sI afecteze capacitatea lor de a negocia cu omologii gi echivalenfii lor. De exemplu, prim minigtrii din Marea Britanie, Grecia, Spania, care conduc o majoritate

puternic[ in [6rile lor sunt capabili si adopte o pozi{ie relativ siguri in negocierile din interiorul UE, pe cAnd pregedinfii francezi lipsifi de o majoritate legislativi sau prim miniqtrii olandezi ori danezi care conduc guverne de coalilie cu echilibru delicat se pot gEsi in pozifii slabe de negociere gi pot fi mai inclinafi si accepte rezultatele unei negocieri decAt si o conducH.

sunt de obicei ar fi plani cum ,"tp."t"Uife de super,,izarea serviciilor publice locuinlele gcolile, transportul local, f icirea utilizxrii teienurilor, qi mentTerea drumurilor serviciile er"Ufr*, ."f"ctarea degeurllor, rdspun'lin sociale. Totugi, acestea nu au Puteri independente 9i ultimd instanlI in fa(a guvernului rTalional' qi Elvefia' care sunt Excepliile sunt Austiia, Belgia,-Germania structurile locale cu coexist6 naliJnal fecleraliiin care guvernul responsal-rilitdlile independente 9i de guvernare ce au puteri (Bosnia este o lor oroprii, iar puteriie sunt mai descentralizate' qi Replblill .#;:.;tte inire Bosnia 9i Herlegovina bine in Srpska)' [6rile rnari' puJ"rutit*"l de obicei funllioneazl cel mai pentru cX doar una" ,r* sens sd fie guverne locale puternice semsociale diviziri .tiu *"i convenabil; Jau in fsrile care au grupuri diferitelor ,",ificati"e gi unde descentralizarea ,e acord, Statele Unite interese' lor propriilor privinfa *ui *"fia puterein un aranjarnent sunt adesebri luate d'rept exemplu de federalism' mijloc de unire a celor 13 colonii inifiale in cadrul unni
sau regiunea

irtitirut.u

sistem comun de guvernare'

diferenfele Federaiismul din Elvelia ipi are riddcinile in vorcantoane diferitelor de limb[ pi religie; astfel, popula$ile fie protestante-'-fie qi sunt besc franceza, fermanx sair itatiana 1992' p' 137).uiotic" in marla lor majoritate' (Gallagher et al"

;r
66
SAINTELEGEMUNTUNEAEUROPEANA
TDEEA DE

EUROPA 67

in contrast, federalismlrl din Germania a fostincurajat de puterile inving6toare dupd cel de-al doilea Rizboi Mondiai, ca mijloc de descentralizarc al statului germa& degi multe dintre landurile create sub noul sistem nu aveau nici o tradifie istoric5. Federalisn:rul este uneori propus ca un rispuns posibil la problemele societ5filor divizate cultural gi istoriq cum este Marea Britanig care deja experimenteazd tendin{e de federalizare pe m5surd ce Scofi4 Tara Galilor qi lrlanda de Nord incep sd se obiqnuiasci cu noile lor adundri regionale. Aqa cum am aritat in Capitolul L, federalismul la nivel european a devenii controversat in ultimii ani, fiind utilizat in mod regulat de eurosceptici asemeni unui "steguief rogu,, cu care avertizeazd despre pierderea puterii de cf,tre statele membre ale UE. Ei vorbesc adesea despre posibilitatea unei guverniri federale europene, asociind termennl cu n_oJiuni de genul,,gu, vernul cel mare" gi "pierderea suveranit5fii". in special guvernele Thatcher gi Major din Marea Britanie au fost neincrezdtoare ?n acest concept, pentru eel din urmd federalismul devenind o chestiune imporiant5in timpul dezbaterilor asupra tratatului de la Maastricht. Proiectui tratatului includea obiectivul realizirii unei Europe federale, dar opozifia britanicl a dus la inldturarea tuturor referinfelor"la aceasti idee, iar formular*a tratatului a fost schimbat$ pAnE la urmS astfei: 'b uniune din ce in ce mai str6ns6 intre popoareie Europei". In ce m6surd inleleg majoritatea europenilor cu adev6rat cum funcfioneazH federalismul reprezinti un semn de intrebare, din moment ce pufini dintre ei l-au experimentat in mod direct. E de asemenea indoielnic daci o Europ6 federal& * in caz cH ar fi vreodat6 creatfi * ar avea aceleaqi caracteristici ea Austria gi Germania federali, Nu existi o definilie exactf; a federalismului; in unele cazuri (cum ar fi India pi Rusia) guvernul nafional este relativ puternig in altele (precum Elvefia) acesta e relativ slab; in aproape toate cazurile balanfa puterii intre guvernul nafional gi local se schimbi in funcfie de realitifile economice pi politice. Acesta a fost cu siguran|& cazul $tatelor Unitg unde a existat mult timp o dezbatere despre care dintre niveluri at&rnd mai greu tn aceasta balanfd. Seminlele gurrerndrii europene federale

satr au fost plantate, dar r6mine de v6zut dacd ele vor inflori fi va riac6 organizarea confederali care existila acest moment rnenfinutd.

5tructurile economice
'[nate statele europene sunt preponderent sisteme capitaliste de piali liber5, insemnAnd prin aceasta 1e *-utg. parte din utt.'o.ide ofert5 'tatea gi pre{urile fixate ecernomici e guvernatH Acest piat6' pe qi cerere, iar guvernele igi limiteazi intervenliile c&nd '80' ir.r" t-i f"tfinplat in special in Occident incfr din anii g""-*"f ThatJher a piivatizat mai multe companii industriale statulul e.i mai .Il ao u*t"i.ii, aflate in proprietatea ln est a devenlt o exemplul' urmat i-au continentale a pus "rrop.rru realiiate din momentul in care colapsul Uniunii Sovietice

*Yf-:::t-

.*patuo.iutismuluidestatinfostelestateclientale-puterii-soviein tice. Mlrimea sectorului public in majoriiatea !&rilor 1 Laz1t iniliativele crescut gi au moO Auos.Uit de la incep;tul anilor'90 t' urltr*prunoriale qi concurenf a specif ice" pief ei. lib er*'..(D,,u-li g pur capitalist cX in practic[ nu exist6 ceva de genul sistemului * guirernele intervin intotdeauna intr-un mod sau altul pe piaprelurilor qi reguli 1d,ie exemplu prin reglementare, controlul privind concurenfa) postStatele europene sunt, de asemenea, preponderent perioadS printr-o industriale, adiii economiile lor au trecut puternic5 de tranzilie de la agricultur6 la industrie, cu o baz6 care nu de servicii. Acesteidin urma sunt activita{i economice exemplu' de produc produse comerciale tangibile, -eum ar fi' hi*trit,riir, serviciile de alimen[afie, domeniul bancar' al asitn majerritatea statel:r dr6ril". gi al altor activit6li financiare. I jntern l"/" ca il;;p;"* serviciile reprezintd- y !!! din produ su1-3%' In brut, inclustria aproximativ 25-32%, iar agricultura imporrol un are mai incd la.itu aitt estul Europei agricultura ir"i, t*pturentAnd glzX din produclia economicE (v" Capitolul mai multe detalii). siatele eurof"l: *'l:T.1:]lid numai.2-4% aib6 cele mai extinse sectoare agricole: in timp ce dinbritanic i, danezi,germani gi iuedezi lucreazd in agriculturi'

tp#rl

"

;l

68

5A INTELEGEM UNTUNEA EURoPEANA IDEEA DE

EUROPA 69

Caseta 2.2 Standardulde trai

europ.enii din Occident r* o,r*E.i pri.,ti" *ul din lume. Ei au acces la un sistem avansat "ui de ed.uca{ie gi dc ingrijire a sXnitsfii, **tins 6i generos de asistenlI sociali, o societate de consum "o,irt** dinamicE gi un sistem de transport gi comunicafii complex. un copir african este cre 21 de ori mai.predispus si moar6 li nagtere dicat un copil european, iar media de viaf6 in Europa este cu 2a de ani mai mare dec6t

Apreciafi dupd aproape oricare mdsuri obiectivi cu privire la

Y:1,:l^*.t.li, prtvlreglatl oameni

mult timp corsiderafi.ijllj"d in cea mai privilegiatd punct de vcdere social. (Rifkin, 200a).

gi cu 1g ani mai rnare clecAt.* ain India. Eurobucurd de o alfabetizare aproape universalfr, europenii care au un loc de muncd beneficiizd de perioadd o mai rnare de conced.iu pletit fi mai mult timp liber J"iat ufli angajati, iar oferta de loruin{e pi hran6 uut" *"i mult decfft adecvatr. unii autor sunt de pErere c6 nivelul de trai al europenilor il pune in umbrfi pe cel al nord-arnericanilor, ace$tia Ain urma

cea

din Africa
se

penii

continui sX existe lipsuri mari, Siricia nu a fr:st ?nlHturatA gi in multe locuri ea s-a agravat, creAnd diferen{e importante in cadrul Europei. I)e exemplu, in timp ce nurndrui copiilor care triiesc in sdr5cie se ridica la 4-10?* in Germania, Olanda gi Suedia, el este de l6-18% in Marea Britanie gi ltalia. Este totupi rrrai bine decAt in Statele Unite, unde ci{ra este cle aproape 30% (statistici citate din Bradford, 1998, p" 265), La tofi acegti indicaiori, cele t0 g6ri care s-au aiSturat UH in 2004 sunt muli in urmd, dar avaniaiele apartenen(ei la UE le vor ajuta in acelagi mod in care all ajutat Grecia, Irlanda, Portugalia ;i Spania, s6-gi imbundt6leasc6 economiile, astfel incf;t cele mai mari corporalii
europene $unt acum capabile sd concureze rnai eficient cu cele din Statele Unite gi laponia.

Iiile industriale moderne

anume faptul cii in mijloculbogXfiei

fiind

de

garX <tin

, nivel nafionar, iu, fi"o.,rparea l:f:ii:: :illrafii.ta rngl'rrlrea copiilor gi a varstnicilor a crescut pe
mirit
ryi

dintre acestea pot fi atribuite filozofiei acloptate de majoritatea guvernekrr oicidentale dupd al doilea rdeboi moudial, conform clreia statul trebuie sX f.ir"ir** o gamd Iargd de servicii sociale de bazd,_creAnd o refea de securiiate priricare chiar qi cele mai sdrace 6i mai neprivilegiate catego.li sociale sf, nu se prfibugeasc6, Astfel, fiecaie dintie cele 25 state membre ll* UP a adoptat o formii oarecare cle invlg#Ant de stat 9i de
pentru
s_a

Multe

totugi in slricie. Nu toate politicile de ocrotire social{ din Europa au avut sueces" Aceasta este una din marile ironii ale viefii in democra-

Majoriiatea statelor europene stau mai bine in comparafie cu Statele Unite, care ,iefin ierviciile de ingrijire a sindtllii cele mai.avansate tehnologic din lumg clar"cdrora le lipsepte un serviciu de shnitate nagional. Apoi, ciegi SUA au una dintre cele mai bogate economii din iume, t5% jin populafia lor tr5i;t;

numdrul familiilor morloparentale qi al pensionaritor.

mlsurd ce

din greci 6i portughezi, din letoni,litr-ranieni 6i polonezi,40% din romini gi 52% tl in moldoveni (Banca MondialA, 2004), Europa Occiderrtali a trecut prin experienla unei creqteri (tconomice substanliale din 1945 tncoace, iarin ultimii ani prosperitatea s-a extins gi in Europa de Est, dar nivelurile de cregtere si prr:speritate au diferit intotdeauna de la o regiune la alta (v. Caseta 2.2). In iinii mari, existfi o zonl economicfi de mare vitalitate in centrul Europei, care se intinde din nordul ltaliei, Elvef ia, pAnd la !6rile Beneluxului gi regiunile invecinate din Franfa gi
irr acest domeniu sunt angajati 12-15%
i8-20%

Cermania pi continufl dincolo de Canalul MAnecii, de la Londra pAnA la comitatele centrale ale Angliei (Midlands). Aceasta este zona unde sunt concentrate majoritatea industriilor qi productia de energie, avAnd cea mai mare densitate a popula{iei, cele mai rnari niveluri ale produsului intern brut (PIB) qi cea mai micd pondere a populaliei care lucreazi in agriculturH, La modul rnai general, Europa prezintd zone atAt de dinarnism economic, cAt 6i cle subdezvoltare. Cele mai ridicate nive-

luri de activitate se afl& in inima sa economicX, tn particular in landurile din zona Rinului, in jurul oragelor italiene nordice 6i in jr"rrul Farisului, Rotterdamului gi Londrei. Acestea au zonc

IDEEA DE EUROPA 71

70

sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

invecinate cu o dezvoltare economici echilibrat5, cu o combinafie de agriculturi prosperd, cregtere urband moderati, cu industrie ugoard gi servicii. In contrast cu aceste zone sunt regiunile in' dustriale aflate in sc6dere economici, cum este regiunea Ruhr, comitatele centrale ale Angliei gi sudul firii Galilor. In fine, periferia Europei are tendinla de a fi cea mai subdezvoltatfi, fie din cauzi cX au lipsit investifiile adecvate, ci are zone mai izolate sau mai pufin populate, fie - cum este gi cazul Europei de Est * din cauzi cI este mai pulin industrializatf, gi tncfl suferd din cauza planificirii centrale de tip sovietic. Programul piefei unice a exacerbat diferenfele prin promovarea competifiei transfrontaliere, permiff,nd industriei gi afacerilor s{ se mute in zone de o maximi eficienfi gi cu cele mai mari profituri gi promovAnd libera circulafie a forfei de munc5. In acelagi timp totugi, politicile regionale ale UE au ajutat la asigurarea de investifii sporite pentru regiunile mai sdrace, iar politicile sociaie au ajutat la plasarea lucritorilor la standarde ale viefii mai echilibrate (v, Capitolul S). Piala Unicd a ineurajat de asemenea fuziunile gi asocierile corporative transeuropene. Diferenfele economice sunt reflectate in numdrul populafiei. Europa este una dintre cele mai dens populate regiuni din lume: densitatea globali a populafiei este de aproximativ ll5locuitori pe km2, comparativ cu 30 locuitori/km2 in Statele Unite gi 9 loiuitori/km2in Rusia. in cadrul UE, densitatea populaliei variaz6 de Ia aproape 470 loc./kmz in Olanda, la aproximativ 1L0-130 locuitori/km2 in Republica Ceh6, Danemarca, Fran{a, Ungaria, Polonia gi Slovacia qi la o densitate redusd, de 20 locuitorilkm2 in Finlanda qi Suedia; dispersia acestor valori reflectd factorii de mediu gi nivelurile diferite de industrializare. Cele mai dens populate pirli ale Europei sunt printre cele mai prospere; nordul

triei gi serviciilor

lrpiirf*f"

Italiei, vestul Germaniei, lirile Beneluxului gi sudul Angliei.

reci: mare parte din Europa de Est, centrul Spaniei, nord-vestul Scofiei, Islanda qi Scandinavia.

Cele mai slab populate zone le includ pe cele mai slrace sau mai

Nu e surprinz6tor faptul ce cea mai mare cregtere a populafiei are loc in interiorul qi ?n jurul marilor centre ale indus-

mijlocul secolului din rolul lor de centre al XIX-lea, atracfia pentru ele provenindadministrative, cutturule, de servicii 9i de prestigiu' P"iitii-t"l lor exttnse qr ;;1;ri, hr te{elele cle trarrsport nafional' piefele gi Dawson' 1996' cererea de forfi de munci calificate'lMinshull postbelici' cutn sunt ,. iOgl Regiunile tn refacere inclustriald de vest din Marea valea Rinului din Gerrnania 9i comitatell Britanie, au inregistrat de asemenea o cre$tcJe.t"tli:::1," zonere pop"futi"i, intre iimp, regiunile rurale 9i periferice $r Aceste constanti' i,',i.,rtrirt" in declin'au sriierit o depopulare mai urbanizate tendinte au ficut din Europa 'nu cti"tt" cele i.,mui TB% ,Jin americani tr,iesc in pentru Danemarca' t, rg*, in Belgia pro.u,itulul 99t-e de 97o/o iar este intre 83 qi 90%' Germania, Olanda, Suedia 9i Marea Britanie bazate pe f".,tru statele mai rar populutu gi in cele occidentale Grecia 9i Irlanda - ca qi agriculturf,..r* u.rrli-'qlsiria, Finlanda' *' se incadreaza nentru cele zece noi State Membre Procentaiul in intervalul60:70%. cea mal Uniunea Europeani a devenit puterea comerciali crescut au sale mare clin lume, iar exporturile qi importurile datoriti creqterii co,upia tn..pAnd cu u.tuf tg+t in mare parte din UE constau merfului intraeuropean' Exporturile mondiale cu motor' vehicule magini' i" pi*.rprf din m#furi industriale aerospaproduse ol"itronica, echipamente de telecomunicafii' conslrm/ larg de hunuri imbricdminte' i*[, *rUtrrnle chimice, includ importurilor produse agricole, i;-ii;P ce maioritatea tnembre Statele prime' oetrolul, p.rd.,r"t.''g'it;f" qr materiile ior in domenii diverse' Xilillii;,'i#" l":, fcti' suveranitatea s-a dovedit ci este dar cAnrJ este vorba de chestiurri economice' * realizarea piefei mai realist.u u.ur,lu ,alie abordate colectiv a circulaliei popula[ie'i !lilP,tt'u nice, inlesnirea sulstanliala in numele UE ca lului, puter"u Co*itili E'rope'''ede a "egoiia la moneda unicl ," fr.r,l"g f " proUtu**f" comlrciale 9i trecerea aproape de o Europa tn 1^2 state ***U,*'* tout" tt**tta au dus uniune econornici dePlin['
au inregistrat o creqtere incepAnd cu

qi

in noile zonele rezidenliale 9i de agrernent'

ffi, ;[ ffi;:il i*o *

72

SAINTELEGEMUNTUNEAEUROPEANA

IDEEA DE

EUROPA 73

Concluzii
Ideea unitd{ii europene nu e un lucru nou. Conf}ictele care au adus cu ele instabilitate, moarte gi schimbiri in balanla puterii din Europa de-a lungul secolelor au determinat pe mul[i s5 pro-

pund unificarea * sau cel pufin dezvoltarea unui sistem comun de guvernare - ca pe un mijloc de realizare a pdcii. Aparilia

atitudini fa!5 de provincie 9i chiar de partea drumultti Pe care ,e conduc vehiculele (britanicii, irlandezii, cipriolii 9i maltezii Euroconduc pe Partea stAng6, toli ceilalgi-pe partea dreaptd)' ce ceea prin de prinmodalitdlile Suvernare/ prenii sunt diferili de gi sistemele in lor in economiile lu fost capabili sA iealizeze
ocrotire social6. Totugi, din ce in ce mai mult, europenii descoperi ci au a multe lucruri in comun. Integrarea economicfi 9i sociald care ei avut loc sub auspiciile Uniunii Europene 9i ale lxecursoriior qi prioritdlile ,1" l" irr.*prtul anilor'50 a reuQit sI alinieze nevoile (rurop"tiin.. A incurajat de asemenea restul lumii si cr:nsidere

sistemului statal a subminat aceste propuneri, dar conflictul interstatal a atins in cele din urmd un nivel la care a devenit un lucru clar cd numai cooperarea putea oferi o cale citre pace. Cele doud rlzboaie mondiale din secolul XX - care in multe privin{e au debutat ca rdzboaie europene - au eviden[iat in mod ferm pericolele nalionalismului gi ale promovirii continue a intereselor de stat in detrimentul intereselor regionale. De-a lungul ultimelor dou5 generafii, noua concepfie a schimbat in mod dramatic ideea despre Europa. Frontierele de est gi de sud-est ale Europei s-ar putea sd-gi fi pistrat traditia lor istorici de schimbare, darin vestul post-industrial gi democratic natura rela[iei interne dintre statele care compun Europa s-a schimbat radical. Pentru prima dat5, conceptul unitdfii europene a gdsit o largi audienfi. Poate ci publicul si nu fi fostintotdeauna entuziast, dar a existat o schimbare de generafie din anul L945 incoace, gi anume generatia celor care au fost martorii ororilor celui de-al doilea rEzboi mondial a fost inlocuiti cu a celor care nu au cunoscut altceva decAt o pace generall in regiune. Acolo unde intelectualii gi filozofii pledau in izolare pentru ideea cf, cea mai sigur5 cale citre pace in Europa este cooperarea sau chiar integrarea, costurile nafionalismului sunt acum mai bine luate in considerare, acordAndu-se o atentie mai mare gi profundtr ideii unit{}ii regionale, Europenii incd mai au multe lucruri care ii despart gi aceste diferenfe sunt evidente pentru oricine cil5toregte prin acest continent. Existi diferenfe de limb6, de tradifii culturalg de sisteme juridice, de educalie gi de ingrijire a sdndtdfii, de prioriti{i sociale, de specialitifi gastronomice, de moduri de distrac{ie, de modele de comportament, de stiluri vestimentare, de planificare gi de construire a orapelor, de petrecere a timpului liber, de

europeniimaipufincafiindcetd|eniiunr:rstateseparate'qimai inci ai aegrlUX ca cetileni ai aceluiaqi bloc economic' daci nu intre nu.num.ai integrarea realizati acJluiagi bloc politic. A fost ,,teritoriilor de rniiloc" * gi a Medite;anx giCercul Arctic, dar blocul sovietic Qi care in timpul rdz-boiului lece au ficut parte din
devenit

a-qi Proteja clin zona tarnpon creatI de Uniunea Sovieticl pentru lcrr' au istoria in frontiera de vest. $i acestea, Pentru prima dati a acum parte a unei Europe mai mari' Rezultatul fost o

redefinire fundamentald a ideii de Europa. ln urmitorul capitol vom vedea care au fost etapele Parcurse de guvernele Europei p*r",,tl, a construi Uniunea Europeani, motivele fundamentale lle integrarii gi dezbaterile implicate in procesul iniegrf,rii.

s E;

CAT'ITOLUL

Evolulia Uniunii Europene

Contextul intern gi internalional Primii pagi spre integrare (1945-1958)
Co

munit

at

E c onamic

d Europ e and

(1,9 5

I -19 I 6)

Integrarea economicd gi sociald fi.979-1992) De la Comunitate la Uniune (1992-)

Concluzii

Trebuie sd punem bazele unui fel de State Unite ale Europei.

Winston Churchill, ex-prim ministru britanic, 1946

Ideea de "Europa" a existat de secole dar eforturile semnificative de promovare in mod deliberat a uniteli europene au fost inifiate cu mai pufin de gaizeci de ani in urm6. Abia dupH cel de al doilea rdzboi mondial au fost in sfArgit puse in practici teoriile referitoare la posibilele avantaie ale integrSrii europene. Au existat mai multe puncte de pornire fdrd urmiri, iar primul pas decisiv a fost luat pe data de 9 mai L950, printr-o conferinfi de pres6 care a avut loc la Ministerul Afacerilor Externe din Paris. Ministrul francez de externe, Robert Schuman, a prezentat jurnaligtilor prezenii un plan pe care l-a elaborat impreund cu omul de afaceri francez ]ean Monnet gi cu cancelarul vest-german Konrad Adenauer, prin care industriile cf,rbunelui gi ofelului ale Franfei qi Germaniei urmau sd fie administrate de o singuri autoritate comunl.
cele trei

$i alte firi au fost invitate sH se aliture, insi doar Italia qi ldri Benelux gi-au exprimat interesul. Acest experiment modest care implica $ase state vest-europene a fost primul pas spre Uniunea Europeantr de astizi. Existau trei prioritifi inifiale:

i
E,

EK

76

SA INTELECEM UNTUNEA IUBOPEANA

EVOLUT|A UN|Ut\il

EUfiOPINE 77

faptul doudldri puteau.oop"ri "' u, fi integrare europeani extinsd. ' Cei pase membri,ai Comunitdfii Europene a Cirbunelui gi Ofelului, fondat, in 19f2, ;;_r;;;e;;";rlii, ""uifiriri Economice Europene, in 3l11o"ti 195g, av6nd Jbiective mai ambitioase. Acestea includeau dezvoltarea ,n"i poiiti.i agricole comune, acordul privind un tarif extern .o*,1r-, p*r-rtru t'ate bunurile care pfi
cH

re prezenta rdzboiur rece. acesto_r principi i exista.ingrfnru.., privind obi gnuita .?.lrl ostilitate intre Franfa gi Cermania qT ulgu mentu I privind Lu.

securitate in fafa aTeninfdr,or pe care

reconstrucfia economici postbelici, dorinla de a preveni nafi_ onalismul^european sH dlc{ din nou

ia conflicte.gi ,,*rroiri"

care au stat la baza acestora. Capitolul prezinti mai intAi Tratatul de la Pari+ apoi Tratatul de la Roma, continud cu instituirea pit-'!ei unice gi cu tentativele inifiale de a crea o unitate economic& qi prolitici externc gi sociale comune, iar in final prezinti 'Iratatele

dacd aceste

ilda;;;;;;il',

ia Maastricht, Amsterdam gi Nisa, adoptarea monedei Euro polemica privind extinderea gi constitufia, Uniunea Europeanfi este o lucrare in curs de desfigurare, de aceea vor mai fi schimbdri in viitor,
eie
qri

Contextul intern

gi

internalional

rrnice, in cadrul cireia se.fie poiibild

tru ndeau in Comu ni ta tg precu m gi dezvoltare;

interne pentru comer|, dar problemele r" lort,"f"ti"""t. h1gg6 prin aprobarea Actului Unic Europ*ur",, .uru stabilea un termen cinci ani pentru finalizarea oUiu.tiu.tu, restante. piata ]:lg -O: untca exlstd in prezent, I2 din statele membre r" uaoptui" *o_ nedd comund, alte zece ldri s_au aldturat Uniunii "rt-uuropur," Europene in 2004, UE clprind" f, .ir., *tuald 25 de fdri cu o populafie rnai mare de 450 de milioane, aftst aprobat un proiect unei noi constitulii europene gi au fost rea_ :,t-T:l_.1:i1ur:pT, in regdturd cu dezvolrar*a rnbr poiiti"i.o*rnu ::::-tr:.t1ese prrvrnd nlrmefoase aspecte.Itealiz&rile au fost rl*rr.uuitu, al, mulfi europeni au incl p&reri i*parfiteauspre Uniunea Euro_ peanfi pi pun sub semnul tntrebErii u"u"tu;uf" int*gr[rii. I* i; timp ce num,rul membrilor u .r"r.rt, **i*i! irr.e iolao*f, f"S; de numeroasele eremente are probremel,ortnce neterminate din agenda europeand. Acest capitol urezint6 un scurt istoric al integririi europene, incepdLnd cu ar doilea rlzboi *""ai"[-""*erand pagii decisivi care au fosi luafi pe parcursul evolu{iei UE, precum gi motivele

Planurile privind o pia[I unicd erau ,*eni,ilate aLpi.ofi**ule economice gi de dezacorcJurile privin,t aesfii.,larerLari;;;l;

capitaluhi $i serviciilor" Num5rul rie membri lelo+ CEE s-a extins in tgySprin aderare" M;;; Britanii, Danemarcei pi lrlandei, urmate in anii g0 de Crecia, portugalia gi Spania.

bunurilor,

"""1 Iibla deplasare; ;;;;

;il"

Uniunea EuropeanX a luat nagtere pe ruinele celui de al doilea rizboi merndial. Inainte de rizboi, Europa dominase sistemele globale ceimerciale, bancare gi financiare, imperiile sale se extinseserfi de-a iungul intregii lumi, iar superioritatea sa militar5 fusese de necontestat. Dar europenii au purtat adesea rf,zboaie intre ei, iar aceste conflicte au subrninat prosperitatea pe care cooperarea ar fi putut-o instaura. Pacifigtii au sperat ca primul rlzboi mondial din 1914-1918 si demonstreze europenilor inur tilitatea gi brutalitatea conflictului armat, dar a fost nevoie de incd o conflagrafie pentru a-i convinge, in cele din urmfi, cfi era necesar s5 ia serios in considerare relafia dintre ei, daci voiau
sd

oblini

o pace trainicX.

Al doilea rdzboi mondial a dus la moartea a mai mult de 40 de rnilioane de oameni gi a cauzat devastlri extinse. Oragele erau in ruine, producfia agricol$ era in]um6tHliiH, alimentele erarr distribuite pe baz[ de ratii, iar comnnicafiile erau intrerupte din cauza distrugerii podurilor, cflilor ferate gi a porturilor. Dacd daunele materiale cauzate de primr"rl rHzboi mnndial fuseserd relativ mici, fiecare lard implicati in al doilea conflict a suferit victime gi daune materiale Ia o scari impresionanti. Rfizboiul a adus o lovitur& puternici forlei gi influenfei europene, fdcAnd posibil6 instaurarea, ca supraputeri, a Statelor Unite gi a Uninnii Sovietice 6i aduc6nd un nou echiiibru al influenfei politice tn lume. In acest context complicat, un numir de lideri europeni au readus in prin plan argumentul legat de faptul cd statele europene

ffi
t':
i,n

m
78
SAINTELEGEM UNTUNEAEUROPEANA
EVOLUTTA UNTUNil

EUROPENE 79

gi chiar promovarea uniunii economice qi politice :i1:,:h, Argumentur europene' avea o noui semnificafiq auno.ilra turilor postbelice de reconstructie, dar europenii aveau plreri "i*impirfite cu privire la valoarea iui:

ar trebui sd-gi lase lr g nll"givergenfele gi sd stabileascd de cooperare, care s6 iiu; ar"p

i;;;"';it*;;ffi;;"i;

punti

'

i t u r i u I te r io a re i n orgot i, t ;r-t suferitd in Indochin a,lnl9S4, "i qi prin criza din Suez, din 1956. Franfa a fost trei ori in mai putin d9 un secol gi Je fiecare rit pierderi substanfiale. Era deci iimput a.iel si ia misurile necesare ca sd elimine pentru totdeauna ameningarea pe care o prezenta Germania.

lov

destabilizatd de trauma cauzatd de coraborarea cu nazismul pe timpul rdzboiului gi avea * , .""r"

Franfa a fost

a;;j;; in,irfol." G;;;;;;;; ,"f*

i; i;ffi;a;#;J:

economice internq in special cele legate de gomaj gi de subdezvoltarea regiunilor ei din sud. Marea Britanie era stabili din punct de vedere politic gi mai prosperd decAt Franga gi Germania, dar rizboiul provocase importante daune materiale gi dezorganizare economictr. Guvernul laburist al lui Clement Attlee (19451951) a lansat un program popular privind nafionalizarea gi asigurarea bunistdrii gi a iniliat descompunerea imperiului britanic; cooperarea cu Europa nu era insi inclus5 printre obiectivele britanice. Irlanda rdmisese neutriin timpul rizboiului, dar depindea de Marea Britanie din punct de vedere economic; de

Cermania era umiliti,.scufundatd in propriile probleme ocupatd de patru pr.rteri aliate, .ur" i, i*pirfit-o in pa_ tru, un sector tn esf socialist, gi alte trei sectoarg in vest, capitaliste. Guvernul cregtin-dlmo.ru, .oiars de Konrad Adenauer (1949-1969) a-inifiat uli;iur; Germaniei de Vest cu alianfa occidentali gi.urtrOiiiru*uspectabilitdlii germane, obiective care se potriveau perfect cu ideea de integrare economicd regionall. I Austria era gi ea diviza-itr in zone separate insi nu suferise atAtde mult" airt."i"ri de ocupafie, in timpul riz_ era capabilisd revini f, ei din 1920 Pt,:, !, "t"?titrtia ln vr sa organneze raoid alegeri democratice. 1955 s-a declarat neutri, dara fost p"uter;t.;;;;;pre inregrarea economici cu vecinii ei din vest (Schult 2,, 1992). Italia era devastatd si concentratE'pe propriile probleme. Spre deosebire de iermania a ba.zele stabilitltii politice "ergil*Ji pufin si pund 9i u t."irt-fiir, nurr*erut" schimbari de.guvem. nin plnctui;;;:il.. at administrafiei primului ministru Alcide ae Cas[eri (1945-1953), integrarea europeand oferea *ryi". i. instaurare a pdcii 9i de sprijinire a Italiei i" "","rJirr*a problemelor
gi

atitudinea ei cu privire la cooperarea regionali era determinat6 de atitudinea Marii Britanii. Cele trei {iri Benelux - Belgia, Olanda qi Luxemburg - fuseseri ocupate de Germania nazisti gi, in urma rdzboiului, le ingrijora incapacitatea lor de a se autoproteja. Aceste fdri urmireau o cooperare economicl dup6 rLzboi, creAnd o uniune vamalS in 1948 qi convenind asupra Uniunii Economice Benelux in 1958. Tendinfele lor integrafioniste erau evidente pentru to!i. Cele cinci state nordice (Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia gi Suedia) au demarat ini[iative postbelice de aliniere a sistemelor lor legislative nalionale qi de luare a Llnor pozilii comune la conferintele internafionale. Consiliul Nordig creat in 1952, a promovat eliminarea controalelor pagapoartelor, libera circulalie a lucrltorilor gi dezvoltarea societ5{ilor mixte, aducAnd cele cinci firi pe calea cooperirii internafionale. Spania gi Portugalia erau excepfii de Ia regula dominantd privind stabilitatea democraticd din Europa de Vest, fiind sdrace gi marginalizate din punct de vedere politic. Spania era condusd de Francesco Franco din 1939, iar Portugalia de Antonio Salazar din 1928; nici unul dintre ei nu favoriza cooperarea cu fdrile vecine in urma rdzboiului, ambele state rimAnAnd in afara comunitifii internafionale timp de mulfi ani.
aceea,

80

sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

EVOLUTTA UNrUNlt

EUROPENE 81

Moscova.

Grecia se bucura de dezvoltare economici postbelicl, datoritd sprijinuluimilitar gi financiar pri_1,ii" irrr"" stateror unite; rdmanea insd sdraca p suterea din cauza tensiunilor politice interne prelungite, care au dus la o dictaturd miJftari in 1967_1974. lyropa de Est, care se afla dtrpd rdzboi sub controlul Uniunii Sovietice, a fostindreptuia upr" centralizarea eco_ nomici gi guvernarea unui pirtid ilp ...""f "i,i. fa" fdrile respective nu se ardtiu interesate "1 d*; semnificativ5 cu Occidentul. in ";;;;;;." ciuda uc1i.r.rit,o, i"*o_ cratice din unele dr:r:" ele, precum Ul,Suriu, ,e;i;;", se afla sub controrur riguros al crictaturii stariniste cre ra

abordiri au fost teoriile

Keynes, care pleda

tuand planificarea economicf, centralizatd. Funcramentale acestei

g,ndire' ln iulie tg44,rcpreii"i".r "i;& ai 44 de firi * incrusiv statere unite si toate-fSriie *l.opun" uriate s-au int6rnit ra Bretton woods in rvew rlr:ol}]irJ;;;;r" a ptanifica strategic economia mondial, postbeliid. Toate au convenit asupra unei propuneri anglo-americane de promovare a liberului schimb, a non-discriminlrii 6i a unor raie de schimb fixe pi; ;;;;;;;, perspectiva reconstruirii econorniilor statelor sarea lor pe o baz6 mai stabili. "dp*;;;l;faptului ci, in timpul rdzboiului , opoziliaadoptase . , .Datoriti idei potitice de sr6nga,,* prod* aupar:ezictiJ,[l*" p#,,,1, spre stAnga. in rnurf it" 1;rieuropen;;;;;r_" atr luar-o partidete socialiste gi sociar-democrate. rvr"rtu'il"tre no,e guverne au lansat programe de asistenfd ;d;;t,il nafionalizare, accen_
ei.no^ufi

Degiprioritdfile interne erau rerativ diferite, guvernere europene occidentale au rearizat cd schimbrril" l, lr.ln.rl"

*;ilr
-

i,i agricultura. Cu toate acestea, pentru ca Europa sii fie recon,,1 ruit5, s-a constatat rapid cd erau necesare invesiif ii substanfiele ,lt'capital. Sursa imediatl a unui aserlenea capital erau Statele I lr"rite, care considerau cd reconstrucfia europeand era esen{iali lrt'rrtru propriile interese economice gi de securitate. De aceea .r ficut o investifie de propor{ii pentru viitorul Europei, prin I'lanul lr4arshall (v. Caseta 3.1), Fiind una dintre cele doui superputeri postbelice, Statele tJrrite s-au aflat in postura de a juca rolul "polilistului mondial", r;irrpul lor principal fiind de a apdra Europa occidentald (gi pe ele rnsele) de ameninlarea sovietici. Presupunerile SUA c5 ldrile e'"rr()pene ar avea incl destuld populafie, bani qi resurse pentru a-9i rt:veni dupi rdzboi qi ci alialii vor continua sd colaboreze intre ei s-au dovedit a fi eronate (Urwin, 1995,p.13-'l'4). Mai mult, aliagii r'uropeni ai SUA aveau opiniiimpirfite despre cAt ar trebr-ri si se l.razeze pe Statele Unite pentru ap6rare, iar scepticii au inceput si se gAndeasci la o cooperare europeanH sporitS. Pe moment; aliafii occidentali erau indecigi cu privire ie cum si procedeze in privinfa Cermaniei. in iur"rie 1948 qi-au u:iit cele

asupra anumitor aspecte aref:Ii" economiei, in vedJrea contrordrii ciclurui de cregteri gi crize economice. X"y.r*rirr.,ismul a devenit baza reconstruc{iei economice postberiie, iar guvernele vest-etlroDene.au inceput str intervini din ce in ce nafionale, pentru a controla inflalia gi purrtr,, a reface industria

J"h" il;;;;;; ""o"o*irt"l"i"i.itr.i. un.control guvernamental

;;i;il;;;#;ili;

trei zone de r:cupafie intr-un nou stat vest-german, cu c nrJui nroned6. Sovieticii au ripostat printr-o blocad5 in jurul Berlinului Occidental determindnd crearea nnui masiv pod aerian occjdental, pentru aprovizionarea oragului asediat. Congresul american se opunea angajamentelor sau implicafiilor americane directc irr Europa, dar era conqtient de necesitatea de a contracara Uniunea Sovietic5 gi de a asigura cooperarea pagnicl a Germaniei de Vest. In 1949 s-a semnat Tratatul Nord-Atlantic, prin care Statcle Unite conveneau sd sprijine aliafii europeni pentru "a restabili gi men{ine securitatea zonei nord-atlantice". Acest tratat a mai fcst semnat de Canada, 1irile Benelu& Marea Britaniq Danemarca, Franfa, Islanda, Italia, Norvegia gi Portugalia, Pactul a cdp5tat mai multi importanfH prin crearea Organizafiei Tratatului Nord-Atlantic (NATO) cu sediul la Paris, fiind mutat apoi, in 1966,la Bruxelles. Statele Unite se angajau astfel s5 se implice in asigurarea securitdfii Europei de Vest. Membrii NATO au convenit cd un atac asupra unuia dintre ei si fie considerat atac asupra tuturor, dar fiecare a convenit

82

sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

EVOLUTIA

UNluNll EUROPENIE 83

Caseta 3.1 Planul Marshall, 1948-1951

Politica Statelor Unite dupd 1945 era de a-gi retragc forfele rnilitare cit mai rapid posibil din Europa. Totugi, era evident cd Stalin pl5nuia expansiunea sferei de influenf6 sovieticd, iar
Departamentul de Stat american incepea sli congtientizezc faptul ci subestimase nivelul de destabilizare economici a Europei; in ciuda unui boom de la sfArqitul anilor 40, nu se intrevedea o dezvoltare susfinuti. CAnd Marea Britanie a incetat si acorde sprijin financiar Greciei gi Turciei, in7947, din lipsi de resurse econonricg Fregedintele Truman a suslinut ideea ca Statele Unite sI trmple golul l5sat de Marea Britanie, pentru a limita influenla comunistd in zon5, Politicienii americar-ri igi dideau searna ci era necesar ca piefele europene sd fie reconstruite gi integratc intr-un sistem uruitilateral de comerf mondial gi ci reconstruc[ia economici gi politici va asignra controlul impotriva agresiunii sovietice gi a nparifiei partidclor comuniste interne (Hogan, 1987, p.76-7), Dc aceea, secretarul cle stat Ceorge Marshall susf inca cH Statele. Unite ar trebui sX acorde Europei sprijinul necesar pentru a lupta impotriva "feiametei, s{16ciei, disperirii 9i haosului", Propunerea

si devin6

isss,, '"rJ;t t";;i"*i,"tla rtt;"t;Pt'

efectelor Planului Marsira Il' sprilinului pe care l-a o(erit nu se Pune problema a Europei 9i irr-urrire; in restructurr.uu *.uno-rirca gi poriiici qi Europei

o institufie supranalionali.cu 209; Milward, 1984, P' 209'10)'

puteri proprii (Wexler'

i*pJi^i"i

ii p"iiiiti ale Statclor Unite pentru stateie planul a fost'o investi!ie. profitabila occidentale. ili;;, ;rt* in termcni politici' cat 9i economici' dar-a-avuta
intcrcselor economice

i.;i;;;.1, i.setnnatr qi t'upt'

icleii de iltcgrare economtca

1".;;i;;;openii

fiind prima acliun"

(Urwin' 1995' p' 20-?)' A come$lui tt"tu"t' tot''*u'.' ;ili ; il;enea ia liberalizarea cconomicr se va concentra ;i;;;;; certitudinea ci integrarea
denfa reciproch intre

depenta ruciei* impreund 9i a evidenliat

t"ili'"'"a

in cooperarea economici'

-t"""*iifJft'r

pe EuroPa Occidentald'

acliuni n1m.1i dacH se cotl$idera sd riposteze "prin,astfel de sI mai faci un Pas spre ProPrla necesar". h,uropentt au incercat cle Apa-

iniliali din aprilie

1947 aDepartarnentului de Stat

privind

planul de ajrrtorare prevedea clar cd unul dintre obiectivele

lui de bazl este crcarea unei federafii vest-europene (citat in

Gillingham, 1991, p, 118-19).
Programul de reconstruc[ie a Europei (cunoscut qi sub numeIe de Planul Marshall) a acordat Europei un ajutor in valoare de aproximativ 12,5 miliarde de dolari intrc 1948 qi 1951 (Milward,
1984, p. 94), a c5rui

Comuniti[i ,prt"t- t""rrta .a'la uu ProPus creal"1y":i de op.zifia Pllitica impiedicatd rare Europeunu, .ur"Iffrti,-,re ace$tea' Marea mai ios)'-Cu.toate a Marii Britanii Ci ftu"ttl t"' J inttt*1"'e'un fel cle cooPerare militari'
Britanie era dornicd invitAnd Franla, G";;;i;

distribuire era coordonatl de Organizafia

pentru Cooperarea Economicl Europeani (OEEC), o nnr.t& instituIic infiin{atE in aprilic 194& avAnd scdiul la Paris- Cr:ndtrsA de un Consiliu de Miniqtri alctrtuit dintr-un reprezentant al fiecdrui stat membru, obiectivele OEEC includeau reducerea tarifclor gi eliminarea altor barierc comerciale gi aveau in vedere posibi litatea credrii unei zone de liber schimb sau o uniune vamali intre membrii. Datoriti upozifiei anumitor guverne europene (in special guvernul Marii Britanii, Fran{ei gi Norvegiei), OEEC a rimas un forum per tru conferin{e interguvernamentale, in loc

europei occidentale (uEO)' devin, membrii ro.aototi ai Uniunii de acorde toi spriiinul militar 9i prin care membrii t";;;;;;; sr uters a care era atacat' UEO oricc alt5 naturd ortcirui membru apXrare' acordul semnat de de rnai departe a* si*prli" i"i*"'* incluzAncl ru Paris in octombrie 1954 cei qapte membri rotlJ'io'i prointegrarea incuraja a gi de obiectivul de "a Promova unitatea a" caieva zile de la lansarca UEOin crcsivd a Europei"' f" alt"tt G;;aniei cle vest in cadrul NAro' qt i"i" putt"l de la Varqovia' Erau acum definitc blocul sovietic u t"ut sal" erau clar ilustrate de liniile rizboiului,.;;,';';;rit*iil" *u..,i*"n,"le clin Ungaria din 1956' Nasv a anun[at sfireitul in octombri", trlpelor ruseqti din UnguvernXrii partiduiui "ttit' e"ut'area

sa de Vest' Italia si statele Benelux

Hi*;

'a*;;;;

di;;;iilii;t"

G
w
'""",!'

li):r

84

SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA EVOLUTIA UNTUNI EUROPENE

85

saria/ precum $i retragerea ungariei din pactul de la varqovia. In timp ce Marea Britlnie F;";ili"""ar" si rfipt,ri p;;; recupera Canarul de suez in urmi " nalionaliz'iii ,."Jt.riu-Jir, iulie 1956 de citre Gamal Abdel Nrrr.., ,orieticii au ripostat la decizia Ungariei prin trimiter", J";;;;;9i tancuri. Starele Unite doreau s5 critice utirizarea forfei de c,tre sovietici gi si procrame superioritatea moralf, a vestdrui in fafa forlei ,terei i"-1,."i, Iumi" in formare, dar nu putea proct-Jma aga ceva cAti vrerne se producea invazia unitrgilor d. pu.rg.riiEti ite tviarii niitrr-ii gi Franfei in Canalul de Suez. M"r";B;il;ie gi Franfa au fost condamnate in Consiliul de Securit"t" ui fVrEi"nilor Unite, primul ministru britanic Anthony Eden a demisionat, iar tentativa de a redobAndi Suezul a fost abandorrati. consecinfele infrAngerii Franlei in Indochina in 19s4, criza ^ Suezutui gi r6sc.ata Un[ariei * i";;;;;;"nde: Marea Britanie gi Franla gi-au redus dimensiuneu ro.i"ro, ro. rr*ut",-.;;;;;;c6nd in cele din urmi c,.nu -ri ".*'fr"rori mondiale capabile de acf iu n i semn i f icative i ndepend"r",i"'ir-r' o.i"ntu r Mij lociu sau in orice-altd parte; amAndoui m j"*rrr, un program comun de decolonizare; Marea Britanie , il;;;; a se baza foarte mult pe Europa pentru interesele sare econoilice gi de securitate gi a devenit clar pentru europeni faptul .f itrt"f* Unite erau partenerul dominant in alianfa Nord-Atlanti.a, fupt."r" iii";;; in mod special pe francezi.

cconomice gi a sistemului politic, in aga fel incAt si nu ameninle securitatea europeanf, .

Intre timp, europenii erau ingrijorati de posibilitatea

ca

Primii pa$i spre integrare (t 94S_t 9Sg)

Dtrpd al doilea rizboi mondiar prioritatea rideriror eur.peni s5 creeze condigiire care s,-i impiedrce pentru t.tdeauna Ia pe europeni sr mai i.tre in rizboi unii cu uigii. n""tr, ;;ii;, amenin[,rile maiore privind pacea gi securitaiea uru, ,,rgionl'_ lismul gi statul-nafiune, ambeie discreditate prin rdzboi. pentru mulfi, problema esenfiald era Germaniu s* - considera ci pacea era posibilS numai dacd Germania ar fi fost restricfionati, iar puterea sa ar fi fost canalizatd spre nigte obiectiu* i,o"rt*.tive/ nu distructive. Trebuia s6 i sL p"r-ite refacerea br;*;;;l;

:
j'

.aa

':.:

it
lir
.

i ?i:
3il

5 E
#,

ostilitatea crescfindd dintre Statele Unite gi Uniunea Sr:vieticd si nu-i faci 'bstatici" ai rlzboiului rece. Era evident cd Europa Occidentald trebuia sd se protejeze de ameninfarea sovietici, dar r:xista ingrijorarea privind misura in care erau in stare europenii ,si americani si coopereze gi in care se puteau baza europenii pe protecfia Statelor Unite. Poate ci era timpul ca Europa si se ocupe cle propria securitate. Acest lucru necesita totugi un sentiment de unitate qi trn fel comun, la un nivel mai mare decdt cel atins vreodatd de Europa. Toate privirile s-au afintit asupra Marii Britanii, care a preluat iniliativa in lupta impotriva nazismului qi care era inci puterea dominantd a Europei.[n7942-1943, Winston Churchill a sugerat rlezvoltarea unor "State Unite ale Europei" care sd fie conduse de r"rn Consiliu al Europei qi care sd includS bariere comerciale reduse, libera circulalie a pbrsoanelor, o armath comund gi o tnaltH Curte care si judece disputele (citat in Palmer, L96& p.111). Churchill a ficut aceeaqi sugestie intr-un discurs de la Universitatea din Ziirich, in1946, dar era clar cX el considera ci entitatea respectivl ar trebui si se axeze pe Franfa 9i Cermania, fXri a include neap&rat Marea Ilritanie (inainte de rhzboi Churchill declarase cd Marea Britanie "era de partea Europei dar nu fdcea parte din aceasta. Suntem interesali gi asociafi dar nu absorbili." (Zurcher, 195$ p. 6)). Grupurile nalionale pro-europene au decis sE organizeze o conferinfi in care si faci publici ideea unit5lii regionale. La Congresul Europei, intrunit la Haga pe data de L mai 1948, au participat delegafi din 16 state gi observatori din Statele Unite Ei Canada. Au fost dezb5tute multe idei ambilioase, dar rezultatul principal a fost Consiliul Europei, fondat prin semnarea la Londra pe data de 1 mai 1949 a unui statut de citre zece [5ri vest-europene. Statutul a punctat necesitatea "unei unitSfi mai strAnse intre toate fSrile europene cu feluri comune" gi a prezentat obiectivele Consiliului, care includeau "acliune comuni in materie economic5, social6, cultural6, gtiin[ific[, lcgalH gi administrativ6", dar nu gi apdrarea.

ffi,

&

86

SA INTELEGEM UNiUNEA EUROPEANA

EVOLUTTATJNTUNTTEUROPENE

87

Consitiul, * al Minigtrilor, in care :^"_1,:,r^lStra.s!o.urg, era condus de un Comitet trecare siat detine con su r ia tiva, ror*, ti a i; il zentanfi desemnafi. de pu.lrmeni"i" ^ membrilor Consit iutu i "rt*""f" o"i,

zaI

e i n te rg

drepturile omului,

";Hil:.::: i:,:lH?:: r'.rd;;;;;; ffi ;ffi ,:::l :::d """ilr", ;;;;;; *., i.
* Jri ;irj ::::X_r#i: " l: p.ri;;_l;;;Irrr" u, chiar si .oo *rr..u
ta
r

i;fi

A rr. i

f ederarieiilo;;l;;4rr"rririirr*,b'*",iHjr",Xi1,r1lT,,lffiT;

i : P" rn trmp ce OEEC Consiliul $i Europei ii irrcurajau pe europ"li rg gAndeascl ta iet qi .t

:::l iT L.,1 jT l:: :?, ffi ,lX ffi ::1:"i', rp " i a "

;il #,

i;;;;;

a fdcut jn aga fel incAt ,i.i resionaldsemnif icat*.i;.r"i..il,'ili,l,?#[:Tl.r]ffi ""r'r1"1.," r.H; mai substanfiare se numirau o*iJ-j"'urrceri gi pranificatorul postberic francez lean Monnet frias-irz2 gi Robert schuman (i,BB6 -le 6s), pri m mi n isil ;;;;;;?"iri' r*, I e52. A m6nd oi ei r.pe, isti,, e"t" riuiii .o.,'tien :11,1 ll li:"'"u i cr era ti m pul sa sc ra misuri pru:r].: f "rru care sI alpa'"** i".i;;;r,,t;.*#"r1,. ale organizafiiror de tipur co"riil"irit.rrop"i gi au Jo'r,enit ca punctul logic de.poinire ,r t."uuira Pro||:*::relafiei frun"o_germ;;; "' " fie rezorvarea eternei I',rin 1950 murti rearizaserd deja ci Germania cre vest ISsatE si-pi refacd baza inaustriaia,;*d urma si joace trebuia important in alianta vesticd. un rol O prriUiliilte prin care se putea realiza acesr lucru i;.a ,;-i p"rdi;;';;r*rr.,iui sr devind ameninfare pentru vecinii iar o ui"r"., ru.-*rtru.liu sd fie efectuati sub auspiciire unei organizafii rr;*-c;rare. Aceasta urma sI includd Germania intr-un pru."i *ri.*pf, de reconstructie europeanr' incerc^ncr sa de pornire care se iie semnificativ, dar nu orea Iar[*"i imbigior, lulJrr;; u-a axat pe inclustriile cdrbunelui gi olelului, care_ofereau un potenfial important pentru organizarea europeanl comuni, din mai multe motjve:

derile qi duplicatele, ar fi desfiinfat cartelurilg ar fi fdcut ca producfia clrbunelui pi ofelului si fie mai eficientS pi competitivd pi ar fi sporit dezvoltarea industrial5. Deoarece industriile grele din Ruhr reprezentaseri baza puterii Germaniei, iar Franfa qi Germania se luptaserh pentru rezervele de c5rbune din Alsacia qi Lorena, crearea unei industrii supranafionale a cdrbunelui gi ofelului ar fi putut controla puterea Germaniei, lntegrarea cdrbunelui gi ofelului ar determina Germania si se bazeze pe comerlul cu restul Europei, sprijinind reconstruclia sa economicl gi determinAndu-i pe francezi sI nu se mai tearn6 de dominafia industrialS german5

(Monnet

1978, p.292).

";ffi:l

pentru ir-rclustrie, iar industria ofelutui ,";;;;;* tenctinfa de a ciea uniuni numite carteluri. C""p"rrr_" ar fi eliminat pier-

C5rbunere gi oferur erau funcramentare

Monnet se temea c5, in cazul in care Franfa nu acfiona rapid, litltele Unite ar fi putut si devini centrul unei noi alianfe tranr,irtlantice antisovietice,lv{area Britanie ar fi fost atrasi de Statele I )rrite, dezvoltarea economici pi militarl a Germaniei ar fi scipat tlc sub control, iar Franfa ar fi fost astfel "eclipsati" (Monnet, 1978, p,294). tn calitate de preEedinte al comisiei franceze de lrlanificare nalionald, era conptient cI o planificare economici cficientd depdgea capacitatea statelor individuale. Cunogtea de ;rsemenea din experienfH personall c[ organizaliile intergttverrramentale erau in general restricfionate de guvernele statelor rrtermbre Ei puse in inferioritate in int6lnirile ministeriale. Pentru ,r cvita aceste probleme a propus o noud institufie independenti cle guvernele nafionalc; aceasta urma sE fie mai degrabl suprarra{ionali decAt interguvernamentali. In urma discufiilor cu Monnet gi cu Cancelarul Germaniei c'le Vest, Konrad Adenauer, Robert Schuman a dus mai departe aceste idei in conferinfa de presi din mai 1950. Prin declarafia sa (denumitE ulterior Declarafia Schuman), el a susf inut c6 Europa nu va fi uniti dintr-o datd sau pe baza unui singur plan, ci treptat prin realizdri concrete. Pentru aceasta era insA necesar5 eliminarea ostilitdfii franco-germane, Schuman propr-rnAnd ca produc[ia clrbunelui gi ofelului sI fie plasati sub 'b Inalti Autoritate, in cadrul unei organizafii deschise c6tre participarea altor liri ale

88

SAINTELEGEM UNTUNEA EURoPEANA

EVOLUTIAUNiUNIIEUROPINE

8t

Europei", Acesta ar reprezenta "un prim pas spre o federatie a Europei" gi ar face din rizboiul dintre Franfa gi Cermania ceva "nu numai de neconceput, ci pi imposibil din punct de vedere practic" (Schuman, citat in Weigall gi Stirk, 1992, p.58-9). Propunerea lui a fost revolulionard, in sensul ci Franfa se oferea sX sacrifice o m5sur5 din suveranitatea ei nafionali in interesul fond5rii unei noi autoritf,fi supranafionale, care putea pune capdt rivalitetii traditionale gi contribuia Ia instaurarea unei noi pici europene (Gillingham,199L, p.231). De6i statutul de membru al acestei noi organizalii era accesibil tuturor statelor vestice europene, doar patru dintre ele au acceptat: Italia, care dorea respectabilitate pi stabilitate economicl gi politic5 gi cele trei f$ri Benelux, care erau mici gi vulnerabilg fuseser6 invadate de doud ori de Cermania, se bazau foarte mult pe exporturi qi erau congtiente cd singura modalitate prin care puteau avea un cuvAnt de spus in afacerile mondiale gi prin care tgi asigurau propria securitate era str facH parte dintr-o unitate regionalX

,,i

ii
t:
ari:

ii

ri, *.r al,

mai ampld. Celelalte guverne vest-europene nu au luat parte din motive diferite: Portugalia gi $pania erau dictaturi gi erau pufin interesate de o cooperare internafionald; pentru Danemarca gi Norvegia erau prea crude inci amintirile ncupafiei germane; Austria, Finlanda 6i Suedia doreau s5 rimAn[ neutre; Irlanda era predominant agricold gi depindea din punct de vedere economic de Marea Britanie; Marea Britanie incd avea interese ample in afara Eurnpei, exporta o cantitate micl din olelul sHu cltre Europa de Vest, iar noul guvern laburist nafionalizase de curAnd industriiie cf,rbunelui gi afelului pi nu era de acord cu caracterul suprana{ional al propunerii lui Schuman. In urma prezent&rii punctelor de vedere, guvernele 'telor gase" au deschis negocierile, iar pe data de 18 aprilie 1951 au semnat Tratatul de la Paris, pun6nd bazele Comunit$fii Europene a Cirbunelui qi Ofelului (CECO). Noua organizalie qi-a inceput activiiatea tn august 1952, dupi ratificarea condiliilor tratatului de cdtre fiecare stat membru, CECO era condusH de o tnaltl Autoritate, format6 din noui membri {}ean Monnet fiind primul prepedinte), iar deciziile erau luate de un Consiliu Spe-

cial de Miniqtri, alcltuit din gase membri. 0 Adunare Camuni, alcXtuit din 78 de membri, il ajuta pe Jean Monnet sE domoleascd iemerile guvernelor na{ionale in legdtur5 cu cedarea Puterii, iar disputele dintre state erau solufionate de o Curte de ]ustifie formatH din gapte membri" Crearea Comunit5fii Europene a Cirbunelui 6i C){elului a reprezentat un pa$ mic, dar remarcabil, deoarece- pentru prima oari guvernele europene cedaserd puteri semnificative catre o organizalie supranafionala. Erau permise reducerea barierelor tarifare, aboliiea subvenfiilor, fixarea prelurilor Ei colectarea fondurilor prin impunerea unor impozite asuPra producfiei cirbunelui qi olelului. Asta a starnit opozifii na{ionale, dar sarcinile CECO au fost facilitate prin faptul cd unele din fundafiile sale fuseserl deja puse prin uniunea varnalE a |irilor Benelux (realizata in 1.948). Cu toate c6 CECO nu a reugit realizarea multora ctin obiectivele sale (in special crearea unei pie{e unice pentru cf,rbune gi o{el), ea a fost creati in fond pentru a demnnstra fezabilitatea integrdrii, lucru pe care l-a reupit. in timp ce CECO a reprezentat un succes limitat, doufi alte experimente mult prea ample ambilioase pi posibil premature privind integrarea au fost egecuri:

Prin Comunitatea Europeani de Apdrare se intenliona promovarea cooperfirii privind ap6rarea gi integrarea bermaniei de Vest intr'un sistem european de ap&rare' Un proiect de tratat a fost semnat de cei gase rrrembri CECO in L952 dar nu a fost ratificat, in special datoriti faptului c& francezii se temeau de ideea reinarmHrii germine intr-un timp at6t de scurt de Ia r&zboi qi nu doreau s5 renunfe la controlul a$upra forfelor lor armate, De asemenea Marea Britanie * incd cea rnai mare putere militar6 europeani * nu era inclus6, gi nu putea exista o forgd de ap[rare europeand care si funcfioneze firi o politicd externE comunE (Urwin, P. 53). Comunitatea Politic6 Europeanl urma sd reprezinte un prim pas spre o federa$ie european&' 0 schil& de proiect i fost finalizat[ in 1953, dar prin equarea Comunitifii Eu-

90

sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

EVOLUTIAUNIUNIIEUROPETIE

9l

ffi Il

dispirut, ."f plgii i"*porar. Nereugita acestor rroud inifiative a reprezentat o mare lovitur, pentru inteqratittnigti gi a ia^sat ,,,"a1'a. Eoc in cadrul CECo. Monner a r#untat Ia il#"", Aurorird{i in 1955, fiind de opoziiia pr,,1"e activitatea lui si sdtul sl 1-*:,3:i,]""t co. t i n u a rea p'o'"" i, i d i"t"g.;;; ii*",*",, !!5-ffi "
au

politici

topene de Apdrare toate speranfele pentru o comunitate

( lili,
,

p;"r;;il

r#ii

nare Parramentard

au intrat ?n vigoare rn ranuarie rg5g' cEE avea o structur! admrnrstrativd sim,ar5 cu CECO incluzAnd o.Comisie formati din noud membri, un C'nsiliu Ae fvfinigtiicu prr"ri.*.rrionale gi o Curte de Justifie formatd din gapte membri. A fost creatd o nou5 Adu_

ideii eu ropcne. Minigtrii au adoptat o "., propuner_ B;r;;;.* ,de a ac(iona pentru crearea unei Europe unite prin clezvoliu.*, ,r,n. institufii co_ l,une, prin fuziunea progresivd a economiil", ;i;;;;;:.;;; crearea unei pietc co*une qi pri,', armonizarea pr:riticiror sociare,, (Hotirarea de la Messinr,l; w;Jg;ii?ju*, 1992, p.94). A fost infiintat rm comitet.o"nam Je ministrtrl de externe belgian Paut-Henri Spaak 6;;;;;a opfiunile. Rapr:rtul acestuia a eleterrninair: noui ,.,nae a* rlgocieri gi semnarea, in martie 1957, acelor doui Trr;il;;;*l*u, prin care se crea Comunitarea Economicd E".;;;r#(;E;j ropeanl a Energiei oj::::"]Uirrrto*ffi* il Comunitarea Eu_

Chiar daci cECo a avut rearizdri patru ani ai sii, capacit;file,uf* modeste dar soritre in primii *.u,r li*;_; srmfean cE trebuiau sI re.alizeze.oru *u, mult pentru a da un imputs cauzei integririi' c"i;;;-;*u.i cpco au convenir aslrpra faptultri ce olelut Si .eiil""d" ou ,.,pr"runtat un teren de pr:r:br util, rlar aer"c,rturea^il;r"#; a celor c*:u, sectoare devenea din ce in ce mai difictG. f;#;;._, clintre minigrrii externe CECO la Messina, in ftafir, Ji,_, iunie 1955 a clus Ia de un acord privi

Comunitatea Economici Europeana (l 95g-S6)

;;;*p_li;il,,

nd fapt

tr I

cri

*o*"nit,l ;r"irrrrrii,,

CECO gi Euratom. in 1962 aceastl adunare a cipdtat numele l'arlamentul European. Prin Tratatul CEE, Cei $ase se angajau sI creeze o piafd comunl rr r tlecurs de 12 ani, prin eliminarea treptatd a tuturor restric{iilor trrrnertului intern, stabilirea unor tarife externe comune pcntru l,rruurile care p6trundeau in CEE, eliminarea barierelor din calea I iberei circulafii a persoanelor, serviciilor gi capitalului iutre statele rncmbrg dezvoltarea politicilor agricole qi de transport comune 9i ( r'earea unui Fond Social European 9i a trnei Bdnci Europene cle lrrvestifii. Urmau sX fie luate misuri in sectoarele in care existau ,r(rorduri, iar dezacordurile puteau fi dezbdtute ulterior. Prin Tratatul Euratom se dorea crearea unei piefe comune pentru er"rergia ,rtomic5, dar Euratom a rdmas un actor neinsemnat in procesul de irrtegrare, axAndu-se in principal pe cercetarea gtiinlific5. P0nE in ianuarie 195& cei gase membri fondatori ai ComunitiIilor Europene semnaserl trei tratate, reuqiserd crearea unei mici refele de institufii comune gi conveniserd asupra multor obiective ambigioase prin care se dorea integrarea anumitor activitHli cconomice ale acestora. Pe parcurs au apdrut gi unele problemg clar au fost obfinute de asemenea gi multe realizXri:
L,

Degi termenul limiti de 12 ani pentru elirninarea barierelor cltre o piafd comund nu a fost respectat, tarifele interne au scdzut indeajuns de repede pentru a permite celor $ase si convin5 asuPra unui tarif extern comun in

1968 qi sd declare o uniune vamali industriali. Proliferarea birocra(iei era intotdeauna o posibilitate, dar cu toate ci cei care criticau integrarea europeanfi acuzau Comisia Europeanl de aqa ceva, personalul siu a r6mas pugin numeros, iar in aprilie 1965 s-a selnnat Tratatul de Fuziune, prin care consiliile de minigtri gi comisiile celor

iulie

*.i;;;;ivd

formati din142J-

"r"#ri,

pentru

controla

trei comuniti[i au fuzionat. Procesui de luare a deciziilor a cipitat atAt autoritate, cAt gi sens, prin oficializarea in 1975 aunor conferinle periodice la nivel inalt ale liderilor comunitSlilor europene sub forma Consiliului turopean. CEE a devenit mai democratl prin introducerea in 1979 a alegerilor directe in Parlamentul European.

i i*a*
3

iiiiiiIiBiigiiiftE [i iigiiIi if,E

sielFfitufffggg
H#Es5;fi
U

;g ff$;$f f*gs#i

t :) u
U z = z :)

ff *u ffftuffiggfgfff r rfr;#f r*srr$ff

fs
e

gff

f FFff
g
E

u (,

z
(n

F.

ggEfg

ff ff ff E ggff f$gfffff ff; r $ff .

rf Ef$$ffgEE$Fflffif
n#

fg

# F Eff $g

r
ffi
ffi' ffi,

94

SA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

EVOLUTIAUNIUNIIEUROPENE

95

cr:rnsidera statutul de membru CEE ca un mod de a continua planurile sale de dezvoltare industrial5, bazAndu-se mai pulin pe agriculturl gi relaxf,ndu-gi relafiiie cu Marea Britanie" Norvegia a realieat importanfa pielei CEE. Deoarece patru din membrii sii incercau si renunfe, AELS gi-a redus obiectivele, astfel cH qi Austria, Suedia gi Elvefia au solicitat statutul de membri asociafi ai CEE; fiind urmate de Malta, Portugalia gi Spania in1962. Negocierile dintre Marea Britanie gi CEE au fost demarate in 1962 qi pdreau sd se indrepte spre un final satisf6cdtor, pAn[ cAnd

lovit de politica franco-germani a lui Charles de Gaulle. De Gaulle plinuia o CEE fondatd in jurul unei axe franco-germane, vedea Marea Britanie ca pe un rival pentru influenfa francez[ in Comunitate, era afectat de faptul cfi nu-i fusese acordat un statut egal in cadrul conferinfelor la nivel inalt ale puterilor aliate in timpul rizboiului gi nu agrea lipsa de entuziasm a }vlarii Britanii privind migcirile inifiale de integrare din anii'50. El simfea de asemenea ci statutul de membru acordat Marii Britanii ar fi permis Statelor Unite o influenfd prea mare in Europa, MonnetinsH era dornic ca Marea Britanie sI devin& membru,
s-au

IFFLANO

pouaNo
UKTTAiNE

c.utcHt'.^

/
:

[r'f!i{.ttr *.,

incerc6nd chiar sd-l convingH de aceast& idee pe cancelarul Germaniei Occidentale, Konrad Adenauer. Acesta tnsl tmpdrt$gea anglofobia lui De Gaulle gi considera gi el ci solufia era dezvoltarea axei franco-germane. In decurs de numai zece zile, in ianuarie 1963, De Gaulle a semnat un nou tratat franco-german gi a respins cererea britanici. Mai mult, de Gaulle ia suplrat 6i mai mult pe britanici gi pe alfi parteneri ai sii din CEE pentru faptul ci luase elecizia de veto in mod unilateral pi o anunfase printr-o conferin[d de pres5 de Ia Paris. intrucAt solicitarea tr,{arii

-r.

rHutlfi.rPY,

...i

t
t
MATJA

'".1
{,.-{
CyonUS

Britanii era la pachet cu ale Danemarcei 6i lrlandei, gi aceste dr:uA {5ri au fost respinse. Marea Britanie a aplicat din nou in 1967, dar Charles de Gar.rlle i-a respins din nou solicitarea. DupS demisia lui, din L969, Marea Britanie a aplicat pentru a treia oar5, de aceastl datd solicitarea fiindu^-i acceptatd, impreunfi cu a Danemarcei, Irlandei qi Norvegiei. In urma negocierilor din 1970-71 privind statutul de membru, Marea Britanie, Danemarca gi lrlanda au aderat in cele din urmh la CEE in ianuarie 1973. Norvegia nu s-a

TEGENDi

I Membrii fondorari oi CCEO, ffi Primo axtindere, 1973 f .i I dnro cxtindare, 198l'86

1952

Harta 3.1 Dervoltarea UE, 1952'86

M'
ffi
ffi
l$l
'i!i:

96

SA IMIELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

EVOLUTIA UNlUNll CUROPENE

97

aldturat, datoritd unui referendum public din septembrie.LSTS,

care s-a opus statutului de membru. Cei $ase au devenit astfel cei Noui. O noui rund[ de extinderi a avut loc in anii 'Be lirgind granifele CEE spre sud qi vest, Greciainaintase prima sa propunere oficiai& c{tre CEE la sfArgitul anilor'5O dar fi.rsese refuiat5 pe motivul subdezvoltErii sale economice. I s-a acordat statutul de mernbru asociat in 1961, ca o acliune prenrergHtoare aderlrii depline, care ar fi avut loc mai devreme, dacd nu ar fi existat

Est a intrat "pe uga din spate", prin reunificarea Cermaniei 1990, pAn6 in 1995 nu atl mai avut loc alte aderlri.

din

lntegrarea economic5 gi social5 (1979-92)

incep&nd cu anul 19S6 CEE era cunoscutH sub numele simplu de Comunitatea EuropeanA (CE). Statele sale membre aveau o pCIPulafie totali deSl?milioane qi reprezentau aproximativ o cincirne din comerful mondial. CE avea propria structurd administrativ5 gi un organ legislativ independent, iar cetEfenii s5i aveau reprezentare directX (dar lirnitat{)in Parlamentul European' Cu toate acestea, progresul spre integrare nu a fost neted, Crearea unei piele comune era unul dintre obiectivele de bazd ale Tratatului de ia Roma, tlar in timp ce uniunea vamal& exista, barierele cdtre libera circulalie a persoanelor gi capitaluiui

lovitura militar5 din aprilie 1g67, Prin revenirea guvernului civil in 1974, Grecia a solicitat imediat statutul de stat membru, suslinAnd cd asta i-ar sprijini tentativele de reconstruire a democrafiei, Comunitatea a fcrst de acord, negocierile au fost iniliate in1976, iar Grecia s-a al&turat in 1981.
Spania qi Portugalia solicitaserd negocieri pentru statutul de membri asociali in 1952, insH ambele state erau dictaturi. Spania a ob{inut un acortl privind schimburile comerciale prefereirfiale in 1970, iar Portugal iatn1973, dar statutul lor de membri ai CEE a fr:st luat in serios numai dupd risturnarea regimului Caetano din Portugalia in 1973 qi dupd moartea lui Franco din Spania in 1975. In ciuda sirdciei relative a Portugaliei gi Spaniei, a problemelor privind drepturile de pescuit gi a ingrijordrii privind emigrarea spre nord a lucrfrtorilor spanioli gi portughezi in cdutare de lucru, CEE considera cfi statutul de state membre ar fi incurajat democrafia in peninsula lbericl qi ar fi adus cele doul firi mai aproape de NATO gi de Europa de Vest. Negocierile au fost inif iate in1978-79 Ei ambele state au aderat in 1g56, Cei Zece devenind astfel Cei Doisprezece. Dublarea num5rului de membri a avut anumite consecinfe politice gi economicel a sporit influenfa CEE, a complicat procesul de luare a deciziilor, a redus influenfa in ansamblu a Franfei qi Germaniei, $r, prin acceptarea statelor mediteraneene mai sdrace - a modificat balanfa economici internd a CEE. tn loc s& aibd in vedere continuarea procesului de extindere, Comunitatea Europeand era decis& si se axeze pe consolidarea relafiei dintre Cei Doisprezece. Au fost primite cereri din partea Turciei (lgBT), Austriei (1989), Ciprului qi Maltei (1990), dar deqi Germania de
lr
#,:

in domeniile tehnicg de sdn6tate

nu au fost tndep5rtate (inclusiv diferitele standarde nafionale gi de calitate, precum qi ni velurile de impozitare indirect&), afacerile europelle nu aveau o concuren!f, corespunzf,toare pe piala mondiali, iar oarnenii
de qtiinfd gi industriagii nu colaborau. Se considera ch nu putea exista o piat6 unicfr adeviratd fdrd o monedi europeanf, comunX, aceasta fiind o idee controversati, deoarece ar fi insemnat o

in terrneni pierdere semnifieativfi a suveranitElii nalionale gi ar {i reprezentat o trecere insernnatX spre neofunclionaligti uniunea politici. Aceste chestiuni au inceput s[*i preocupe pe liderii CE, care au replicat prin cei trei pagi cei mai importanli din procesul de integrare duph semnarea Tratatelor cle la Paris gi Roma: lansarea Sistemului Monetar Huropean, acordr.ll privind Actul Unic European gi Tratatul Ilniunii Europene. Tratatul CEE sugerase necesitatea de "a coordona" politicile economice, dar nu acordase Comunitifii puteri specifice peniru a asigura acest lucru. De aceea, coordonarea fusese minimE. Un nou impuls a fost obfinut in 1969 prin schimbarea conducerii din Franfa gi Germania de Vest: Preqedintele Georges Pompidou fusese mai pu{in potrivnic decit de Caulle in ceea ce privegte consolidarea relaliilor CE, iar Cancelarul Willy Brandt fusese

t sr-]

98

SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

EVOLUTIAUNIUNIIEUROPENE

99

lol l-i
i,

in favoarea uniunii

monetare. Ttrrbulenfa sistemului monetar internafional de la sfArgitul anilor'50 a accelerat qi a consolidat aceaste ideq dar liderii CEE nu se puneau de acord daci s{ realizeze mai intAi uniunea economicd sau uniunea monetari (Urwin, 1995, p. 155). Prirrcipiul de uniune economici qi monetarl (UEM) a fost

lrnr ia'i
l=-i
l-r t1-

din 1986 Caseta 3.2 ActulUnic European

a fost considerat in nrare Adoptarea Actului Unic Etrropean t"i'*"ii-*potto"t ei de succes in procesui

iflr \{t)

I
'

i i

;:ffi;';;";;p"t'r
r

ili*"g;tJurirop"'"a

a avut ac la Tratatul de la I{onra' Acesta

l;! l)-l l</)

dezbdtut in cadrul unui summit din 1969 al liderilor CEE de Ia Haga, prin care a fost ohtinut un acord privind controlul fluctualiilor valorii monedelor nafionale qi luarea unor mdsuri mai ample pentru coordonarea politicilor economice na{ionale, In august 1971, administralia Nixon a eliminat standardul-aur gi a semnalizat sf6rgitul sistemului Bretton Woods prin impunerea unor contrcrale asupra veniturilor pi prefurilor interne gi prin fixarea unei suprataxe asupra importurilor. Acest lucru a determinat o puternicE turbuleniS monetari internagionalh, care a fost exarcerbati in 1973 din cauza rdzboiului arabo-israelian gi a crizei energetice mondiale. Deoarece numai Germania de Vest, f5rile Benelux gi Danemarca erau capabile si-gi menfind monedele nationale relativ stabile, obiectivul de realizare UEM p6ni in L980 a fost treptat abandonat. In 1979 a fost lansatd o noui inifiativd, cunoscutd sub numele de Sistemul Monetar European (SME). UtilizAnd un Mecanism al Ratelor c{e Schimb (MRS) bazat pe un instrument contabil cunoscutdrept Unitatea Monetari European5 {ECU) (v. Capitolul 7 pentru detalii), acesta avea drept obiectiv crearea unei zone de stabilitate monetard in cadrul cXreia guvernele sd ia rn6suri pentru a-gi mentine moneda nafionald ia un nivel c6t mai stabil. Se spera ca ECU sI devini metocla obiqnuiti de achitare a datoriilor dintre membrii Comunitf,fii, pregdtindu-i din punct de vedere psihologic pentru ideea cle morredH unicf,. SME a contribuit la stabilizarea ratelor de schimb, iar in 1,989 Preqedintele Comisiei )acques Delors a decis sd ducd UEM un pas mai departe, prin elaborarea unui plan alcdtuit din trei etape, care sH aibi drept otriectiv fixarea ratelor de schirnb ;i sd transforme apoi ECU intr-o moned{ unicfi. Aceste sperante au fost insd spr"rlberate de speculaliile de pe piala monetard mondial5, determinAnd retragerea Marii Britanii gi italiei din MRS gi devalorizarea

multe consecinle imPortantc:

cea mai mare din A creat piafa ur"ricd qi unitatea comercial5 vamale qi ale paqalume. Multe dintre controalele interne eliminot"' bincile qi companiile i"t ;;.b;;; '"d;;;; reaiderr{ii CLi erau Duteau face atacerr rn cadrul Comunitfr[ii'

si-si cieschidi contu i;";;"'f il;;;;';,' ;til;ceasca' in Comunitate' protecoriunde ilr"."* li si oblin5 pensiiiu' il"g;i' -uttopulurile asupra'oricirui tionismul a devenit la telecomurrica{ii' au eiectricitilii ffi;:'* ;;;i;";";
fost desfiintate'

ri

r o . r r

pentrtt institufiikrr comunitare responsabilitf,li de la Tratatul in cuprinse noi arii politice to*'i*' i"u"seril precum il;;, .Ln1 u' fi mecliul' cercetarea qi dezvoltarea/ qi Politica regionaii' de.Justifie gi a creat A atribuit noi puteri Curfii Europene a.audia anumite tipuri Curtea de Priml i;;;H- P*tru uut'*"t de lucru al Cur[ii de de cauze 9i p""t'o^u
acorclat

JustiIie. 'e

'lJi"J

noi puteri Consiliului Consiliul n,top"J'i'9i'u uitiUuit European' Parlamentului Minigtri 9i Politice Errroperre (coordoA acordat statut reg;iCoop"tetii sta:ele-mYnbt" t:-lTI co narea politicii "*t;;;J;Jntn' curopeanh 9i s6 se axeze mal ."iuto"u in politica externd apirall qi.securitatea' ;;i; p; problemele privind qi monetarS intr-un economicd uniunea A transformat de euroiargon
obiectiv CE 9i a pto*o"^t'toeziunea"'cuvint
desemn&nd bogate ale CE,

dintre qefii de guvern prt'n acordat statut legal intAlnirilor de

pirlile. sira-ce 9i al*i""'l"t aifer*n;etor dintre cu doud viteze"'

""ita"a

uttf"l

"huropi

Portugaliei 9i Spaniei' in mod monedelor nalionale ale lrlandei, speculaliile qi a sporit stabilitatea

;;;;;,;

;;i;;; "H*;;i

'B,gE r E s3 rE i rs-E E.H E-q EE it iE [! I EfiIEf; = = sEEEE rggE$E rEE ii*Ei gtEEE il $-E; E g Er*IAE U g E.E H b
O

3 c I;EEB$EE ;E?[E rgXilE;HEE eI EEIiiHHEEiE 1=

tE at E*?EnrErEi+EEi?ettuEEga[ffEflae EE ++6l:[?5c6 fiEit- E E;*;HEtE Hf F"sE'H H E"fEe,r; H E #E+3 ta;i H i5 [tgHE E i;'ur E;ti"HEEt'f#E;i

ggi

[eltEEflcttgflIEEEitiiBFE E IBE+ElaEEEEfrI
e s :qgE

.:r s'Bait *E EE{ :tE fEEteatre?;sit 1?tEEEtE E ?f EE.$EHE Eg+i E? EgH HTa;E EE!g'E1 fiiEi EE EEI?BEEEtE??$Eif{= HtEE*IEEEE g a E'; n &xr'9* o 8 ll F ES H.E r E iE"{ [j'ES.e s u* E--,I d ; - ;*t ;lI ftpE.g8:3 YEUL= 5& E =E tet-?g :! ; ?.E ?r71Ei

iiEEHE{f :ET PE!r

H'B"F

;F'E

-* -*igt;tlgEgagggffgt
.u

s- *.8 I

++
*$E E$Eg$i$gEgsrl$a*

tgE

giegal*g,

s
a

EI fiif g*
gg,

iFEu$fEfF;Ig
H+ $E

*rfifiigE*fifrE$f$Efgff#$E$fur'E
ggiggtgggggg

ifrggt

ggggttgg;g
E

gg

gEii

gEi,gtftt*EuE**$Egg;tf$Eg,g gf=
$ $E

rf*

;::i::!itj:li!

rrr:r:tilri':i:rt:tii

cldM

102

SA1NTELEGEM UNIUNEA EUfiOPEANA

EVOLUTIA UNlUNli

EUROPENE 103

a fScut un pas inainte in 1,989, prin Carta Drepturilor Sociale Fundamentale pentru LucrEtori (Carta social[), care promova libera circulalie a forfei de munc6, remunerafia egal4 condifii de viald gi de muncX imbunEt6fite, libertatea de asociere gi protecfia copiilor gi ac{r:lescen{ilor. Problemele sociale reprezintd in prezent o arie politic8 centralE pentru UE, multe din aclir"rni fiind intreprinse de guvernele statelor membre in conformitate cu prevederile legii UE. Aceasta se ocupd de chestiuni variate curn ar fi sdnitatea gi siguranfa la locul de munc[, invoire de la locul de munci a p5rinfilor, sHnitate publici gi programe de asistenfd pentru persoanele gi bXtrffni. in ciuda interesului sporit acordat cr:eziunii, diferenlele regionale existS; diferen[a intre nivelurile cele mai mari gi cele mai mici ale veniturilor in UE este de doud ori mai mare decAt in Statele Unite, qi nici UE, nici statele membre nu au fost in stare p&n5 acum s* rezolve problema qomajului, care a reprezentat 9% tn z*na Euro la miilocul anului 2004 {gi aproximativ 10% in Franla pi Germania), in eomparafie cu 5-6% tn Statele Unite qi japonia. Tratatul de la Amsterdam (v. mai jr:s) a incorporat Carta Socialfi in tratate qi a impus ca crepterea r:cuplrii profesionalele si devinl un obiectiv UE.

conform unui intre timp, politicile externe erau coordonate (CPE), care a avut nrr)fes denumit Coopelarea Politicl Europeali t"rnlL:,1 politicii fi declarafia :'"i;-;; ,,",.."t. ini1iilc, cum ar uonven{rl}or semnarea ig ait L970 privind Orientul Miilociu 9i p;iizind spriiinul l6ril*r srrace' ln |0is' qiT:l,T:::]:: italian Aido Moro a semnat Actul Final al Conterinler Pnvrllu (T:1a avut loc la Helsinki) Securitatea qi Cnoperarea in Europa cele din "in numele Cornunitilii Europene""CPE a ob{inut in secanumite in bine ,rr*a ,rr,r,t legat prin AUE' A funclionat iar proactiv' decAt reactiv ti:are, dar a ovut rrn catactur mai muit ailn'qa sA reu$eau nu curnpene cie cele mai multe ori guvernele clar in timpul crizei din devenit a iuc'u Acesfi la acelagi acord' de citre ilolf din 1990-1991, izbucnite prin invadarea Kuweitului regimul apel-la Irak, cAnd Comur,itJtea, i" l"uu*Uiu' a f[cut de petrol ale irakian gi a impus un**-Uutgo asuPra importurilor iout totugi inrplicate in acestei !iri, ,"lar pt,1l"e liate'***b'* u' mai clarin 1998' cAnd r.iDosta rnilitart, A.uriiu.ru a clevenit Ei a arneniulat lrakul cu ;,5A ;;;G;r;;tte ;;M.rea Britanie cfnd mic6 it&surd miiitare, d".;-;;;;t aprobate dec6t intr-o

;;;dd

nc{iuni
r,te

De la Comunitate la Uniune (1992 -)

Ideea controversat5 a integrlrii politice a fost pentru mult timp iisatt deoparte, deoarece se considera ci uniutrea politicd nu pu* tea avea hc f6rh uniunea economici. Mai fuseser6 ffrcute citeva incercfrri nereupite cu Comunitatea PoliticE European6; in 1"961 se incercase elaborarea unei carte prin care si fie stabilite conditiile

ceilalli Parteneri UE' pozifia de conducere a Franlei in Fiind hotXr:At se 'eufi'me Fontainebleu din 1984' cadrrrl CE, la Consiiiut Europea'-t din concentrat asupra iemei preSeclintele Francois Milterind era iunie i985' sd se cearS uniunii politice, ceea ce; dus,la Milano' in (CIG) care sd convocarea unei conferin{e interguvernamentale Reztrltatul acesteia a fost sc ocuPe de realizarea uniunii poiiti"*' la summitul ConsiTratatul a$upra U"i"niiEuropene' aprobat 1991 qi semnat de clicembrie 1i;;;;;;;plan cte l, tvtu"t*itt1tin cadtul CE in februarie rninigtrii ile externe gi ai econermiei din :iggii". Cuu*ta 3.3)' pi'ieott'l c{e tratat a inc}us obiectivul uniunii lucru' astfel incAt s-a federale, dar Marea Britanie s-a opus acestui

uniunii politice (Planul Fouche! vezi Urwin, 1995, p. t0a-Q. O alti inifiativ5 a fost luatX prin raportul f)avignon din 1970 care susfinea coordonarea politicii externe, intdlnirile trimestriale clintre cei gase miniqtri de externe, corelarea acliunilor ambasadorilor CE in capitalele altor !firi gi trasarea unor instrucfiuni CE comune pe diferite asPecte pentru acegti arnbasadori.

rlecis'buniuneainceincemaistrenslintreceti[eniiEuropei' de cethtean"' in care deciziile sunt luate cAt mai aproaoe trebuia raPenru u intr^i,r,i[I;;;;*""ide la Maastricht politice dezbateri tificat de toate c*te iz s?ate mernbre. Au existat tratatul dar prelungite in frfur.o n'itanie, Franfa 9i Cermania' alegitorii de ta"O afost respins a primit cea mai *,t* i""i'"'e

F
$ !i
$i

ti

r04

sA INrELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

EVOLUTTAUNTUNIIEUROPENE

t05

Caseta 3.3 Tratatulasupra Uniunii Europene din 1992

La fel ca Actul Unic European de dinainte, Tratatul asupra uniunii Europene adesei denumit Tratatul de la Maastricht - fundamentare * a adus modificiri Ia acordurire dintre statere

Parlamentului European i s-au alocat noi puteri, inclusiv o procedurtr de codecizie prin care anumite pdrfi ale legislafiei sunt supuse unei a treia lecturi din partea Parlamentului European, inainte de a fi adoptate de Consiliul de Minigtri.

membre ale UE:

r r r

politica sociali.

ar fi protec{ia consumatorului, poiitica privind sinitatea publici, transportul, educa[ia gi (iu excepgia Marii Britanii)

stabilit de Pregedintele Comisiei Jacques Delors in igSS. Responsabilitatea UE a fost extinsf, spre noi arii politice, cum

care erau statele membre dispuse uneori la compromisuri, s-a aprobat in cadrul Trataiului de la Maastricht un acord mai deosebit: in loc s6 se dea noi puteri Comunittrfii Europene, au fost creafi trei ,,piloni,, gi in_ treaga structurl a fostnumiti ,,Uniunea Europeini,,. primul pilon includea cele trei comunitXli preexistente (economici, a cdrbunelui 9i ofelulur, gi errergiei itomice), iar ai doilea gi ai treilea includeau doul arii in caie urma sI aibi loc o coopera_ re interguvernamentali sporitd de naturtr oficiali: o politica Externi qi de Securitate Comund (PESC), gi afacerile interne gi justifia, De PESC erau responsabile guvernele individuale, nu U!., Acordul privind pilonii repreiint; o strategie diplomaticl relevantd pentrg intrelegerea UE de astlzi. A fost aprobat un plan pentru crearea unei monede europene unice pAnE in ianuarie 199? confirmAnd esenfa planului

ReflectAnd mlsura

in

danezi, intr-un referendum din iunie 1992. A fost insi acceptat cu greu printr-un referendum din Franfa in septembrie, astfel incAt confinutul siu a fost dezbdtut mai departe intr-o int6lnire a Consiliului European de la Edinburghin decembrie 1992. DupE ce s-a clarificat faptul ch danezii puteau si resping5, daci voiau, moneda unici, tnlelegerile privind aperarea comunH, cetdfenia europeane gi cooperarea in materie de justifie gi afaceri interne, s-a organizat un al doilea referendum in Danemarca in mai 1993, iar tratatul a fost aprobat. Intre timp s-au mai purtat gi alte discufii cu privire la extinderea UE. La intAlnirea din iunie 1993 la Copenhaga, Consiliul European a aprobat un set oficial de condi;ii pentru calitatea de membru UE. Cunoscute sub denumirea de Condifiile de la Copenhaga, acestea impun in mod oficial ca statul solicitant: (a) sd fie democratig si respecte drepturile omului gi statul de drept, (b) si degin[ o economie de piatl liberd gi funcfionalA 9i sd aibA capacitatea de a face fatH presiunilor concurenliale specifice capitalismului; (c) s[ fie capabil si-gi asume obligaliile acquis-ului comunitar (corpul de legi 9i politici deja adoptat de UE). A stabili

in dorneniul imigririi 9i aziiului. a fost ireattr o agerrfie europeanfi de informafii in domeniul poliliei (Euripol),

S-a decis sd se intensifice cooperarea interguvernamenta!{

a combate crima organizattr pi tralicul cle droguri, fost infiinlat un nou Comitit al Regiunilor 5i au fost,"porit" fondurile regionale pentru statele UE mai s&race. Cetlfenilor europeni li s-au acordat noi drepturi gi a fost creatd o'teti{enie" a Uniunii Europene: aceasta se referea, de exemplu, la dreptul cettrfenilor de a locui oriunde doresc in cadrul UE gi de a vota la alegerile locale gi europene.

pentru

in ce mdsuri indeplinesc aplicantii aceste criterii s-a dovedit a fi un lucru dificil, nu in ultimul rAnd din cauza problemei de definire a "Europei", dupi cum am v6zut in Capitolul 2. In anii'80 discufiile despre extindere s-au orientat spre alte state vest-europene, micar pentru faptul ci indeplineau mai bine criteriile privind statutul de membru. Pentru a-i preglti pe potenlialii membri, s-au demarat in 1990 negocieri in vederea creirii unui Spafiu Economic European (SEE), in cadrul c6ruia condiliile AUE sd fie extinse la cei gapte membri AELS, in schimbul cf,rora urmau sE accepte regulile pielei unice. SEE a intratin vigoarein ianuarie 1994, darincepuse deja s5 piard5 din

106

sA INTELEGEM uNtuNFA EUROPEANA

EVOLUTTA UNlUNll

EUROPENE 107

in ianuarie

aranjame.ntele pentru o pclritici exiernd u uE. s-a incheiat u* ac'rd privind obiectivul adoptfirii unei monede europene.,.ice
1999 gi

(ceea ce a insemnat activarca. Europoltilui) gi s-au

granifelorexterne, imigrarea, ocrparei forlei de mnnci, pofiiicu sociali, protecfia sAnite$i, protecfia consumatorului gi *u.lirlri; a fost intensificatd c.roperirea intre forfele nafionall de polilie

multe aqtept5ri de la acest tratat, dar uniunea politicH nu a fosf la fel de accesibilS ca uniunea economici qi monetard promovati cre AUE qi rratatul de la Maastricht, iar cei 1s lideri u, iostincopuuiii si ajungd la alte acorduri in afara schimbHrilor modeste tr;"ir; modificirile structurii institufiiror TJE tn vederea extindlrii. Au fost dezvoltate politicile privind azilul politig vizele, co.troalelci

UE, dar discu[iile ulteri*arc' s-i. i.cheiat * ce! pufin tcmporar. - in martie 2001, cirrd un refererrdum na;ionai a ardtat Ja se opun in mare misurfi statutului de "t.,"1i*,.rii ctiZi,lo farl membr"i tLE, din voturi contra 2301,. . Parlial ca pregitire a llrgirii spre est dar pi pentru a fine cor:t de progresul integrdrii europene qi, posibil, pentru a rar"" Uf mai aproape de uniunea politicfi, in]g9TAOA} s_an semnat alte doufi tratate. Prirtul a fosi Tratatul de la Amstercram, care a fost semnat in octombrie 1g97 gia intrat in vigoare ?n mai 1999. Erau

in prezent, in afara Norvegiei, existl alte cloud fdri vestice europene care nu fac parte din LJE: Islanda gi Elvelia. Islanda, avAnd o populalie de aproximativ 300.000 d* ," Uur"u* ln mare parte pe exportul de pegte oi mai mult "Ltet"r,i de iumltate din comerful sdu este efectuat cu uE, de aceea este foarte dornic5 sd adere la UE. El'i,e!ia, care a aplicat pentru a deveni membru in 1992, arespins SEE, dar in 199E era complet inconjuratd YE de state membre uE. soricitrrile ca Er'efia si-gi deschida ur'rtostrizile perltru camioanele UE qi pc,ntru comerful intra_UE au crescut presiunile pentru aderarea ei ca membru

putere, deoarece Atrstria, Finla.cla, Norvegia gi Suedia ce*iseri devini membri CE. Negocierile cu aceste patru state au fost i.cheiale la inceptitur ur'rrliri 1994 qi toate, cu excepfia Norvegiei (unde un referendum s-a opus din nou statutlrt,ri.ie mem#j, au aderat la UE in ianuarie 1995.
s.I

I")

|SELAt{Uri ^\,..r''l -'\ .a

I

('

,,?

-\l )(_.

vl

I
.tl *
a

itr!
rrcer-rnA
Mcmbrii cxi:hnfi
Germoniq

dr

Est, 19?0

A hcio oxtindcrc, 1995 A polro cxtindare, 2001

t*U"i_rat;iit

extinderei spre est.

Harta 3.2 Dezvoltarea UE, 1990-2004

108

EVOLUTIAUNIUNIIEUROPENE
SAINTELISEMUNTUNEAEUROPEANA

109

Mai pu{in radical Ei pompos decet AUE sau Tratatul de la Maastricht, obiectivul fundarnental al Tratatuh.ri de la Nisa in decemhrie 2000 gi semnat in februarie 2001 * era - aprobat de a realiza schirnb6rile institufionale necesare in pregHtirea extinderii spre est qi de face ca UE sli devinI mai c{emocratic5 9i transparent6" Acest obiectiv s-a dovedit a fi r: decepfie, nerealizA:rrl altceva dec6t modificarea strurturii irrstitu[iiior:, inclusiv crcgtere;r dimensiunii Comisiei Europene gi a Parlameutului Europeair gi redistribuirea voturilor ?n Consiliul de Minigtri. I-iclerii ettlopeni au fost luafi prin surprinderein iunie 2001, c6nd alegitor:ii irlandezi au respins corrdiliile tratatului, opclnenfii argumentfind ci acesta implica cedarea intr-o prea rnare misu16 a controtului nalional, ceea ce-i ingriiora din cauza posibilei pierderi a neutralitfilii irlandeze. A avut loc o a doua rundd in Irlanda, in actombrie 2002, dupi ce Ii s-a gai:antat irlandezilor faptului cd neutralitatea !6rii lot in materie de securitate va fi

ryi

ianuarie 2002; cele 12 state monezile au inceput si circule tn monedele" na[ionale in m.artie' ;rle zonei Euro au t*"""tr' la Europei avea oarx ai" upot' romanh' maioritatea

i;;;

o monedd comunfr'

;ila

in februarie 2003' Tratatul de la Nisa a intrat in vigoare au iost aProaPe insesizabile' riar modi{icdriie pe t"*-f"-- 'A"s rnai ampre despre necesitatca rlcoarece existaseri a"iu Jir."tri mai aproape de cetx[eni La ea UE si devind *'i d;;;;;;ticb Ei din decemtrrie 2001 s-a decis Consiliul European J* f" i""ft*n Europei' sb infiinlarea rr",*i to"iinliitutu tX clec.i"fX,viitorul simplifice si constitu{ii care r.:laboreze un tratat ut"ptu-"nui modalitatea celelatte tratate' sE decidd 6i sd inlocuiascA toate UE qi statele membre' si creasca cle clistribuirc a put;;i;"" Uf' stabileasci rolul parlamentelor rlemocrafia qi o ex'X "fitucit'teu f" cadrul UE 9i s[ pregiteascS drttmul pentru

"rii."ril tindere uiterioarE'

f

respect*hi. Tr:atatul a fost aprobat cu o majoritate de 53%, tn parte gi pentru cX prezenfa la vot a fost mai bunfr' intre timB UE a fXcr"rt un pas c{ecisiv tn plan ecnnomig prin

adriptarea monedei unice la inceputul auului 2002. ln 1995 se luase hotdrArea ca aceastd moned5 sX fie denumiti Euro, iar planul convenit prin Tratatr-rl de la Maastricht prevedea ca 1t1 tele participante si-gi fixeze ratele cle schimb in ianuarie 1999. Exisiau aga-zise "criterii de cr:nvergen!5" care erau considerate obligatorii, printre care fixarea unor limite asupra deficitelor bugetului nafional, datoriei publice pi inflaliei, Precum qi a ratelor clob6nzii pe termen lung. La o corrferinffi special5 UE la nivel inalt din mai 1998 s-a decis ct tq:rate statele, cu exceplia Creciei, indcplineatr celc patru condilii, dar opinia public[ r;i politic6 din statele membre era imp&rfitf, cu privire la care stat va trebui sau va dr:ri s5-qi fixeze ratele de schirnb' In timp cq in '1998, ratele inflafiei erau sc6zute in statele membre, ratele 6omajnlui erau mari, iar rata clezvoltxrii industriale era in scddere in unele dintre ele. Exista cle asemenea o opozifie publicd semnificativX fa!6 de ideea de monedfi unicf, in unele firi, in special in Marea Britanie gi Germania. Prin urmare, toate statelq cu excepfia Danemarcei, Suediei gi Marii Britanii, au adoptat moneda Euro, iar bancnotele

cbruaric 2002 pand iir ;;1j;r00i sub la care au participat un total lrancez Valdry Citt"a O futaing' UE si 13 [iri candidade 105 reprezentanlialn ri ttute"memb'e de qi din Europa de Est, din celc 28 te din zona medite*,,uu"x Conven{ia European' parlamente rl*tio""il ei'Jitt ruttu*entul cele privind existen[a inclusiv propuneri'
a

Europcne s-a reunit din Conventia asupra Viitorului Uniunii

conduce.Lu e*-pr"5"dinielui

;il;;;ilintu

clezblltut.,rr*"'o"t *i"t

de externe al UE,

cle securitate Comisiei Errop*"u,*p;i*;; "-!grri 9i lesi urmatt si'aib5 alecHrei *Uf' UE, personalitatea itlriJit' ialionale in ariile prioritate irr fa{a t-lt;'"';;;J p"tu*"ntele

t-tr

Eia unui ministru 'fconsiliuluiEuropean Ll'*a rie limita numIrului de membri ai

comunii

d'113f1:':.1t: 5:::'5ffiJn*;;"iil uE' n""r*t''"'1"'* 2004) pentru a alun8e qi iunie 2003 ;;hrffi;.iean (decembrie * ia momentul ae tratat' care !a o inleleger" "d;;;;;tut'i unor referendumuri pr'rblice elal'ror5rii - urma ui fi* "'pt" it't maioritatea state'lor'memsau unor voturi gu'"i"'**"t'1* la nriilocril anului 2004'au -fectuate i:re ale UE. Deqi t*J-f-istatelor membre

a popurafiei ciemonstrat cr marea maloritatea pulin* sPerante ca votul si cra in favoarea ar"*""rri, "xistau fie simPlu'

'c"+ 5'; L.

Glr
<tt t- .d .lE t

tt^ -iLL
)fi)l

nic4J
A( -vt

iE-E i I [iEifl{tgEtEiit EEEEEtE

I:E $EMggg$EEEfr

I;*iEflGII#EE

--l. )i E.E cJ., ( u'r 4

o.,(
14

ts:

r( ':6J!
vj
l-t

q'r L!( i 0)(

Ei )( +
.;1

A) '

Fi

{J A"jPt ($!rdi k; E*

Z iagati p**+saa EiiEEEEt? !i?

!( !r r.l X cdI Li' )ad L, 0., bo ti L g U {Ej xEa &' U ? (6. a' ' -: ' !J .' r,5 ; 5. 8' Cr{ a u u xd .p. L 0, 0. a5 's o: L ! xd' ,o clt !a (] a ^t) 6 '*) H -o tr. ,(gn<J 6 L ,o lr 6J p.
><.
NI

a t-(
r

Er U(c.l O]

U. AJ: rsl v){ .|, (n : >6r U. (.) 14

0..)

tso!

.:

*)

Hl1attlfiltl,HtagffiI
i itI tilit
-

r* i li$iliigE' in g gt 1i r= 1==,2 z i**l'{E.ii E i: E- E - -- i I.t i

E
:A a)

ix

l:d lo l!. l+ ,LJ )A }F N :(J )F,{ rY !(J lqJ N i'-ol0J i6 .L )rel+ t'iU 1ro'{6 gi? I )rd af

'5

,!

'cJ }L

,(}.0-,,lJIL

rl& i(6 .L{

i6 rtEir'

I .; ,r1cr

r0,-t

i.* )) )tc 1J U J0t- ='r

i'-

)- i.E1i {L
.
<rd

:- :CL:'

.U
a)

E IEE{EE EIiEE$Ei

r;i{;EE,r

giIggItggggtiiggiiglggErlgi*Eiggff

:;fE;sep*isr[E]E*t*;*EgigetsHEE

s ;*

rI2

SAINTELEGEM UNIUNEAEUROPEANA

cercetarea qi dezvoltarea, condiliile de munci, cultura, protecfia consumatorului, educalia gi ocuparea profesionale. Viitr:rul UE pe termen scurt depinde acum in mare misurtr de ce se va intAmpla cu proiectul constitufiei. Pe de o parte, acesta promite - dupd mulfi ani in care noile tratate i-au adus periodic rnodificiri - sd asi6;ure o anumitd stabilitate qi un punct de referinfd relativ fix, prin care UE s5 poati fi infeleas6 mai bine. Pe de altl parte, constitu{ia este lung6 gi incapabild si inspire, gi creeazi ingrijorlri politice multora dintre cetSfenii UE. Procesul de ratificare nu va fi deloc simplu; un singur vot negativ s-ar putea sd reprezinte o provocare semnificativi in ceea ce privegte viitorul integririi europene.

CAPITOLUL

lnstituliile Uniunii EuroPene

O constitu{ie
Pentru EuroPa
Comisia EuroPeand (Consiliut de Consiliul llniunii Earopene

Minigtri)

Pnrlamentul EuroPean Curtea EutoPeand de lustilie Consiliul EutoPean Concluzii

adaptare.a.,institutiilor ...l)niunea trebuie sd ini{ieze t u c d as t fe t ; ; ;, tt i t i c it e s a.t e, p c n .r t tr uui ;;:; ;;;i s t ab it e as c d m ai

sale pi

si

*rZ'*"i-"gii
Pe mHsurd ce

uizibil ceea ce't'ace gi

d;; lili

ceea ce

ndzuiegte'

2oo]'' comisia EuroPeanf,

la fel s-a int6mplat Uniunea Europeand s'a extins' sale- Din nefericire' schimcu autoritat"u 9i pt"*'ii"j"tlii"iitr"t an1lo1 au creat o structur6 a"-' bdrile care au interveni prezintr riscul 9i de guvern6*a"t cu.'l'"; 'o"t"u i*bdri s-au rretrecut indeosebi

fG"f ;ffi?;a atJt'"f cle a induce .ontuz'el ;;t** tt.1.tj.$i i' ca un rispur,, l" r'"uoiil;;

to*p'o*isurile

lung asupra a ceea ce ar p.litice, fdrS vreo ,rrirni pe termen guvernarea Uniunii Europenc' irebui sd devini in cele din urmi NiJ aveau ca obiectiv includerea Tratatele de la AmsteJam 9i intervenfii
Tratat

pAni la urmd au oferit unor inovafii importan-te*'-dlr incorporate in Proiectul dc prea putin ,"*''iritliiu"'-'tti'iot European6' aflat acum in
deiiberare in statele membre'

Constitufion'f;;ii;il"ea

nu P:t.fi lesne comparate Instituliile U"i;ift;;oPene membre' Colegiul Comisarilor organele d* gu'u"tutt 'it nu "oiufot unui cabinet de minigtri' dar o entitate
este

cn

^'#i#;;;

113

14

SA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

lNST|IUTIlLE UNlUNll EUROPENe

15

intru totul. Parlamentul European are cAteva din puterile unei legislaturi tipicq dar nu pe toate. Comisia Europeand este o institu{ie birocraticE, dar pe l6ngI aceasta, ea reprezinti mult mai mult decAt atAt. Consiliul European gi Consiliul de Minigtri nu seamdni cu nimic din majoritatea guvernelor nafionale" Curtea
deJustifie este singura institufie care face o paraieli direct cu cele de la nivel nafional * define cele mai multe dintre trdsSturile unei curfi constitufionale tipice. Pentru a complica problemele, institu{iile nu se referd la o 'tuvernare", in accepfiunea convenlionalS a cuvAntului, pentru ci statele membre delin inci cele mai multe dintre puterile de decizie gi sunt r5spunzitoare pentru implementarea politicilor Uniunii Europene la nivelul lor. Pentru a rezuma activitatea institufiilor principale: Comisia Europeand inifiazd propuneri pentru noi legi gi politici, pe baza c5rora Consiliul de Mirriqtri gi Parlamentul European adopt6 deciziile finale. Odatd ce o decizie este adoptatd, Comisia Europeani rdspunde de supervizarea aplicirii ei de ctrtre statele membre. In acela;i timp Curtea de lustifie acfioneazi pentru a garanta cH legile gi politicile tndeplinesc condifiile gi spiritr:l tratatelor, in timp ce Cr:nsiliul European reune$te conducitorii

adesea comPlex' din cdnd in o imagine a unui sistem care este El argumenteazi de tact gi-titt**ttic greqit infeles' ;a"d nalionale interese de ci institu[iile UE sunt prinse intr-o refea interguvernade f" ctncurenli 9i forlele contradictorii dintre ele in ^?fr," gi ,trp.rJ,liottatitm le.atlaq pe fiecare

ffi;i

ii

mentalism rlirecfii diferite, d"r;;; ;;pre1i1ta ioi:$i qi obiectivelor veclere al tuturor intentriilor confederald a Uniunii EuroPene'

din punctul de o administrare

constitufie Pentru Europa

care descrie

scris 0 constitulie este, in mod tipic' un document puteril't dldelimiteaza structura unui sistem'dt ;I;;t"are'. iimitele cu privire la feritelor institufii d.;;;t?"re' prezinti cetdienilor in legiturd cu acele puteri, 9i specifte at"pt"iile.

;;;;t'";;;r'

ii

{i

* t
E
E.

statelor membre la intAlniri periodice la nivel inalt, pentru a ghida intreaga orientare a integrdrii europene. Aceast6 schili nu iasd sI seintrevadi mai nimic din nuanfele subtile ale eiaborf,rii deciziei europene, nici nu exprimS multele aspecte informale ale guverndrii UE: diferitele niveluri de influenfd exercitate de statele membre; presiunile politice gi economice care le influenfeazX deciziile; rolul cheie definut de grupurile de interese, corporafii, personalul Comisiei, grupurile de lucru specializate in cadrul Consitiului de Minigtri gi reprezentanfii permanen{i ai statelor membre; qi nici despre efortul continutr gi evolufia incrementalS care adeseori caracterizeazi elaborarea politicilor Uniunii Europene, precum cea de la nivelul sistemelor nalionale de guvernare. Acest capitol se referi la cele cinci institufii principale ale UE, descriind modul in care sunt structurate, ardt6nd cum sc incadreazi in procesul politic qi explicAnd in ce raport se af ld una fa[5 de cealaltd gi fald de statele membre" Capitolul inf5ligeazl

grto de obicei acceptabil de succint5' existtr preamendatl qi existi o curte vederi adoptate Prm care goate. fi a interpreta- constitufia' constitulional6 care a-re otitigali' de care vin impotriva evaluAnd legile 9i 9"u31"3te deetul de ciudat ".tiuite6ft?t Lucru confinutului qi printi;ii-t* to''tttlt"liei' asupra vieli influenld multf, Dentru o entitate .*,I"ru-"iat de Europeani a funclionat pand acum

ffi;;;.;-u;""ea
despre llzarea"

in schimb ghidatl de 1'1fe ffi; .orlriit.r1i" ofi.i"ie'-e fost dintre e{ectele unei constitu{ii. de tratate, care au "r"i-*"rt. aieptutui u! c.are au discutat adesea rJ tt"a['Je ;ii;;i;; o ionstitulie 9i desore "constitufionanevoia a",

1998' "fuU*u ordinii l.,.iait" t UE (v' Mancin i' t9gl;Dehousse' 3)' mul;i conducXtori europeni Capitolul 2; Shaw 2ffi;Citt;"I recunoascil Uniunea Europeanl au ezitat sE cedeze conirolul, sf, si consimtd 9i in felul acesta ca fiind un nou asepolitice' "it;j'J;il;ti"u" disculiile in ca tratatele s6 fie oiicial"recunoscuie meni unei constitufii' ale sA creeze Statele Unite CAnd liderii u,Jutitu"i au hotlrAt caracteriscare avea Patru AJ;;i"ir r"auttut o constitufie americar:l era un constitufia rAnd' ili i*P;ti"t tu' in p'i*ul itf imitAndu-le roluriie' puterile contract intre,ntiu'Ie ii'ffi "'

&

&

SA lN TELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

TNSTtTUTilLE UNTUNil

EUROPENE 117

scurti gi concis5, ceea ce f6cea sI fie cititE cu ugurinfi qi inleleasd de aproape oricine. in ar treilea rAnd, confinutul constituliei era suficient de ambiguu gi prevedea pufine detalii cu privire la puterile specifice de guvernarq prin aceasta lisAnd loc pentru schimbare pi evolufie. in sfArqit, a existat prevederea adoptXrii unor amendamente, clar - printr-o intamplare fericitr * ambiguitdfile fIceau ca cele mai importante schimbiri la constitufie sd vind ca unnare a interpretiriior judecitoregti ficute de curtea supremr a statelor unite gi de noite legi adoptate de Congresul Statelor Unite. Acestea au schimbat mulL dintre detaliile structurii de guvernare, permifAnd constitufiei sI exprime mai mult sau mai pufin valori politicq economice pi sociale predominante. Tratatele Uniunii Europene nu au avut nici unul din aceste avantaje- in loc sd fienigte infelegeri intre nafiuni qi 6uvern, ele au fost infelegeri intre guverne. In loc si fie concise, ele-au fost lungi, intortochea te gi plic^tisitoa re, adesea incurcdnd chiar specia l igiii in qtiinfele juridice, In loc sd fie arnbigue (gi in feiul acesta frexibile), obsesia conducdtorilor europeni de a minimiza gansele unor gregeli de in{elegere a produs documente care merg pAni in cele mai mdrunte detalii legate de puterile specifice ale instituliilor Uniunii Europene, de responsabilitdfile in domeniul politicilor UE gi de drepturile cetifenilor. $i in loc sI fie modificate numai prin amendamente formale, prin interpretare judecitoreascd sau prin schimblri in dreptul UE, s-au flcut revizuiri en-gros, prin adoptarea de noi tratate. Convenfia constitu{ionali europeand care s-a intrunit in 2002-2AB ar fi putut si profite de ocazie gi s6 faci o oarecare 'turdfenie de primXvari", urmfind modelul american prin intocmirea unui ctocument scurt, ugor de citit qi flexibil, care si inlocuiascd tratatele gi sl le ofere europenilor interpretdri mai bune asupra semnificafiei integririi. Comisia ar ii putut, de asemenea/ s5 profite de ocazie ca sI introduc6 unele declarafii incitantg prin aceasta stimuldndu-i pe europeni s6 o citeasci gi sd-i afle aspectele principale. Dar spre deosebire de autorii constitufiei Statelor Unitg care intocmeau un nou sistem politic pornind practic de la zero, aveau relativ pufine opinii de luat

gi drepturile. Apoi, a fost

in considera[ie

gi aveau de tratat doar cu 13 state americane

in

mare mdsur5 omogene, autorii constitufiei UE s-au confruntat cu provocarea de a rezuma o acumulare de tratate produse de-a lungul a cincizeci de ani gi sd find cont de opiniile nu numai a 15 state membre, adesea cu valori gi prioritdfi divergentg dar gi ale inci 13 staie candidate din Europa risiriteani. Rezultatul s-a concretizat printr-un document lung (mai bine de 300 de pagini), monoton gi generator de controverse" A fost ratificat de conducdtorii statelor membre in iunie 2004, dar numai dupd o dezbatere infierbAntatd. Pentru ca aceasti constitulie sd intre in vigoare, toate cele 25 de state trebuie sd o ratifice fie prin refe' rendum nafional, fie prin vot al guvernului.

Comisia Europeani
Procesul prin care sunt elaborate legile gi politicile in Uniunea Europeand incepe de la Comisia Europeand, trraful ei executivbirocratic. Comisia rlspunde de elaborarea ProPunerilor de noi Iegi 9i politici (v, Caseta 4.1), de supervizarea punerii in aplicare a acestor legi gi politici dupd ce sunt adoptate gi de promovarea intereselor generale ale integr6rii europene. Avdnd sediul cen-

tral in Bruxelles, personalul Comisiei Europene igi desflgoar[ activitatea in numeroase clddiri din orap, in reqedinte regionale pe tot cuprinsul Uniunii Europene dar gi in capitalele nafionale' Comisia are caracterul cel mai supranafional dintre toate institufiile UE. tn afarl de faptul cd a tncurajat statele membre sA-gi armonizeze propriile legi, regulamente gi norme in interesele indepirtirii barierelor comerciale, Comisia a fost gi sursa unora dintre cele mai irnportante ini{iative politicq incepAnd cu anii '60, inclusiv programul piefei unice qi lansarea monedei Euro. Euroscepticilor le place sd desconsidere Comisia, argumen' tAnd ci este prea mare, prea costisitoare gi prea puternicd, cE se amestecH prea multin afacerile interne ale statelor membre, ci nu are conducitori alepi gi cd are prea pulin6 responsabilitate public5. Dar de cele mai multe ori aceste critici nu sunt justificate:

I'8
,ji':,,1

SA INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA tNSTtTUTilt.E UNIUNII

EUROPENE 119

[!]:

Principala deosebire

Caseta 4. I Dreptul Uniunii Europene

r

[)t:ciziile suut acte de asemenea obligatorii, dar de obicei foar' te precise in scopul lor gi indreptate spre unttl sau mai multe
state membre, spre institufii, sau chiar spre particuiari, Unele sunt indreptate spre producerea Lrnor schimb6ri in atribu{iile

ii:::''

*"xm::::rii,l'ffiTilx:x':'J:"'ilffm"ml'::U",r:

#fiHrfi**-ffffi
,l:.^., :, 1e.re unel legislafii trebuie
Regytlamorfele sunt actele de drept

institufiilor Uniunii Europene, altele sunt indreprtate spre

probleme administrative interne, iar altele sunt emise cAnd

Comisia trebuie

sl

se pronunte asupra disputelor dintre

j1,-.,"q#:l'i:tri,if; 1-::ii-tifi r"ni..""iiu,ilff,,;il1:,|"1;1,'; care au izvor6t mii a""l1ry sec u n d a rc i^t'u"t .i,,"",";#""; ra" ii *i.]." ;,::ti
t iI

glrl:m: }.: i: r[* l:[+:.f {{if *l#r:v tt#,1,:i:!;'nn*"',,rra,a,er

"'''"
"rr rnai

statele membre sau societd{i. Recoruanddrile qi avizele sunt acte care nu au caracter obligatoriu. C6teodati se recurge la ele pentru a analiza reac[ia la o noui politici a UE, dar in special pentrtt a convinge sau pentru a clferi interpretare in aplicarea regulamentelor,
di rectivelor gi deciziilor.

il:l; ",; ;;
;J

oe lnguste ca scop,

"11il:T],Tisuri I*:i l" v.igoare r, . aruffi;,il#

dreptul nrtionrl. ,r-^;

ia r;.a'"i,".,,

tleriv"r mai puter_ or"r,,;,,aiJui;#,:,.jj,:jele tunvenfionale ale naf i6p.r^ nr"

jl;lji,llljjr:ect

apricabire,

de t.rrrprn"* i,l elemente_tc.ror

si
a

,J;;

;;

la irrceputul anilor '90 Uniunea Europeana adr:pta un numAr uimitor de legi, 6.000-7,000 pe an, dar de atunci numirul a sclzut la 1.500-1.800 de legi. Scdderea s-a datorat pe de o parte unei politici deliberate din partea Comisiei, de a se focaliza mai mtrlt asupra impiementlrii legilor existente, iar pe dc alti parte
PAnE

desivirgirii prograrnului piefei unice,

Conduc6torii Comisiei nu sunt alegi, intr-adevir, dar sunt numi{i de conducitorii aleqi ai guvernelor nafionale; in cazul in care ar fi fost aleqi, ar fi trebuit sE li se acorde tipul de independenfd de care chiar guvernele nalionale
se tem.

we reguli destul r^--., su"",i: n t acr esea t",ti n iu ;,:, J; ;y#: Tf,:[ii

Ti ffjX:l": j,TH':,

uti;ii; il

I
r

ce pr i ves te rez u

ta t

in treprincteri Ie ;" i, ._ Juli larca. inruDor srareror membre l'Jr,:;?;lT":,,tij,1:ii{i,:r:,?.:,y[:ff rlecidd ;,Ti,T.:ili:::Tr libertatea s6 in m,d infrlriJ, dus r riatcl

*$$'i;,j;;,i,il,::ffirul:]ffi il*,,:,ffi prodrrsd de

Tot adev5rat este cd acfiunile comisiei par a fi cAteodati secretoase $i anonimc, dar nu mai mult decAt acliunilor

administrafiilor nalionale chiar mai acceptabile.

iar in unele privinfe sunt

in acest sens.

:r l**l f; # r fiii I Hi"; ff x;ffiilxxn:*f sa transpund Ji;;.t#il',care stalele membre t' L reb u ie i nor ce __ .o*',1,1,t:o *_.,,rsrel buropene "i"t", i, I;;:,x?:xf;i:
:l :::!
s
i

fi

ce arlume

r"rr_[ii"rj

Comisia nu este mare in raport cu volumul sarcinilor sale, posedAnd un personal destulde redus (pu{in peste 20'000 de angaiali); astfel, este mai micd decAt multe ministere ale guvernelnr nafionale, iar costurile sale administrative reprezint6 doar 6uln din bugetul UE. Cel mai important, Comisia nu este un organism deci-

zional, ci doar indeplineqte dorinfele statelor membre

,20

sAIN]ELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

123 rNsTlTUTllt[ uNluNll EUROPENE

qi traducerea lelurilor generale ale integr5rii ?n ac{iuni specifice. Putere decizionald are Consiliului de lvlinigtri * care se afl6 sub controlul ferm al guvernelor statelor membre - gi Parlamentului Europeary ales de populalia Uniunii Huropene. Comisia este conclus[ de un Colegiu de Comisari cu 25 de membri (cAte unul din fiecare stat membru). Colegiul igi desfdgoari

ianuarie 2005 Tabelul 4'1 Comisarii Europeni'

Canisarri
Josd

Statulmentbrtt

Portaloliut

lr{anuel Barloso

Dur&o

Portugaiia Estonia
Franta

Pregedinte al Comisiei iVice-Pteqedinte; Alaceri Adn' Vice-Pregedinte; TransPorir::

$iim

Kallas Barrot Frattini

,,i.rru,lu", Bilanf 9i Anti-Fraudd

activitatea pe o durati de 5 ani gi funclioneazi asemlnltor unui cabinet european, elaboreaefi hotirAri finale cu privire la propuneri de noi legi gi politici, pentru a le trimite apoi spre aprobare. Unul din cei 25 de membri este desemnat pregedinte gi fiecare comisar are un portofoliu de care r6spunde, subiectele portofoliilor reflectAnd responsabilitdtile politice ale Uniunii Europene (v. Tabelul4.l). Potrivit Tratatului privind Constitulia EurnpeanX, numSrui de membri va fi redus in anul 2014 la cel rnult dou5 treimi din numdrul statelor membre, cu membri alegi pe baza principiuiui rotafiei. Comisarii sunt numili de guvernele lor nalionale, dar ei nu sunt reprezentanli nafionali gi trebuie sX depun6 un jurimAnt de serviciu, in care afirm5 cX renunli la ap5rarea intereselor nafionale. Nu existf, reguli formale in privin{a numirilor, dar propunerile cu privire la candidafi sunt analizate impreunl cu cele pentru funcfia de pregedinte, iar acestea trebuie sX fie satisfficHtoare pentru celelalte guverne gi pentru Parlamentul European (pentru cletalii asupra procedeului, vezi Nugent,2001,
p.82-8). Pe mlsurd ce puterile Comisiei au crescut, iar Uniunea EuropeanE a devenit o forf6 politied mai importantd, nominaliudrile in cadrr.rl Comisiei au devenit mult mai dezirabile gi mai

.lactlues

ri

CirnterVcrheugen Cermania
Franco

qi Vice'Preqedinte; intreprincieri

Industrie
Vice-Pregedinte; Iustitie' tate gi Securitate
Vice-Pregeclinte;

ltalia
Suedia

I-iber-

MargotWallstrdm
Ilenita FerreroWaldner

Rclalii Instilu-

de Comrtfionale 9i Strategie nicare

Austria
Belg,ia

Relalii Externe Dezvoitare Pi Aiutor Umanitar Sdn$tate 9i Proteclia Consnnra-

Louis

Michel Spidla

Markos KYPrianou CiPru

torului

Vlatlinrir

Republica

Cehf,

qi Ocupare'. Afaceri $ociale

OPortunitS!i Egale

MariannFischer
Boei

Danemarca Finlanda
Grecia

Agriculturi
Rura16

qi

f)ervoltare

0l1i

Rehn $tavros Dimas

Anr{ris

Extindere

Mediu
Piata

ClTarlieMcCreevY Irlarrda

Intern{

9i

Servicii

Piebalgs Reding

Letonia Luxemburg

Energie
qi Buget Programare financia16

importante, iar comisarii sunt acum deopotriv5 mai tineri gi mai "tehnocra;i". Figura dominanti in Comisie este preqedintele, persoana care se g5segte cel mai aproape de pozilia de lider al Uniunii Europene, Cuv&ntul "lider" ar trebui tratat eu ceva precau{ie, totupi, deoarece pregedintele nu are acelaqi statut politic ca al unui pef de guvern, ci este rnai degrabd "$eful Birocrat" al Uni-

DaliaGrYbauskait6 Lituania
Viviane
loe

Societate

inforrna{ionali

qi

Media
Pescuit 9i Afaceri
Pr:rlitica

Borg Neelie Kroes

Malta
C)landa

Maritime

in Domeniul Concu-

rentei

122
'AINIELEGEM

UNIUNEA EUROPEANA
TNSTtTUTilLE

UNtUNI EUBOPENE 123

Danuta Pcter
Jan

Comisarul Hribner Figcl

Sfutul membru

polonia

Porto/oliul

Tabelul 4.2 Pregedinlii Comisiei Europene

t958-1967

MandeJson l(egatul Unit

Slovacia

Politici regionald
Cornerf

Walter Hallstein
|ean Rey Franco Maria Malfatti
Sicco L.

Repubiica Federald

Germani
cu rtu ra si
t967-p7A
1970-"t972 1972-1972 1973-1977 t977-198L
1981-1985

potodnik Joaquin Almunia L.dszlo Koviics

Janez

Slovenia
Spania

,llIff lftffiHre'
$tiinfi
pi Cercetare

Belgia

Italia
Olanda (interim) Franfa Marea Britanie

Ungaria

Afaceri Economice gi Monetare Impozite gi Uniunea

Vamal5

Mansholt

Franqois-Xavier Roy Jenkins

0rtoli

Caston Eclmont Thorn

Jacques Delors Jacques Santer

Luxemburg
Franfa

1::1,J,,3x.,1',ii.1,liu-dintere,,;;; ii#,'fit[:,#:":tyni"d;;;;;;5ffi:,iitf l]glrgffi i[l:

ffi

,:,:Tfi

1985,1995 1995-'t999 1999-1999 1999-2004

Luxemburg
Spania

Manuel Marin
Romano Prodi ]osd Manuel Dur6o Barroso

ilfi

r"nr-rte r'-"#';:?;rili'o6nd oficiului _ ln ciuda tutur

Preeed

aproba rea Colegi u.

;Hllffi

*r,ruuliltHffi ffifltrttl]i;fiii,: guverner"

cu

Italia Portugalia

2004a

i:,Y.11

rem an ieze portofol

t',X:f:ilffi:;,:a "r*,* i pe term";';;;;"(.-;

i

sdu chiar

mri mulu

i.iJ"r' L"-?llil"?I

posibil i ti

1'

tffiT*:?::;
con
t

d u ce

Jacqucs
ra
I

D"il.;;;::ta

rea

**"r.i

ffi, ;ff ,:i'v +:# 1: t',":;liill I ; ;;; Il'XflLTJ'l*I;:i:] -'l 9: i*:

t,

de rostul
r I ?83

izat atrtoritatea.

ltL".::,.i",pff ;'x#:l;*:';Jffi ,l;:r,$:,*ff n.::i: Ififi:ffiilrtr a arrtren'a J;;;; tsuropeana;,,,"[ffi in murte

:'llf

"' minist,r !l ililil'Tffi

iumffi,1

l,:'#1,"**"',T#:: lr::;::::X#*lif .T:,:,5iflf'l'fi fer:ii cle ,,iiirirr"r"'Ilpnm ministru aI Luxembrrg;i,,;:;;;"

r;

u,Ufu :f :r*1",F,::::rt!"ui::;,TlTtff :[',,',X,# rsronat in masi in iantiarie ,qrr, * ,r*".1

acuzafiilor de nepotism gi incompeten{5 aduse impotriva unora dintre membrii s5i. Santer a fostinlocuit cu fostul prim ministru italian Romano Prodi, tn a cirui pregedinfie s-au aprobat Tratatele de la Amsterdam gi Nisa, s-a desfiguratConvenfia Constitufionald, s-a lansat moneda Euro qi s-a realizat extinderea din 2004. In anul 2005, Prodi a fost urmat de Jose Manuel Dur6o Barroso, care avea calitatea de prim ministru al Portugaliei (v. tabelul4.2). Exist5 puline reguli oficiale cu privire la modul in care este numit preqedintele (pentru detalii cu privire la recentelenumiri, vezi Nugent,2001., p,63-8). A devenit normal pentru conducitorii statelor membre si hotirasc{ numirea pregedintelui in cadrul reuniunii Consiliului European desfdgurat in luna iunie, inainte ca mandatul Comisiei sd se incheie, desemnAnd pe cineva acceptabil pentru toli gi pentru Parlamentul European. Numit pentru un mandat de cinci ani cu posibilitatea reinnoirii, prepedintele este de obicei un om cu o reputatie politic5 solidX, cu un caracter puternig cu abiliti{i de leadership dovedite gi cu o filozofie privind Uniunea Europeani care sE fie acceptatl de tofi conducitorii importanli ai UE.

124

SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

IIISTITUTIILEUNIUNItEUROPENE 125

Subordonat Colegiului, Comisia este impdrfiti in 26 de directorate-generale (DG-uri), care sunt echivalente ministerelor guvernelor nafionale, qi noui servicii (v. Tabelul4.3). Fiecare Directorat General este responsabil pentrll un domeniu particular de politici, are propriul s5u director general pi este repartizat unui comisar. Unele Directorate Generale sunt mai mari, posedi fonduri mai mari, sunt mai ocupate gi mult mai importante decAt altele, clasificarea fiind o reflectare a gradului in care Uniunea

Serviciile Comisiei Europene Tabelul 4.3 Directoratele Generale 1i

r?ctorstelc Genefile

)i

Afaceri cconomice 9i financiare Agricr-rlturh

Justitie 9i afaceri interne

Mediu
Ocupare gi Afaceri sociale Personal 9i Administralie Fescuit

lluget Centrul Comun de Cercetare

Ccrcetare Comer!
C--oncuren!6

Europeani este activd in diferite domenii de politici. Cele care au leg6turd cu afacerile externe, cr.r industria gi agricultura sunt mult mai puternice gi mai proeminente pe cfrnd cele care au legdtur[ cu pescuitul, energia gi educafia sunt mai mici Ei mai pufin influente. Frin rolul lor, selviciile trateazf, o varietate de probleme externe, ca de exemplu ajutoarele in caz de urgenld gi in scopuri umanitare; ele au programe externe de sprijin gi dezvoltare, problerne aclministrative interne, care se ocupl incl"rsiv de fraude gi eoruplie in cadrul institufiilor UE, 6i asiguri gi consiliere iuridicd Comisiei. Sarcina generald a Comisiei este sd asigure ca politicile UE sE fie puse in practicfi conform tratatelor (pentru detalii, vezi Hdwards gi Spence, 1997, Capitolul 1). Ea tndeplinegte aceastd sarcind in cinci moduri;

f iala intern5
Politici regionale Relalii externe
SAnHtate gi Protec{ia Consurnato-

IJezvoltare Irducafie 9i Culturi

rului
Societate

[,psrgie qi TransPorturi Ilxtindere

InterPretare
Seraicii

Informa!ionald

Taxe gi Uniunea vamalh

Traduceri

Eurostat

Oficiul de Publicalii
Secretariatul Ceneral Servicirrl de Audit Intern

Grupul de Consiiieri in domeniul

Politicilor

c[ principiile tratatelor sunt transpuse in legi gi poliiici. Ea define un

Prerogatiaele de ini{iere. Comisia se asigur*

Oficiul de Aiutor Umanitar Oficitrl de CooPerare EuroPeAid Oficiul de LuPtd Anti'Fraudi

Serviciul Juridic

monopol asupra proiectdrii de noi legi pi poate elabora propuneri pentru noi domenii de politici, a*a cum a procedat cu Actul Unic European gi cu pachetul Delors pentru uniunea econ*mic6 qi monetarl. Propunerile pot veni de la un comisar sau de la un membru al personalului unuia din directoratele generale. pot veni ca un rdspuns la o hotXrAre a Curfii de Justilie, pot rezulta din cerinfele tratatelor, sau pot reiegi ca urmare a presitrnii exercitatd de cHtre guvernele statelor membrg grup{rile de interes, Consiliul European. Parlamentul European;i chiar societ&|i private. Un nou act al legisla(iei trJE va prinde viaf$ ca proiect scris de c5tre oficialii de rang mijlociu in unul

apoi drumul din directoratele Senerale' Eligi va clntilla: cu par' discutat DG' fiind ;;,;;tt diferiteii niveluri ale interese de cle exemplu grupiri ii.lri.ttii din exterior (ca pG, fiind ame;'dat pe parcurs' in ,ri. :'r',I";ffiitjii., Comisari."i" ii" r.*a, proiectul va aiunge la.Colegiul o poate trimite lor, care o poate accePta. o poat* ietpinge' poate s[ amf,ne ir.,"ooi pentru refacerea prr:iectului sau este acceptata' ili"; It*ii-.irii' odaie ce propunerea gi consiliului Eutopeu, ua va fi inaintatf, Parlamentului

)='o

;.

;- .f

h iEzici**HHti;iEEb=q5iEi?! iatEt
e t.*r.111111t11a1att
z,
5 : E E5.E = E'EdE,"Y 2 EB H: H

ltttill
q
=p

11i1?
gE?Ei

Eg1?taeaBeEaai1leEa i;s'-11

E1E4g1g

i:a{* *E1.a1??l11a E E Ei:zEEiit",*EtEE Efi5EH E?E il"ra*Tg

.ltslUuti'E E* SE E lE;,.Eg * 3 i,a es e E-., o, v,A'i E-o=Z* T, E aE H * fl E! a c t i Ai'e i r"p { *,r c E 3 E ?f ? EE i'e'; e B d.gi'E ; i'v E

E a t; o aE *g.il8* 1 r'-eli E E -* i'.1 :a= 4 ?|ir.jTi'.Z = 1; H $Et7-n*;* titEEBi Ee;i,BIi _pi?,:,z;z E,r.E*iEEH=5?,t; _EE_x;,Li.E = E ,Jr.-=.EAtr:EF:'' l=rrTZtz.t. ,i

11l.Liia -..?El1g

6>
dd J/ ar

G',

(E

+,u-s-.r-g+i e HN

Y0i k'i m
U

n,

.r/.ru (d

gEI iEEEE N 3I o"E.i E;.E-s uE : E ir5 [g [*EIgBBEEEE EE?3i, !u [8,3E*EEr=E.PTg vgE*gEEiEEg*Eg 3TBgES}.EgEHEE iH$EE*
hU FU
-Qn

gE

,:
c

:PE:36fli-Fdrtg
B-E X a., F='i
C

PA-N!d--.).-:U

(616

o).*
UL 16Jd

6EEE,f{tE-tri*HI
,*E,gE'E

I EU i eH r E F rE 6,a:LeG
X

o.r

gEflEI[f#][
E

ft
4"L u#U

c'E .--

nt ,r

*E5;eEg"tfi::f;F; iiiffiallaHEffiEgg+it nEer[estflEE$]E ,i! Q.E F,X E g E 3,f ri I:

@U

;tH;q.EatE;E:==H rE;**n;IE$EEEs95EEE
'LU

UP^

ul a!t EryI U *.u) 2 tis 'E4"5';

rO

.pV

gE*EEafEeritEtBgfiEEt Pi;EIiE?ES: <:= rg us c f

g

ts

':

/uJfirF

''

128

SAINTETEGEM UNTUNEA TUROPEANA

lNSllTUTllLf LJNltrNll EUROPINE 129

n an{elor), m i n iqtrii ag ricutru r i i i; Agriculturd gi Pescuit giaqa mai a"prri".-f_r" asemenea, comisarul european relevant asiitX pentri , ,* *rigur* cfi ?n Consihu nu se pierde din vedere nici unul dintre irrleresele ;"j;;;;i; uE' Frecvenfa tntalrririlor fiecirui c;;r" este c.ndifionatd de importanfa domeniului s6u. consilirl-aro.erilor Generare 6i al Relafiilor Hxterne, consiliur u.ono*i"i gi iinanleror gi consiliur Agriculturii qi pescuiturui se intrun;;;il;"r, datoritd volumurui de activitxli de pe ordinea de zi, aur.*riii,e care trateazi arte prr:bleme se intrunese probabil nu**iJ* iu d""d pa;, h pr;;; ori pe an. Cele mai muite int,lniri nu arrerra mai mult cle o zi sau dou& qi se desfdpoarA in Bruxelles.

ae p*ilie*r,t." p"re",u*b;i'r;;**""t, in discu[ie. Cel llT:i:*l.,depinzAnd rmportant dintre acestea eite Consiliul ifacerilor-i"li-irr- mai ii "r Relatjilor Externe (cAcRE), .u." iu""uqi" miniqtrii d.e externe se.pune de acord in linii mari in ;"", ::,Y,?,,1.-,1rl"a rerafrrre rnterne qi externe gi si discute aspecte ae potili.i ,i"i delicate qi sr faci nrop.rneii,re noi legi. Minigtrii eco.omiei si finanfelor se intirnesc in caarur pcof]i lconsitut Economiei ii Fi

Parlamentul European. Cu sediul tr..Uair*, numitd Justus Lipsius din Bruxelles, consiliui 1oii.iri,,"*it consiliul Europene) este una din cere *ri i"t*rf"r"rnamentale uniunii dintre institufiile UE. El se compune din mini$'tiii ai,",.uAr,risJ;;iili;, nafionale, care se int,inesc in unur aiii u."r* i6"-""*it* Consilii Specializate (Tehnice), ;* "n"x

acesta ('to-legislatori,,). Odat{ ce Comisia a propus o noufi lege sau politic5, ea este ,ezbdtut, 9i amendatr d*.*tr* de Minigtri gi de c6rre

gindeascd mai intAi Ia Cornisie tEi ,a o i"_probe), uitdnd ci, de fapt, consiliur de Miniptri *ruto.**a ieciziile finare. in multe cazuri, datorit{ puterilor conferite Consiliului, ;;;_, mai mare m,sur, considerat legisrato*rt uE dec6t parlamentur [iuropea.n, degi,_prin noile pute?i ;;r;;;1" parlamenturui in urtimii ani, Consiliul i$i.exercitfi puterea iegislativf;

pa.rtea media gi a fost srrbiectul a murt mai pufine studii academice decAt Comisia sau parlamentuf f"Lp*o.r. Car.'a *riop"r,ii se gandesc Ia activitd[ire uniunii guroplne ei au tendinfa sr se

r."rt;;;;

i;pr;;;"

c"";ril

"";;;i

;p;i;;;;

;;;;' i;il,il,; ru;i'j

tntre ?ntAlnirile miniqtrilor, interesele nafionale sunt protejate rii promovate in Consiliu prin reprezentante Permanentg gau.de,Icgalii nalicnale de aproximativ 30-40 de diplomali protesioni$ti, .are seam6ni mai clegrab6 cu nigte ambasadori la UE' $efii de illelegafii * Reprezentan{ii l'errnanen]i * se tntAlnesc ?n fiecare siptxmf,ni in caclrul puternicului Comitet ni Rep.rezerrtanfilor l'ermanenfi ai statelor membre ({:OItEI'JER), ai clrui rol critic iu elabr:rarea politicii Uniunii Europene este in mod obignuit ignorat. COREPER acfioneazfl ca o conexiune intre Bruxelles 5i slateie membre, exprirn& opiniile guvernelor na{ionale 5i fine capiialele nafionale la curent cu evenimentele din Bruxelles' De foarte rnare importanf& este c6 elaboreazA decizii. fll preg6tegte agenda Consiliului, supravegheaz6 comitetele 9i grupurile cte luciu infiinfate s[ examineze propunerile in detaliu, ]rntarfigte care clintre propuneri avanseazH 6i la care consiliu, 9i totod;"rt6 r,laboreazfi mrrlte ciinire deciziile de accept;rre a unora dintre prropuneri sau de trimitere a lor spre a fi de;bhtute de rrrinigtri. in multe cazuri, deciziilc dificile au fost deia elaborate inainie ca minigtrii sX se intAlneasci. Presedinfia Consiliutui de Miniqtri, care cste definut5 rle un stat membru gi nu de cltre o persoani, direcfioneazl deliberilrile Consiliului 9i ale COREPER, Fiecdrui stat membru al UE ii vine rAnciurl la pregedin{ie pentru un interval de qase luni, qtafeia fiind predat6 in lunile ianuarie pi iulie ale fiecdrul an' Statul care isigr-rrH pregedinlia stabile6te agenda perrtru reuniunile Consiliului Ettropeau (gi pentru UE ca un intreg), aranjra:*f; 9i prezic{eazi intf,lnirile ConsiliulLri de Minigtri, prezic{t:&zx cel

pufin o intrunire a Consiliului European, promoveatrf; cg<tperarea dintre statele membre, conduce politica externi a UE pentru o perioadH de gase luni, aclioneaz& ca principala voce a UE p" plan global, coordoneazi poziliile statelor membre la confeiinfele internafionale gi negocierile in care UE est{r impli^ catfi gi (impreuni cu preqedintele Comisiei) reprezinti UE la intalnirile cu pregeciintele statelor unite Ei la int&iniritre anuale ale Crupului celor Opt (GS) al principalelor !dri inclustriatizate. Succesul unei preqedinlii este apreciat in funcfie de m6sura in care a fost capabili sX realizeze comprornisul qi acordul dintre

130

SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

lNgTlTUTllLr uNlut'lll EUROPENE 131

AUTORITATIA

INSTtTUTtA

FUHCTTA

Lideri qleti oi

coNStuut.
EUROPE^ITI

lo decizii politice de
onvergurd lorg6.
Roprozintd intoreselo

slqtelor membre

slotelar mambro.

il1('rnbrii uE pentru $arcinile care lau revenit respectivulul.stat punctele care a1r fost intArziatr:' I rcnrbru, precum gi in funclie de (Bren'in gi ,1,, ,-,pozi1iu intAmpinath sau de i**o tu a promovat uc,q11lster, 1991). (Pentru detalii cu Privire la ultimele presedinElgstrorn, 2CI03,) Ii i, ' ' vezi in ."*J.e prive$te presedinlia Prin rotatie exi$tH qi avantaie'
r

Desemnol de guvcrnole stotelor mombro

Colegiu de 25 membri

cornrSra
EUNOPEANi
Porsonol rocrulot nrin

Eloboreoz& propunori olc unor noi legi pi politici.

Rcprozint&

';i dezavantaje. Printre avantaie

se

numer;:

ea

permite conducitoriior statelor

lllcmbresaConvoaceintAlniripisiiansezeinifiativecuPrlvlre

s*locfio co11p61i1;r6

26 Diroctorols Gsnerolo

inlororslc

UE.

Roprezenlonfo

diplomolicc olc

conl

oprczintd oclivitotoo prag6titoore

ohielor mombro

(9i t( io multe dintre dociziilal pentru tfl

Consiliul de Miniptri ol UE. Con

mai i,r problemele de interes nafional, sH,aducd acele probleme * cAgiige sh * bine dac5 se descurcl i'-r ?u1X in agenda UE pi De asemellea, F'ermite conduc5torilnr qi"credibilitate" ;; ;;i, gt., I ai lurnii $tntelor mai mici sH negocieze direct cu a\i conduc6tor! ca f6c&nd eurclPeane' 1i sH ccntribuie ia pro-cesul de integrare deline care i[i sfi apar[ mult mai reali in ochii cetileniior !6rii
l)regedintia.

Ministri doremnoli din portco guvarnclor slotslor mombrc

coNStItut
DE mtNrpTnt

lo docizii [inole osupro

propunerilor Comisioi in coniuncfio cu Porlomcntul. Reprczintd inleressla clotolor membra-

Consilii tohnics cu c6te 25 dc membri fiacare

Alqr diroct da

ol*g&torii rtotelor
nrombro UE

PARLAMTNTI.'T EUNOFEAH

732 mcmbri

Lurrsozd cu Conriliul da Miniptri in privinlo omenddrii propunorilor. Raprczintd intorosele cetfifenilor UE.

(oMrstA
$AIELE JIAIM8RT

lmplementoreo gi conso.

lidorco aplicdrii logilor.

DEesmnoli da cfitro guvernele ttolclor membre

CURTEA SUROPEANtr
DE JUSTII|E

Arigurd conformitotoo
legislolici nolionolo 9i o UE cu trolololc. Roprcuintd interesolo UE,

25 msmbri

Flgura 4.1 Procesul de elaborare

politicilor in Uniunea Europeani

Printre dezavantajc se numHr5: Pe mAsLrrA ce Uniunea Errmai ropeanfi s-a extins, iar activititile ple;edin{iei au devenit deosebite eforturi f6cut au mi;i mai grloaie, unele dintre statele ,ri-gi afirme spiritul necesar de leadership' I{otafia face ca cregrcrea num[rului statelor membfe ale UE si se risfr&n8d asupra rlum5rului de ani dup6 care ii revine fiec[rui stat clelinerea pt*euai"1ini. intr-o Uniune format5 din L5 state membre' fiecf,'ruia ti revenea r6ndul la conducere o date la o perioad6 de 7 ani fi jumXtate, dar intr-o Uniune care cuprinde 25 state membre clurata a crescut la L2 ani gi jumdtate' una din prevederile irrcluse in Tratatul col'tstitulional este.sS delir"r preqedinse abr()ge araniamentul prin care statele membre de e6tre Consiliul ales un pre$eclinte existe si 1ia gi, ifi schimb, mandat de 2 un tonsiliul prezideze hrrropuu*, car sA Pentrlr irrli Ei iumHtate, care pCIate fi retnnoit o dat[' Dreptul de vot s-ar exeiciia prin metoda sistem,lui majorit[fii calificate iar persr:ana ar fi aleis[ cu aprobarea Parlamentului European. Ideea este si fie desemnatt o persoani care poate stabili asenda 9i poate e*ncleveni centrul ateniiei politicc $i si se elimine achimbarea Cermania stantd in leadershipul UE' Marea Britanie, Franla 5i sunt toate in favoaiea ideii, dar statele mai mici sunt mai pulin

*',**i]tl;*Iig[i*lta
lgtl?iel[lEig
i 11 1gsq 1fi*1slffill!ffi
EI

ffiffi
1E

i l ; t*

1;iIigiE

iIii ffii I AI*

tt t

gi}l

AAEIA

ggr

risigii t f; j
E

gggssgEgggigiii;ig

tiiig

gr
E s q[E6$H iEEs isifli FEfiFiEFfFgFEgiii$i i i

ii

=g

ts Iigggggggii;ggiigaggIg;igF

sa;gg

134

lNSTlruTllLE uNluNtl EUROPENE

SAINTELEGEMUNTUNEA EUROPEANA

r35

Tabelul4,4 Voturiin Consiliul de Miniltri

rrrt'rnbr, dar pufini cetdfeni rrrr au aceleaqi tipuri i";iiufat"ti

ai UE Etiu ce

atribulii are FE qi inc5 cu pilhologice" cu PE cum au

Fran{a Germania Italia Marea Britanie Polonia Spania Olanda Belgia Cehia

29 29 79 29 27 27 13 '12 12

Grecia Portugalia Ungaria Austria Suedia Danemarca Finlanda Irlanda Lituania

12 12 12 10 10 7 7
7

Slovacia Letonia Slovenia Estonia Cipru Luxemburg Malta

7 4

It

4
4
4 4 3

7 TOTAL

3Zl

Deoarece Consiliul de Miniqtri este institulia in cadrul cireia converg interesele nationale, ca sI infelegem cum funcfioneaztr acesta ne gandim la cuvinte cum ar fi compromis, negociere gi diplomafie. finAnd cont de faptul ci minigtrii sunt adesea personaliteti politice importante in statele lor, ei sunt motivafi de interese politice nafionale. Ei sunt, de asemenea, impulsionafi ideologic, iar mandatul lor depinde intr-o oarecare misuri de stabilitatea partidului de guvernare sau de coalilie din statele lor" Tofi acegti factori de interese nu fac altceva decdt sd indrepte

lor na[ionali' qi-a folosit clr Per" rlislatorii '''i;.;;;; u."'tt'i "i1ut'ait'p';rarlamentul mult mai activ in funclionarea :,rricacitate puterile, i"tirrJ '"^t"l legi si Politici' PE a I rr,, li s-a strdduit arg,Lmente cu privirc laiesporrsabilitatea ";;#':;::::-'i rrrlosrt, de asemenea, si aibh o ;;tf;i;Lri1tl" institu[ii ,tt'rnocratici, Pentru;'f;' vremurr pe fa$ ae acest concept' Daci , orrsiderafie mai n''are proptinerile Comisiei 9i la .'(' multumea doarua '"uttionuze^laprezent mult mai mult activ' voturile consiriurui,ir u d*uerritin iiffi;;;idt[:11"e"d celelalte institulii I l rrsAndu-qi p,op'iit" avizelor tul* r;ii acorcle mii multa atenfie t' - ^*^*.{oop: lpc,ilor legilor qi puteri Penlr-u amendarea PE a c66tiga'*ui*rlitu pe inc0t acunr se afli r\)ntrolul activitifii iil;;'i;t[t*tti'istfei Mfiiriindecizia cu privirela care pozilie egal{ cu sI fie adoptate Ei carc nu' ,lirrtre proPunerlle tt" "oi legi p leg i sl ati" parta rnentu I E, ;;;;; #c si ngurul ior :"]:T:jI singttrd camera' rrr mod?irect' Are o care lume trnal ir European (MI'}E) sunt "tiJ'i"t iar cei 732 de*;;;i;i;o'i'munt"t"i uE tatre aleertorii eligibili clin ,rleqi prin vot unive'isar ii"tia"

C"Jffi;;

miniptrii in multe direcfii diferite gi s5 refuee Consiliului tipul de regularitate structurald de care se bucur5 Comisia.

i;i,1,,",:rTr j;*,:i[.,:;;i:tr*,::'#Jfl
t'a ri
a

ee de c"'*'Ji areAceastd -F.tJut' PJ; :l ':Hll;i:1,'Jl'n-;;;t,.,.u'" t +'s;' ment

ili!il]fii,! locuri in
f

Parlamentul European
Parlarnentul European (PE) a fost mult timp un membru "junior" in sistemul de elaborare de decizie in UE, in special pentru c5, spre deosebire de legislaturile nafionale, el nu poate prezenta legi sau colecta venituri (care intrfr in atribuliile specifice ale Comisiei). PE imparte puterile de amendare gi decizie cu Consiliul de Miniptri, exercitAnd deci puterea legislativi impreuni. Parlamentul arg de asemenea o problemi de credibilitate; este cea mai democraticd dintre institutiile Uniunii Europene, pentru cd este singura care este direct aleasi de cetdtenii statelor

m, I mari sunt sub-reprezentate''iar semnificd faptul Astfel' din nou vorbind tarile mai *iti qi lta"'li*p'o-'up'u'"ntate' i;t"""tu"iu' Marea Britanie' Franfa irr termeni ,p'o*in*titli' 800'000 Parlamentului Europenn la lia au fiecar. rrn *"*Uitr al Republica Cehd' Belgia' tlc cctiteni, in timf ce raportul Pen-tlude ce"tiieni' pentru Malta ifs'000 Ungaria 9i rott'g5i "ti5ii' este de 1:67'000' f-"xemburg t'ste de 1:80'000 Sip"ti" strnt rdspAndite in mod t^--Pit:;;J 'ffi;i;;;;famentului Luxemburg suntin administrative irr trei oraqe;in tirno * tJfift doirdpentru al'";t in Br uxelles si com isi il e p"''i}";;;;il;t sediul august)' (exceptind luna irei sdptrmarri il;;;;ie lunr iar MPE-ii se intilnesc struruo"rg, t,artamentulri

i,'

rtn'r'tl.'

;;il;'i

;;";;

or

"r;;';it;1io

136

SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

tNSTlTl.'TilLE UNrUNlr

EUROPENE 137

includ urmdtoarele:

Caseta 4.2 lnstituliile speciatizate ale UE Pe mlsuri ce volumul de.activit5fi al Uniunii Europene s-a mdrit, a crescut Ei numirut create sd rrateze 9: lsdii;;;,,;;" aspectele speci f ice a le activii{ gi

lo.;.;il;. i;

prezen! acesrea

' o

li| ff THft:iiX;""".' aii""*"'*rJi.'au,,,,ur,'d;ilAge n! ia European d

S*td fi;is:;;;_r;;, Acesta permite angajatoritor, lucritorilor si ,tt;;;J;;;; interesate s{ se reuneascd gi sE-qi exprimc opiniile 10r. iui *ui multi clin cei
pentru Eoalu area Meilicam entelor (infiinlatd fn

Comitetut Economic ai

in Bruxelles).Acesta permite reprezentanlitor unitd;iioi i;;;i; de guvernare sA se intruneasc5 si si discut* ,Ii"rirou." Ia probleme locare qi. regronare. cei mai "ril;; fiiti'H;;i'317 mumb.i rrnt mentbrii alegi ai guverntrrii Iocaie. curted Auditorilor Q.!77, L.u.xemburg). ,,Card,ianul financiar,, al UE, cuprinde 25 de rraito.t un mandat de i"""., gase ani ce poate fi reinnoit, ""fiip care indepiinesc anual rapoarte de audit in urma verificrrii .;;il;il;;'i"*tufiilor
UE.

Comite.tul Regiunilor (cyat ?n L9g4, situat

Ag,entia Europeani pentru Mediu fi993, Copenlraqrri. Agenfia colecteazi informa{ii de la statele memtrre gi de la statei.r irrvecinate nemembre ale UE care sunt utilizate pentru a aiuta ia dezvoltarea unor politici eficiente de prr:tec{ie a ir..edirrlui gi prentru ri evalua rezultatele. Banca Euroyean,4. da lrutt:sti[ii fi958, Lutcmbrr.g). Banca este

I
I

o institu{ie autonomir creatl str incurajeze "o dezvoltare echilibratl gi constantS" prin acordarea de imprumuturi Ei
oferir:ea de gararr{ii prin intermediul proiectelor sale cu -scopul ajutHrii regiunilor mai s,lrace, sprijinirea modernizirii qii

imbundtifirea competitivitd!ii industriei, aceasta trebuie sf, contribuie la o dezvoltare echilibratd in interesul cornun al numeroaselor state mernbre sau pentru UE ca un intrcg. Singurul sdu proiect cel mai important a fost Channel Tr"rnnel" Banr:a Europeani de investifii este condr-rs5 de rrn Corrsilirr de Guvernatori care este format din minigtrii de finarrle ai

statelor membre. Aficiul European de Palilie (Europo\ (L999, Haga). Eurt;trol

promoveazi cooperarea polilier'.easc5

in cadrul Uniunii

Europene prin coordonarea unui sistem de schimburi de

cind,rrebuie sa obtinf,

Ar moni r"; ;;it"tea agentri ilor nalioreglementare a med-icamentefo.,-r;rte la reducerea costuritor pe care companiile d_ *;;;;;;l;nre
1

anut

99

nale

5 la Lon d r il.

informafii orientate impotriva terorismului, traficului de

dro6;uri pi altor forme importante ale crimei organizate plan internafional.

de-

pe

i
I

. e

inlocdiascd Institutul fufon*t* er."fj"r" frfiinfat in 1994. Principala misiune a Btrncii ;;;;.;;iguru ,tubilitot", masei monetare in circulafie prin fi*ur"u ,u"t"for dobAnzilor rgnl euro (v. Casera 7.3j. ' T Centrul European pentru pieaenirea gi Controtul Batitor (2004, Identifiei, evrtueure gi"oL""i"a j"frr*a1ii ?to:kh.oln). in ma_ terie de slntrtate rite a*uale gi cete eventuuf"

domestice de medicamente. "xt.o "o*p;;ib Banca Centrald Eurone-and figgg, Frankfurrl. A fost creatd s{

putea concura cu acelea deja produse a"

gi spriiind in dep5girea Tor.bTr. ate sratelor nedornice si aprobe

aprobiriil;;;;;"

te au arunci

,"laj"i_fi. protec[ioniste ".i ;;;;;r*enre care ar

ra fiecare stat

_l

acolo in gedinfe plenare (int6lnirile in plen)pentru trei sau patnr

zile in fiecare lun5, mai pufin luna august. IntrucAt in cornisi! se desfdpoarX cele mai multe negocieri gi revizuiri pi pentru c* la

Bruxelles se $in gi sesitrni "suplimentare", sunt pufini nrembrii PE care asisti de fapt la sesiunile din Strasbortrg, preferAnd sd
petreacd cea mai marc parte a timptrlui in Bruxelles. Acest aranjament provine de la guvernul francez, care a insistat ca Strasbourgul sI rlimAni locul de desfdgurare a sesiunilor plenarel. Acest fapt nu numai ci afecteazi credibilitatea Parlamentului European, dar ii incarci gi bugetul.
1 in anul 1952 Strasbourg a devenit sediul Parlamentului European pentru a sim bolir.a reconcilierea franco-germantr. (n. trad,)

umani.in ,.op"r

ii"pJtriru;;i;,

pi"ffiJifala

ae ameninle_ infecfioase.

138

SAINTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

lNsTlruTllLEUNlU$'ll

tuRoplNE

139

Tabelul 4.S Repartifia locurilor in parlamentul European

Franfa Italia Marea Britanie Poionia Spania 0landa Belgia Cehia

7g yg Zg 54 54 27 24 24

portugalia Ungaria Suerlia Austria Danemarca Finlanda Slovacia lrlanda

24 24 1g 1g 14 M
14

"g Letonia Siovenia 7 Estonia 6 Cipru 6 Luxemburg 6 Malta s

rc2

*"r*

Cu privire la locurile in comisii, acestea sunt repartizate pe lrazi unui amestec al ponderii grupurilor politice, experienfei De exempiu, sunt lrrofesionalI a MPE gi intereselor naliunale. agriculturd pentru comisia in gi danezi irlandezi MpE mulgi inai qi problerne cu externe afaceri cu trateazfi care cornisia rlecit tn
t1e

13 TOTAL

9; ;;#;i politice din Parlanrent, pre$edintele cerlaboreazi cu pregedinfii d i fe i rclor gru p u ri pot i ii cc pa rl, ;;*r;;1" .J. ; I d;;il;i_i Pregedin[ilor care intocmejte rg-;;;;;rtru sesiunire prcnare qi supravegheazd activitatea co,iiriitoJparlamentare. Asemeni celor mai m u I te legisiut,rri'r.,rXior_rale, parlamentul European are comisii p*.*u"Jri*'ii .**irii temporare, care se intalnesc i, Bruxeres pentru ;lJ; i;';..siderare regisrafia relevanti pentru domeniul to.,u, p*.*r, a erectua anchetele parlamentare (v. Iudge si EarnshawiiOfji, p. tf1-g6).Comisiile ar propria lor ierarh"ie, care reflecta niveiurilor de in_ fluenf, parlamentard in criferite i-**iip-ritice: "r.iEf, printre cere mai puternice sunt acelea care se o."pa ." mediul gi.." n"g_iJ
r:

prop,rrreri vor fi inain_ gi reprezintd,a.r"mlntui in rerafiile cu arte institufii. Pre6edintere trebuie sx rir**uru ar parramenturui European (MpE) care sd fie ales "" J_.air_._ifalti MpE penrru un terrnen de doi ani gijum5tare ce poate fipretungit t;r,i air*_ ai" durata unui termen oarlamenta$ pregeJintele ar fi putrrt proveni s_rupuipotiti..u;orirr., ,, fi fost unur, dar de Hll*11,1:l cand nrci un partid nu a avut vreod*ti o majoritate, u.uu,, *J* alcs ca un rezurtat ar negocieriil; pentru a aiuta in desfi gurarea discufiiio, i',tre-*rlr_fl

lypyl sesiunilor plenare, hot,rdgte.rl* tate qi Ia care comisie

PE este condus de un pregedinte care prezideazE dezbaterile

in

l;;

il;;rrtide.

J,f";ird"

Alegerile la Parlamentul European sunt orgattizate-cu o rotalie fixX de cinci ani qi tofi MPE candideazd pentru rea]eger:e in ficelaqi timp. Fiecare stat membru utilizeazx districte electorale "rnulii-membri" gi variafii pe tema reprezentf,rii proportionale (pR), fie considerAnd intregutr lor teritoriu ca un district electoral unic fie imparfindu-l in mai multe "euro-circumscripfii" elecioraie rnari. Locurile srrnt apoi implrfite intre partide 1inAnd seama cle cota lor din vot. Fran{a, de exemplu , are 78 de locuri, aga c6 dac6 partitlul francez A c&pti8d 50 de procente din voturi, ii vor fi acoidate 50 c1e procente din iocurile franceze, adicd 39; iar clac5 partidul B car;tiga40 de procente din voturi, ii vor fi acordate 40 de procente din locuri, adicI 31, Ei aga mai departe' Aga cum am observat tn Capitolul 2, reprezentarea propormai just propor{ia licnala (RP) are avantajul de a reflecta mult are rlrept de asemenea ea dar partide, diferiteior u*oid"t votului desf6qur6nd in Parlament, alese iA fie mici partide multe scop ca iiisiribuirea locuril'r c6tre , gam& larg5 de grupuri politice (dar de asemenea oblig&nd particlele s6 formeze grupuri multinali onal* - r,ezi Casdta +.d;. ne asemerrea, unul din efectele raprezent;rii proporfionale este ca alegatorii s6 fie reprezentali de un grup,le il,tph ain diferite partide gi circumscripfiile niciodat5,..u ult ng* s[ afle sau s[ dezvolte legdturi cu un anumit MPE" [*t ' Degi nu are eompetenla leg,islativfi, puterile Parlamentului de a influenla gi amenda legile UE au crescut. Aga precum are puteri consultaiive gi d.e s*pervizare stabilite in tratate. Parlarnentul are cAteva puteri "ne[ative" in esenfi: Comisia incearch sH anticipeze poriliu Parlamentului European in timp ce elatroreazh o piop.rnure, Farlamentui poate intArzia sau respirr8e o ProPufiere prin respingerea ei 6i, de asemenea, are puterea de a cr:nstrfinge bornisia s[Iemisioneze (pentru detalii, vezi Westlake. 1994, Capitolul 3). Din nefericire, preocuparea statelor membre in ceea ce

apHrare.

I40 SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

priveste pdstrarea puterilor lor in elaborarea deciziei in Consiliul de Minigtri a creat un proces legislativ complex:

tNSTITUTIILEUNIUNIIEUROPENE

141

Potrivit cu Tratatul de la Roma, rolul consultativ al Parlamentului se exercita prin procedura de consultare in conformitate cu care a fost chemat sI dea un aviz (care nu are forfi obligatorie) Consiliului de Minigtri inainte de adoptarea acestora, noilor legi in domenii selectate, ca de exemplu aspecte ale politicii transportului, ale problemelor de cetdfenie, ale bugetului CE gi amendamentelor la tratate. Consiliul putea apoi cere Comisiei
aducl amendamente proiectului, dar Comisia nu avea obligafia sfi rdspundS. Actul Unic European a introdus o procedurd de cooperare care i-a acordatParlamentului dreptul la o a doua lecturi pentru anumite legi avute in vedere de citre Consiliul de Minigtri, cu precldere acelea referitoare la aspecte ale
sd

parlamentare Caseta 4.3 Grupurile politice in Parlamentul EuroPean

nu sunt Membrii Pailamentului European nafionale' in schimb' Ufocuri t""""tif" onali, aEadar ei nu se g,t'p"ilJ"ologice transnaf ionaie cu obiective ;t ;il:#io din 2004 au
$i valori aproximatrv

reprezentan[i na[i-

il;;'iad

de pergi u.nul sau doi membri; de dintre care m.rtte erau c-o*p"o din entitifi pot realiza singure' vreme ce este pu[in ceea ce aceste alianfe cu altele' unele dintre este in interesul lor sa formeze 'tdsitoriile din interes" gi deqi acestea au fost alianfe ri"t"* PE' g'rupurile au c5pitat i".u *rrt potenliat ie schimbarc in

'i*it"*]ntegerile in cadiul Pariamentul diferite

europene

European'

"ri" mai multi consistenligito'tt"tttutu

cu

timpul (pentru detalii'

politicii economice gi monetare.

Tratatul de la Maastricht a creat o procedurd de co-decizie potrivit cu care Parlamentului i-a fost acordat dreptul la o a treia lecturd asupra legilor propuse in domenii selec-

vezi Hix si Lord, 1997)' pe-spectrul ideologic' Mergind .le la stAnga Ia dreap,ta din 2004 au fost alegerile grupurile politice parlanientare dupl dupi cum Lrrmeaza:

. .

impirfind puteri cu Consiliul in aceste domenii. De asemenea, prin Tratatul de la Maastricht s-au extins puterile Parlamentului asupra problemelor de politicX externd prin a indatora pregedinlia Consiliului European de a se consulta cu Parlamentul European cu privire la dezvoltarea unei politici externe gi de securitate comunI. Potrivit cu procedura de auiz conform, Parlamentul are putere egal5 cu Consilitrl asupra deciziilor care permit accesul noilor membri in Uniunea EuropeanS, acordAnd statelor nemembre statutul de state asociate gi de asemenea asupra acelora cu privire la acordurile internalionale ale UE; deciziile care se referi la toate acestea trebuie sI obfini sprijinul unei majorit5fi parlamentare.
tate, prin aceasta

aerde Grupul cotfederal at stdngii unite.europe.nelstdnga pulin coemai cel politice rcriiiNCli. ur,,.t clin frupurile germani' italieni' greci 5i rente, este format ittaJosoUi din

notdicd

cehi cu convingeri de stAnga'

c rupi p i,l t uuti cel mai *ut"

lt t i mp' t iloi ettro p er ti ( PSE)' Penmu mu de "ti,, cx-comuniqti ciliva cu g",;'i;'i"'iu*oit' El moderali' mai democrali stinga aar domiiaiit totuf Europene' a Uniunii are membri din aproape fiecare lari ceie mai mari trimi[And 6*'*unlu cu Franfa, Spu'lil 9i

i'o'i

contingente' Grupul partiduhri eurlpeatl

,1:'::':!:"#l *I constant al treilea cel mai mare irii,i,iiii;;il' t";od 17 European' el-cuprinde membri clin
n.rr, ir, i'urfumentul

d'*::i',":?

in iermen i ideologic i' cei lt.# *";;;;.' biij'lr ?- ldcali zat stau in sau imprejurul centrului il;;;iii ;l;t *"*utii talnalionale cele rnai mari sunt din .i?."r"'tir" satt potitlce ir4;t.'; Britanie, Italia
t ot
;

Tratatul de la Amsterdam a crescut in mod semnificativ puterile Parlamentului prin abrogarea procedurii de cooperare in

.' dirirt r'r rlit w

A,Lil' A vd zut o subt' t'ii" a "'np' n n U tadhr'rg5ri la numSrul ani' cu noi stan[ial5 creqtere "t 'tii*ii
nu
n

qi

Germania'

lNSTlTUTllLEuNluNllEuRoPENE

143

142

5A INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

slu duptr alegerile din 2004 ficAndu-l al patrulea cel mai mare grupin Parlamentul European. Urmireqte o varietate
de probleme legate de justifia social6.

Grupulpartiduluipopular european (democrali cregtini)

9i al dema-

i'u' core s iulu i o o il:,p'.:!3 n'* ::i,1";t':,1# %XTruj, i;; dintre mai posibil oerturbatoare
,lt' rnembri independe"nii' in .uterile Parlamentuili$;;;i;;"ia "'o"itatea
sa de a

,.di;i;il;ir:*;*:i;[
l,xi.J.I"fi
;,.;; E;i
('omisarilor, prtn

mai myite puteri de supervizare In sfArqit, Parlamentul are

jl,'X;n:l;']*i1LlH:Xl
forfa

cralilor eurapeni (PPE-DE). Mult timp al doilea grup ca mirime in Padament, acesta a devenit cel mai numeros dtrpi alegerile din 1999, De centru dreapt4 el ctrprinde MPE din fiecare stat

membru al Uniunii Europene, cu delegajii din Germania, Marea Britaniq Italia iar cea din Spania fiind cea mai mare. Grupul uniunii pentru Europa nafiunilor (UEN). Un mic grup de MPE din aripa dreaptl n[scut din Gaullismul francez, dar care a fost mult mai rccent condus de cdtre opozi{ia fa1f, de Maastricht gi federalism qi care pAntr acum a refuzat sd se asocieze cu cei mai naturali aliali, grupul partidului popular.
Grupul pentru Europa dernocratiilor gi diuersitdtii (EDD). AvAnd pufine diferen[e fa16 de UEN, EDD este o asociere neobiEnuitfi de entittrli mici de dreapta sau anti-federaligti din Marea

Fartam*r,tul niciodatd uz de aceast[ pute1e,duPr acuzaliile'de 199? ftnrte aproape de t;i;;;]'""'"'i" impotriva a doi membrt at rrcpotism qi *un'g*il"]lt-Juf"tt'os Colegiu' Parlamentul

iTr:{:hi::",,fi U:,tU,lti"#::iff 5.J,,1 aiunsese ln

colegiului' Dar in ;t' ft;ji;1nt'"g"racuzatiii6r' ArrticipAnd o anchetarea Iluropean a optat pentru martie' t"l S'"ter. a.dem isiona t in luna rno(iu ne a" .utt"'u,'Cti"g tonstatirile anchetdrii' in octombrie chiar inainte ,a f i" p'-Uiitft* si blocheze nrtmirea noului
z004,

Parlam**'d ;i;;;'d"btl care.gi-a flPrimat pircrile comisar italian Rocco Buttiglit"t"' femei'
controvetsa,u

Britanie, Olanda qi Danemarca.

tt' piii'i'"

iu t'"otnot"*t.ralitate 9i

toate domeniile cu excepfia anumitor probleme referitoare la uniunea economic5 gi monetati (asupra cirora statele membre au dorit sd mentinX controlul) gi a crescut numlrul de domenii Ia care se aplic[ procedura de codecizie (de la 15 la 38); acestea includ acum sdnitatea public6, libera circulafie a lucritorilor, educafia gi formarea profesionali, fondurile structurale, politica transporturilor, cooperarea vamalE, protectia consumatorilor gi protectia mediului. Pe lingd aceste puteri legislative, Parlamentul are gi competenfe comune cu Consiliul de Miniptri cu privire la stabilirea bugetului Uniunii Europene, aga ce cele douiinstitufii consiituie "autoritatea bugetari" a UE - ele se intdlnesc bianual si adopte un proiect gi s6 discute amendamente. PE poate cere sE fie aduse modificlri la proieciul de buget, poate solicita ca noi sume s[ fie alocate pentru domenii care nu sunt cuPrinse (dar nu poate elabora decizii despre cum sX se strang5 fondurile) qi in cele din urml - cu o majoritate de doui treimi - poate respinge Proiectul.

Curtea EuroPeani de Justilie

cea pulin b5gat'.il ::i::.(9t ale Currea de ]ustilie este institufia celecinci inititulli rnaiore probabil cea rnai ti*p t" Co"lisia 9i Parlamentul European

#il;il'*'{te
i;;;"'

Uniunii

ai".parte'a mediilor de informare atrag cea mai mareattrafu poliiice' i*piitl-i't t"fu mai mari controverse a publictrlui Si semclarificarea de 'u ocupin<fir-se Cttrtea a funcgionati; avut au sale Europene' Activitilile
Ei

u,'op*""'if

nificaliei a,uptutJUniunii iar rolul evolulii integririi "*iopttt*' important5 c'iticipe"tru

siu
a fost ru

c;*f,i"i "t l:l:.mentului r"r curopeni-stitt cu ce se ocuPa' cu toate acestea' pugini 9i de u'" Rolul Cur!ii deJusiiqie este de ca"igt-"u internalionale avutein vedere qi europene - $t tratateror '#;;;ile :iespecttr tonJiliit" 9i spirirul treuniunea rr."rJri; aplicat -PJ;il*Jii""tit' imparqiai qi constant qi cd dreptul UE faptul i''ta"pti'i"9te aclst rol prin

a"il'pffi;;ili

'*'

:il"git"'lllt:::l:

B
1,

pcste tot in

"""1"

;;;';uu

{
1;
1'

144

SA INTELEGEM UNIuNEA EUROPEANA

tNSTITUTUIE UNIUNil EUT.iOPENE

145

Parl

unice pri" stuUiUreu pri"c,pirfri de recunoagtere l:-toj::ipt"fei recrprocd: un produs fabricat gi vA*dut in condifii f"grfl stat membru nu poare fi inteizis ae catie attui'fu. E;prr"hl Celelalte hotdrAri ale Cutfii r" ij"irtir'

cdirotirdgte.cu plivire la,tonstitufionalitatea,, dreptului UE, pronunfand hotdr6ri preriminare r",oti.itur.u oricirui tribunal nafional in cazuri cu privire Ia interpietarea sau variditatea difeeri.a le d rep tu tu i .";J; it* sotu f i on 6 nd I itigiile 9i Xt"]::^p::"ed rn care se constituie ca pdrfi institufiile UU, ,iut*fe *e*i." societdfi sau persoane fizice.ln ha*p-t'inir", rorurui sdu, curtel acordd autoritate UE gi se asig,ri sunt compatibile cu prevedeJle "ff,o*rarif" Sf prfutlitrrf" tratateior. Dreptul UE are prioritate.fa* d;ldil nafionale ale statelor membre cAnd cele doud vin i";o;li."t;ar numai in domenii c.ompetentd,, ale UE: acolo u"a" tii *"e {e . activ, gi acolo unde statele membre au cedat puterifu i" fu*rrea Uniunii Europene. Agadar Currea nu are competenfe ,rupru-a*f;i;iil;i=r:; dreprutui fam,iei, in schimb din h'tirar,e sare le-a pronunfat cu privire h "*d;-i;;rre g;;;l-;;'fiouteme economice in care UE s-a implicit in mod ff;'C;;6; a avut mai pufine de rezorvatin domeniile politic,or unde uEl tost mai pufin activfi, ca de. exemplu educalie gi sdn{tate. Situatd in ,,palais de I1s1r1e", parte a unui grup .:-r. *rr.".r-"{:rcer .Centle iir.oin"",, cte al institufipe un platou qeasupra oraqului fuxgmlyr& Curtea deiustilie utrtoiitutu, judecrtoreascr supremi a "ri" emise de uniinii il;;i; Hortrririre citre aceasta nu not,fi ,.::y.ut: i" frfr'rit"i instanfe. Ea a oferit cele mai murte contribufii ru"au*unlut**il pro."rrr de inteerare in anii 1e63 si ie64 c6nd , nu a fost doar un tratat, ci un instrument constitufional care a iyfry obligatii directe gi co*rrr."." pri"ir" la statele membre gi a cAgtigat prioritate aJupra areptultii intern. de Justifie a stabilit at ,uur*n*a precedente supli..- _Crr,:, mcntare importante prin decizii in cazurica d;;;;;;il A:;; v. Enel (1964) ca.e a.oofir*rtpriJtat"a a..p,.rtri comunitar gi c'asis de Dijo, din I9z9 care a'si*p11?i."t r" mare mrsuri desi-

val libera circulalie a lucrhtorilor, au redus incidenla cazurilor de discriminare intre sexe gi au ajutat Comisia si doboarebarierele tlin calea concurenfei. Curtea de ]ustifie numiri 25 de judecltori numifi de guverrrcle statelor membre pentru un mandat de qase ani, cu posibilitatea de reinnoire. Pentru a menline o arurmitd continuitate qi permanenfl in activitatea Curfii, reinnr:ririle sunt etapizate, astfel cE aproximativ jumltate din numlml de judec[tori ridicd problema reinnoirii la fiecare trei ani. Teoretiq judecHtorii sunt numifi prin acord comun de citre guvernele statelor membre. aga cX din punct de vedere tehnic nu este vorba de nici o cotipar:te nafionali. Cu toate acestea, pentru cX fiecare stat membru are dreptul str facl o nominalizare, tofi 25 sunt numifi efectiv

:l::jl

cltre statele membre. Persistenla cotelpHrli subliniaztincd o datfi rolul intereselor nafionale in elaborarea deciziilor LIE. in afari de a fi acceptafi de celelalte staie mernbre, judec6torii trebuie sd fie inclependenfi, trebuie sI fie competenli ciin punct de vedere legal gi sd evite promovarea intereselor nationale ale statelor de care au fost nominalizafi, Unii au devenit judecitcrri la Curte av6nd experienfd ca minigtrii de guverne, unii au coordonat birouri electorale, iar allii au avut cariere ca avcr:a[i sau univcrsitari; indiferent cu ce s-au ocupat anterior, nu li se
cle

permite si definl birouri politice sau administrative in timp ce

igi incleplinesc mandatul la Curte. Ei pot demisir:na de la Curte, dar pot sE fie revocali numai de c5tre Curte (nu de citre statr.'le membre sau de celelalte institufii ale UE) - gi asta numai prin

d"i;;;a f;;ilil,r'iif,rfi

acord unanim cil nu mai corespund condiliilor certtte pentru

exercitarea funcliilor,

ir.,ir;
il:

amentului, au consolid at a.Jptrri

rpor,r"u competenfelor

"

ilitrriarule

au promo-

Un iudecItor este desemnat ca pregedinte de ceilalli fudecltori, cu maioritate de voturi, pentru un rnandat de trei ani ce poate fi reinnoit. Pregedintele conduce lucririle Curfii, este responsabil de distribuirea cazurilor cdtre judecHtori, prezideazl gi decide termenele pentru audieri gi.are o influenfa considerabil5 asupra orientdrii politice a Curfii. in ciuda rolului sdu critic in promovarea integr5rii europenq pregedintele - Vassilios Skouris din Grecia incepAnd din 2003 - nu a devenit niciodatA o personalitate publicX importantX, de acelagi calibru ca pregedintele Comisiei.

146

SAINTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

lNSTITUTIlL.EUNlUNli EUROPENE 147

Pentru a-gi facilita activitatca, Curtea se poate reuni in patru camere formate clin trei p6nd la gase judccitori, care delibereazi asupra deciziil:rr firrale, cu excepfia cazurilor in care un stat
o audieretn plenul Curlii. (ince' din 2004, audierilein plenul Curfii au fost ir, locurite cu audierile inaintea unei Mari Camere, formate din 1"3 judectrtori.) Pentru a ugura mai mult volumul de munci, judec{torii sunt asista{i de I avocafi generali, consilieri care revizuiesc fiecare caz pe m6surS ce vine gi elibereazd un aviz preliminar cu privire la solu{ia care ar trebui dati gi la legea aplicabild. Nu e obligatoriu ca judecXtorii si fie de acord cu avizul, sau chiar si se refere la el, dar acesta le oferi un punct de plecare de la care sd ajungi la decizie. Cu toate cd avocafii generali sunt 6i ei, in teorie, ntrmifi de comun acord/ unul este numit de citre fiecare din cele 5 state membre mari gi ceilalfi patru sunt numifi de statele mai mici. CAte unul dintre avocatii generali este numit Prirn Avocat Ceneral la interval de trn an. Pe rnXsurl ce Uniunea Europeand s-a exting activitatea Curfii de ]ustifie s-a amplificat. In anii'60 Curtea primea in jur de 50 de cauze pe an gi se pronuntau in jur de 15-20 de hotir6ri, dar acum sunt aproximativ 600 de cauze pe an qi se solulioneazi intre 500-500 pc an. Pe misur5 ce volumul de munci a crescllt dupl anii '70 gi '8Q Curtea avea nevoie de peste doi ani ca se ajungd la o decizie cu privire la cauzele mai complexe. Pentru a accelera rezolvarea cauzelor, in anul 1989 a fost creat Tribunalul de Primi Instan!5, ca primul nivel cle decizie in cauzele mai pugin complicate. Daci o cauzi e pierdute Ia acest nivel, pHrlile implicate pot aduce in fafa Curfii un recurs la hotirArea Tribunalului de Primi Instanfd. Tribunalul de Prirni Instanfd este compus din 25 de judecdtori * r'rumi{i prin comun acord de guvernele statelor membre (cAte unul din fiecare stat membru) - qi utilizeazi aceleagi proceduri debazb, ca gi Curtea de justi{ie. Activitatea Curfii intri in doud categorii principale:

a Uniun zice gi juridice, un stat membru sau o institu[ie

membru sau o irrstitufie soliciti

pind

de la extinderea

ii a institu{ii n".op!"* formuleaz[ acliuni impotriva unei membrtt UE sau unui stat membru' De exemplu' ttn stat ii recare obligafiile indeplineasci igi urti p"r"t si nu () vin in conformitate cu diepttrl comunitar' caz in care acliune poate fi iniliati de cetre Comisia Comuniti(ih:r: aclcse a n rtop""* sau rle c*tre alt stat membru' Comisia de neacuzAndu-le membre u.fioit"rra in justilie statele Pie[ei din.instituirea clecurg ce indepllnirea obligaliilor acfiut"ri' ele introduci sd 9i U"i.L. Companiiie private pot daci socotcic ci un stat membru sc dedd 1a discriminiiri in privinfa Produselor sale' 'Acliuiriie clirecte pot fi clc asemenea introduse tmpotriva Comisiei sau Consiliului pentru a se aslgura qi ie legile UE sunt cc'rnforme cu prevederile tratatelor PArAtui sunt' nu nentru a se incerca anularea celor care Itt" uptorp"intotdeauna Comisia sau ConsilirrL deoarece unui act pe acqiuirile iunt de obicei introduse impotriva unei impotriva care l-au adoptat. Altele pot fi introdu'se in coniona institulii a U E tn constatarea abfinerii de a acf

iotmitute cu prevederile ftatatelor' Parlamentul European

a

de introdus o asemenea acliune impotriva Consiliului itai"i*tr in anul 1983 (Cauza 1,3,t83), acuzAnd Consiliul ci nu a acfionat pentru a conveni o potiticd comun5 in de la domeniul iransportr-rrilor, cum prevedea Tratatul privea Roma. Curtea a decis ci deqi era o obliga$ie care calendar un nici 9i' in convenit fusese Consiliul, nu sil .o,i.".ir",p, a fost lisat la latiiudinea statelor membre

decidl cum
Ac tiuvti
p
e

Acliunile directe. Acestea sunt cauzele (toate audiate de citre Tribunalul de Primi Instanf6) in care persoane fi-

Curlii' constituie cea mai important[ parte din activitatea de Curtea tsi citre de ]ustifie Sunt acum aucliate eiclusiv judeci' pe carele cauzele .otttrir"i* i" iur de 25-30%din clarificlrii DacA un tribr-rnal na[ional ridici problema adresa poate se acesta ,no* rtp*a,e de drepi comunitar Curlii pentru a prcinunla o hotdrAre -pre.limi1yd fti: vind interpretarea sau validitatea acelei legi' Membrii

s6 ac[ioneze' ntr tt pro nun! ar ea hat drfrr ilor .yreliminctre' Acestea

156

SA1NTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

uE 5l STATELE

MEMBRE 157

Nu existX nici o indoiald asupra faptului ci relafia dintre

statele membre s-a schimbat considerabil gi cd oricum am descrie

cAteva concluzii despre busetulUE, pentru cala final si prezinte

acum UE, legitura dintre statele membre este foarte diferittr de cea anterioard creirii UE. Datoritd integririi economiilor, a acceptirii unor stanclarde pi reguli universale, datoritl dezvoltdrii unor politici comune in domeniul comerlului, al rela[iilor externe, protec{iei mediului, transportului gi condifiilor de munc5, diferenlele dintre statele membre s-au diminuat, relafiile dintre acestea s-au schimbat, iar presiunile datr:rate integrdrii au devenit mai profunde gi mai complexe. Aceastd situa[ie reprezintd un puzzle nu numai pentru europeni ingigi, dar gi pentru cei din exterior, a$a cum vom vedea in Capitolul9. In general, lumea exterioari inci mai privegte Europa ca pe o regiune cu state suverane, gi realizeazd foarte greu faptul cI acele state vor acfiona de cele mai multe ori unanim in relafia cu restul lumii. Poate ci defin pozifii diferite in cadrul Nafiunilor Unite gi a Organizafiei Mondiale a Comerfultri, dar cu siguranfd acfioneazd unanim in probleme importante de politici externd qi voteazi impreund. Pe plan intern, insl, vor exista adesea dispute privind acfiunile de prezervare a identitifilor sale nalionale separate. Cinic este faptul cd statele membre aleg, pe de-o parte, sH pun5 Europa pe primul loc, atunci cAnd acest lucru le este favorabil (cooperarea le aduce cele mai mari realizdri), iar pe de alta parte, aleg si punX accentul pe identitatea nafionall, daci acest lucru este convenabil. Privind totugi in linii mai mari, statele membre se regEsesc din ce in ce mai mult ca subiect al unor presiuni interne gi externe care le-au impins, in mod inevitabil, in direclia construirii trnei politici comune in diferite domenii. Concluzia este cd acestea vor ajunge sX realizeze faptul ci sunt europene, mai repede decAt restuI lumii, Lista efectelor integrHrii asupra statelor membre UE este lungi gi cornplexd. Cu scopul de a ilustra aceste efecte, capitolul 5 tr:ateazi mai intAi unele aspecte constitufionale gi legale ridicate de integrare gi insemndtatea integrdrii pentru relafia dintre statele membre. Capitolul mai trateazi gi modul tn care sunt create politicile la nivel european, modul in care procesul politic a schimbat relafia dintre pdrfi gi intreg, politicile referitoare la

;;;?;;l;i igir'ii asuPra stateior membre uE'

membre ldentitHlile in schimbare ale statelor

Sr:cietatea

uman[

se aflS

iar intr-o continui stare de schimbare'

r:ruropa,,rr"::."1":ilil;i'!'"""f1*";::?L"#t::-:il*:li transtormart c

tlintre europeni au suferit mare parte de schimbirile din ii*ii"t"i'1il;;";: i'""uu mai Conform rlomeniul .o*rt"toliti;; ;i ;i activiiSlii.economice' asfamiliari suntem (lanitolului 1, sistemll de st't cu care toli unele de t a preced ; ;"",1e, f iincl inlT t,,""*'a;;;-J;il; ;;;
qi

care constant ;;il;;;iP.iiti.., "t" insele schimbate diferite politice intre ftontierelor clus, bineinleles,la ;;**;t;; al Europe'i arati comunitEfi.

au con-

o ,.u.tallJoii" intr-.r" atlas isioric statelor' chiar pi cele mai schimbdrile .o,',tu"'" ot" frontierelor insemnat reu-

;;;;, ;;*
rrif icarea

Ger*urri"ffi)*"*ururu,

care au ar fi sfArgittrl anilor 80 9i 90' Cehoslovaciei, Iugoslaviei

si Uniunii Sovietice' t' "i""ir*i"""*i

J"-ur doiiea riizboi mon.ial' Europa fellneS economice' 9i actorii ponderea puterii gfoU'il Pofiticc' militare 9i Marea Britanie' Germania l;;il h i-lriiir""i"*"'iionale erau era definit in mare parte de ;i Franfa. sistem't i"ni"tilii"'r avantaie politice' competi{ia dintre puterile euroPene -P^entru dupd 1945' cind s-a schimbat t'conomice qi milita're' Acest lucru militar qi ideologic' de d1v1$e1e lluropa u ror, p."ruta)il;;tt Statele Unite 9i Unitrnea'Sr:t:::tti citre cele ao.,a "pt'fittJri' economice citre noi centre' tn qi a vdzut deptasat nullcut puterii Aqa^cum.s-a ardtat tl ::.ry1?'."' special Statele U''ii" tJ l'plnia' J- sinl insigi s-a aldturat nevoii'de 3, nevoia a", postbelici' P:"t:u "r""8";6; !i mititara in perioada securitate ".ono*i.a sh-caute o iroud semnificafie a incuraja elitele "uttutoptne doreasci mai a"g.tub-" cooP:r.are a comunitilii regionale qi s[ rizboiului' relaJia dintre statele decAt competiti"' ;;;i;"intea acum aceasta se baza pe membre uru .o.,airia i. .or,.rren[5,
cooPerare'

1s0

sA INTELEGEM UNTUNEAEUROPEANA
tNSTtTUTilLE UNtUNil

EUROPENE 151

gi perso,alE a Iideriror. Dinamica

convoacd qi prezideazd fiecare intrunireigi p"

dezbaterile bilaterare ji *"rt,ut"i.i" il'r*nru gi cu negocier,e. Mecanismele elabordrii deciziei,e bar"ura p" Urrra organizare gi pregdtirea de calitate,.pe abilitdf ile .onJ,r.e.il pregedinfiei (care

1"Ja" schimb,rile aduse in conformitate cu Tratatul "*"*prtr a" rI rrlirul. consiliur rearizeazd toate aceste decizii printr-o

poritice gi economice, de aspectele economic" int*.r.ru, de problemele de politici externd, di co.troversele asupra bugeturui, de revizuir,e tratatelor' de cererire de aderare tu dnirn", Europeanr a noilor membri gi de reformele institufioJu

European a avut,gi insuccese, printre care incapacitatea de a dindomeni"i;gr.;l ,ru bugetar sau vL de q a b, sdsi un rispuns comun at UE la crizefe al.i.rt;i;;ffi; Consiliul Europ.ean adoptd a""irii i*portrr,i" iegate de direclionarea
accelera reforma

orientdrii de insamitJ u i,tugr,rii

."-Li"rii-,i" uiri"r*r*i"[."
,'gu"a;ill"i,lii.a i"i".iJ.*nrrd a participanfilor

problemele prioritare ale acelui stat membr"y. ag;d; cuprinde problematici Iegate de prioritagiie Uniunii ,ird;; dar gi prioritifi specifice a'ie statuiui;;;r". obiectivur este sd

de un sprijin potitic cJnsiderabil t" pr.piif_ Irri sc'afli in alte pozitiide .r,J'tlai bune decat cei care "ogo.i"ii nu dispun ae o.esie avantaje. Reuniunile Ia niver inariale cons,iurui au locin run,e iunie gi decembrie are fiecrrui an qi ori d;;ad ori este necesar s6 se desfdgoare intAlniri s"p[ro"rrtri*. lnrir-irif" sunt gdzclu ite de statul care define pregedinlia conriiiriri uniunii Europene (Consiliul de MiniErri;; in ti*.ul-"f" ,r.lrl". statului respectiv, fie intr_o *.tropoiirugionalE fr"'f;.'rJ#fl ,u, ;;j;;; de excmplu Cardifi BgSn say C"t-[,irg ]; prezentinsd aproape toate intalnirire se desfigoard ra B.uxefies. organizarea sesiunii se afld in rnare mdsurd in sarcina membru care define pregedinlia (care de obicei privegtu "rr"iri i,tair,i.,u., p" ,r., fG;; a expune

de a celor',,Doifvfat,,y. Liderii care s_au aflat in exercifiul fun_cfiunii.o fr"gd p;.ioadd de timp sau cei care disptrn

ctipa c6nd e*ii.d"reu ,t.;;; I'aiminuat fi1 numdrut voturi gi puterea politicd

mrla

u*lilrur,.o-germane a avut *IT ti*p o semnificalie poritiie muru-ta-oi intr-o mdsuri

mai

este.gi.ea

importanti.

De exemplu,

convini asupra un set de Concluzii ale Pregedinfiei, un draft avansat, aqteptat de obicei de lideri la inceputul reunir.rnilor, c5rora le oferl esenla dezbaterilor. Oficial, Consiliul European nll are o agendA prestabiliti, dar finind cont ci trebuie sE existe unele orientiri, este uzual ca demnitarii superiori din fara care deline prepedinlia si colaboreze cu Consiliul de Minigtri pentru alcf,tuirea unei agende, Subiectele aflate pe agendd depind de imprejurlri. Dehgdliile nafionale au de reguld probleme pe care doresc sd le pund in discr"rfie. Apoi trebuie sI existe o oarecare contintritate fali de irrt6lnirile anterioare; in plus, liderii au de multe ori de-a face cu probleme neapteptate sau cLt urgenfe care necesiti decizii^ Unele problerne (in special cele ce privesc aspectele economice) sunt discutate in mod curent, la fiecare reuniune. De asemenea, Comisia poate promova probleme pe care ar dori si le puni in disculie. O pregedintie activi ar putea exploata rc.uniunea, aducAnd in disculia $efiior de Guvern subiecte de intercs nalional sau regional. Pregdtirile pentru fiecare reuniune incep de indati ce un stat nrembru preia pregedinfia in lunile ianuarie sau iulie, iar intAiniri lunare ale minigtrilor de externe incearci si rezolve posibilele neinlelegeri, Pe misuri ce data reuniunii se apropig primul ministru gi ministrul de externe al statului care define pregedinfia devin din cein ce mai implicali. Aproximativ cu zece zile tnaintea reuniunii, rninigtrii de externe se intAlnesc pentrtl a da o formi finald agendei gi pentru a aplana orice problemi sau disputl rEmasd in disculie. Cu cdt sunt mai multe acordurile pe care le pot conveni in avans, cu atAt sunt mai mici riscurile ca intAlnirea sd egueze (]ohnston, 1994, p, ?7-31). Unele reuniuni sunt obiqnuite pi se sfArqesc in general prin acorduri intre lideri; altele se referi la divergen{e profunde, asupra cdrora s-ar putea ca statele membre sd refuze si accepte un set comun de concluzii. Reuniunile se desfipoard de obicei pe durata a doul zilq incepAnd cu discufii informale tn timpul micului dejun gi avansAnd in detalii in cadrul sesiunilor plenare care au loc diminea{a, dupd amiaza qi, dac[ este necesar, seara. Peste noapte, demnitarii de la pregedinfie 9i de la Secretariatul Consiliului de Minigtri Iucreazd
sc

160

sA INTELEGTM UNIUNEA EUROPEANA

uESr STATILE MEMBRE 161

clari

,1, internafionaltr. in prezent, acestea se concentreazi din ce in ce mai muit asupra domenii-lor f.arte acrivf,, iar in alte er;il;;Jr.,*rain .*r" UE nu este inc6 pntrivit cerinlelor legii UE gi presiunilor integririi ,**i*"f_. Este absoiut discutabil"felul in?r* ."rponsuU;litiqile sunt divizate intre UE sistatele *"*Ur"-1r. .aseta 5.1;. ln sfera ,,po_ (unconcept rar definit, c{ar perceput de obicei a l:j:^I::trte" r nsem na problemele de guverna re universa l*, plrsi rt*rr;;;;; cele mai urgente, .r* uifi politicile exterrra 5i cele econr:mice) statele membre au mai pufin, tiUertate'AJ midr;;*.e;;;#;l Adoptarea monedei UiT? ---*fi""-. asigurat existerrfa a ,f" puline elemente ale politicii o.""o*i.* 6r monetare care sunt mrsurarre Europa ii.t[r" i:11:'_"J: "satd rn zona tluro (v. capitolul Z;. in probleme internafi"rrf", ifriri dacfi UE mai are mutr p6nfi ; o politici comu_ dr;;;i"ma n5' iar statele membre inai au inci multt-ribertate individual' in relafiile din afara Europei *"iriin care ipi definesc 6i exprimi interesele de apdiare,sii" uE devine un actor ce se afirmd disfinctiv pe scr:na *o,rdirt;. UE;;p;;ozifii comune in majoritatea pr.blemeror comerciare r" rir"idr"

i l, :,.:-.1] I pt comunitatea

llge.inconformitate cu intere_ sele gi prioritd[ile iegisraturire nationare atr devenit mai slabe ^a1ly|are. $i m.1i marginalizate iritr_rrn proces care a fost descris (peiorativ) ca "fecreraTi s* i.1i".i,".,,. Legi slatu r,e n a[ionale aveau odi.ioard autoritate deprind si facd rceire a$a cum credeau de cuviinla memtrji _i, opi n i a p ubticr, p-u teri te yt

Integrarea europeani-a fost insofit; o european de Iege qi o scddere L* cregtere a corpului u guvernelor nalionale rndependente dc a f11e po.liticd pi "rpr.itAp,

care a puter,oi r*r ru "Ju membre pi ale institu[iilor UE.

fi

ri.g;;";, de cltre UE acfion,na .u ,., toi r;,;;;. i, diaritatea are menirea au u fimltr'ir*.,f" aI treitea rAnd, subsiUE printr_o discufie pol i tico-jud iciard despr" .omput*rrf",
.*ti1".,tt, *.r.openi,
r"r;

UE in domenii cars su.fsst deja definite ca intrAnd in competenfa UE. in at doitea rind, dezbat";it;;";;;i*r. absoturizeze dactr actiunile sunt

mai bine indeplinit*

J.,['tur"

* *;;;"

Caseta 5.1 Divizarea responsabilitigilor pe domenii ale politicilor

Unul dintre cei mai importan{i termeni ai eurojargonului est* "competenfa", cn sensul de autoritate in domerriu. De-a lungul

;_;;r;;;;;, ffi il " are statelor

si*rlil"

rp;;;;-

rr,"#.ii, ril; il ; ;;"ffi

i"-li***,**.Ta,"

urmare/ in cele mai multe domenii, autoritatea este divizati, balanfa puterii inclinind spre UE, in unele d*rnenii, 6i spre
statele membre, in altele: Domefiii de campetm{d UE

timpului, competenfele instittrliilor UE au crescut pe seaina statelor membre. inceputul a fost modest limitf;ndir-se la responsabilitd[ile transferate Comunit&fii Europene a Cdrbunelui gi C)gelului. Oricum, chiar 6i in acele responsabilitifi exista promisiunea rrnor schirnbdri ce Ltrmau sd vini; tratatul, de exemplu, a atribuit CECO responsabilitatea de a asigura folosirea raiionalI a resurselor de clrbune (un precursor al politicilor de rnediu), sI promoveze conditii de muncS imbunittrfite (precursor al polit! cilor sociale) gi si favorizeze comerf ul internafional (precursorul politicilor cr:merciale gi externe'). InccpAnd de atunci, institu{iilor UE le-au fosi atribuite competen{ein diferite clomenii de activ! tate, iar o dat{ cu cregterea acestor responsabilitAti, autoritatea statclor rnembrc a scizut. Domeniile de politici care intrfl in compctenfcle UE, in prezent, sunt schilate in linii generale in tratate, presupunindu-sl: c5 toate celelalte domenii rimAn in responsabilitatea statelor membrc. Dar sistemul este prea arnbip;uu pi nu existl nici o distincfie clarE intre competenfa exclu"sivi gi nonexclusiv.I. Ca

*";;;;:;i*;;

Domenii cu responsabilitdli iwrydr{ite

Domenii de corrqreter$a statelpr mtntbre

AgricuiturE
Concurenfd Protec{ia consu-

Culturf,
Ocupare Energie Promovarea

Audi.ovieual
CetXfenie

matorului
ActivitS{i bancare

Justifie penali ApErare

cu anumite regir.rni

exportului

154

SAINTELEGEM UNTUNEA TUROPEANA

. .ii ciuda preocupdrilor la federalizarea Europei,

De exemplu, nu

caracteristicile unei forme de guvernare federald convenfionalfr.

din unele state mernbre cu privire institufiilor inci le lipsesc *rit" dio
o armat5 europeanfi sau

CAPITOLUL

existi,ici

nici un pregedinte european ales, rrici un sistem de irnpozitare europe&n, nici o politicfi externd gi de aplrare european6 qi nici un sistem pogtal unic. Mai mult dec6t at6t, centrul eiabor;iii de" ciziei incd incurnbi Consiliului European gi consiriului uniunii Europene, arnbele avAnd mai degrabl un caracter interguvernamental decAt supranalional. ln mod definitiv, Uniunea Europeanfi este totuqi in cele din urm6, un acord voluntar pi ti lipsegte capacitatea de a impune statelor sale membre sX implementeze dreptul gi politica euro_ peani. Itetragerea unuia din membrii sdi nu ar fi priviti ca o
secesiune.

forfl

UE 6i statele

membre

aerian6,

ldentitd{ile tn schivnbare ale ststelor membre in\elegerea pracesului de politicd

Politics

dh domeniul bugetului

Caracterul?n schinrbare al UE

Concluzii

Cu toate acestea, depi existd inci dezlateri aprinse privind punctele mai subtile ale eleciziilor elaborate de instituIiile uniu-

ma-rginile, Noi rttt ?rc'nm ttas ?napoi frantierele statale p6nd la ls tnvet nou' din impuse Marii Britanii doar ca sd le aedem o noud exercite sE care elffapet?l, dt un superstat eurapean

*ii

European, activitf;fiie Comisiei, Consiliului Uniunii Huropene, Parlamentului Hriropean 6i Curlii de justifie Europene au avut o influenfE directX asupra viefii europenilor. Dar guvernarea in Europa nn reprezintd numai ce se petrece in capitalele nafionale $i in centrele regiorrale, ci gi ceea ce se petrece in Bruxelles, Luxernburg gi Strasbourg. Raporturile dintre cele cinci institulii majore gi dintre ele 6i guvernele statelor membre se afl5 ?ntr-o schimbare continurE, pe rnfisurd ce echilibrul de forle se regleaz6 gi se moclificd" Dinti-o combina{ie c{e convenienle interne gi presiuni externe apare un nou nivel de guvernare, care c&gtig5 mai multe puteri pe mlsurd ce statele membre cedeaz6 cu pruden!5 din suveranitatea lor localH qi nalionalE cltre nivelul regional. in urmXtoarele doud capitole vom vedea ce anume a insemnat aceasta pentru statele memtrre pi pentru cetifenii Europei.

Europene, guvernele nationale ale statelor membre le-au cedat acestor institu{ii puteri importante. indeosebi cle la Actul LInic

Margaret Thatcher' prim-ministru al Marii Britanii, 1988 Ia inteuna dintre cele mai interminabile eiezbateri referitoare UE.gi dintre relafiei in iurul ;;;;;;;*pean6 se concentreazd Estonia' considerfim s6 statele membre. Oare inc[ ar mai trebui t1-"-:Germaniu, Ungaria,Italia 9i Suedia state independente 9i cadrul actoriin ;;;;;" i.atJar trebui sS le veelem ca pe nigie f"t,ipe extin$e? E posibil ca integiarea s[ aclioneze Ia un ia un "".i *rcrur',irel, iar statele membre sH igi prezerve identitXlile mult de gi cat micronivel? c&t6 autonomie mai a, st*t*lu membre fixist5 au fost subtlrdonate puterilor unui sr'rprastat European? europeni su-nt in tr-adevdr .rr, r,.rprurtut European? Mulli cethleni statete foarte critici cAnd vorbesc despre ce ainsemnat UE pentru sepana{ionale identitBlilor cauza lor gi continuA si lupte pentru ExistX nalionale' guvernele rate gi a pistrlrii plteritot de c6tre este urruiir, ci aceast[ conCentrare a puterilor nu ins& a{ii ""ru intoar.cere de doar benefic6, ci mai mult, c& nu mai existfi Punct condiqiile gi ci identitfllile nafionale pot fi p6smate chiar 9i in unor politici comune 9i instittlfii unite'
155

dotrtina{ie de la

Btuxelles'

164

SAINTELEGEMUNIUNEAEUROPEANA

155 uE 5l STATELE MEMBRE

au cele mai stranse legHturi cu !6rile lor, iar guvernele nafionale dau tonul integririi regionale. Astfel, integrarea a ajutat de

fapt la promovarea unei reafirmdri a diferenfelor culturale mai degrab5 decAt la omogenizarea Europei, deoarece europenii au fost educafi si infeleagd gi sE aprecieze varietatea regiunilor in
care trHiesc (v. caseta 5.2), Este des sus{inut faptul

regionale Caseta 5.2 Cregterea autoritSlii

in mod ironic, pe m5sur6
naUniuni Europene' minoritilile ocupate cu construireu 'in"i zgomotoase' rnai vizibiie' mai tionale din aceste statc au clevenit au fost ce statele na{iuni ale Europei

ci o Europ5 a regitlnilor ar putea concura sau chiar tnlocui o Europ5 a statelor. In scopul de a echilibra diferenfele economice qi impinse de solicitlrile din ce in ce mai mari pentru descentralizare, statele europene au inceput regionalizarea sistemelor lor administrative in anii 6Q
iar ca urmare, regiunile arr devenit actori importanfi pe scena politicl, dar gi elaborarea politicilor sectoriale (Keating and Hooghq 1996). I{egiunile au inceput sE vadd UE ca pe o importantX sursi de investifii gi sprijin pentru culturile minoritare, iar in unele cazuri acest lucru a dus la incurajarea migcirilor nalionaliste (precum cele din Scofia qi Catalonia), deoarece se simt rnai pu{in dependente de spriiinul guvernelor nafionale. Concluzia logicX este cX astfel de forfe vor conduce la integrarea gi descentralizarea simultani a Europei, presAnd la mijloc statele membre, aga cum le qtirn noi astdzi.

i;;;; ;;i;;ita

macronivel , oam

ffi,i.;;i;"i.

reqiune impdrliti i" p"t intilni intr-o cornplexi varie,lefo sutS de na[ionalitiirlsla portughezi ItA'i"1 tats de la olandezi ei "rrei"'l i' Yt!^*ri' alsacieni 1i franconi in si cantabrieni pu Co'stl Atlanticului' Alpi'

o""ture gracl de dezintegrare aupiii'l" nu este doar o " et"t'Lr"ti"e-a amintit ciEuropa ci in mai mult

rea I a acest n.lopn"J".'1a' attf"t spus'. intcgra la

tt;id";;iat

ttut" naliuni'

in 1,";;:;;;,;;,1,"'i, "i""ti*i ir stirieni mediterantr centralzona itr andaluzieni qii'g"tL"i

castilieni,

res'iunile din

cehi' slovaci 9i ruteni in vestici, sArbi 9i croali i; B;lcani' laponi' finlandczi 9i polonezi 9i lituanieni i"'tarnliif" nordice' pentru
est'

ffiiili;

nJit (v' iernandez Armesto' 19eZ mai mrrltq detalii)' locuitorilor din regiunea in unele cazuri * Prccum cel al Spania qi al lombarzilor din Cornwall in Anglia, 'l i'iiti"tii"r intcfrate.total in lSrile din fost din Italia - acestc ""ti""i"" * 11"'t niciodatr desivarqits' H"i;.;";*' i";ii;;ils*-"" io'i-"'*u active' qi au fost revendicate migciri separatiste lucru se
;i,raur

lnlelegerea procesului de elaborare a politicilor

Politicile publice sunt acliuni (sau inacfiuni) deliberate ale guvernului ca rispuns la nevoile societdfii. In momentul venirii la putere, guvernele se confruntX cu o serie de probleme gi provocdri, iar rdspunsurile pe care le adoptd (sau le evit[) constituie politicile lor. Un alt mod de a concepe aceste politici este de a le descrie drept randamente ale guvernului. Diferitele presiuni asupra guvernului - cum ar fi opinia publicd, schimbdrile economice gi presiunile externe * pot fi vizute ca "intriri'i iar politicile ca "rezultatele finaie" sau reugitele guvernelor. Politici existi la nenum6rate nivele, de la o cotnunitate locald la orape, municipii, regiuni, state, la nivel nafional qi - in cazul UE, la un nivel multinational. Politicile sunt adoptate pi urmd-

"". indcpendenla. Acest o mai mare arrtono*r"-fi chiar undc scofienii 9i galezii au rtit'"ie' r'loi"u *riut"' in din i999, iar o mare parte a:pini:i avut adunHri regionateinci favoarea indeperrden{ei' Revenpublice din Scofia '* uiuta in in li Pentru bretoni 9i corsicani dicXri similare sunt

l.;ffii,

"'f"Uiil ftlnderd Spania'Fran[a' catalani Franta, pentrrt basci i" '**"'J* in Spanla qi valoni irr Belgia' o problcmi' a

"'"{;'*Ji

elrropeanb a dus gltvernelor nalionale, dat iniegrarca statcle mcmbre iqi A!1.ty: inireg.' finirea rela[iei ai'"'tt" pa'gi 9i idcntitatt'a culturali picrrl iderrtitat"' porititi)o"ti"it"i*tlfiti dezintegrlrii'

*i^o'itatlrot"nalionale a constituit

Ia rede-

a minoritililo,, qf tto^g-tl pt"tit*"u 1"Y:-1-t"' la autodetcrminare si reduci Este posibil ca drcptlt sporit i"artr a narionariEtiior qi vom asista cu[turale in interiorul pur 9i simplu ru o tuu'"''iit; o'Jiiutunl"ror

tl

::::#'J;^;#;;;l;;ii

uE 5l STATELE

MEMBRE 159

158

SA 1NTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

in anii '60 gi'70, statele europene inci se raportau unelc la celelalte ca state suverane cu identitlfi na{ionale puternice gl independente. Aveau propriile lor corpuri de lege igi urmau propriile politici, iar turigtilor Ii se aminteau diferenlele dintrc ldri cAnd treceau granifa gi trebuiau si igi prezinte pagapoartele. Existau controale gi limite in ceea ce privea mobilitatea persoanelor, a banilor, bunurilor 6i serviciilor, iar cetifenii unui stat care cdldtoreau intr-un alt stat, simfeau intr-adevdr ci "merg in striindtate". Nafiunea-stat era dominanti, constituind at6t centrul loialititii publicului larg, cAt qi sursa autoritifii primare politice gi adrninistrative. Italienii erau clar italieni, olandezii erau olandez,i, iar polonezii, polonezi - cel pulin asta vroiau si creadi cei mai mulli dintre europeni, fiind incurajafi qi de circumstanle. Astizi situalia este cu totul altfel, iar relatia dintre UE gi statele membre s-a schimbat. A avut loc o preluare a autoritdlii statelor mernbre de c6tre UE gi o infelegere de a pune in comun sau a impirtigi exercifiul puterii in diferite domenii. Statele membre au rimas piesele esenliale in acest proces, dar au depigit cu mult simpla cooperare asociati fireasci cu organizafiile internafionale, construind un nou strat de institufii subscrise unui corp de legi comun. Dacf, statele membre gi-au cesronat de fapt autoritatea gi au creat un suprastat cu puteri suverane proprii, este un subiect vehement dezbitut (v. caseta 1.2). in acele domenii de politici in care guvernele statelor membre au fost de acord cu predarea autoritilii (a responsabiliti$i) citre UE, liderii na{ionali iau acum decizii importante, negociind cu omologii lor din alte state membre, de obicei in sdlile de conferinfi ale Consiliului de Minigtri sau ale Consiliului European, Der.baterile asupra efectelor gi asupra insemnitIfii tratatelor s-au aliturat discufiilor de zi cu zi ce au loc in cadrul Comisiei gi al Consiliului de Miniqtri, cu scopul de a incuraia liderii na{ionali si se indrepte in directia unor compromisuri multinafionale gi a unui consens european. Astfel, a devenit din ce in ce mai greu pentru lideri sd defineascd gi sd urmXreascd "interesele nafionale", fiind obligafi sd se gindeascl intAi la interese la nivelul Europei. Treptat, interesele nafionale gi cele
PAnE

,rrcEuropei,,o":"::iTX,T'"ol^$if
I

rr acelaqi

timP, etlroP"lt'-"-'.,::

r:i:i?J'rj3il]:::'Ji"ir"ro.,'i [*","1'ff ::i:r;:nm::f "o'Tf"",:l;ii':il::'"dedireriter:lil-i::::::li*:il.13::l iJ'*f "* ry r"munca' :ryii::ill:: nor rerere t*"jffi ffli::i5; "o,..pt"*" rela{ii de altele' Re ra trsport, comuntca[ii' ;lt;i;J;'n" t"t't'lit financiare' *"ii"' 9i
r
r

:;.'i", ".rr,it"le

TnT:"""tiJi:.!j!i* ioarl
care, odin

.".."iur"

qi

d*'uolt""'

zultatul,aupa"'*"'""#'W'11'::t"11Ji3J"1'I;"-?i:;1 decis "care'din ace

ruuvernele au avut cle autonomiei 9i idiosincraztet ca o cheie u pa"'a'ii'ii'u'unit6tii' politice De care le presupunea *ationale, conqtient'J in terminologia sim-

;;:;;;;tii; cirestiuni *t'tLl;;;f"l;t .ieiinirea p'"u

$

i,ii;,pir"lT'::"',1$tjiliiil:I"1,,,1?,:H;i:ff

iuu. Acesr p;i;;ili", *:,"*lXi*.iliifiil rii I.i'J"i "r.., mai cel in 1975' la ;os luate

ii$x:

ta a ap[rut pentru'i]irrla";;; la raportul rindemans tu cAnd Comisi" E":p"";; 'a'pu'" ,;iTi:]:

i'

toniJ'euroPean'

[t: [;;;) :'::ld#;;*::t';'.:f, :i:i, ff ". f ffi'li i:'fii ?iil !",'il T:T"1 i:ffi ll 1l;il'" insemnateu'"*"l#liiil'*.*!^t:l1ff-T.'.,Ti,:?lfiil:i:1
ffi
1

f,TigJ:.:ll;ll.'*:T{:';l':il:.-3:"1 u***:1xi$xf d'intre principalele acesta u tbst Mt";;;cht' d" 1"

Tratatului puncte aduse in
, - ^-.^l.,ci,x a ConrunrexclusivH a conr ,,tn domeniile care nu intr{ in competenta subsiprincipiului acfioneze tt'lt"t* s[ *-i'uU'i t6!ii, aceasta acliunii propuse nu pot

discuqie:

"ti"f

I
I
ii
E

cliarittrfii, d;;

il;;icanJ'ouicctivele Comunitatea fisatisflcato.'"j;il;ilJustut"r*r,r.*ure,giprinurmare,din ale acliunii proPuse' motive d" "'H'fi^;;;; lr,ieplinirii acestor obiective'" resportLttiii"
preia

ft

Existi cel pulin in primul

'a"d'

;:;'I";;;;L

de subsidiaritate' trei probleme ale conceptului a reduce puterile fi fuloslti"ntru

16S

uE $l STATELE SAINTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

MEMBRE 169

specifice fafd de UE. Aceasta insearnnl dezvoltarea unor noi legi 9i politici care sI rhspundl acestor obligafii gl adoptarea unor pozifii comune pe parcursul negocierilor de implementare a acestora. Initiatiaele indiaitluale ale liderilor nalionali sau ale unot grupuri de lideri. De exemplu, cele mai multe progrese

,r

ntt vor fi de exista intotdeauna'nltii care ('um le vor, purttr.r aa cu solulia sau 'o' anumiti problem6 ,r,;ord cu analiza I"' P;;ilJ; intr-un neccsare sutnt :,rrgerat5. Cele mai p"1i"t to*promisuii

t-hestiune d"

este societate democratd politica Comprontis gi negociere'intr-o aqa lucrurile pot avea Nu toli indivizii

.o*pto*is'

. : t .

in politica de securitate s-aLr ficut in ultimii ani datoritil inifiativelor lui Tony Blair in Marea Britanie gi ale lui jacques Chirac in Franfa (v. Capitolul 9). Presiunile opiniei publice. Acestea au fost din ce in ce mai importante, de exemplu in ratificarea tratatelor gi in dezbaterile privind noua constitufie.
Presitnil interne, cum ar fi preocupirile in privin{a gomajului sau a necesit5fii de a monitoriza miqcarea criminalilor

in interiorul UE,

fi problerne economice in alte ale lumii, probleme 6i dispute comerciale sau neinfelegeri cu alte giri" Urgenle sau crize, ca de exemplu atacul SUA asupra Irakului, in 2003, sau respingerea tratatului de la Maastricht de citre Danemarca, sau a tratatului de la Nisa de cdtre
Presiuni externe, cum ar

pirli

Irlanda.

prioritili pi valori gi propriul mod de aborclare a nevoile politice. Intr-o lume ideali, agendele politicilor ar fi dezvoltate rafional, problemele ar fi prioritizate, alternativele ar fi ciutate si c6ntirite cu grijd, iar cele mai bune
Statele membre au propriile

solufii ar fi implementatg monitorizate gi evaluate. Dar societatea modern5 este prea complexi pentru a face posibil un asemenea ideal, iar studiile f,supra politicilor scot la suprafafi carenlele organizlrii reale. Rezultatul este ci politica este adesea condusd de compromisuri, oportunism gi presiuni politice neprevizute. Acest lucru este real pentru UE, unde identificarea gi abordarea nevoilor a peste 450 de milioane de oameni, care au propriile viziuni asupra priorit5lilor lor gi asupra felului de a trata propri ile probleme, sunt o provocare rezultati dintr-un sistem politic definit de gase caracteristici principale.

partide politice majoritare ristem de guvern6t"a'"t *"i"i cu nucleul puterii politice se h',;'il;;; Eritanie qi-sfu"in1' unde dint*un singur partid pobtzeazdpe un guver;;ii#iformat necesare in sisteme federale litic. Mai multe compromisuri sunt unde existi o divizare a puterilor r'run ar fi Belgia 9t c;;;;i; t"U*utional' sau in statele membre i rrtre quvern,rr ,-,utionuiiit"i rrlanda sau Portugalia). crr un tjr, in care structLlra puterii ryr 11te inca .""].riii"ia"stria, ""ili inc6 evolueazd 6i in care bine definita, in cu'" 'elaiiile potitlce rePrezentantilor statelor "guvernarea" este pi"tit o coatilie a Pe comPromrs' ,IJ*f,.*, i"areguI proces politic sebazeaz5 au fost mai u$or pialaunici' fi Unele inifiati"* pnfititi' cum ar de-spriiin po_ligrad de uninalt cle rratat, deoarece;;il;;t de srtferit' mult foarte ar fi avut tic. Suveranitatea naiionaltr nu beneficii' multe foarte avut in schimb u.o,to*ilt'iuffi;it ar fi ap;irarea pentru dur in alte clomenii utuiti" tn"*bre au luptat apa r a.f o4at5 u u-t:' ti uneoJ i i ]a "tnducAnd Agricole Cortrurre' de f{:-t:tt ",-.*-iri""lionare compromisu.i't"i'''ipiiui*ttttt"" cornpromii' Franla c6.qtigArrd exemplu, ,-u .",',t,Jt'ii 1"'t unui a le ectrivala pe ccle oblinute concesiuni in ug,ituii;'a pentt' similar' negocieriie care au de Germania in inJustrie' in rnod fost prcsdratc cu :oTiroJ"t fu i*tutul de la Maastricht' aui''t privinla progranrului de misuri gi acorduri ilffi;mai otut in sine a fost un compromis' dezvoltare a Ettro. ldoptarea Euro de a se alStura sau nu unifiecate stat membr;;;[;J opfiunea unii monetare. de cdutare de comprornisuri' poliloutri politice. In procesul putere gi influenla, o persoana tica este redush ra o iupta pentru to''tt"iii de la allii' sau sd igi sau un grup incercani se cAqtige altora' ln societatea umalla' impund p.,.tctete il *i*t iit iila rnai mici comunitSli locale, cele gi i" asemenea lupte util*oc .t,iu, in UE' datoritd dimensiudar ele cap[t6 ai*"]lti"ni mai mari

ll[:rffi;;" liffi;,t;:

f,

il
1

162

sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

ur
N"Jrr

9l STATELE

MrMBflr

163

Dowenii

d.e

Domenii

conryeterrld UE

rcsponsabilitdli

cu

Criminalitate
trarrsfrontatrierfi

impdrlite l{elafii externe

Refele de

Domenii de cawpetenla
stuttelor rnentbre

Educalie Probleme electorale

Sfindtate

Politici rramale Politici in domeniul mediului

Retele de trana-

informare Ajutor extern

Dezvoltare reginnalX

port
Politiea monetari (zona euro) Pescuit

Utilizarea

teritoriului
Transport local

intreprinderi mici gi mijlocii

mai pune problema asupra faptului ci politica agricoli prezent ficutd, aproape in totalitate, la nivel europcan/ r',t slibirea semnifica{iei grani(elor interne a fost insofit5 de o irr.irtrrrire a controlului granifelor externe pe bazd de cooperare l,,in-ouroPan5, ori cd standardele calitxlii mediului sunt statrilrtc in totalitate de legile UE" Deciziile in probieme sociale, curt ,rr fi angajarea gi rezidenla sunt luate Ia nivel european, drtpi , rrrr mobilitatea populaliei constituie un subiect important in ,r1',cnda politicilor. Statele membre incd iau propriile decizii in privinla transportului intern, degi lucreaz5 tmpreunl cu UE l.r dezvoltarea unor autostr5zi gi cfri ferate trans-europene qi l,r administrarea sistemului aerian gi a transportului aerian, lrrr-'i au politici nalionale de investifie in eonrl]e rurale siirace qi ,lt. reabilitare urbanS, dar gi acestea sunt influenfate treptat de
sr:
r',,11 ir"r

Problemesociale poli;ie

Imigrare Comerf

Formare
prof'esional&

$ervicii po$tale

Politici fiscale
de muncd

Condifii

Mullumitfi unei combinafii de.infeiegeri oficiale, pragmatism gi efecte adesea ine'itabile ale diversiiici.ii u-.iiritagtor,
cdt Ei la nivel na{ional, toate aceste domenii de politici sunt acum in:f :5 iluen{ate Intr-un fel sau altul de deciziile juate at6t ta nive.l UE,

ur

apro(rpc

trebuie

apele.au fcrsr rulburate :t,lrTi,,.*r rrrlranle $l tranta igi urmdresc

inci diferenta i,tre /a) problemele care intr* sub juriscticii* UE, ._f_ i*pa;[rili;* ffl IJE gi statele
're.
membre r-*" (.) cele pdstratein atenqia statelor memOricum, aceste diferen;e au ievenit in limpmai p"i; ;i;;;.

fi mediul, cultura

alcs^in fostele lor cotronii. In sfera "politicilor joase,, (chestiuni mai mult sectoriale si care se aflS in continuare pe agendele multor

in mfisura in care Marea incd interesete nafionale qi *ui

gi transportul) existd

dr_;;;:;;J;

l,olitica regionald a UE, De asemenea, au avut loc irnportante schirnbdri psihologice irr relafia dintre statele membre. Mai existE tnc5 multe lucruri ('nre amintesc de diferenlele dintre europeni cele mai im* dar gi acele diferenfe au develrortant fiind limbile diverse rrit mai pu[in evidente de indatd ce euroPenii au devenit mai mobili. Na{ionalismul r5mAne o problemi, in special la niveiul rninoritHlilor qi al celor care luptd activ impotriva integrdrii, dar rnobilitatea ir"rdividuali crescArrdl a permis europenilor nu doar si viziteze alte state membre in vacan[fl, ci chiar sE tr6iascl pi sH "emigreze" in acetre fHri. Europenii iqi transferH treptat loialitatca de Ia statul individual citre o identitate europeanX mai larg definitA, simlinclu'se mai pufin germani, bel6ieni sau slovaci, ci mai degrahfi europeni. Criticii integrfirii au susNinut mult6 vreme cd unul ditrtre cele mai mari pericole ale integr5rii va fi omogenizarea care va avea loc imediat ce statele membreigi vor pierde indiviciualitatea, prin trecerea lor la standarde gi reguli general euroPene. Ele susfin cd autoritatea este transferati de Ia guvernele nafionaie mandatate de populafie cXtre un suprastat european cdruia ti va iipsi un astfel de rRandat. in orice caz, atAta tirnp c&t mai sunt multe cle fficut pentru a strAnge legfrturile dinfte UE gi cet$lenii sAi (v. Capitolul 6), UE rf,mAne in fond o confederatie, in care cetifenii

,\)

.l

o m 3 C e C

z "*t m r m

ffi
f1 g,

:iiiTryYPw=ry :::=-=--=77=?i!

o-

IEEFrtElgEiigHAt

= oo 3 o
cr
ro

s
rD

'6 n

ffi[[fI1[*-r

Blraae+E

a,

rEg[si[f i-E-'[ry*EE
HEIaEEt[IEiE[IIIIBl
[tIa$[rE*[B$$#[*EEB

o r.+

lBBIIEH1[}IBE {EriBE$[E.+$sI n
o

:4

m
J

aFHIEEEEI1$[[
{H[EBgEEgEaffi

t 1
f rfi

m =

3 (D
7 rrt

qJ

166

sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

uE 5l STATEIE MEMBRE 1'67

statelor membre. De asemenea, este posibil ca dreptul la auto-

independenlei de citre minoriti{i in interiorul Uniunii Europene qila o noui trasare a liniilor administrative o data cu cele culturale,

determinare

si conducl la clpltarea

Aceste aspecte explicS, cle exenrpltr' majoritatei ]:Fll"^: asttel tncat timpurii referitoare la politica mediului' creatc

Parlamentului Eu ropean. Presiunile care creeazi potiticile gi care au impact asupra lor, sunt multe gi complexe, Ia nivel nafional, insn la nivelul'UE aceste complexitifi sunt mixte, Influenfele asupra procesului de politici sunt atat interne cat gi externe fagr cleinstitufiile uE, formale gi informalg previzibile gi imprevizibile anticipate gi oportuniste, structurate gi nestructurate. Acestea includ:-

statele membre, politicile transnilionale urmdrite de grupuri de interese comlrne, cum ar fi lobby in domeniul mediulu-i, f&mieri, corpora[ii, muncitori, uniuni sindicale, gi partide din interiorul

rite nu numai de guvern, dar gi de birocralie, particie politice, lobby-uri gi institufii guvernamentale individ.rutu. ir., cadrul ui existr multe comuniti_fi diferite care au propriile interese legate de aceste politici, dend astfel nagtere la cbnfiicte. Aici se alinLzi at6t cele mai importante institulii (cum ar fi comisia, parlamentul, gi Consiliul de Miniqtri), c6t 9i directoratele generale din interiorul Comisiei, interesele regionale pi nalionale-unnirite de

ridicate si inliture barierele ii'rtAmpinate cle piafa unicd cle diferitele stanc{arde de mediu' politici sau de Presiuttilegislntiue.Multe propuneri noi de iin sr:tricitirile sau presupunerile conlinute de i"[i "prtlegi. Acesta este cu siguranld cazul legilor care uJ.f,liu inclucl in lorllinutul lor obligiqiiie pentru amendament de timp' lucru real sau revlzuire dupd o anumitiperioadd obiective stabilesc care ale UE' ;;i;tt ;it"ctivele cadru ca cunoscute legi generale cu asumarea cX mai multe qi vor tArziu mai iirective-derivate - vor fi dezvoltate oferi mai mtrlte detalii 9i concentrare' sunt rareori statiEuolutia qi fuzionarea politicilor' rolili.cltl sunt redefinite UE .* iut pti,i.ipiile qi crtiectivele pCIliticii mare in[emai o irr mocl corrstant, pc misrrrd tu uputu ce pe-mXstrrd i"g;t* a caueelor ii efectelor probiemelor' abordare de clezvoltarea tehnoiclgici ofer6 iroi posibilit6li rezultatele equate a unor veclri proble*", pu mdsuri ce ce poldelea of" pofiti.ifor deia existet't" t"t aborddri noi' schimbi' iar intereselor din interiorul statelor tnembre se p.i*iiitif" politice, economice 9i sociale a1e integririi
euroPene evolueaz6'' deliPresiini din partea institu[iilor UE' I]eoarece Comisia

economic ai social,..intlrirea coeziunii economice gi sociale...(gi) afirmarea identitlfii pe scena internafionald;,, Aceste obiective generale gi ambigue reprezinti funda_ mentul unei politici ce trebuie transformatE in ac{iuni specifice, in principal sub forma unor legi noi. Presiuni de armonizare a legilor nafionale gi politicilor, ut scopul de n evita diferenlele economice gi sociale dintre statele membre, gi de a asigura funclionarea cu succes a pie{ei unice.

Obligatiile din tratate. Tratatele schifeazi atAt obiectivele generale qi principiile integririi europene, cAt qi unele dintre cele mai specifice sarcini ale institufiilor UE. Ast_ fel, tratatul de la Maastricht spune cH obiectivele generale ale UE erau (printre altele) s6 ,,favorizarea profresului

..

dezvoltirii noilor propunerid::^lt^g,i presiu-ni to.IT?': aceasta clnstitr'rie subiectui unor variate t:'T:t',t*: partea din sugestii Qi informale, incluzAnd ale Potrtlcll getrerale t,rrop*rr, cu privire la obiectivele iinvitalii'l European tti a din partea Parlamentului UE, propuneri'-:".g:ttii noi Consiiiului de Miniitri sE dezvolte a Consllrulul oc sau cerinle din partea Parlamentului sart

*ornpni.,

I asrtpra

Mir-tigt.i de schimbare

Comisiei ProPtlnerilor din cadrul conlinutului asuPra giirnpacttrt deciziej Cur[ii cte Justilic
a

gi

naturii legii UE,

ft ili
irr

berin[ele

statelor numeroase tratate interrralionale in favoatea rnembre, iar cele mai multe dintre acestea impunobligalii

l$ii

intcrnnlianttle' UE' ca unitate' a semnat

{, i'l
H
1i

175

SAINTELTGIM r.'NluNEA EUROPEANA

uEsl STATELEMEMBRE 1?7

Britanii cregteau, iar hugetul era recalculat in totalitate, fapt ce pregitea aderarea Spaniei qi portugaliei, f{ri sirace .ur. ur*u, s5 primeasci fonduri de la comunilate. Aite reforme la care s,a ajuns in cadrul consiliului European ctin 19BB priveau sistemul de str6ngere de venituri, care se pistreazX gi aitHzi:

statelor membre

Bugetul nu poate depigi 1,27"/o din totalul plB-urilor

De fapt, cele mai rnulte dintre statele membre fac in prezent r.'ontribufii propor{ionale cu dimensiunile economiilor nafionale' LIna dintre marile exceplii este Marea Britanie, a c6rei cregtere cconomicX din ultimii ani (economia Marii Britanii a dep$qit-o cle curind pe cea a Franfei, ocup6nd locul al doilea in UE) a condus la o diferenfi semnificativlintrecontribufia sa labuget (14% din

Aproximativ 73% din venituri provin din contribufiile na[ionalg bazate pe nivelurile plB-urilor nafionale, fies.taf membru pldtind o sum[ stabilitE in raport cu 31e PIB-ul sdu. Venituri provenite din TVA, numdrAnd putin peste 14% din venituri Pufin peste 1L% din venituri provin din taxe vamale pe importuri din state care nu sunt membre UE pi iiin taxe
agricole.

totalulbugetului UE-15) gi PLB (18% din totalul UE'15). in ceea ce privegte cheltuieiile, bugetul UE ridicd o alti serie ,"1e probleme politice. Ca orice alt bugef cheltuielile UE constau intr-o combinafie de pldli obligatorii, in privin[a cHrora nu se poate face nimic (de exemplu sprijinul prefurilor agricole) qi pl61i opfionale (curn ar fi cheituielile pentru politica regional5 sau a cnergiei) care sunt mai flexibile, Cheltuieliie UE sunt aproape egal divizate in doud:

in

2004, aproape 46% au constituit suLrvenfii agricole gi

"u1ro#"r. Acest lucru a provocat o oarecare nervozitate printre beneiiciarii "net", cum ar fi Spania gi Crecia, ingrijorate ia vor trebui sfi igi asume o mai mare parte din rabaturile fondurilor.

in cei mai mari contribuabili, hr timp ce firile sdrace sa ueniri cieze cel mai mult de aceste fonduri Fiind cea mai bogatd {arfi din Europa, Cermania a acceptat in 19gB aceastl formirla, ins* fntorsitura negativd pe care a lirat-o economia germand in ultimii ani au deterrninat ca Germania sfr devinr statfil cu cele mai mari nemulfumiri cu privire la buget, incep&nd sfi suslinE aplicarea infeiegerii cu Marea Britanie clin 1984 la toate statele membre "supraincIrcate". Cu ocaeia publicdrii in 1992 a propunerilor 'Agenda 2000" ale Comisiei, menite si pregfiteascd **ti*de*e, esticx gi reforma Politicilor Agricole coinune, clar pi fondrrrile regionale, a fost provocat un adev{rat viespar de dez}ateri cu privire la viitorul bugetului. cAteva fxri care erau contribuabili "net" * inclusiv Austria, Germania, Olanda qi $uedia * au inceput sE faci presiuni pentru re-examinarea bugetului, sugerandu_-se men{inerea contribu}iilor ia eB% din veriitul

Efectul acestor schimbdri a fost transformarea statelor bogate

sprijin in domeniul pesculiului. Aceste cheltuieli garanteaz* fermierilor pre{uri minime pentru producfie, indiferent de volumul acesteia. Datoritd reformelor in politica agricolA, proporfia cheltuielilor UE direclionate c5tre agriculturi a scflzut semnificativ fafd de punctul culminant din 1970 cAnd acestea tnsumau aproximativ 75% dinbuget. Dar aceast$ proporfie este incX substanfiali, iar UE este insdrcinat{ sH o pl[teasci. Aproape 31% din cheltuieli au constituit fonduri structurale: cheltuieli pentru dezvoltarea regiunilor mai sirace ale UE, inclusiv cheltuielile inregistrate sub fclrma Fonr dului Social Europeary msnit sd ajute la compensarea efectelor gomajului, gi investi{ii tn agriculturd. Propor}ia cheltuielilor tn acest domeniu aproape s-a triplat de la mijlocul anilor 1970. Alfi 2,9"/o {2,8 miliarde Euro) au fost cheltuili cu scopul de a ajuta cu precddere cele L0 !6ri est europene care s-au al5turat UE in 2004. Aproape 6% constituie cr:sturile administrative ale institufiilor UE" Cea mai rnare parte din fondurile rhrnase (aprox. L2,5 miiiarde) au fost direclionate citre alte domenii de ac-

\l

ii

li
I

ti

170

sA INTELEGEM uNluNEA EURoPEANA uE 5r STATELE MEMBRE 171

nilor acesteia, gi datoriti gradurui de competifie dintre membre sau institufii,

de existenfa unei constitufii. Guy

fdri"ca u""ri"u re ri"-rimitate (pani acurn],

statere

trei seturi de jocuri interconectai*1"-.ui.ur uE, . Ul iocna{ional in interiorul statelor membrg care incear* cI si oblini cdt mai mu lt posibil de la UE- jar s; ;;; cat mai pufin. Acesta .r,iu. cazul ceror gase state fondatoare, care aveau idei "rL relativ similare referitoare la valoarea integrlrii gi care erau reiativ omogene. Deoarece UE s-a extins-atf;t rle mult, jocuiu a"uurlir-*uilil;;; rnizele qi avantajele au clevenit mai mari, f" ii*p Ug a devenit t,T:1M "" diversificair fi1n politic, economic Ai social. _ y.*d."." . Un joc dus in interioruf i"rtit"pifo, UE, acestea incerc,nd si cagtige ma.i murtr putere gi i"ri"lnp raportat ra cererarte. Nu numai cI mizele ,r., ...r.ut d.-" fr'ingrf'rfdi"i dar s-a schimbat gi semnificalia iniegrarii europene. Odatr aceasta er1 doal gxpu.i**ntui .li, bini rii cirbunelui gi olelului, ajunsi la staaiul.t" integrarea europeana acoperd acu ropa-, dezvc,rta# _: r# ;?1,#[ de domenii. Din cauza acestor,.ti*U.i i.,#;tttd; fnceput jocul_pentru obfinerea unui rol mai important. Keoha,e gi Hofmann1rbor, p. ri-i4) concruzioneazr ci UE a devenit,o retea au i"riit^"giicire preferE sd interac_ fioneze mai degrabd intre ele, a".at., exteriorul. o Un joc birocratii in care direciorui"t" g","r"ruf" urc Cn*i_ siei au propriile cu ltu ri orga n iza gionrf_, f mai.mult spafiu politic. ?i mar* parte, "pia"a-p"ru" acest joc a fost

p;;;

g992, p.106-7)descrie

lri

di*il;;;

;il;riff

il;ililr; prrd;;;

;il:,ffi

i.,'dome"i;i 6l ilil;; p."t* io*isie 6i d[ d#;; fireasci a birocrafiei de a iupta;;r" influenfl

con d us d e responi abi I itd i f le UE de noile resurie vatabile

Integrarea cu mai multe aiteze, Vechea ,,metodi comunitari,,. prin carc toate statele membre erau obligat" Juronr"ze in acelasi ri. yd:pli si sd implem*"t"r* u?uruufir"siiip.j,ii;,:H; .1,1n. rnlocuiti de bine cun<jscuta ,,integrare

iu mal multe viteze,,,

liuropa "d la carte", o Europi cu o'teometrie variabili" gi o "('ooperare sporit5". Tofi aceqtia sunt termenii unei infelegeri t'are si permitA statelor membre sI adopte doar anumite elerncnte ale politicii europene. De exemplu, Marii Britanii i-a fost Pcrmis si nu faci parte din Carta Sociali (v. Capitolul 6), doar l2 state membre au trecut la moneda unicl in 2002, nu toate statelc membre au renunfatla controlul granifelor, aga cum prevedea Acordul de la Schengen, iar state,le neutre prin tradi{ie cum sunt lrlanda gi Finlanda au hotHrAt sd nu participe Ia politica comuni de ap5rare. Tratatul de la Amsterdam a impus unele condi{ii care sH limiteze extinderea aplicIrii'tooperdrii sporite", in timp ce tratatul de la Nisa cerea ca cel pufin opt state membre sd fie participante, anula dreptul de veto al fiec5rui stat membru gi pregitea posibilitatea cooperdrii sporite in politica externi. Formal aersus informal. UE a devenit subiectul unor presiuni formale qi informale din partea diverselor politici. William Wallace definegte integrarea formali ca fiind acele actiuni deli berate ale inifiatorilor politicilor de a crea sau modifica iegi, de a stabili gi a lucra prin intermediul unor institufii comune, de a regla, incuraja sau inhiba expansiunile sociale gi economice qi de a urmiri politici comune. Integrarea informald o definegte ca pe niqte tipare de interac[iune care au loc fdrd intervenfia deciziilor deliberate ale guvernului, urm6rind dinamica piefclor, a tehnologiei, comunicafiilor gi schimbului social, sau influenfa migc5rilor in mas5. Tot Wallace face diferenla intre integrarea care acfioneazd favorabil (proactiv) pi care are inclina{ii politice cxplicite gi deliberate gi cea care reacgioneazE la schimbiriie economice;i sociale (reactiv) (Wallace, 199O p. 5 -5). DacI toate statele membre ar avea agende poiitice similarg structuri economice gi sociale similare, aceleagi nivele de productivitate gi bundstare gi aceleagi standarde qi reguli, integrarea ar fi realizabil5 imediat gi direct gi ar inclina spre formal qi proactiv, lns6 statele membre au structuri diferite politici, valori qi nivele de bunistare diferite, gi astfel ele percep integrarea in moduri diferite. Preocupali sX evite o Europd 'tu mai multe viteze",liderii nafionali au fost pugi de multe ori in situafia de a reacfiona la efectele neprev5zute ale integrlrii, vizindu-se

180

uE $lSrATELE MEMBRE 18'r

sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

lndependenld aersus dependenl d. Europa occidentald constd

dintr-o refea de state legal independente, dar care sunt unite rnai mult decAt ar vrea si recunoascd unii dintre cetfifenii acestor4 prin istorie, culturi qi inierese economice gi politice comune. Presiunea integrdrii a strAns qi mai
tare leg6turile mutuale, iar statele membre au mers de-a lungul drumului dinspre independenfi ctrtre o dependenfi reciprocX. Acest lucru este adevirat cu prec5dere in sfera politicii economice, cu creqterea investiliilor, fluxul comercial gi mobilitatea muncitorilor gi eu crearea industriilor gi corporafiilor paneuropene. Campetilie uercus eaoprare . PAnX la cel de-al Doilea RSzboi Mondial istoria Europei era una caracterizat5 de concurenfi, conflicie, alian{e in continui schimbare gi echilibre variabile ale puterii" Balanla puterii continua str se schirnbe dar o face mai degrabd intr-un mod inclusiv decAt intr-unul exclusiv gi este determinat{ de nevoia de cooperare si nu de eonflicte. Obiectivele concuren{iale ale statelor separate au fost inlocuite de promovarea intereselor reciproce, iar statele membre UE conlucreaz& din ce tn ce mai rnult in variate domenii ale politicilor.

Caseta 5.3 Conferinlele interguvernamentale in UE esle inci interguvernaMhsura in care luarea deciziilor se re{lecti in faptul mentalX mai degrabX autllt"ptu"a[ionalfi fost luate in cadrul a,u ani ci cele mai mari anti'iiIin "itl*ii (ClC)' i1 afara cadrului unor conferinle inte'gttil'"u**nt"fu guvernele (ormal ai institu[iilot #, ;;'*ttind n*gocieriintre cu crescut, au C".at f.iterite acestor institufii ;;;i;;;;r". au UE; in calendarul comune atAt CIG au devenit evenimente incep&nd s-au ele {inut avut loc 8 CiC din 195:O'ru';di'tre

ot"rl:rx;

"

a fost prezidatd de CIC a fosi deschisa in mai 1950 9i ttearea CECo"gi la semnareaTrataI-J il;;";;;o*a"ta"Jiu a tu Messina in aprilie 1955 Ei tului cle Ia Paris' A doua a outlifot la de Euratomqi Ias*^tt""' T'utatelor condus la creat"a CnU fi

Roma. Concentrarea

comunitili

inprimii in luarea deciziilor in iuJtiJ tu*"rrit&{ii tu a*tchiderea unei noi d* clin criza de energie d;;iii;t0' "' pr*r.upati de stagnarea integr6rii qi

celor trei hi;;;;; nalionali a:YPI" oeXrii guvernamental 9i, pinl*l tl'il'"u' caracterul^inter' ani qi ieqirea

clc,27de ani mai tarri". declin a Europei in raport cu performanla uto"t'*,ita 1'"t relativ CIG fost deschisi in scptembrte SUA qi laponia, ceo de-a treia sX devind de"u*t'i*'i Joit'rat cadrul a ceea ce utma
1985

iarin

Situarea statelor membre in spa{iul definit de cele trei axe de mai

sus este subiect de dezbatere, insd existi rnici indoieli cI integrarea le-a indreptat mai mult citre supranafionalism, dependen{6 gi cooperare. Ce a insemnat acest lucru pentrtr statele membre?

Actul Unic EuroPean'

$i

In primul rAnd, UE are mult mai mult5 autoritate asupra statelor rnernbre dec6t a avut o alti organizafie internalionalfr (are a existat vreodatfi, IncE nu a luat forma unui guverru dar reprezinti o mixtur{ de guverne nafionale gi institu}ii supranaf ionale, ale cflror legaturi au creat o confederafie cu tendinfe de federalizare. In timp ce procesul politic al UE poate fi descris ca suprana(ionalism, este susginut faptul ci UE s-a bazat intotdeauna pe un set de negocieri interguvernamentale. Existfi opinii diferite despre mdsura tn care s-a mer$ clincolo de aceste negocieri. Adeplii teoriei realismului sus{in cH statele membre sunt inci actorii principali gi cH integrarea este condus5 de de-

to'1at"a'ii iu rt'i""r 'ut'p'u p""5to in agendi reforma Liir*;;i6o, u'a''a * principale u"t".' f $ p*g;tiJrl institu(iona16 instrtulronara $l Pr cB'"'i;i;r;;ti*iau*' :?;E; "*iit'a'::T:t:::1,1, n*rorma institu{ionalh
monetare,
Ia

Alte doui CIG au avut

1oc

in

1991

pe te-ma integrErii-p^olitice UE' A qasea CIc a fr:st

incheierea Tratatului s-a afiat qi pe agencla

il;iliiidin
sa

dezamXgire, Cea cle-a

to"futinl"i c11e"a condus la incheierea larsa drept o luhiso, in iooo' p'iuit3l1's11,r; planul noii

drept obiectiv "PromoConstitutii Europene, e'a ittsaqi av6nd Ju."u rnot noi forme de guvernare:uropTn: care au avut loc incepind Conferin{ele i'''t"'g"'[r"'mentale J* o combinafie cle miniqtri ai guau fost
19BS

tp* Cii

din 2003 a revizuit

'"'*goiui* perma.enli $i au continuat vernelor na{ionale qi ,*f**r;ntun{i t'l* i"utJ* deciziilor asupra marilor
sirnbolizez"

*au"'ui"

'1

il
ir

174

sA INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

UE $I SIATELE

MEMBRE 175

Tabelul 5.1 Bugetul Uniunii Europene

Venit

lLiliarde
73,2
14,3
1'1,4

Cheltuieli

l)uterii pe care o definea Comisia iar aceste propuneri (impreun6 r'u opozitia Franlei fa{X de reforma PAC) au dus ia criza "scauMiliarde
45,7

PIB resurse proprii

Agricultu16
Fonduri structurale

TVA resurse proprii

Taxc Ai incasdri

304
7,5

Politici interner

Alte

08

AcIiuni externer+ Administrafie

Ajutor preaderaret
CompensaEii|
Rezerve

to
6,0 ?,9
1.,4

Total

0,4 99,7

99,7

rruiui liber" din 1965. Presiunea pentru o reform5 bugetari a persistat gi schimlrirrile de la inceputul anilor 70 au dus la o cregtere a proportiei vcniturilor derivate din resursele proprii ale Comunitifii: taxe vamale, taxe pe importurile agricole qi un mic procentai din TVA. Au existat insH dou6 probleme: nu s-a luat in considerare merirnea relative a economiilor statelor membre, iar sumele colectate rru au fost suficiente pentru satisfacerea necesarului Comunit5fii, cireia nu i se permitea si aibd deficit, sau se imprumute bani pentru a acoperi acest deficit. Pentru a inriutX{i gi mai mult

Total

**Include

;,ff::ff

transportul, energia, rnediul, politica de consum, cercetarea gi dezumanitar

I)ESC 5i aiutor Acordat pentru A-10

{ Transferuri la A-10, pentru a le susfine busetele Lrrete sunI valabile pentru 2004

bugetutui, in ideea oblinerii unei mai aceste condiXii Charles de Gaulle devenea congtieni

Iagi timp, Parramentur.a inceput

Ia Comunitate, fuinizAndu-i astfel

i cAgtiga *ui *,rtti sine, comisia din 19d5 a sugeiat ca venituiinregistrat din tarifere pla sate asupra i mportu ri lJr d in e*te.io.;i
0,2n/o.Inincercarea de

membru avea o contribufie aproximativ proporfionald cu nu_ asrfei fianga, C**iiu gi Italia au conrribuir :i:8'/" din buget, Belgia^9i Olanda ,u i,g,iL, iar Luxemb;;;;;

pe contribufiile nafionale,-puterea politicd a statelor membre a constituit mare subiect de discu;ii, insS i, momentur in care uE J fost capabild sd iqi dezvorreproiriii" i.*.re de venit, insritu{iile UE au cipitat o mai mare indepu.,a".,ga. CEE, la fel ca qi cele mai marl organiza(ii interna{ionale, a fost fondatr inifial pebazacontrib;t-i"id nafionare. Fiecare stat

*eyl.pgprlafiei,

i"a"p""["ffi;f;;
CE";

J tsii*;""i

fffir,,u

;;;;;;' O*:;
di

*riilr,"I"il *r"i,i,.#i
*;$t;;;;

resurse,,. In ace_ controlur asupra

lucrurile, doui treimi din cheltuieli au fost direcfionate citre sprijinirea preturilor agricole, crescAnd pe m5suri ce fermierii r:uropeni oblineau recolte mai mari.Intre timp veniturile provenite din taxe vamale au sclzut deoarece tarifele externe ale ComunitSfii au fost reduse, veniturile din taxele agricole au scAzut la rAnclul lor ca urmare a productiei interne suficiente in CE, venitul din TVA nu a mai crescut suficient de repede din cauza sclderii consumului cul'h din PIB-ul Comunit5lii (Shackletr:n, 199O p.10-11), iar cAteva state membre doreau stoparea cregterii veniturilor proprii ale CE. La inceputul anilor'8O Comunitatea era aproape de faliment gi singura solulie evidenti era ori cregterea veniturilor ori restructurarea sau chiar desfiinlarea cheltuielilor. S-a ajuns la un punct final pe fonrlul irrsistenfelor primului ministru britanic, Margaret Thatcher, in vederea recalculdrii contribufiilor britanicilor. Suslin6nd cd Marea Britanie suporti o mare parte din bugetul ComunitHlii gi cd primegte in schimb o sumd nedrept de rnicfr, Margaret Thatcher a cauzat un adevirat cutremur cu ocazia primei sale aparifii la Consiliul European din1.979, spun6nd direct partenerilor sii din Comunitate: "lmi vreau banii inapoi". Campania inceputi de aceasta a continuat pAnE la inceputul anilor'80 in strAnsi legitur6 cu solicitlrile unei reforme a PAC. Dupi multe dezbateri crAncene a fost gdsitd o scllutie complexA, in 1984, cu ocaziaConsiliului European de la Fontainebleu, potrivit cireia contribufiile britanice erau desfiinlate, rabaturile Marii

il
tt{; ,ti

lli

i
ii
:1

4'

il

i!
j ,i
q

'il
Ir

It,

I I
lF

184

sA INTELTGEM UNiTJNEA EUROPEANA

un consens crescAnd asupra faptulul o cooperare intr-o varietate de domenii este mai eficientH dor o acliune independentd, ce poate conduce la o competifie i gi la repetarea efortului. Este tnc6 mult prea devreme s6 despre o relalie federali intre statele membre, gi intre acesteg UE, insd tendinla este aceast4 fdrfi indoialfi. Au fost create nivele de guvernare, cu puteri independente. CAt de departe merge cooperarea europeand depinde de modul ?n care a
6i

Existd de asemenea

CAPITOLUL

Uniunea EuroPeana
gi

cetilenii cti

Deficitut demo*atic
EuroPa oarflenilor
P ar ti ciY ar e

definim subsidiaritatea, dar in timp ce accst subiect aevim, tot mai important pe agendele negocierilor UE, definirea clarl
sd
a prclblemelclr care rdmAn in responsabilitatea statelor membrd qi a celor care fin de UE, rfrmAne relativ "fluidi".

ar e Fi Y e7r ezent

Cregterea rdsPunderii

Concluzii

$tatele membre defin inc5 controlul, intr-o rnare m*suri, asu* pra politicilor interne, intr-o arie vast6 de domenii importante, de ia politica extern{ la politica cle apirare, politica taxelor, edu" cafie, drept penal qi sdndtate. ln comparafie cu cazul americarl unde, de exemplu, statele au doar responsabilitfifi reziduale tn cAteva domenii gi a ciror independenfn faffi de guvernul de la Washington DC este in mare mdsuri simbolicE, statele membre ale UE sunt inci actori irrdependenfi foarte puternici. Oricum, este putin probabil cH acest lucru va dura pe termen lung. Presiunile politice gi economice interne au insemnat o predare gradai5 a puterilor din partea statelor membre, o continu{ acumulare de responsabifiteti de cfitre institufiile UE pi sentimentul crescAnd cd guvernarea Europei se face atAt la Bruxelles i;i tn capitalele statelor membre. Presiunile externe continufi sfr ingusteze definirea "Europei". Cea mai rnare parte din restul omenirii nu s-a dezmeticit asupra semnificafiilor integr6rii europene gi a modului tn eare cele 25 de state membre UE pot gi ar trebui vizute ca o unitate politicl pi economic&, care exercit6 influenla sa global5 din ce in ce mai eficace. Non-europenii ti trateazi inc6 pe europeni ca pe cetdlenii unor state individuale, dar acest lucru se schimb5. Pe misur5 ce aceast6 schimbare are loc, europeniiinpigi vor cdpita in sentiment sporit cH ei p,rt fi pi europeni, pi britanici sau italieni sau greci sau cehi sau lituanieni" La r&ndul sHu, aceast$ evolufie va completa definirea conceptului de "Europa".

Nu aminleles niciodatd pubticd d'cspre idcile

de ce

trebuieluatdin

considerare opinia

auropene'

Raymond Barre, (i976-81) prim ministru al Franlei

susline' dlPn l'rataiul de la Maasiricht

ii #1i *ri:1 :li

cnt

t*;;, i"iegrrrii europene.este d:5t::.]*'iJ.iriiru ,e rc ;;i;;';'u i * i ::,nHffi]: fJJ:',;::I' iH

u

t]|::-:Iil:"t:il:il:
T,

;,t; il;*s
;;il

u zi aEt

i su,

n*'ulii[ democratic"' influenla direct "ti"i'";5;ije " ftT;;t;Ll"d*{iti"'l pcntru de serioas& " p"tel inlleba cet5lenii euroPenr 'cum txmdne t'ii.,;d';t Bruxelles sau dtn "'il;t";;fP"-^'']l:Y,oin oc bunl dreptate' H,"' tu

obiqnutt schimbare' EuroPeanul

ator i'a1 ini[iat qi sus[inut

ri

ffi

H;;

J,l::i'i

9":1t'11,1'[" a o"ii""'rJrrit

J;lffi i :H:; a"

caie a devenit desiul

'

i:x:i:;""j r i::t: *-*::?J'";il'x'*i.t:il,*::n i:ilffi1-i--:#',Icaruri de-a dreptul t''''t"""it mu'ca"ta?i a'uii qi al

zie. citeeiclata ostir6. Mrrlte air, trrutu ca rerultat a*.irii.:iropoitunte ,,rot

*;; ffi

YIt ia;;i*:

185

uEiISTATELEMEMBnE

179

178

5A INTELEGEM UNIUNEA EUfiOPEANA

tivitate ale UE, incluzAnd transportul, enetgia, mediul, politica de consum, educafia, cercetarea 9i dezvoltarea gi cdtre activit6fi de politicd extern5'
Bugetul UE este numai parfial o reflectare a politicilor aflate sub competenfa UE. Arune6nd o privire asupra cifrelor, oricine poate observa cu uqurinffr cfi Europa nu a fi:st altceva dec6t un exerci{iu de clezvoltare agricol6 gi regional[. Totugi trebuie men]ionat faptul cfi cea mai mare parte a muncii din UE implicE costuri operalionale mici sau inexistente, de exemplu, intregul Program ai pielei unice s-a bazat in cea mai mare parte pe dezvoltarea unbr nr:i politici qi legi. Acelapi lucru este valabil pentru politica concurenfei, a protecfiei mediului (unde majr:ritatea costurilor sunt acoperite de guvernele nalionale sau locale, sau de companiile private), chestiuni comerciale 6i politicd fiscal6' I)e asemenea trebuie amintit faptul cE statele membre au propriile bugete pentru investi{ii in agriculturi;i pentru tipul de dezvoltare spriiinit6 de fondurile structurale. Deci in acest sens bugetul UE este pufin mai mult decAt un completare modestfr
adSugat6 eforturilor statelor membre, [n ciuda controverselor iscate de-a

Xff

are trnele dintre cara<

t.;;:l':::::iJl$",X;*::lilllil;j;;Jrna1iona,e, ;:;;;;;;"."i.i*'l:l:il.it*.::':".T;i*::n5l.!i':'!-"i':, degrabb asttpra mernbrilor sat instituiie' ci este mai UY:J;;;;; * inl o relea susf chiar " liqtisil sau
inteleasfi drePt un

poli t ic5 ei suveran dep endentd, u nitate

tili;ir1

ffJi"fiffi

:;i., ff'; r", *."ljjH*f: STtii:;:,%i :-: " ":: "'5::ll;*Jls:xlH;i:;[lr,tf rv*,iinl
;r
incercarea de a-qt "teJise'n';l^ ate Europei ei ca

't*lf'

t"

proces"un

:*-qi*'

lma$rrtdrE

federafie

tu'

{Monnet, unc acum go a"

1978'

chesti"oni""J"'a$J caiabil si isnore aceasti p't'O:ffiilt tu irrtelegcrn rela[ta t'o'i u*

oni"{'I;;;;i
''u-1uu

oamenii se "xr.,.u filil:i::" imprectgt sunt'inadecvati ii

#ir:lm*ff:'E

"

disputa disputa

<rintreuEqistatereH;;;;I'f -P':1"-11T,'l$11l;J1ilJ;il:; E' *", .i*,''-sen!ei inte grbrii U "iT1."; :;#i" J"i ur' pt"-

lungul anilor, din cauza una dintre caractenationale, relative pldiilor contribuliilor 6i pace o oarecare este UE rirticile bugetului 9i stabilitate, Acest au atins un cheltuielile venitul plus ci datl in o lucru reflect[ 9i privegte suma, ce in ceea membre, statelor echilibru convenabil
sursa qi finta.

puttn tn ;";l*: mai :::il'J [i1,*'lr:"m:'T.T:'+1 I [ ] vorbeqte * fl: I*: t"'i"^u#Jriil;;;;oP"'nd'se ar ;tA"a"' qi "cum"' Aqadar trebut iar despre *n"t;;;1" ti "dac'd" termeni

,?,

ru:]f;"*,T [ ;[1,] 1.ii. :ili;ilffi in direclii: :T[I[,?'"'"' ;lXtT'T,?[i;iii""flffi;;;;;;b'e f m'i i**ffi multc
"
g

"

I,

*,tr;

*T;j**fu

europeand, t'ega'l'i

Inler\uuernamentnl

Caracterulin schimbare al UE
Schimb5rile ce s-au petrecut tn relaliile dintre statele membre au complicat discu;iite despre caracterul qi efectele relaliilor internafionale. deoarece UE corespunde doar parfial cu ideile convenfionale despre modul in care se organieeaz5 qi se autopguverneazH societilile. Dupd cum s-a arAtat in Capitolul 1, U.I iu este un "stat" deoarece ii lipsesc multe dintre caracteristicile tipice ale unui stat, incluzAnd o identitate legald puternic5 9i

Una dintre aers-us'su\rilttn t ional' ie t*t *u ropea ni constittt gate'de le z5 ba tiuni le de i"tt'St1 JE i'" m h su ra i,'""1* 1- 1" detcrmtn; statelor rnemhre sunt lor UE
ca

ches-

::

3;,-*ru$:*ll]:;L:
uE rdmane
ba-

ro,,',qio,,Xililil9s;11f :XiHH:lYJ,X[t']'ilff ; intreg (v'

un
las1ta

::Tl:fi r';:u:;:lx'1?''ffi un*t" p"t'li*

' :#;'ril;:r" u''t,,t celuilalt ;i'""'""*i3uforitnti ju

tt'p'unutiottitini,, din aitc puncte iar 'ua"tu' un Pact i""# t"L'i"atp*"a*ni*' Jpre instituliile europene' tu"1u potu'it' f"tf'"e

188

SAINTELEGEM UN|UNEA EUROPEANA

uNIuNEAEUROPEANA$lcETATEN|lsAl

189

lrlondo
Grocio Portugolio $ponio

llolis
Iuxemburg Bclgio Molta
Lituonio

factori apinii diferite sunt Probabil rezultatul a Patru nou relativ ,,,.,i;:i; o'ri*"f rdnd integiarea este un subiect l{oma la de Este adevdrat cx tratatul ,:;:,i;;; -"t[p.r""r ouiqnuit' de la inceputul anilor '90 efectele abi' dlr ,r lost setnnat in 1952 siar6 mai largX qi sa aibS nrtcgrdrii au inceput sd se resimth la o intr-un mod mai direct' Unul r I rr i mnact asupra vietii eurr:penilor iapt't id rnajoritatea curoPen ilor a inceput : i ;;;J ;i;;i;;; qi bencficiile ' ..'."r,t sd gAndeasid mai sistematic la costurite ,,i,lu in modalitatea despre muit mai ;;.,*#j ;;u-s6 se ir.,t"*r*r.
Aceste
f

Slovcnio
Fronfo

irre functiOneaza aceasta'

U["I5
Slovocio

Ungorio Cipru

A,

r0

Poionio

Lehro Gormonio

lotonio

oPil]*i Ot:";"P::: in contradiclie cu ;il,nt'maioritarH 1 numal 447r QlIr extinderii: ,(' considerh, de exemplu, Problema ce timp in ,l,.urenii uE sprijinea; ideca in 2000, il]/: *t'" o y,tl:l:'X.P'^e.]t'l:H' ',, ,.r.r-ui 26%'consiclerau ca aceasta cu aceasta ldee' Lonsecverttcr/ rrr timp ce 62% nu erau de acord zece dintre acestea $-au t :.,,miJia a ncgociat ctl statele candidate ?i oferx un alt exemPlui ,rldt,rat in mai ZOO+. f"iiti.a privind euro adoptare in 2002' srrriiinul a crescut de-a tungtrl procesului de in favoare' 37% contra qi B% :i;'li,,ji;; t'.eJ*ri." "u#l ss'a membre au i,tJ-.iii. La fel de consecvenfi, liderii celor 12 state

nationali sunt adesea Un alt rezultat este ci ac{iunile liderilor

t:lfl.liil'

0londo
Donemorcq
Suodio

Finlenda
Eslonio

de fiecare datd moneda nu1io";rta pi au adoptat eurr:' doi ani dupl ['a '"r""ir,la ,,"o,,nttnAnd problema unui reierendum public' oPrnrr continuare ;;;;rlr;"^ moneclci euro, ctlropenii aveau in nece.44%erau 47o/u erlau mulfumifi' in timp i;;ilil Acest 2003)" "r*ri Flash EB 1'53' noiembrie

fl

Austrio

'"ifrkrtt clezacorcl int.e opi,t ii'f"Ufice

Mqreo Brilunie 25

75

100"/"

ffi
A

Pozitiv

N"utru

f*l

"Nu pru"

f]

Nogotiv

' I 0; Cqlc l0 rtaia coro os odarot ls UE ln 2004 Suhq: Eurcboromctru 6l {iullo 2004 - cercqtsrc do loron roalirutd in fobruorio"mortie ?004}

cinismtrl curoPeana-5i sl5beqte entuz'iasmul' cu ' * privire la integraria 'neupirrg*ruu i*tut"l*i cle la Maastricht de c6tre pr:porul o leclie utilfl; aceasta a re.lane., iir i,inie 1992 ar fi trebuit sX fie danez' ci PentIu toate prezentat un $oc nu doar pentru guve.rflLrl npinup* uitl'qi lucru s-a intimplat odat6 guvernele "r"rropu''"' de cdtre poporul irlandez'in cu rcspingere, trataittL'li deia Nisa intrc'b[ri cu privire la cAt ridicat au iunie 2001. Aceste * saLl acceptate de '*"**'* respinse fi de multe alte iniliative ar putea referendumuri nraioritatea simpH * dacH'ar fi fost supuse unor
qi cea Politicfi declanpeazfi

(Eurobarometru,

ill

Figura 6.I Opinia publici cu privire la statutul de Stat Membru al

UE

;;r'*;i; t;;;;-:i;

prin membre' De exempiu' euro a fost respins

MEMBRE uE 5l STATELE

183

182

5A INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

inifiative ale UE aparfine incl statelor membre. Degi tn tratatah fondatoare nu existi nimic referitor la CIG acestea au devenit o. parte fireasci in calendarul integrhrii europene, iar cele mai mul' te au avut drept rezultat decizii importante.in dezvcitarea UE,

-.**,nm*,1;t*iffi
ll:1,",'ili;:,##,;jql:J,!:,*:::1il3iffil.i'A;?lHit

ciziile acestora, in timp ce neofuncEionaliqii sus{in ci i gi-a asumat o viali gi un impuls propriu. irr al doilea rAnd UE are propriul buget gi propria un corp mare de legi qi tratate ale cdror subiecte sunt membre gi o Curte care poate adjudeca.disputele dintre membre sau intre statele membre gi UE. Dar institufiile sale au puterea de a colecta taxe, nu au nici puterea nici personal oil impund direct legile gi trebuie sX se bazeze aproape in totalitatc pe infelegerea voluntard a statelor membre. Cele mai puternice dintre institufiile UE - Consiliul UE, Consiliul de Minigtri pi COREPER * sunt parte integrantf, din structura UH, dar ele con stituie locul de reuniune pentru guverne gi nu au o via[5 proprie mai presus de cea a statelor membre. Cele mai "supranafionale" dintre institufii - Comisia, Curtea de ]ustitie qi Parlamentul European * de{in inci relativ mai pufine puteri. In sfArgit, aga curn am mai ardtat in acest capitol, mdsura in care UE define responsabilitatea elabordrii politicilor publice variazi de la un domeniu la altul. in probleme de agriiulturtr qi economie, balanla inclind in favoarea UE. In chestiuni legate de educafiq polifie, drept penal, balanfa este favorabild statelor membre. Amendamente recente ale tratatelor au dus la o accelerare a transferului (preludrii) responsabiliteiii politice, iar introducerea monedei euro ainsemnat un pas final qi irevocabil al integrdrii politicilor economice, care in schimb va exercita presiuni puternice pentru realizarea integrdrii altor aspecte de politici interne. Mulli oameni folosesc etichete pentru a-i ajuta si infeleag5 mai bine lucrurile din iurul lor; insl pentru UE nu exist5 astfel de etichete, sau, cel pufin, nu unele cu care majoritatea s[ fie de acord. Europenii sunt congtien[i de pericolele diviziunilor

jm,,:;$.ilitrrr,re multe caracteristlcl ,;t ;;l,ositualiela 'l;:lit*til:ai'=':#iii"{iJtrH*xT,"5 accentuiri categorii:::'::li;r;, ,.i"'ir in * tta"t unei din *i.*ului, rispund ','il ll}[*;;"u*ut'to's,ututu ilu]"ut"
rr

orlal ro'- ".''-,,

I"# :':,*'::lil5::il'}:ii['T'"i:i::'i**1.,::lr;:;,if tle conteoeT t'';;;;;u rd isu m roscepticieste rnare

rr

r-cr

mai

l#i;;,f',flxlJilffi
federalismul'

t'iil"?f fn1'#.:xf'H.;ffi
care Ie as

'T}

li[i"J]i*:xu[:1":!ilii'*i?.::ffr:*:uryi ';l';;';; atinse o oarecare '"sY:::ffi* ii'' *oa normal cu

'" difer-ite de celc Pe I,"iiitt'i
Concluzii
zb ater ue i n t i mp ce cre
d
e

spr e

ti";
t'"::: l"*''lfffi :'Ytiil$Tj:
I

#**ffi llffi
fost

[rt*:t*t-itilri*?x

*fi*s*tt$rl-*ff*E'ffi
inllturate
de celelalte'

'I"*r''*

"""1e

192

5A INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

CETATENII uNluNEA EUROPEANA $l

sAl

193

populare, unul din patru europeni considerl ctr cea mai mare parte a bugetului acoperd costurile oficialitdtilor, intrunirilor gi cl5dirilor. (Duptr cum am vizutin Capitolul 5, acestea reprezintl numai 6"/o din cheltuielile UE, in timp ce agricultura reprezinttr 460lo.) (Toate acestea sunt rezultatele Eurobarometru 61). Nu sunt ni6te cifre incurajatoare. Va fi foarte dificil pentru europeni str capete sentirnentul de apartenenfd Ia UE dactr vor continua sI aibl atAt de pufine cunbqtinfe despre aceasta. in plus, gi atAta vreme cAt vor avea prea pufine cunogtinfe, nu-gi vor putea exprima opinia despre activitatea UE. Acest lucru va perpetua deficitul democratic, iar deciziile vor fi luate in continuare de o elitd politice, formatS din lideri nalionali gi
eurocra[i. Ironia este cd lipsa de informare a publicului persisti in ciuda incercdrilor Comisiei de a-gi face munca mai accesibili

firf, a se apela dar celelal* * l1^" anrobate de Parlament' il*iti"i' care este numitinurma la cetileni' P'u*ai"itit in'fo"''tul dintre liderii unui mic joc de P';";"t;;i9i

,,"I"r.,*L*u"'i;;'";*.i;;l+ff ,":*1""*:i11",
::A:Xffi .:"iilS::;;''6i"irii"asupusdmaidegraba lapricilorria"*'IXiift;i;!!l':f f :T.'"u1:T1;; ;5;i;;r : *1 ^TikiXf:1"t'ffi iT#:,I io*i,i*i e' ca aceasta t#';;' ;;; i" tmuu"atbti re) ini!iativele

',f$lm* ;;toft"n pentru raspunda P"d'ilJ'i;h;

sa

ilfrurlilill Eli;"""lui
oermanenli t' 'multe din cet"

prin intermediul presei scrise sau al celei audiovizuale ori prin internet. f)in nefericirg informaliile publicate astfel sunt foarte
retorice qi cu un confinut restrAns.

"i pingerii

i",i"

ii

Deficitul este evidenfiat in mai multe moduri:

Liderii statelor membre, adunAndu-se in cadrul Consiliului European, iau decizii asupra unor aspecte importante ale politicilor fird a se raporta intotdeauna la electoratele lor. Mai pulin de iumitate dintre statele membre ale UE-15 gi-au intrebat ceti|enii dacd cloresc si se aliture Comuniti{ii Europene sau Uniunii Europene. Tratatul de la Maastricht a fost negociat in mare mHsurfr cu uqile inchise, fiind apoi explicat sumar putrlicului european gi, in ciuda modificirilor importante pe care le-a adus structurii qi obiectivelor UE, supus unui referendum in numai trei state membre (Danemarca, Fran{a 9i lrlanda), dintre care unul (Danemarca) a spus nu. Tratatele de la Amsterdam 9i Nisa au fost la fel de sumar explicate qi

re adu n i arese' ca fala qiin l',i:xi:i:l'i,Tl;; ;; ;"*t'i irmor electoratului rispund PentrY i'!I'""ti" '"tr"}a1a 'nstitu[ie "cur1ii" opinieipublice' aleasd in t . u;i;;."iului E'ttop"u''t - sinura ut- -' ii lipsesc anumite
f, r

"::.t^t:-t1i*';.;hi,puri

ci'au B"j';ti;L^ii*ttit"'i'-t con! inutu lu i *'i i;;;u'"i" i* i'ii t-"p* r# i;;; " * e' ffi IJ i ;J-'."X# U,il [1 " la nivcl
-u

de Minietri ei rePrezentanrilor ci

faptului

[i] !{i
nJ

de decizii care

t,l
l,qi

h
f,,

mod democ"tit:';;tJ;;"'n"i

il
i,i

p,,i,i, " ""r',*f: veniturile sau ir

r

f 'ml1i1l1ff citaterimitataae'a"ffieforturi Pent ilciiiii;;le' A dePus portante * i*ti'i*"tl noi, insi *u;otiuiJf

:5f l;i; :[;,ll511liffj, P"";t["HtTI

pr ivin d
Ie

H
11

1fl

gile
il
fr I II
I

. [i,"J':'nykru'"tliiffitiilli
en tr u. c au za P

pulin testate. In ciuda puterilor

'i iea nationali' Cu toate H::"iffi;Tl#'i;];;u dintrc'to";;;"Oeand 9i ceea

clicliile
acestea,

:*x*

IT: :'$:1':f I''::i*$lffi" de contraau'!l:'u'"

sau
de spus in

"p

ta c"t

ry] ::-1:

sale cle a propune gi dezvolta noi legi

europene, Comisia are prea pufind rtspundere publici directd sau chiar indirectd, Numirile in Colegiu trebuie

ce avea pAnd

un cuvAnt uu'offi ''"i'" il;*ll.tur[ii ^i"i priveete d;##il

qi nici nu vor
care

tail';;;

tip de confirmare legislativi

186

sA INTELEGTM UNTUNEA EUROPEANA

UNIUNEA EI"'RCIPEANA $ICETATENII

SAI

187

negocierilor dintre liderii politici, iar aleg5torii obiqnuifi sunt numai rareori intrebati ce gAnr{esc. Acegtia pot conrunica cu guvernele nationale, tnsf; aceasta nu este dei6t o formd inctirectH de reprezentare, iar grrvernele iau adesea decizii firX a Ie rnai raporta cetf;{enilor. Interesele aleg}torului sunt direct reprezentate in Parlamentul European, dar acea$ta este una din institu{iiie europene mai "slabe". Co*risia gi Curtea cle Justifie promoveazd interesele "Europei'i ilar cetdlenii nu au o influenft directr asupra nurnirii in funcfie a liderilor nicirmeia din ceie doufi institufii, Mai rHu, majoritatea europenilor sunt indugi in eroare in ceea ce priveqte Uniunea Europeand" Jurnaliqtii adesea prezintf; in mnd eronat madalitatea in care aeeasta funcfioneaiA, Comisia nu explicx suficient atribufiile acesteia, iar majoritatea scrierilor academice o prezintS ca fiind neinteresanti gi "legalistff,. Rezultatul este corrfuzia qi indiferen{a (cum au demonstrat, de exemplu, rezultatele slabe ale alegerik:r europene). Consiliul European a decis in 1984 sI inceapX promovarea unei "Europe a cetfifenilor,, pentru ca Europa sX fie mai "realfr" pentru cetdfenii sHi, iar tratatele au fost modificate pentru a pr.omova ,,transparen|a,, (pentru ca deliberirile institufiilor UE sd fie mai cleschise spre analizfi), insd argumentul cum c5 entuziasmul cetdlenilor ai putea fi generat in vreun fel de politicile publice este complet eronat. Hvolrrfia Uniunii Europene a schimbat felul in care europenii se raporteaz6 unii la ceilalqi, in multe moduri diferite. Unele schimbdri au avnt loc ca rezultat direct al deciziilor in domeniul
pr-rliticilor, cum ar fi eliminarea cr:ntroalelor vamale qi extinderea

Acest capitol analizeazfl semnificafia integririi pentlu eurrrpeni qi pentru natura democraliei in UE' Capitolul incepe crt {, evaluare a problemelor cauzate de deficitul democratic, exarninAncl rela;ia dintre opinia publicfi 9i deciziile luate de liderii rralionali. Analizeaz{ apoi mijloacele prin care europenii lgi

pot exprima opiniile privind politicile UE * inclusiv alegerile, * 9i se rt ferendumurile gi cooperarea prin grupurile de interese incheie cu o discufie privind tipurile de schimbXri care ar trebui iiicute pentru a aduce Europa mai aproape de cetifenii ei.

Deficitul democratic
UE beneficiazfr de un prosram de cercetare denumit Eurobaro-

oportunitElitror prin piala unic5. Alte schirnbiri au fost nigte cnnsecinfe indirectq care au apfrrut ca urmare a congtientiz5rii eurnpenilnr cu privire la faptrrl cI sunt ansrenafi intr-un proces comun cu implicafii pentru to[i. In aceste condifii, este esen]ial si fie acnrdati rnai multA atenlie opiniei publice, Comisia, Consiliul de Minigtri gi Consiliul European sS explice mai bine rolul acestora, liderii nafionali s5 acorde mai multd atenfie publiculi"ri, iar cetd{enii s[ se striduiascX rnai rnult sd tnfeleagH ce se face in numele lor qi si se strSduiasc$ mai activ s5-pi facd liderii sf, inleleagi ce simt ei.

metru, care investigheazi periodic opinia publici cu privire la o largi varietate de chestiuni legate de integrarea europeanE, incep6nd cu perspectivele asupra intregului proces pAnI Ia poliiicile spe,ifice, Sondaiele din ultimii dou$zeci de ani au elemonstrat cd entuziasmul oamenilor pentru UE a crescut qi a scXzut: sprijinul a crescut de la 50% in 1980Ia apogeul de 71% in 1990 dai a scdzut in Germania dupi reunificare, iar apoi intr-o mai mare mHstrrd in intreaga UE, odati cu declangarea controversei legate de Maastricht, PAnA in 2000-2004, doar 48'50% dintre europeni considerau cil a fi membru UE este un "lucru bun" (Eurobarometru 54, aprilie 2001; Eurobarometru 61, iulie 2004)' intre timp opinia in A-10 nu era favorabili; numai 40% dintre cei chestionaii arreuu o imagine pozitivi despre UE gi numai 43% credeau cA apartenenla la UE va fi un lucru bun" A existat un declin gi al num5rului de persoane care c*nsiderH cA fara lor a beneficiat de pe urma statutului de membru, de la 58% in 1"990 la 47o/" in prezent. In A-10, nurn6rul de persoane care considerl cA lara lor va beneficia a scizut de Ia57% la52% in 2003-2004. Dintre cei mai entuzia6ti se numdrd statele membre mai s&race cum ar fi Grecia, Irlanda, Portugalia 9i Spania, in timp ce scepticii includ cAteva state membre mai noi Silsau mai instfirite cum ar fi Austria, Marea Britanie, f)anemarca gi Suedia (v. figura 6.1).

196

sA INTELECEM uNtuNEA EUROPEANA uNluNEA EUROPEANA 5t CETATENil

ff:5|:l::i:ffi:.'^":.0." avea un acces mai mare ra documentere r, ;"fi"",,i-);"Jffi1[i;inseamni cd Ii se uu ao pori#,i"i"r ra

SAI

797

.-r,llTt'J.f el!' v,,toii aescrie

ipsa ri spu nd eri i

atare, iar ."r,rlrui,11'Ian-euroPen" $i sa carrdideze Ia alegeri ca ;

.:ifii,"f,iifl Lld;":ff'1",';'il*:itil*.,*,;J,l'#T ;; ** :,:":Jmil,I:H *",-, ffi il:il, :: :H,"J.",T

tl,:af;

emocra tice

*tl*r.x##t::i:ilil5.:nf j[:f*ffu..:a"5
O Europ6 a

l,l*ll.jmt L ii,xifi i,fl.,?ff ffji, .,il il :fr:,,lfrI

oamenilor

pro."*

A fost nevoie de peste r treizeci de ani ca Iiderii .uup; ,ai fu;" politici sd ineuropeni care este opinia
r

Leo Tindcma

;; ;;"-: f
n

s,-p.':e'

La cererea Consil iu iu i

Eu.d;#; ;;t
;

l.i.*p.i"*.],,

;ffi *j*i;;r*;txl.;tt}fi
*:: oa"' i" i' I

Adonnirrq fost membru itorirn'ur'ffi# fost desemnat si mndu"a Comitetul a aorlba!

[t

H:il:;il::H:iJ "'.,H;::fi iX #nff; it#i#ril ffii tffiT,' ?ffi rTrt]"ffi[ a;U oamenilor".
1

i,r.;ffi

*:i*:

gi blazonul firii de origine a defindtorului. Prin asiguri faptul c5 europenii sunt tratafi in mod egal tlc autorititile vamale gi de imigrare din alte liri gi, in plus, li se in'rprimi europenilor sentimentul apartenenlei la UE. Dar, aga t'um vefi vedea mai jos, aceste pagapoarte nu fac din posesorii lor nigte cetileni europeni. intre timp Comisia Europeanl a stabilit e "zi a Europei" .rnuali (9 mai, aniversarea Declarafiei Schuman), a adoptat drept imn oficial european "Oda bucuriei" de Friedrich von Schiller, t:Antatd in Simfonia IX de Beethoven, gi, cel mai important, a adoptat drept steag propriu steagul care fusese utilizat de Consiliul Europei incepAnd cu 1955 * un cerc cu 12 stele aurii pe fond albastru. Steagul european, care fusese conceput de Paul I-evy, director de informare al Consiliului Europei, a fost preferat altor cAtorva modele (Bainbridge qi Teasdale, 1995, p.188-9) 9i a devenit de atunci un simbol fundamental al Europei. Steagul poate fi vizut fluturAnd pe cl5diri publice gi hoteluri in intreaga UE qi este omniprezent la intAlnirile liderilor UE. (Toatd lumea credea pAnd la inceputul anilor'90 ci cele 12 stele reprezentau cele 12 state membre, insd num6rul era intAmplHtor, iar modelul nu a mai fost schimbat pe misuri ce numdrul membrilor UE a

l)recum gi numele

,rccasta se

crescut.)

,i."*i*;#::1,:lyi

Pietro European, a

aranjamentele care fuseseri stabilite "JXilj[:i3#il1'i'"ini..*"tlr'il,",i:,i:f#LTT:'ii ,. orui?lll:rr:^o:ri ;;;"rs i; european. rbare nafionate au r<rst inlocuji. fj::ryi'r:le ;;; cu- n pa ropea n,, $aport rcl za t, . *r"ori;;;::,::.: cu, ntel e,, LIn ne a " rop eana. i; ffit, "; {ffi ; ::r#"::ffi:
deja pentru
"e u
s

ta n d a
i

Eu

Actul Unic European a inclus mai multe dintre recomand5rile lui Adonnino, dintre care cea mai importantd a fostdiminuarea restricfiilor privind libera circulafie a persoanelor, Pe vremea Tratatului de la Roma era evident cI o piafi deschisd a forlei de muncd era o parte esenliali a piefei unice, insi in timp ce se acorda tuturor cetlfenilor ComunitIfii dreptul de a 'tircula gi locui liber" in toate statele membre, acest lucru era supus unor "limittrri justificate de considerente ale politicilor, securiti{ii sau sdnXt[{ii publice". Deoarece la tnceput integrarea era determinat{ cle factorii economici, facilitarea circulafiei dintr-un stat in altul a persoanelor active din punct de vedere economic a fost consideratH o prioritate. Limitele la migrare au fost stabilite ini{ial deoarece guvernele doreau si se protejeze impotriva unor posibile crize de lucrdtori calificali; mai tArziu, limitele s-au datorat lipsei de oportunitifi in statele finti (Barnes gi Barnes, 1995, p. 10S).

190

sA INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

UNIUNEA EUROPEANA 5I CETATENTI

5A!

191

;i unui test la mijlocul anilor;gq deiarece sondajele d* demonstrat cH mai mult de 60% dintre ui u* opurr"au ideii gi nu erau dornici sfi renun{e ra marca germanf,, Datiiind rorrrr u*d.rtiur a lCerma niei in privinf a moned[i unice, iffifJ;;;;ffi ;?; n tnsemnat o loviturd grea datd programului.

referenclum nafional in Danemarca qi Suedia qi ar ti fost aproarre cu sigu ranfa r::pins de.alegitorii germ ani,

;;; ; f;;IilL ;;;f;"

Caseta 6,1 Deticitul informa[ional

Indiferent c&t de mult incearci Comisia Europeani sX facl f,uropa sH part mai realil cet5{enilor ei 9i indiferent cAt de des vorbepte Consiiiul European despre irnportanfa transparen!ei, o problemh r5mine critic5: europeanul obignuit cunoagte puline lucruri despre cum funclioneazi UE. Acest lucru a fost
demonstrat prin rezultateie recentelor sondaje Eurobarometru, prin care cei intervieva[i sunt intrebati cat de multe cuno'+tinle it, despre UE, despre politicile 9i institu{iile acesteia, gi rugafi sX-gi aiorde o notfl de la 1 pfrnH la 10 nota 10 insemn&nd cd au foarte multe cuno6tinfe, iar l insemnAnd ctr au pu{ine' In timp ce 6'% au recunoscllt cI nu gtiau nimic in 2004, nu mai pufin de 70% din cei intervievali qi-au acordat note (scdzute) de 5 sau mai pufin, iar media pe irrtregul studiu a fost de 448, Numai 7% Siau acordat note de b sau mai mult (Eurobarometru 61, iulie 2004)' Cei care consiclerau ci delin eele mai multe cunogtinfe erau manaseri, absolven[i de facultate, persoane care consultfi regulat meiiile de informare qi cele cu vArsta cuprinsfl tntre 25 de cunogtinfe 6i S+ rle ani. I'rintre cei cu nivelul cel mai sc&zut gi cu studii persoane pensionari manuali, lucritori numdrau ie superioare sau inferioare. in oldine descresctrtoare, austriecii, geirnanii, grecii, danezii gi olandezii considerau cA aveau cele

. .,9, treia problemd o constituie fap"tul cd liderii nafionali, inst! ttrfiile europene, media gi experlii acaclemici nu a, e*plicaif;;;,; bine' impli ca l i i re, costurire gi beneficiile iniegrarii. Adevxrul e cd integrarea estc.un proces complex, care se afld intr_o confinu5 scnrmoare, rar imDlicatiile schimbArilor nu au fost intotdeauna ingelese pe deprin, chiar gi de crtre responsabirii poritici fiecare pas nou a provocat neprev5zute (programul piegei unice "{":Tiar tiecerea la fiind un prim qxernplu), eLro a constituit un salt rn necunosc't' InsS nu a exislatnici o constitufie Ja care cetifenii apelapentru ldmuriri, tratatelc mai rr,ult incluc in eroare illl:,3 aecar sa clanfice, votlmllfporit de informafii despre UE tind; p* deratiite nesemnificativ* rr* t,it"t*ril oreptul european, acoperirea mass_media euroscepticd inducein eroare prin scoaterea in eviden!f, a pdrfilor negative in defavoarea celor pozitive, iar europeanut oiliqnuit rdliane *or_rfr"-qrr*ri Figura 6.1). Acest lucru este valabil cu precldere tn A-10. rAnd, pi poate cel mai imporrang existi problema ,^.,I^T,:ll],*;.ll oerrcltul* democratic. Acesta a fost definit de wilria*rs (1gg1. p.1.62), ca fiind ,distanfa dintre puterile transferate Ia nivelui Comunit,fii qi controlul parlamentului ales asupra ;&,,*, *t d1{rctrgr (2000 p. SB) ca ,,trecerea puterilnr ae aecizie ae-ia rlrveru r rratronal Ia cel al uE, fdrd sd aibi loc intdrirea cor:trolului parlamentar al coruurilor executive,," Acsste definifii ,"S;;;; faptul cE cleficitur clemocratic ar putea fi redus prin acordarea mai multor puteri parlamentului sau prin acordarea registaturilor nalionale unui controi rnai mare asuprs instituliilor UE, dar problema este mult mai romplex$, iar o definifie *ri U"#" defieitului democratic ar fi urmdtoarea: cristantra di,tre puterile "u capaciiatea cet5fer.rilo, *o ropJri a* 6i : :,,.t",*9,:u.1ulun ". lnttuenfa activitatea gi deciziile acestora.

::::::'::::l::"

;;

iral multeiurroqtin!e, in timp ce belgienii, irlandezii, spaniolii,

hritanicii

nivelurile de cunogtinfe despre UE erau in mare parte aceleaqi in A-10 ca gi in UE-15, probabii datorit6 mediatizirii intense a UE in {firile respective, pe perioada preg6tirii adertrrii lor" CAnd le-au-fost testate cunogtin{ele despr:e UE, 55% dirt cei intervieva{i credeau in mod eronat c& aceasta a fost creatfr

6i

pnrtughezii aveau

cele

mai pu{ine. Este interesant

c&

imediat dup& primul r$zboimondial, 50% nu 6tiau ei menrbrii Padamentului European sunt alepi direct de aleg6iori,4E% crecleau in mod eronat c[ Pregedintele Comisiei Europene^este ales' iar o treime credea c[ numai 12 statc fac parte din UE' In acelagi timp in 2004, aProape unul din trei europeni nrr auzise niciodati de Lonsiliul de Mini;tri gi aproape unul din cinci europeni nu auzise de Comisia Europeand, Curtea de ]ustifie sau Banca Centrald European&. in acelaqi timp reflect&nd ptejudecfilile

200

sA INTELEGEM UN|UNEA EUROPEANA UNIUNEA EUROPEANA $I CETATENII

SAI

201

totodatd de dife:

axeazd pe

r;,s*T.LiinH,..ill"",l :: : :, care " se prrntre JH:H1fi : numd,rd.prog*.;il;onardo da Vinci, .uru pro. moveazd schi mburile iirt"ilr1i*, p3"gitire profesiorial&, gi pr.gramul Socrates, .rru ;;;;;u;azi educafia. i, cadrul programu lui Socrates ,e a"rfegorre
d

;hL:?

Caseta 6.2. Promovarea culturii europene

O istorie Ei o culturi comune sunt elemente importante pentru identitatea unui stat nafional. Daci acestea existS, statele puternice tind si se bucure de un inalt grad de legitimitate (recunoa$tere publicd) care presupune stabilitate gi longevitate. Dactr acestea nu existtr gi existi in schimb diviziuni sociale sernnificative, este foarte probabil sd existe instabilitate gi un sim! mai scizut al identit5{ii comune. Franfa este un exemplu de stat cu un nivel inalt de legitimitate culturalS, tn timp ce identitatea nafionaltr britanictr este sltrbitA de diviziunile dintre englezi, scofieni, galezi gi nord-irlandezi, iar cea belgiani de diviziunile dintre comunitXlile flamande gi valone. CAnd europenii se gdndesc la istoria qi cultura lor, este mai probabil str se gAndeasci la ceea ce-i separi decit la cee'a ce-i unesie. UE a incc.rcat str abordeze aceastd protilemd promovAnd ideea unei culturi europene comune/ chiar claci aceastl promovare poate fi un lucru nedorit pentru r.rnii. Cum puate fi cultura reglementatd sau "promovati"? De6i sondajele de oprinre Eurobarometru demonstreazd cd maioritatea locuitorilor estr: in favoarea lXsdrii politicilor culturale in seama statelor membre, tratatul de la Maastricht a introdus angajamentul ca UE 'ti contribuie la inflorirea culturii Statelor Membre" cu scopul de a imbunitifi cunogtintele despre cultura gi istoria F,uropei, de a prezerva patrimoniul cultural european qi de a sprijini qi suplimenta schimburile culturale non-comerciale qi "creafia

"i"

de riceu di" uE "i"r, strsi;e, J;$i doar unii dinrre *i u, gr.,re ;;;,;?rin5 "_lille bilingvi sau multilingvi, otandezii $i d;;;;;irr"[_, *ai buni, in timp ce br*anicii sunt cei mai.slabi,;i;;;;; [mba englezd a dive_ n i t I imba i nternaf ionaH ;;il;ir,iio""r,ismentu cauzd ci un numlr tui si d in mare au I i m ba englezi (m a i m u t dffi"urop"oiJ ,, ;ffii nia, Spania, Olancla.Ei il "T,%::, Danemarc" ,'f"rE, ca a doua ljmbd). tn acetapi timp, mai oulin cte;;;iltr;;t,Jtevi italieni germani ?nvafd franceza rn'ugina,"_b si i;;;;;i, irorl. probrema rimuijor *di;H;#, afect^ndu-i in special p* nafionate, fd;;, ;;; r]lu ^arariei strxa,rit at6t de mult sa stoPeze rrspandirei -franglais,iuiii * .rtitirurea cuvintelor engteze in francezd, )iJir.uo ..1.an.rJmpiu jet,, (corecr te pros porteur) 9i ,,te fast food(oficiai [ri-a_,ii,,gn), netu,nd in consi_ derare faptur ci muite."uint. ji**p#i,"rrun.cze s-au inf,trat in Iimba englezd, dela.amafeuri^ Wir:ii,'rr, $ aague. pentru ca nici o limbi ,i";;';; clichi, dossier, souaenir sugerat ca tofi europenii ,a inu.su onalS artificiali, creatd pr,"iUAi, ,#.'"". r, fie reactualizaii limba latind. in ciuda nirmtrrului;;;,t angajafi UE care lucreaz. ca traducStori' a pubricrrii i..r-""teror uE in toate cele 21 dc limbi oficiare si ,'J;;;;;"irr"r","i'ie a combate curtura
r

estona' o ,, *li*ana, g rea ca, irra ndeza, i ta lia na, letona, Iitua n ia na, maghia ra,-malteza, ola ndeza, poloneza, port u gheza, slovaca, rtou#., .f, qi rofi elevii

pufin trei universir5{i din .cifu,til a" master.at, ce implicd trci 1e.i. In UE se vorbesc in-prezent 21 h*,GUi oficiale: ceha, daneza engleza'
cer

care sprijind prog-ra1.eJe internafirc"rf"

gi colegii gi inlesnegte t.ansferul

schimhu:if d"

|.rg**uf Erasmus, care se rlr*"f,;i;fesori intre u.,iru-irir;1i

J"Lr5ii,* 9i Erasmus rur.rnlrr,

iIil fir
li,r

Y:,1ri;;i*""

tj

i;r,.5i,ji," rr"a;;l;;"jp"

li
Itl
I

fi

#ff ;:lH::

artisticd

gi

literari".

Ce a insemnat aceasta p6nH acum, in practici, a fost alocarea de fonduri pentru restaurarea clidirilor istorice, sprijinirea proiectelor de instruire in domeniui conservirii gi restaurIrii,

u"p;:il1:1ffifffjij*j;:

conservarea limbilor regionale gi minoritare, subvenfionarea traducerii lucririlor unor autori europeni (in special in limbile mai pu[in r5spAndite) gi sprijinirea evenimentelor culturale. De exemplu, UE a infiin{at o Orchestrd a Tinerilor gi o Orchestr{ Baroitr, pentru a aduce tinerii muzicieni impreuntr. lncepAnd din 1.985, a declarat diferite ora$e europene drept'tapitale europene ale culturii" (Graz din Austri& Genova din ltalia, Cork din Irlanda) gi a stabilit o Lun[ Cultural6 Europeanl in diferite

194

5I CETATENI1 UNIUNEA EUROPEANA

5AI

195

SAiNTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

utilizati la cur{i in multe state membre este de UE gi p6ni cAnd persoanele numite la Curtea ]ustifie gi Curtea de Primi Instanli nu sunt invest ,si confirmate de Parlamentul European. Drepturile formale trle europenilor legate de Institufi Europene sunt modeste: ei au dreptul s5 votezein
este

tati

llliiillllli:I:i:'x}'Ji"H;::'iqi;?;1"ffi;["T$il

**ff**fiur*-ll*l***-ffi
icl incAt sh fie mat
e

rile europene, sf, inainteze o petifie citre Parlament citre Mediatorul Etrropean (vezi mai jos), in cazul in considerE ci drepturile sau interesele lor au fost incl sd acceseze documentele instituliilor UE (in anumite limi.., te); de asernerlea/ au dreptul si fie reprezentali diplomatic in afara UE de cdtre orice stat membru, cu conditia ca propria fari s[ nir defind o reprezentanfd locald. Cea mai mare problemi a deficitului clemocratic este cd reprezintd o barierl psihologici ddun6toare intre europeni gi Ufi, impiedicAnd dezvoltarea relafiilor care ar trebui si existe intre conducitori gi cet6feni pentru ca sistemul de guvernare sE functioneze. ln aceste conclilii, nu este surprinzltor cd europenii se simt atAt de pufin ataqafi de institufiile UE. Nu este surprinziior nici faptul ci rnass-media antieuropeand este capabilS si genereze at6t de multi neincredere qi resentiment public fali cle aceste institufii, care par adesea distante qi misterioase. Accst lucru se observd cel mai mult in cazul Comisiei. Degi este o institufie mici gi productivi, care poate numai si propund gi si strpravegheze implementarea noilor legi, aceasta este adesea perceputi ca fiind puternic5, supraplStitS, incapabili de rlspundere gi dominati de secretomanie. l'ercepfia este intiriti gi de faptul ci majoritatea persorralului cornisiei lucreazd intr-o serie de clf,diri anonime, rfispdndite in suburbiile Bruxelles-ului, ca gi de faptul cd accesul europenilor obignuifi in aceste clidiri este restrAns cu strictefe. Comisia Eurr:peand este congtientd de aceste probleme gi le-a admis cu sinceritate inir-o Carte AlbI publicati in 2001, referitoare la problemele guvernirii:
manifest5 din ce in ce mai mult6 neincredere in institu{ii gi in polilicl sau sunt pur gi simplu dezinteresafi de acestea. Problema... se resimte mai ales la nivelul Uniunii Euro-

,,,,,lu,",upiriJi't*i:i**:g:":,'*n:iq$i:il":[ cI UE nu
r('t'ceptia
P<

::'trJi',:Tri'ia:'#1":;1"'::l;i'#;;;;;;;"

iiiilill[Lrffi ;i'ffi *Uru*q""fr:.*x ,3:,,':ifi';ft ,rT*si41fi $*+iti11fii:1ffi observa o.rmrlii nu p[:*"'il#irTrT'l!:!:q{i:::ixir*:*nxi::il clc insele'*t1:5;;;;'""1' dintre inli".#i'r" liticile pe-care :ffi iil' ;'.' ;:,lT,iJ [i"i; ;ffi :: :: Ll'il.,i" ri, I". :11'j'
stitutiile euroPene
{

r*nt$fi*i*#xr,s*$.ffi
ui*tr$[i"#{,ili,
mai sistematic"
si acestea'
9i

,.,*'Ifi #;:ft':[q.';T:]lt"riliil*sHi"#i,t rii mai dt*t::ili#il1..J"' aceste

ciente, mai responsabile

aute

"Europenii

...

#ltiii*:r;i::?r:hf,:;''::"1'::ffi if exerciti in prezent

.,utionuft

Er-=":xml;
deei a stabitit

i.'i" e*"trdam

a accentuat
9i

ffi,

iie mai

inteligibili

mai "transl

Tj"t1tl};',[,,,};;

":flg

d. ;?;t" ca activitatea

204

5A ?NIELEGEM TJN|UNEA EUROPIANA

uNlUNEA TUROPEANA 5l CETATTNII

5Al

205

() altfi schirnb;rre introclusH de Tratatul de la l\,Iaastricht prin iniliativa "O Europi a oamenllor" a fost crearea unui Mediator European. Dacd un rezident legal al UE considerd cf; oricare dintre institu{iile UE (cu excep{ia Cr"rrfii de Jrrstifie qi Cur{ii de PrimX lnstani5) est* culpabilS de "p:roast[ adrninisLrar:e" gi poate prezenta un caz solid, Farlamentul European trebuie sd cearfi Mediatcrului sfi examineze pl&ngerea gi, clacf, este necesar, $5 desflgoarc o anchet5. Aies pentru un manl1at de cinci ani concomitent mandatuiui parlamentar; Mediatorul trebuie sE fie atAt impariial, cAt 1i indepencient cle orice [Juvern. tncepfind cu anul 1995 cAnd a fost clesemnat primul Mediator, Comisia a fost finta celor mai multe plfingeri, acuzatd de regulfi ei nu-gi indeplinepte obliga{iile dn ocrotitor al tratatelor, c[-i lipseqte transparenfa qi ci abuzeazfr de puterea sa. NumdruiplAngerilor a crescut de-a lungul anilor, acest lucru fiind probahil rnai pu[in un semn cA Iucrurile se inrfiutifesc c0t mai degralrI cH exist,l tot mai n"rulli oameni congtienf i de activ itatea lr.{ed iatoru lu i European.

frecvent acorduri de politica europeanx in ciuda opoziliei cetxqenilor lor. sf&rqitul deficitului democratic este posibil dacl europenilor U E qi sunt incurajali sH ia I i se acordi un rol direct in activitatea guvernele nafionale. propriiie iau igi la fel de in serios uE cum din ce in ce mai subiect un va deveni Pe mxsura ce "Europa" incepe sd {in6 vor iaralegitorii irnportant in politici nalionald, qi liderilor pnlipartidelor ale coit de atituclinile fatfi de Europa

tici nalionali, europenii vor cipHta mai multi influen!{ asuPra pozi{iiior adoptateirr s6lile qi holurile de intrunire ale Comisiei, bo.iitiutri cle Vini6tri qi Consiliului Egropean. Dar inainte sI oamenii se intAmple aga ceva, existd alte trei mijloace prin care in vot6nd pot inftulnla rezultatul deciziilor poiitice euroPene: sprijinind alegerile europene, participAnd la referendumuri 9i activitatea grupurilor de interese,

Fartici parea $i reprezentarea

Degi bine intenfior-rat, proiectui "C) Europi a oaruenilor" este in fond sr-rperficiai. A face ca Europa sfi fie mai "realfi" pentru europen! este un lucru, dar a le acorda intr*ar{evdr un currAnt de spus in prr:cesnl de iuarc a deciziiior * crednd astfel o legdtrrrX real5 * este cu tntul altceva, Conptientizarea de citre eet5{enii statelc'r membre a faptului cX aparlin unei entitS,{i exiinse este ceva ce trebuie s5 vini in f<inc1-rlir"r partu"a [or. Trebr,rie ca ei sd tnleleagri implicafiile integririi, sfi observe lpi sfi experinrenteze direct belreficiile aersteia gi s& sinrtfi ci pot avoa ut't impact rcal asupra moc{ului ?n care evolueazi U}1. Bincin{eles, dac6 UE este o confederaqie (lupit cum susfine aceasti carte), atunci ntr sunt necesare leghturi directc inire insiituliile UE gi europeni: oamenii trag Ia rdspundere guvernele nafionale, care la rindr-rl lor le repr:erintii inferesele la nivel europfln. Dnr acr"rshr nu este altceva ciccAt trn ic"ieal, rleoarece liclerii nafii:naii ai Er:n:pel uu nnmai cf, urm$resc adesea interese politice Iirnitate, ci qiinch*ie

Alegerile europene or8anizate o datd la cinci ani inefi dil.t 1979, alegerile pentru paiiamentul Huropean (PE), care define un roi din ce in ce mai important in elaborarea legilor europene, Ie oferd europenilor

oportunitatea de a-i decide structura. Alegdtorii trebuie s6 aib6 *irli*tr* 18 ani qi s[ fie cet[{eni ai unuia dintre statele membre ale UE. Prin tratatul de la Maastricht, europenii au avut clreptul s6 voteze in orice {ar6 tn crre igi.au regedinfa gi chiar sd .urrdid"r* pentru PE oriunde ar locui, indiferent de cetdfenie. pertru u rroiu, membrii UE trebuie sd inainteze o declarafie c&tre autoritatea electoral& locali 9i sd indeplinea$cH condi{iile locale; pentru a candiela, ei trebuie si indeplineascfi condifiile din lara pi he origine. V6rsta minimd pentru candida{i variazd intre 18 25 asemenea de existAnd rezidenqi, 9i de anil in {uncfie de [ara tle unele candidafiior. a reguli diferite, privind modul de calificare state membre nu accepti canriidali indepenelenti, altele solicit5 candirla{ilor s5 facS anumite depozite, iar altele le solicitfi s6 adune semn5turi etc. (Westlake, 1994, pag' 84-5)' Din nefericire, prezen{a la vot pentru alegerilein I'arlamentul European este redusa, subminand credibilitatea pi influenla poli-

198

sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

uNruNEA EURoPEANA $r cETATENil

sAr

L99

.g, (J

C:
:>-

pa4ire mai sdrace are UE pentru zoirele mai bogati a"i"rrni"ard astfel o cregtere a cheltuielilor sociale u go#a,ut"ir.l.-r* 9l rone, gi si controleze circulafia cetilenilor c; L]E, in speciat turci, iliilrrr.i," nord-africani 9i refugiali di" Bul;;iL uuru dezbareriror privind libera circtrlaliJa ,tu, prnUfu*, iif"._*"f". O,r"rr""ili,_ referitoarc la bun5star", J;ir;;';;" pentru care acordul privind poriticile sociale.o*"""r a"r*t, o prioritate (v. capi* t-' *il".' u, v a rs rn i c nor a cipria t :"l,T: :J, ;fr " [:'#'u"'"'oit Eliminarea barierelor in calea Iiberci circulafii i_a aiutat europuni sfi devini mai oe mobiti i" ,lt-i,i]i ro-ril"i;#ff,r.1rul strdirr,or care rocuiesc in staterJ*"*uru a crescut. in 1g,50 existau cinci milioane de imigra"iff"'igr0 erau zece milioang iar astlzi sunt nrobabtl. rp;"'r;;'i; ;, ;orr" desi eriminarea barierelor face ia untorlte'reipi.ri*'rl'r, fic, certe. FIuxul de a fostinifial d. r, ;;i;;;*, l. lTler?* *4*itatea celor care se mutau erau lucritori din stater" *"a;iuruneene in ciutare de locuri de muncd mai.bine pfei*" il;;;r, li se alIturau apoi familiile, in orezenr,__frr*rrifu .i",lr,grri" sunr mai complexe s-a inregistrat o crcqtere * i,r?ir."rrtia profesionistitor ._1".:T::: 9r managerilor. Dacf, odati europenii se mutau de nevoie, din motive economice, acum mu.ltj uJ*uiA f*tru cd vor ei, iar motivele lor sunt variate:.ci pot rii" .;rirrJ, unui mediu diferit de in zonete irri .orau ufu Uiru, igi doresc un nou l_:f,l:lag rnceput intr-o altl tari. Tr:rr-yl a jucat_un rol important pentru ,mobilitatea eu_ ropenilor. Majoritatea europenilor igi permiteau altddatd sd cdldtoreascd doar in 1f,rile loi f.re tr,rismului ieftin in incepand cy sf,aroitui ;;; il "p].,ill {0,'o' ;*,*r* inat o creetere I1l1 rnsemnati a numirului de persoan" ;; Igi petrec vacanfele in

efectele pr"rirnifo, "*o.T.,=Tuze ii deternri,S 0e rucrStori $ pernserrca

preocupate

Modificdrile r-1lj3te prin Actul Unic European au permis reziden[itor din UE{S. # !";;il;;"r-l 9i ,e locuiasci or.;unde in UE, cu conditia # di,"d ;;;;;" medicald pi un venit suficient pentru , l.:.1^"1:li,:,,1;?;;;;entrur sistemur de aiutor sociar al ldrii in care se mutS' Guverneib stateror

,,

membre ari fost economice care

rrlte state membre, Excursiile de o zi, iegirile de sfdrgit de siptdnrdnd, qederile de una sau doui sdptdmAni, inchirierea in grup a locuinlelor de vacan{X (in sistemul "timeshares"), achizi}ionarea laselor de vacanfd gi viziiele prelungite pentru cei care au timp la d ispozifie au contribuit la imbunXt5firea faciliti;ilor gi cregterea

rn

m (n (')

ff

tunfortului tn cdlitoriile pe continent ale europenilor. Diferenfele tle limb5 ridicd incl bariere psihologice, dar diminuarea restricIiilor privind mobilitatea, impreuni cu introducerea monedei curo, a fecut ca celelalte state membre sd le pard europenilor rnai pulin "striine". 'foate aceste modificlri demografice au fost inlesnite de inci run element al raportului Adonnino, care a fost oficializat prin Actul Unic European: aranjamentele pentru recunoaqterea reciproci a calificirilor profesionale. Degi pregitirea profesionalS de bazi a lucrltorilor in domenir"rl medical (doctori, asistente, dentigti etc.) a fost standardizat5 relativ devreme, acord6nduli-se rapid dreptul c{e a lucra in orice stat membru, progresul in alte domenii a fost mai lent, Comisia s-a ocupat de fiecare profesie in parte, ca si ajungi la acorduri privind condifiile Ei apoi si propun5 o lege noui. Dar era o muncd laborioasd gi de duratd, care a necesitat 17 ani pentru a armoniza condigiile pentru arhitecfi gi 16 ani pentru a farmacipti, Un progres s-a fdcutin 1988, prin directiva sistemelor generale, prin care statele membre conveneau (lucru in vigoare din 1991) si omologheze calific5rile care soliciti cel pufin 3 ani cle pregdtire profesional6 in alte state membre. Lista de profesii recunoscute reciproc a crescut de atunci pi ii include in prezent pe contabili, bibliotecari, arhitecfi, ingineri gi avocati. Comisia a publicat intre timp un ghid conrparativ cu privire la calificdrile na[ionale pentru mai mult de 200 de ocupalii, ajutAndu-i pe angajatori si stabilcasc[ echivalenfele din statele membre. Un element imporiantin mobilitatea lucrdtorului este educafia Ei formarea tinerilor, in care UE a inceput sh se implice mai mult, conform tratatului de la Maastricht, incurajAncl schimburilc educalionale 6i ocup6ndu-se de problema fundamentali a pred[rii lir:rbilor striline.Incapacitatea de a vorbi alte limbi reprezintd un obstacol pentru libera circulalie a lucrdtorilor, amintind

It p

'ij,'i

;t

!l
trlr

fi
1,,

fl1

I
li,
illll
l,f

il
I

il
,1

\
ii r] ri

I
.1

i
1'

208

SA INTELEGEM UNIUNEA EUBOPEANA

UNIUNEAEUROPEAI{ASICETATENIIsAI

209

"

r r

mcnfionat in caseta 6.L, numai S0% din europeni ".,* .r"ora faptul c5 membrii acestuia sunt aleqi. r Mass-media qi politicienii na(ir:nali icor,td relativ pufinfi ater fie a legerilor erropene, deterrn i.And astfel Lt"*, mai scdzut al alegdtorilor. "" Participarea ia vot scHzutd reflectd o te,ndinfd general5 de sc6dere a participdrii Ia alegerile nagionaie il;Jt. dintre statele *e,rbre UE, in"timp ce participarea Ia alegerile pE a scdzut cu 13 procenie inire ,"ii 1gi; ii i99g aceasta a scizut cu 10-i4 procente cam in aceeasi perioadl in Franfa, Cermania, Irlanda gi Olrnaa, dL excmplu (Corliert, 2001). Participarea la vot reflectd adesea opinia pe care alegitorii o au despre g-uvcrnele nafir:rraie gi prot t*rn"b nafionalt, mulli dintre ei folosind votul pentru $,il-G o t.or.rr_ mite un mesa.! politicienilor nafionali, Acest lucnl este accentuat de fap.tul cd rnajoritatea partidelor politice iqi tlesff;''arH activitatea rnai degrabd ca nipte particre natio,ale, decAt ca r,embrii ai grupurilo, pot;tilu ,ua*u;iut europelre". Astfcl dach alegdtnrii nu iunt interersati cle politicile nafionale, este crr atit mai pufin proUabit se voterze la aleger:ile europerle"
cle

Alegitorii UE gi_au clezvoltat pufir.re legituri psihnlogice cu parlamentul liuropean, care este prohaLil cea iral cunoscutd institufie UE, dar care este incd anonirnd gi distantd pentru majoritatea dintre acegtia. Dupi urte

,r adoptat RP

rrrulti vreme acelagi sistem in alegerile nafionale qi locale, dar pentru alegerile PE din L999, pentru a fi la fel cu

cclelalte membre UE.

Una din sugestiile propuse de cr:mitetul Adonninq care nu fbstinci implementatd, se referea la instituirea unei proceduri t'lectorale uniforme pentru alegerile europene. AceastX idee a bst mai intAi subliniatd in Tratatul de la Paris, fiind apoi reluatd in Tratatul de la Roma gi readusd in disculie cu ocazii diferite, tlar in practicH s-a {5cut prea pufin. Chiar pi definifia termenului "uniforrn" este discutabill in acest context gi povestea inci r1u s-a sfArgit, depi la summitul de la Paris din 1974 s-a luat o decizie potrivit cireia obiectivul ar putea fi atins daci alegerile curopene ar fi secrete, directg prin vot universal gi organizate in aceeagi zi.
;r

Referendumurile
Referendr-rmurile nafionale le permit aleg6torilor europeni sd-si exprime opiniile asupra unor subiecte restrAnse (dar de reguiii importante). Referendumurile nu au loc in fiecare far{ gi arr fost utilizatenumai pentru anumite probleme fundamentale, dar atr ajuns s5 joace pAnd la urmd un rol irnportant in procesul integr6rii europene, existAnd o presiune morali gi politici sporitl in ceea ce privegte utilizarea lor. Unele referendumuri nu au fost altceva decAt nigte instrumente de manipulare politicd, precum cel organizat de Marea Britanie in 1975. Aparent acel referendurrr se referea la rSmAnerea Marii Britanii in Comunitate in urrna renegocierii termenilor, dar obiectivul lui real era si rezolve o divergenli de opinii cu privire la Europa, din cadrul guvernului (Nugent, 2002, p. 483). Altele au avut un impact semnificativ asupra cursului integrdrii europene, ca in cazul modificirii clauzelor tratatelor cle la Maastricht qi Nisa in urma respingerii lor prin referendumurile din Danemarca gi lrlanda. Alegdtorilor le estc acordat[ atAt de rar ocazia de a-gi exprima opiniile asupra chestiunilor UE, incAt referendumurile sunt folosite de reguli pentru a se afla opiniile de ansamblu despre UE, gi mai pufin cele privind chestiunile concrete.
I

f,

afari

in timp

ce Belgia, Irlanda gi Itafia utilizeaza irt". ,*g;o""i_ "*"*rt.,. irrrpart ffirile in rnai multe circumscriplii, Danemir.", ;iili Filfi;
f

gi sernrnificafia subminate rsi cle t,neie pro_ bleme structurale:n, au r.c'in aceeagi zi in toate statere,ru*Lr*; ffrri cr"rm ar fi Germania utilizeazd sisterne erectorale diferite pentru alegerile nationale qi europene; statele membre utilizeazfi diferite de reprezentare pioporfionali (Rlr). De fonle

europene au impactul

faptui ci"partir:iparea ia vot este scizuti, alegerile

Portugalia gi Spania utilize,azi liste na;ionale Ei-gi ."";il;C;; drept , singur:r circtrmscripfie. Marea Britanie a utilizat p",it..,

202

sAlNIEtIGEMUN'UNEA

EUROFEANA

ne-rnembrq' cum ar fi Basel, Cracovia sau I ;:?::ii:;Ilclr C, toate ci intenfiile din spalele acestor I proiecte sunt liudar, esre gre, ,re alt.,rminaii.;;'";;?"r"cfirna I sc.imburile cu adevtrrat I eu ropenc, culrurale.Or a_rr"f ,rr*'l.ll,O*rr,riifi culturale daci ntr su nt in if iate a" I ,<:p*n ii ingiqi. Este uqor sd ", v'i"ilio, vi"r'.r"'g-r;' c.,.i,r..., *.^*",, ffi:: ;';i*::::1" q; ;;;,;;;I;;,i:J lffl.:HXil,,fili::: ;ffixu:i" derrrr''sarr a unei identitigi ou.op[n.I. I ii'ri.:,. 9i .ot" mai rnobire fornre de artd -- r'irmur pi'muzicl I ;,;;t:';: izhesc crc harierere pr:eferinleror nc[ionarc, I pr.odtrs ,r,,nrui o *i;j;; din ceea cc nu s_a I afara in limba r-,nglezi i,,..gir,.r,11,.,'1u..", comercial in piefci interne. " 1 L
cJe

t-

uNruNEA EUROPEANA

$r CETATENT|

sAr

2O3

state

rnile distanfi. Dar dacd un italian care se muti

in Danemarca

sau un suedez care se mut6 in Ungaria ajung p6nd la urmi si se irrve,te cu realitSfile locale, pentru ei provocarea "aculturalizHrii"

___

^r psihoieigic, vedere sd se

pent

un set nou de reguli gi,orme: practici ,o.iofu"Jifuii*, ,",rr, noi cle semne de u, regu ra me,t" a* tr*f i., p,;;ffi rliferite de inctr i riere :] T:]:,f: gr cumpirare a unei i.1c1infc,, ,riJ."g;i;i, r:bfinerea asiguririi auto sau ia deschiderea unui .ort"ban.ur, pe l6ngi o gam6 pind :::: ,t- p...nd.y:u pc ra.frurile
o
fa

r.,3*'i,.,;;:il::,',-ilf1ffilff I:i'ff ffi :;.X#f.llfi ; cu lirnbi cliferite, tlar.sunt n"uoiEi ua ir.,tl*pir.,e

ffi:i

dacd turisr,uI, f *,,.,.r",io.,Jr",r. tr.,lrnicc clin calea mobiritdfii $i pronr,varea "f predirii lirnbiior strdi'e c,ntribuie toatete Ia Iil,era circutafie;;;;l;til; cu #grarea nu va etimina niciodati bar.ierule *:iil* gi prjh.rdl.u'cauzate rte diferenfele din rufi^a rraiurui cori.liari. |ot orrcanci sf, cf,ritoreascfl dintr-tr' stat i..artur r" r;rirr-'.iJ lo..rri de uruncr pentru a-gi irnburriti[i caritarea sau iii"rcoperd imcc{iat cd "i"rii i in ril::?Hi;:l' - l; p'*a "' "#'a,,,;,

angro-arnericani, este i:rcvitab, ca lirnLra engrezS s5 devirri rimba a Europc.i * pr], ;"te.*"air',l afL.erito, internafir:nalg a tc!5grn ulica i; Ior, a a,u.:.tismc,;;;;;;;';, i sportrr ru i. C'iar

comtr,i

i;;;ilrt

$,*;,.:;,;

miu e a rncrica

Iocare. si "ril,";;i.;turiror ni esre' dr,; r ;i ;; ;; r,;t;il .in: iXsJ dezri6iil; i-iu ," mure ra sute cie

lste mult mai mare. Iar noile legi ale UE nu pot trata acest tip tle problem5. O altd schimbare introdusi de Tratatul de la Maastricht a fbst l)romovarea cetifeniei europene, deqi aceasta nu este ceea ce pare. "Cetdtenia" in cadrul democrafiilor este definitd in mod normal r'a fiind apartenenfa integrali gi responsabild la un stat, a fost rlescrisl de anumili specialigti in gtiinfele sociale ca incluz6nd rlreptul la egalitate in fafa legii, dreptul la proprietatea proprie, clreptul la libertatea exprimirii gi dreptul la un standard minim de bunistare economici qi sociali. InsX de toate aceste drepturi heneficiazS, in democrafii, gi non-cetifenii. Ceea ce il diferenfiazl pe un cetdfean de un non-cetdfean in termeni practici este faptul ci un cetAfean poate vota qi candida in propriul stat, poate fi jurat in statul siu. poate fi apt si se angajeze in fr:rfele armate ale acelui stat (deqi unele fHri accepte gi angajarea non-cetilerrilor), nu poate fi expulzat cu forla din acel stat in altul, are dreptul de a primi protecfie din partea statului atunci cAnd se afli in afara granifelor, este recunoscut ca aparlinAnd acelui stat de citre alte guverne fiind de obicei obligatoriu si oblind permisiunea altor guverne pentru a cdlitori sau locui pe teritoriul 1or. Intr-un plan mai intangibil, cetifenii au sentimentul "apartenen]ei" la propriul stat. In conformitate cu Tratatul de la Maastricht, "fiecare persoani care de[ine cetilenia unui StatMembru va fi cetifean al Uniunii", dar acest lucru are o semni ficalie mult mai redusd decAt pare. Un pas sprc o cetXfenie real6 a fost ftcut prin acordul care spune cE daci un cet5,tean al unui stat membru are dificulttrfi pe teritoriul unui stat din afara UE, in care tara sa nu are reprezentanfn diplomatici, acesta poate primi protecfie din partea autorittrlilor diplomatice gi consulare ale oriclrui stat din UE care are reprezentanfi diplomatici" Un alt pas a fost fdcut prin diminuarea restrictiilor de a vota sau candida, insd cetdlenii unui stat care locuiesc in alt stat pot numai s5 voteze gi si candideze in alegerile municipale qi ale Parlamentului European, nu la cele nafionale.

212

SAINIELEGEM UNTUNEAEUROPEANA uNtuNEA EUROPEANA 5t CETATENI

apr.ape cie comisieti.con"s,iur de Minigtri. studii anii '90 au ardtat efectuate resc sd i nf Iu enfeze "e T.rl1.rqr*i;'"##; de grupuri, care d dccizi i le'r u-at;ililh ropean, d in rre ca orn anii ,80 sau dinainre an+^..:*_.. ::^i:l::l*iexistau e e. e ra u s., p ;; ; ; ;#,',,ffij ::,lj.l _oo'o*, m a t i v 60ef l,:,:: resa te d e i nterel p robremere u r p ubr i c, t .de r :..;::l:u ut$?rlizafii -'-* (otfi:-l:':l| 9i creeiwood, profesionale ^r|i;i;;r 1998).
r

SAt

213

l;

:xi'

,"03r;TlH::,iI':1'-1fli,ffirlor jf
1996,

de inrerese ra niver eu.

p.200).

:r,:"'t'l:""::fl tlr::#x#f :1il:#:I1l'i:,:,tff (Mazey gr

cr:rrf,,,,",ji:l"j ']'fionale p" ,p;;,#il::;"t nr.nrrar"rl
urmeze evotutia uE,

baz;indu-se

'.tlir" axat aclesea Parcurs, ci s-au fu airu.li,rnarea UE d .d,rJ,".1",0c rute. Liderii de afaceri, dt' exemplu, uruu ,a"p1iipi.-fi;T;::"

viabilir6fii,',o,tn, r,ll?L119ii

:;::::x-';:f #.'r'i"rl"'iiii[il;:',xi:Tilff ffi :'i; japonezii' in acetagil,*t"illrt, Errropeani o i,-,"r,.L11'nii Ei .ru -ro'.*.,,;;';:"i':111'ctivitatea grupurilor d" in t"rn$, ;,il*rde.speciilitate,
ca

Iocuri de testaie

;::ix-lffi5'-f*ili;fi llq;T,,ffi:,-,:ll;s "ll

""3i
x

L,;',x il r

1' t

s' w

u'ff #:::iii ::l:':?ff [;'.

cr tori i corpo ra-[i ito. ."1* * nl-i*;;))1] ;;"l cum ar fi Fiat, philip+ "r.of il lci ii}"*",ij,el

dt;, ; bil1ilffi ;'J [fl,S,'JJ: ::;: *.rl:Til,i:1'H#iaii'zzs.ii"ir;T,[ffiil'i,i3"';$;':t' t"ete condu

A

;::lt}

ii tH ffi H rn dtrtrl'# $::iff; :::Tri:,?::'.'r;;;,il,fi"Iil,TJlT,[::}f$JJ;:T: jHl co;,t *,ii,, ri., o,,1"ru $; c;ff iti : reprezentate Ia Bruxcllu, l;,jlJ:.iil Tlil l :: e1is1a cr;rpora[ii ;;;;' ;iillHi15a conrpaniiror de robby,, dr. ;; il;;'i#,;ii,: rflil:[:[-*:]
:: :X,HI;,;
I
t.. inte..+eie.

ifrj"::ra;*iffi
*, i' #,
ri. pri n rre Lr.r tl l"1 i:' t;;1 ; ;;, i :
r

to.

m em b

( ornitetul UE al Camerei Americane de Comerf (care reprezinti rocietf,lile americane care funcfioneazl in Europa). Forfa de munc5 este gi ea reprezentatd la Bruxelleg in special l,rin intermediul unor grupuri precum Confederatia Sindicali liu ropeani (ETUC), ai cdrei membri sunt federafii industriale de rrivel european gi federafii sindicale nalionale, cum ar fi TUC din Marea Britanie sau DGB din Germania.Interesele profesionale sunt reprezentate de grupuri cum ar fi Consiliul Personalului l'rofesional gi Administrativ European (EUI{OCADRES) gi de tot felul de asociafii: arhitecfi, stomatologi, jurnaligti, opticieni, rnedici veterinari etc. Existi mai multe grupuri de interese la llruxelles care cuprind organizatii de membrii din afara UE, ('cea ce aratd importanla pe care gi-a dobAndit-o UE in domeniul .rfacerilor qi muncii. Grupurile care reprezintd interese publice, cum ar fi protecfia cortsumatorului gi mediul, au devenit gi ele mai activg pe mdsuri ce UE s-a implicat mai mult in aspectele care le privesc, PAnd in anii'70 grupurile cle rnediu gi-au concentrat atenfia mai ales spre guvernele nationaie, deoarece aveau alte prioritdfi gi deoarece o mare parte din deciziile de mediu din Europa Occidentali se luau inc6la nivel nalional. Pe la mijlocul anilor'80, pe m6sur5 ce Comunitatea a devenit mai activd in privinfa mediului, aceasta a devenit o finti mai interesanti a grupurilor de interese. Noul accent care se punea pe activitdlile de nivel european s-a reflectat, in a doua jum5tate a anilor'80 in infiinlarea de noi sedii la Bruxells de cdtre grupuri de interes cum ar fi Friends of the Earth, Greenpeace gi FondulMondial pentru Naturi; alte grupuri igi angajau firme specializate in lobby, Pe mEsurf, ce grupurile de proteclia mediului au devenit mai activg s-a intensificat qi activitatea grupurilor care reprezentau perspectiva industriali asupra problemelor de mediu, cum ar fi Consiliul European al industriei Chimice, Eurelectric Ai Asociafia Europeani de Protecfie a ltecoltelor. Accesul sporit la cei ce rdspund de formularea politicilor a determinat grupurile de interese s5 adopte o abordare mai sistematicd in privinfa lobby-ului. De asemenea s-a manifestat o tendinli clarl de abordare a problemelor interne de mediu ca

ii
I
1

ii
I

t.
ot

-o

c fo
(u

o o

G-

rU

z g.t
g
tu
LJ

u
rt, T\

c
E (t
(o

i&

'ra

Z u oU

l l

1:i

L :l

.::
't
;:;,t

(u

&

3 gl

sr
.!:i i;:i
't l::I
::i.
.

o
C

o c,

(1

z z = 3
UJ

,r:;

li:.

(u
{u
t1, 1::

'1'
:.

o!
c,
GI

E
l!

o
:Q

etr!$EEEs

-g i g

cIE

;5s:e*sg3;g;5s*;
fr'6 '! q 'i.r = ilE
-al 6L--J

't

L d g o
u-

r(t

ul

s$egfr$ flff 3.${$E6FggiEI#$

$fg$g$FEHE$$fl$EFifgE
u
u

tr,re! ';5.= ci^.&6 ;Nu;Lv-'ar or: eic+b.:'O.= I fc I- p=I

= !cH-g.PcroEai t'' E"GF::r5tu=

ii.; ioR S d -:r: -f\ u aJ ts 6 E cC':-o

V h?

iE$;F

o
:f,

u Z
E UJ

fffffgff*mgggggfgffigg
F

uF'E$ 8'g'sg#EUEE : =-!-16.:Z EeFr:*;'3"ic H; F:5 f .EE: - ?'; ro ';,' rrl J ts q., '. v*-g^s-rd r S ff
F!!1*^ ::v^4lLR-;tu-

-,

-A

-.^

10,)

:}

z.

IE[E *F; ! 8gi H"* I c,r-(o;.,;J(!FO;

16

E=IiiE
--GFa.--:

sJ3r.

u u Z
.J

$$Eff f $f$$ff
*

\g

6I

t f s; Fgifr E E fE

$$#iffff

rF

fi$

'i E i*'S'q o.E * F ::,o

--' 4*F(d.d==-q= # .i aa

q,5.k q ! (c,G q qE b0'i !! 0J )16 'X *1 k'i ,- hO

< Lf.*j (ti

E.E -. .f "- ^:r? n- .= P O

-t H.e =-U = XqjJtro98,"9tr E 3=a a'.gT-==

gEE

EB g F ;g E $J

$f *$

216

5A INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

uNluNEA EUROPEANA SICETAIENIi

SAI

217

fost o

de a examina modalitatea in care institufiile, producAnd insi doar schimbHri fioneazi qi nu structurale pi semnificative. Proiectul de constitutie nu altceva decAt sd reia ideile introduse de tratatele de la Amste

alti oportunitate

dam gi Nisa. Dat fiind ci in prezent integrarea are un impact tot mai marG asupra viefii europenilor, este timpul sI se facl un nou efort pentru imbunitdgirea gradului de in{elegere de citre public n: structurii UE, precum gi a rispunderii publice a institufiilor UE, In prezent institufiilor UE le-a fost permis s5-gi extindd putere& ca rispuns la evolufia intereselor UE. Dar UE a devenit activi in atf,t de multe domenii gi are impact in atAt de multe aspecte ale vie{ii europenilor, incAt este nevoie de o consolidare a legdturilor dintre institufiile UE gi alegdtorii europeni. Printre reformele care ar putea fi ficute se numdrd:

intermutlll.Co*itetului deia puteri legislative prin Comitetul Economic qi Regiunilor iu, p,ott'it'nilor pri" ar putea rezulta dintr-una Social, astfel cE noua cameri indiferent de structura r],rril;AndouS comitetele' ar trebui fp.",ice Ca*e'e Superioare' aceasta
de introducere, disc"iure,

ca 9i cea inferioari ".** si deflnX aceieaqi P;i;;i bfislati'e prin acelaqi proces : ;* ;t"prttutill ar trebtr-i sr treacd adoptare inainte modificare 9i

Parlamentul European ar trebui sd devin6 un corp legislativ real. Pentru a se intAmpla acest lucru, puterea de a inilia procesul de elaborare a legilor ar trebui si fie transferati de la Cornisie la Parlament pi ar trebui s5 i se acorde Parlamentului o putere mai mare in privinla deciziilor privindbugetul UE. Parlamentul European ar trebui si aibi sediul exclusiv qi permanent la Bruxelles, ca sI fie aproape de Comisie gi de Consiliul de Minigtri. Consiliul de Minigtri ar trebui irrlocuit cu o a doua Camer5 a Parlamentului, superioari, oferind un nivel de reprezentare diferit de cel al Camerei actuale. Ar putea fi ceva asemlndtor cu Senatul Statelor Unitg in care fiecare stat are acelaqi numdr de reprezentanfi, indiferent de dimensiune/ sau cu Bundesratul german, in care numdrul de reprezentanti variaz& aproximativ in funcfie de populaiia fiecdrui land. Sau altfel, pentru ci ar fi dificil sE se justifice acordarea aceleiagi reprezentiri celor 400.000 maltezi ca gi celor 82 de milioane de gerrnani, Camera superioari ar putea reprezenta regiunile interne ale statelor membre sau interesele sectoriale, cum ar fi industria gi profesiunile. Industriei i s-au acordat

s[ devini legi' ales direct Comisiei Europene-a1.tt:P"i ;;;;;"ii mandate de numer limitat de to[i alegdtorii p"*t" "" Jt"pi"f-gi si aleagl comisarii (fie Ei ar trebui sa aiua afari' dar cu acordul din cadrul Parlameniuitli ri" din la Amsterdam cuprinde^o Parlamentului)' fratatul de puterii pregedintelui in convenfie refu.itou'"lu t'egterea leadershipulu i privinf a alegerii coniituiifot gi u **rcitf,rii aduse tratatului de la isup.u politicilor, iut-*oJifiterile re1tr11]ureze mernbrii Nisi vor permite prel"aitiJ"i sa a prrterii aate iiind extinclerea tot mai rnare

iffifiili

p,"eJai,,1i.r::-lli:I;;;l*n*,.ft
cine sE fie Preqeotr nale, ci de alegdtorii euroPent'

iT*'i[:T:,*:
c

ar trebui sl se concentreze il;rtid;;isiei Europene cu alte uvinte' Com isia ;;;;ild;mentariif Siticilor' o ad m.ini stralie obi gnu it; ilIili ;r, iua .t"tu'gi tJ in .tu qi execu{ie a legilor create
5i sd r5spunda ae pun"erea idoptate de Parlament'

* cele la Curtea de Numirile in funcliile tt'*i* inclusiv comisarilor' de rti*a r"tt^nfd' colegiul iltti;; a;ttea E"t";;;t;i aite institufiiyE - ar trebui Banca CentralH ei ,p-ueiiipuriamentare' La fel' comisarii fala desin mai chemali fie si directorii generali iitiU"i "t a rlspunde pentru decomitetelor p"rfu*""i* pentru departamentelor lor' ciziile politice qi pu"ii" "dtivitatea pe deplin obiecNisa Tratatele de la Amsterdam 9i "".?l-1Yiti"s pentru pregAtirea uEin tivul lor primar de u ,Jor*, i"stituriile

Iifi;fi;;u

210

SAINIELEGEM UNTUNEA EUROPEANA uNruNEA EUROPEANA $r CETATENil

Majoritatea referenclumurilor se referi Ia doui principale:

SAr

211

Dacd sd se sldlure

loc referendumuri gi in 199$ cu privire la tratatul de la Amsterdam, ambele fiind pozitive.

s,

*1?#ffijriwi::!:;::::::;:,;:;ffi Drr,"*rr.;-j;;;;:; iffJ

ai UE, incepand .u
da r

si

H',',"Hf;[j-;"i:,::l'IPi1;*"i,:1:"",'deacor{ majortatea norvegie.ir.; , i;;;l;;;tJ::j :: _"*tq in r- un

t

f;l"H;l$

r\proape la fel de importanti ca rezultatul unora dintre aceslr referendumuri este sirnbolistica ataqatd de reguli absenlei rlfcrendumurilor. Adoptarea monedei euro a fost o problemi
lt'rrsebit de controversat5, gi totuqi a fost supusi la vot in numai rkruZr !Xri, Danemarca gi Suedia, rezultatele fiind ambele negativr,. In acelagi timp, niciunul dintre cele 12 guverne care au optat
r

ardoi

lea r"

;ffiTil:?"xtll'

UA. P - uaca sa accepte sfru nu un nou trstat, Asttel de referendu_ muri sunt mai recente gi au avut lo;;;, in cAteva f5ri. supus r, ,ot a.i"r U;.*;;..pean .?rl:llrSr.a in 1e85, rn principal pentru cd guvernuf j".J'ra dejoace
planurile parrarnentulu i, ci're r*p.triva ratificf, rii. Majori tatea d anezi lor(s;;t"/d ".r"* J6i51 |tL r.i in favoa rea Actului Unic, insd in.rbgr r; fiIisirltatur de la Maastricht cu o maioritate de_numalT0,ii;. i. 2001 tratarul de la Nisa a fost resoin, au S+,2" JJr.,r.". uiu*rar,i irlandezi.

se aldturase ir., iszS ., pr.," n 090 au optat sd iasl ain

teritoriu care a odrlsit UE esie

"nt.rriusm ffi:., ma i entuzia 6ti, fuuori"* aderdrii, in timo ce i, Fintancta, Suedia $i M;il';; aderdrii o majorirate d";r;;;%.*fri.ut "rdr;;;.f;;.;;X exemplu fls

slovacii, tituanienii ri;"";;i';; si ctr o majoritate de 90-92%t"

.";; ;;Lili lillll ,[b?r.,excepf ia Cipru 8il;:ff i.::l*,:r::;:.1iai.$'fi a, il,. ;i;;;; ffi:fi [T"];:|I:: tutului de membru, dar-nivelurif"
ri, ra fer
tu i). Rez u I ra.rere

organi orsanizar rpfe.o-.r,,1-:l-:",r":-,'" za t referend "ffu m u

r:y.1;

f;.;;;;; ffi ,i."d; Ji=tj il :ffill dE;ilfffi"'*a'* ain

al5turat uE in 1995 au
;

i"

au variat:

"*irftrr*rlandei, care prri.'rJ".""i: in 1982 cei - e' r!'rlL

l)('ntru adoptarea monedei euro nu a organizat referendumuri, tcnrdndu-se de un rezultat similar, Administralia Blair din Malt'a Britanie a promis un referendum cAnd va veni momentul lrotrivit, dar a ezitat, temAndu-se tot de un vot negativ; sondajul , k: opinie Eurobarometru 61 (din 2004) a demonstrat ci 617i din lrritanici se opuneau adoptirii monedei euro. Urmitorii ani promit si fie inclrcafi de referendumuri, de()irece multe dintre cele 25 de state membre (gi antrme Marea Ilritanie, Republica Ceh6, Franfa, Irlanda, Portugalia qi Spania) organizeazd votdri na{ionale pentru a hotiri ratificarea proiect ului de constitu[ie. Se pare cd va fi un drum anevoios, pentru ci cxistd posibilitatea realE ca mai mult de o tari si fie impotrivi. ItdmAne de vdzut cAt timp va rezista constitutia in fa{a opozi[iei
publice.

,al.a -.aificdri, Votul danez asupra tratatului a_ f, Urr"ri.friu ,,rru atenfia j' i * o", r,r il iiE; :ti'*XffiJ i if if:i:: l: 1 4' :;liy "i'i ; ;,,il ;, x ffi ;H :,[ T,ii:ll,J :
sr Ie

nesative i:,jil- p_ n::1,: 9;ffi;i:: Drne tratatere respective gi

anarizeze mai

irr,lT

"":lI;

Grupurile de interese Daci liderii na[ionali promoveazd agende nafionale, organiza]iile rlon-guvernamentale - sau grupurile de interese * au trecut peste frontierele nafionale pronrovAnd interesele comune ale unor grupuri de oameni din mai multe state membre. Pe lAng& instituliile UE care reprezinti aceste interesg cum ar fi Comitetul Econornic gi Social gi Comitetul Regiunilor (v. caseta 42), in ultimii 25 de ani au apirut sute de organizafii non-guvernamentale care reprezintd opiniile multor grupuri de oameni, cu rol important in politica gi legile UE. Multe dintre acestea sunt prelungiri ale unor grupuri nafionale preexistente, altele au fost infiinfate in mod special pentru a rhspunde problemelor europene, iar multe gi-au deschis sedii in Bruxelles pentru a fi

CAPITOLUL

Politica economici
Piafa unicd
Efectele pielei unice

in interiorul
Concluzii

zonei euro

Piala unicd

fost leitmotiaul anilor aptzecL Moneda unicd

cel al anilor noudzeci. Acuminsd ne confruntdm cu sarcina

dificild de a edifica o economie unicfr, de a pune bazele unei

unitd{ i politice adeadrate,

Romano Prodi,

pregedintele Comisiei Europene, 1999. Aspectele eccnomice au dominat intotdeauna existenla gi activititea Uniunii Europene. incepAnd cu primul experiment, cel al integrErii producliilor de c{ibune 9i blef f5cAnd apoi pasul citre uniunea vamal6, I'olitica Agricold Comun6, stabilizarea cursului de schimb, piafa unica gi moneda unicd, planurile UE au fost in cea mai mare parte motivate de probleme legate de
comerf, taxe, piefe de desfacere, valute, concurenld gi mobilitatea forgei de muncfi. Agenda integririi s-a extins doar de curAnd la o mai mare varietate de aspecte, de la cele sociale la cele privind

protecfia mediului. Faptul cH integrarea economica a fost prioritard a fost clar stabilit de cele trei scopuri principale ale Tratatului de la Roma:

() uniune vamall, prin care urmau sd fie eliminate toate barierele tarifare sau de alti naturtr din calea dezvoltirii schimburilor comerciale dintre membrii CEE, obfinerea unui acord cu privire la stabilirea unui tarif extern comun, astfel incAt toate bunurile importate de CEE
221

214

5A INTELEGEM UNIUNEA EUBOPEANA

uNruNEA EURoPEANA

qr:bleme de nivct UE. Comptexitatet I:le tncurajargrupurite interne g ,iu;.o cni;;;:^i:"ttrr probteme
Comisiei, BEMelste,_" i,ruuru (Dt:rvtr.

it

cETATENil

sAr

215

rondatin lgT4cusprijinut i*f,{ff dtmn*i*?,mri;;ffi id*fi# ::::****,iifr

rrrli mare misurX in procesul decizional al UE gi i-a stimulat sE lrtircl peste guvernele lor nafionale qi sI se concentreze asupra r',ispunsurilor europene la problemele comune.

*'lX:1,i*,.n,rrJiflffi
.

:^ll:ru"*S medru, cu 23 milioar

reprezintd

!flIiifli,T=,i,:il[i.*L#lffi .""i *rri a"-iio

.
u ro,-s i u p u r i s ea m d n d

Cregterea rispunderii
lrrtegrarea europeand a inceput ca un acord intre liderii guverrrclor privind cooperarea in anumite domenii de politici, toate tlcciziile de bazd fiind luate de acegti lideri sau de reprezentanfii hrr. Chiar dacH impactul integrdrii s-a extins, rdmAne incfr un Proces condus de elite. $i degi cetifenii exercittr in prezent mai rnr-rlt5 influenfi asupra deciziilor luate de UE, opinia publicd este
rrtcd

- JIi,",l,X;r'; X X ii: ::: *

opin ii ror

Uiiiil'il;ffi

i
cu cer e u j za te "Tl1'?it;?l*:fl
t
ri

::i:it:,i:*J;.##::t:i:l[1+#,ill:,1:"',:',Tr"'.ffi
llll*"."lr.ea
ffi :ti:,i;;::*::;

j:r,,::i;;',ilfi

*uriuriroi'

f#:::j"1
:;i,ff

i c red ibi iti

r

[i

i,

marginalizati. Liderii nafionali sunt rispunzltori pentru

J:'ijilff

1,,:

;:#,*',H.-*il,;'J.:[T:l[]1*'iilr:*ilf u',il j,n.JI:

. Aspinwall 6i C rntereselor
la nivel ].11-T*"oa
(1998) susfin

laptele lor prin intermediul alegerilor nafionale, prin competifia ,"lintrc partide qi prin comentariile mass-mediei. Daraleg5torii atr rrn impact direct scizut asupra deciziilor luate de liderii 1or, in
numele 1or, la nivel european.Instituliile UE continui si utilizeze o structurl decizional[ care este in contratimp cu noile realitlgi, ccea ce este o problemd care submineaztr credibilitatea gi eficaci-

cr reprezentarea

ilLT*,{flil'fl;*ffi ffi 511fr 5'iir-,ft ffpi,;;l];".pu ii ffi n:tl'j' ff [ l*tru creat o legdturd rle. lh tre com sie simbl;;;;;ffii; sp,jinind intens
ai

i,it a r" i :l:llJ:: i: " eforturile nand toate

r

i;ffi

r.ri::,:^t-'.

prc,p u neri ro. por

mecanisnrele

r si dezvorta rea r"d,il;;;;:il ;;:Xfl:i tra ce : acestea parcurg Comisier.

pentru
ei

iti."

influenta con

:lf :X?# ;[

sl

; lcora " tar grupttrile depua

r

d;

;;;

:,,;.H::ilx europen ilor cana in afara stru ctu ri i form le ale, i"riiirjirj.iui care si poatd o.,n potirica acesteia. r"r"iru'j_rl, lnflyenta purilor s5-gi concentrr

#itfiHf
n

[,Ji:i:tf

j:::r]?:,,rac.mpen.

*** I; ffiil

;:,

[ ii ilT-

]::[,Jilij lltrf : I,.;iiiYi

Uniunii Europene. Dupi cum susline Featherstone (1994, "natura elitistl gi tehnocratl a construirii institufiilor qi-a atins probabil scoptrl in anii 50 dar menfinerea ei prevestegte irrstabilitate gi lips6 acutl de legitimitate in sistem". Reforma institufiilor europene a stat la baza agendei multor intAlniri ale Consiliului European, dar progresul efectuat pAni in prezent a fost limitat de dorinfa guvernelor statelor membre c1e a exercita un control cfrt mai mare asupra deciziilor luate in numelc integririi europene. Discufiile care alr dus la Tratatul de Ia Amsterdam au fost o ocazie de a rezolva problema, dar au avut drept rezultat pufine modificlri semr"rificative: au fost recunoscute rolurile egale ale Parlamentului gi Consiliului de Miniqtri in procesul legislativ, procesul legislativ in Parlament a fost simplificat, puterile Curfii de Justilie au fost extinse asupra unor probleme cum ar fi azilul, imigrarea gi cooperarea tn chestiuni judiciare gi de polifie, iar puterile Curfii de Contr"rri gi ale Comitetului Regiunilor au fost extinse. Tratatul de la Nisa a
tatea
p.168),

*-**u ffr$$.ffr* f flif,fi$$i$ffff$f rrfi$F $is F* es*$ie i es$&: g

r +EE$i E sn H

$i iln $,

i,$F3$rEf,friii$f

$iff

r$$fu

f EFf r$$qj$iBrjr:

reffi
lgggg$#g

grurf;

Et

Efl*fi8

anr
'tu-[

it,ilu$tI-

*:gggE}fEt[[lBI?E
*

[ lE

-IgtEgIttEI[lgggmagggE*giq[grl EiEEEEg[iIEEIEEIEEEaEE[iiEitffi EE

218

sA 1NTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

uNtt,NEA EUROPEANA 5l CETATENII

5Al

219

extindere. Acum, multe rdmAnln sarcina constitutiei. Chiar aceasta va fi adoptatl, intrebirile legate de relafia dintre eu
qi

institutiile UE inci vor mai rimAne.

Concluzii
Uniunea Europeand a contribuit la redefinirea relafiei dintre eu. ropeni. Degi s-au identificat de multd vreme in termeni nalionali pi au fost legafi, din punct de vedere economic,legal gi cultural, de un stat-nafiune sau altul, eliminarea, in ultimul deceniu, a barierelor comerciale qi a celor din calea circulafiei oamenilor i-a incurajat pe europeni s5 se considere parte dintr-o entitate mai mare, cu interese mai extinse. Politicile comune au avut co efect transferarea la Bruxelles a unor pdrli esenfiale a puterilor cr: impact asupra vietii europenilor. Astfel un num5r tot mai mare de europeni simt acum efectul deciziilor luate la nivelul UH. Mobilitatea personalX a crescut pi ea gi, ldsAnd deoparte barierele culturalg europenii au inceput sd se intereseze mai mult de vecinii krr, pe care i*au considerat de-a lungul vremii rivali, "streini" gi de multe ori sursele unor amenin!5ri directe la adresa intereselor lor nafionale. Totugi, degi a avut loc aceastt integrare orizontali, capacitatea europenilor de a influenfa direct, "pe verticalX'i Uniunea European6 se lasi agteptatd. Integrarea a fost determinattr de prioritfllile gi de valorile liderilor statelor membre, care au luat majoritatea deciziilor raportAndu-se intr-o mic6 misurd la cetdfeni. Rezultatul a fost crearea unei structuri europene de guvernare care rispunde numai indirect tn fala cet5lenilor s{i. Dreptul european este propus gi implementat de o Comisie Europeani a cirei conducere nu rdspunde in fafa aiegdtorilor europeni, Deciziile de bazi privind adoptarea noilor legi qi politici sunt luate de reprezentanfii nafionali care se irrtAlnesc in secret in cadrul Consiliului de Minigtri. Singurei institufii care reprezinti direct cetXfenii europeni - Parlamentul European * ii este refuzatd puterea de a propune noi legi, fiind nevoiti

cu privire la beneficiile Opiniile europenilor sunt impirlite ad oXrere ci a fi rnemintegrlrii, nr*ri;,*iiutJi'tit""i fii"a ior; iar majoritatea bru inseamnX "un lucru bun" Penlru lara UE activitatea' Deqi lor tecunosc .X ,t, qti' l;t" igi ie'fagourI tH promoveze in fala cet6teni' instituliile *rrropu,t. cauza '* 'tiaa'i"" de integrare, ere suferi din conceptut statelor membre

';r ,,0.""'"t*

ale rdsp-underii qi de perpetuarea .urrut" "f"ciive ""o, udtrs" de programtl-O r'1rleficitului democratiJ' itt''i*Uatit" noilor tratate au ficut ca Europa ropb a Cetdfenilor" gi tezultat"le to3l' *-*aa'p""t* cetilenii sri' insr paEapoa rtele

;fiffi ;

ne, steagul urlropuu"-E

euroPeni sii simtl ci sunt nu au reugit nicidecu'm sa-I [ac5 Pedemoclatic poate fi rezolvat intr-adevir lega1i de"UE' b"fi"it"i Ud' care si le fac6 rrumai prin o ,"ro'*Iloluix-a instituliilor u"topei' qi nu in fala liderilor

pig;;b

de schimuuri

intre studenli

rispunz,toar.l., fulu't"ffi"iiot

lideri este un lucru'pe care pulini fil'#ffi;;;' D;;;;;i;' lor ar cetifenii gi daci a" U"ta voie' chiar
nationali l-u, u..eptu i'i^"i entuziaqti decAt par in acest moment'

si o imparti cu Consiliul de Minigtri.

229 POLnlcA ECONOMICA

22E

SA INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

Acordul nu s-a extins pi la lIrile A-10 (adicd cele 10 stat( care au aderat tn 2004) cetlfenii lor au nevoie inci, in cdldtoril, de un pa$apott sau de un document de identitate. Controlul
frontierelor interne urmeazi si fie inliturat in momentul in care libera circulalie a indezirabililor va fi controlat suficientr Statelor EU-15 li s-a permis sI menlinH restricfiile cu privire la libera circulafie a fortei de muncd din Europa de Est pentru cel pufin 2 ani de la aderare, iar in unele cazuri chiar pAni Ia 7 ani. Rezultatul a fost crearea a 4 zone in Europa: (irile semnatare ale Acordului Schengen, [Irile non-semnatare, A-10 gi statele din afara UE. 0 alt[ complicalie a fost creatd de ruperea leglturilor istorice, de turism gi de circulafie a bunurilor tntre teiile A-10 gi cele din Europa CentralH care nu sunt membre ale UE, instalAndu-se astfel, ca sfr-l citdm pe ministrul polonez al afacerilor externe, Wlodzimierz Cimoscewicz, o'tortind de sticlf intre statele membre ale UE gi cele fir[ aceasti apartenenfd aflate in
est (Buonanno gi Deakin,2004).

penhu care hst unul dintre motivele j';#';A;"t:

controlul la frontier6 asuPra datoritd f aptu lu i ci T'vAbunurllor rculaliei ci exportate se putea t'*pulu';"";;;il;"dl::]" lu pldtea trl se exista posibilitatea soliciia recuPerarea r"ii*i"rrtruimporturi

;il;P"tl-"tot "" '

taxesuplimentare''velulaccizel*rstabili

E*iriu.', de asemenea' diferenfeintrent' de preocupare *"*ur-j,.func[ie g:,Frrd"lexemplu' prelul rc de diferitere state

oentru sinatate,

r"ii'd0, d" tr,.l;:i;;il"rii" doud ori mai mare decit in ;;;;;;eF,'# in era linerilo.

!f iH1ffi$,j*"#;:;,

Barierele fiscale Controlul asupra impozitelor directe gi asupra impozitului pe venit sau pe profit aplicat firmelor rimAne ferm in mdinile guvernelor statelor mem6re. in cazul rlnora dintre ele, in mod special
Marea Britanie, sugestia de a transfera cfrtre UE responsabilita-

s[ rliferen{e rePrezentau Y" ::']^::-{]*^',i ,rro* oosibilitatea sh aveau posibilitatea ii^' dintr-o tll'i" tranzitarea "i'1"1tt1i au t'tun si si Ie introduca cumpere alcool ut iffiil;;Uu'a o alti barierd accizele tn taia lor de o'igi""li;'t'qi 'up'"'""iu" pietei unice i; re minime a TVA-ului "i" constituirii '^' *h; asupra convenit ipsr s-a "":t't:::-Tli'il'J""-'i"1"" produse de bazs' unei cote tlc 15%, existand itt fgqZ s-a convenit 9i asupra acord cu Drecurn alimentele'-iui un r'tt" igg3 a intrat in visoare cotei [6rii cle *ini*" a accizelorli" *.tt:.1'"t'a6ate privire la aplicarea t"iJ a" TVI Astfel' s-a obfintrt un consens iestina[ie uu"t"itJ'"iit*'*iil"t' aTve-ului la nivelul aL cu privire ru tt'iilu'i'""u"t 'pricare

fm

ff*ili,t,'.ii1liiii

il;;i*-q':;t *l::f"t'u

i*i*sii uu' siste'i.=i;':"."'q;

;;:}lffi*"Iiili

::T

i:

politicii de impozitare a fost respinsi din primul momenf analiz6nd dezbaterile cu privire la proiectul de constitutie, de exemplu, guvernul Blair denurnea problema irnpozitlrii'b protea

:,il:i:':f :';r'*;:rulJ'.H*l'Jff Danemarca' 9175"/o in 'trui cote int'" ro'u""i" G;;;i;9i Spania "Hal'i'***:r'," *-#,l::?$li, au acceptat relativ uqor

blema tabu", dAnd semnale clare cH acest asPect nu e$te nicidecum deschis negocierii. tn acest sens, UE a oblinut prerogative de implicare activi numai pentru impozitele indirecte Precum accizele gi TVA. In ceea ce privegte pia[a unicd, principala barierl fiscali a reprezentat-o existenta unor cote diferite a impozitelbr indirecte, ceea ce a cauzat distorsiuni concurenfiale gi diferente de pre! artificiale, afect6nd in ultimE instantd schimburile comerciale. Datoritfi, in partq influentei CEE toate statele membre au introdus TVA-ul tn anii '7A, dar cotele inregistrate in anii '80 variau intre 12% in Luxemburygi22o/, in Danemarca. Acesta a

or""'* L'.:',p:rllTi multmai freu de ac:eltat *1r|t'iuli"[ve-th"i; unor.o," ideea t:'.1ilJ J il :;i"s";; : u ro. t ir,ra T"T1"# ::l" specr in mod "::::;i "e" impozite' ie iip"tr slg:r: ,r,"t *iliHil;ti""ri am".onomiile personale.

Et unui procent i;"ti"6ttii de finanle ai Germantet opozilia de tia in cauz5 t"';;;; imediat s-aio"it ' Franfei ru srarsit'ii;!il ?'g1:d'i' Gordon Brown' ArmonizaBritanie' opta' este omologului fo' iit'f'fu'ea de cota'pentru care s-ar UE rea impozit*ro''-i"iii"'ent ti p'ii""iput cltre controlul il;'e J; h considerati "

222

SAINTELEGEil4

UN|UNEA EUROPEANA
POLITICA

'

pitrundere.pe acest teritoriu si fie supuse,acelo.agi **:, detaxe fr- r[u., o" controale. scop similar u f:.r,.:i Un ,riUifi.uu,r.,rui potitici comune fatd de comerciale tdriie r"a" 1r. irliilr,rl.

-- indiferen,

ECONOMICA 223

3i'rTl'"[y"";,15

unicd

i#;r#;)
ie

in cadrur cdreia str

t*,t:T;,.ffi
renlei prin mini
au

#jrffi ,t:l#r:I[xi##]fl
sau chiar elir

rtrt.#"....dmlzarea
t

'- : *,j,.i:::f ;;;;;ff,'I ."," rermieriror si i:l: pentru ptoau"giu pi"Ff

;";'r#el Sarantat i,, p,oui,i ii;H::,ir,,#ffij::
a fost

""o.o*,yrt.ir."ugtoru i io, el "r,. prorecfie sociatd 1" 9i au,er"Utltl.,.,,'

.u,

siun,e

;;f ;*:i:yl*n:,m,::,;:n[ :
ot,r"*r, asiicore'i ri"'i,tr i-,
ri

;;;;;'"'"""a

ajutorului

liuropei puteau deveni mai competitive qi mai eficiente, iar afat'erile mult mai profitabile. Aceasti schimbare de abordare a stat labaza Acordului Schengen din 1985 de inliturare a controlului la granife a Actului Unic European din 1986, axat pe constituirea unei piete unice, a eforturilor constante de stabilizare a ratelor de schimb gi, in 2002, a celui mai important pas cltre edificarea unei cconomii regionale integrate, gi anume inlocuirea monedelor nalionale din 12 state membre cu moneda unici european5, euro.

Piafa

unici

Uniunea vamala

f ffi?'i i;X HIi

i

.3,:

finalizatd fdrl prea

I

" "i dardele de' srnrtate gi calitifii,la stan, siguran[d ,n *r.,llolal taxelorindirecte. r,, Precum pi Ia cotele -riri,Li"::,::,';t^"":u anilor '70, candrecesiunea ca statele Membre ficuse r!T,'L::'t

r!,* r r,",,#:

ilffi

fi,'T#; ::,[:l
a,u
1r
m.a

f:i:ltfiil:t, Y:*;

Jl[:.l#f,':
s,
r

La Summitul de la Bruxelles din februarie 1981 Consiliul European a convenit ci era momentul sI se concentreze din nou asupra unuia dintre scopurile inifiale ale Comuniti{ii Europene, qi anume constituirea unei piele unice, in care si nu existe nici un fel de bariere comerciale. Acest concept a avut o mare importanftr pentru identitatea gi scopurile Comunitilii gi, pe toatd perioada anilor'50 gi'70, a fost cunoscut sub denumirea de Piafa Comuni. Idealul la care se aspira era promovarea libertifii de acces qi de

"ffi

i:t:i,'ffif ";J,,'ffi
parte
a

u.::
st

cea mai fondurilor comunitifii, fermierii e'supt" inregi mare o supraprodu c{ ie str6 nd m asivtr1y. ;rii i"i, il La inceputut anilor ,si) a"'".rir" .irl'., se impuneau care sr resrahiriz_; md_ :il.r"q::le t_omunitdfii Eurooer

;;"5;H*t#rlifi i:jr;lffi:
ililli"ni ;;;;;
J
i

rd

ne.

"

au.a ru p.# Jr;,;;;i l.l_.lli acompaniiloreuropene.pidacd;.ili;;rl"$"rrJ,Tnf:i:T:J:

rn catea

;il:T ::* ";;il.,;;;ffi?;; rfi tihill##ii:r Da cd se red u'cea r.:T lpr i.r,*'"# H ::T,H:ll: rit.:omune,
d

derulirii

ari."rilorlaffi ,;#;ropean,

""u.o*lil"

circulafie in patru arii cheie: . Persoane: rezidenlii legali ai statelor membre UE sil aibi dreptul sfr locuiascd gi sI munceasctr in oricare dintre statele membre, iar calificdrile profesionale sd le fie recunoscute in oricare din aceste state; . Capital: moneda gi capitalul s{ circule liber dintr-un statin altul, iar rezidenlii UE sX poati folosi serviciile financiare ale oricirei [[ri a UE. o Bunuri: companiile sd-gi poattr comercializa produsele la nivelul intregii UF., iar consumatorii sd aibi libertatea si cumpere respectivele produse ftrri a trebui sX pltrteascd taxe suplimentare sau penalitHli. t Seraicii: orice tip de servicii, de Ia cele arhitecturale la serviciile bancare, asiguriri, consultan{f, juridici, asistenti medicali gi nu numai, sd poatd fi oferite in oricare dintre Statele Membre, indiferent de fara de origine a f urnizorului respectivelor servicii.

232

POLITICA
SA INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

ECONOMICA 233

dar existi gi zone unde se folosesc 110V) sau diferenfele de strucfie dintre gtecherele gi prizele fiecirui stat membru, ii obligX pe cei care cildtoresc sd aibi la ei un adaptor ori s-ar duce. Existi planuri privind adoptarea unor racorduri elec. trice comune incI din 1992, dar costurile pe care le presupune schimbarea componentelor electrice din locuinlele gi firmele do pe tot tntinsul UE vor fi cu siguranli prohibitive. Un domeniu de interes recent il reprezinti internetul pi co. merqul electronic. O directivd cu privire Ia acest tip de comerf, adoptati de UE in 2001, aplici principiile piefei unice de liberl circula{ie a serviciilor qi acestui comer[, permifAnd operatorilor si furnizeze servicii pe toattr intinderea UE. Multe din aspectele con[inutein aceastd directiv5 erau de naturd tehnicS, referinduse la protecfia datelor personale gi la reguli cu privire la reclama prin mesaje nesolicitate, precum gi la folosirea contractelor online. UE s-a concentrat gi pe reducerea costurilor de folosire a internetului, pe integrarea gi liberalizarea pielelor de telecomunicafii gi pe facilitarea accesului gcolilor din UE la internet. ln incercarea de a imbundtfili legaturile trans-europene gi de a mlri traficul, serviciile de telefonie fixd au fost liberalizate in majoritatea statelor membre gi se lucreazi Ia o relea de servicii digitale integrate care sd permitd transmisia de mesaje vocale, date gi imagini prin telefon, iar statele membre au fostincurajate sI renunfe la a impune tipuri diferite de licenfe gi de aprob6ri, precum Ei sd pund cap6t monopolului asupra serviciilor de telefonie mobi16.

DrePtul de rezidenti

'l'r"atatul de la Roma a elat europe:'rilor a"t"t1, r,ilire intr-un att stat,ilffiieiri;;

drepturi liinitate de stauisrarea populaliei

qi

('ra percePuti

i"*a[,i,et*":"f ,:i:i:l*f X"::;ll;X.:.'ii,:f "{:"":li'{T

din p""l"ttiue "to1^o:l-:d

pusi in stransa

jir::J'Jll*t'*x1?iil{r iila::*T,:,*"jffJti l)c' la crearea Pleler o'lla'" i *t:jil:T:l;

,'

rnunceasci in ,,ffi";cuiasci tl-"ug.a un credit' sd transfere si-si deschidl un tJlrt"l#;; unele [6ri, sd voteze in

i,oupu orice

re

zide"; 5i

si

il;;i'i

ot

H,li:titl

o sume neres,ri.tror,#,i"iJiiqi.r.,irii" s au mai menlinut doar ele dar .rlegeri locale'u' ru'lill"iJ"tJp"u"cele L5 state' de serie de igi reinnr:iesc permisul

inscriqi sunt nri.or"' u" u*,oif'' 'i"a"ittii ti- t"a dovada ci iunt sc.lere in fiecare si persoanele indc"";:tt#o;ita

restriclii;#Hilfiu.y:.di"
qi cl'r se;J

i,

a"p' nendente fi"u"tiu'p'i*"'l

b ani, cu reinnoire trrtaritate, deqi se

u,',

..,r,

ilffi;"]i""'io'totii

de de gedere pe o perioacld

oriunde ,-" "t"u' cele 10 fhri care "; ;-t;";; timPul vor fi relaxate'

'tu transte'ra 'ffiH;"*ii" uigulugii si qi le poate f#ffiilIi., restricliile Pentru iE"' ti'* "*'i,,ii 'p"' mai serioass dar cu
curAnd sunt

i"ttlnca

transferabile

in

Efectele pielei unice

Actul Unic European a reprezentat, la momentul respectiv, cel mai radical pas in procesul de integrare,europeand de la semnarea tratatelor de la Paris gi Roma. Nu numai ci a accelerat
procesul de integrare economici, dar fiecfirui european.
a schimbat realmente

viafa

de companii Fuziunile 5i preluirite le-a avut cremai cL:nsiderabile pe care corPoraUnul dintre efectele cele pentru aeschiderea persoectivei area pielei unitt u fo'i ;t:"]#::ff *e eu rop e"" d" ; ;; ;;;EFT mocl :H'rli I [T.l]l ri " ln "'"^':3:: l"*r""iia in a lte state ale UE' extindi qi atunci se ::li oneaztr dinurmiti'JrJlilil i"11]tjl";ti de patteneri care sd mici; au.nevoie preiau compu"ii prin mtc'it"i 'i"ti" t;;;i"Je reducerea costurilor ^investeasci t'pttli' sau iei '" ofcrtei de servicii prestate; ;;itil;; satariitoJji finalizat a Qorarea t;":''l:ntei care toimai iau misuri a" 'pi:*'liil;t; P;;i o asifei d" o otereau nalionale p" .uru guvernele

ffi ;iil

f"i';"'

":*'.*::f;T:Hf,",:ill,fiffXl

226

SA INTTLEGIM UNTUNIA EUROPEAIIA

POLITICA

T(ONOMICA 227

Caseta 7.I. !migra{ia ilegali giterorismul

Asemenea Statelor Unite,.care reprezintX de mult timp un irrrisran{ii itegati din Mexic ::iy:T.t3^::1 lr r.rnlunra brrropeana. prezintd acelaEi tip ai,A,merica de atracfie pentru rnuncilori din Eurcrna di Est, regiunea talc'anictr, Turcia, Africa de rrrt,rd si orientu r Mtjil;. il:,];;,; ;;;;,, rduce rca i resari de pcrsoane in UE a devenit o adevdrati inclustrie, avind o va_ loarc' estimati a profiturilor de cateva mii ae mirioane r:re euro anual. Clbiect al crirnei organizate, acest tip de trafic se datoreaz6

Pentru a putea controla efecteie inldturXrii controaielor va'

i"ir.i,

liaha,-austria, Germania ;gi Finlanda. Cea mai rnarc parte a acestor imigrarr{i ilegaii sunt irfgani, aibanezi, irarrieni, iiakieni, t"rrl ji* Bangladesh, *u.rO riati aj,ngi pe tsir:itoriul U E, ei pretinei *ii .*f,rg;agi 9i soiicit* azil poliric (T ltr horwutist, 20 iebruarie "e I99ti. "Ierorismul, la rAncJul sdu, a reprezentat I probleml pentru curopcni cu nrult inainte ca anrericanii sJ fie fortati, cu lrruta* Iitate, sd se confrunte cu el irr,*pt**urie fi '70 in Europa activalr diferite grupflri teroriste, cte lr rupu_ ratigtii irl;rndezi, basci sau-cors;caii panii la BrigAzile Ro6ii din Italia, Fac{iunea Arryiatei i{clgii pi grirpul UuuUn.-nAeinhof clin cermania' Prr:brema controrului ini*.ot"tul ai teroriqtiror a fost cliscutatai inc* din 1975 de oficialii a* U variair., ministerele cic justitie 6i afaceri inter'e care se intarn*u., un,.rrl, in cadrtrr crr"ipului Trevi, pentru a face.schimb Ue- info.malii. Treptat, ,t*r.,gi* lor a hrceput sfi se inclrepie gi spre ott" ,,""rir-lidri, crrrc veneau dJnspre erima nrganirati qi lluliganii din sect,:rut fotbalr.rlui. Un elcment d.* I:*Jl ingrij+rire it r"epreeenta ."iotiu, ugurirrfi cu care terorigtii di, lirire ltrmii n tieia puteau intra pe teritoriur Comunit$fii prin state membre pru.ir* Crecla gi portugalia, unde'controlul Ia frontierd era muit mai slab. pericolul ,*prlr*ntat de terorism a cdpAtat o nouh dimensiune gi notnrietatr oclatl cu aiacurile teroriste asupra SUA, chiar c{ac5 -UE nu a fost o fint& atit de vizati precunr SUA gi interesele lor,lin streinitate.

cle milion de oameni originari din Afrlca.OlNor{, r.egiunea t rtcun;ca,Erriofa rle Est gi Rusia, cu destinafia Spania,

pei d e Ei t conr b n ti c u'i J ; t u ra rc,a g ra rr eror i:::: l:,;^ll : _, ntc'rL' d rtrc scmnar.a ri i rratatulu i scrrengen. ci frele ;tim;tiv; indicff faptut cA anual,
r_r

ro

in UE, intrZ circa iimiitate

male, statele membre au convenit adr:ptarea unor mdsuri comune cu privire la vize, imigrare, extridare, azil politic ai au intErit cooperarea clintre forlele polilienepti nafionale, creffnd in 1995 Of i;iul Polif iei Europene (Europol), care a inceput s& r:percze il n'rod oficial tn 1998. Cu sediul la Haga, Europolul a ir:st inifial conceput ca un serviciu de informafii, a cirui responsabilitate era stiAngerea qi analizarea de informafii cu privire la trnficul de droguri, sprijinind astfel activitatea forlelor polilienegti nafionale. Aria sa clc ac{iune s'a extins de atunci la amenin{irile reprezentate de terorism, traficul ilegal de materiale radioactive si nucleare, traficul de persoane. imigrafia i1ega15, spllarea de

bani gi crima organiuatH, 9i nu numai la nivelui teritoriului

propriului, ci pi in Turcia, Polonia, Rusia qi Columbia. Structurat in parte dup6 modelul interpolului, organizalia potrilieneasci monctiali Europol nu are dreptul sA desfhgoare investign{ii sau s[ punX sub acuza]ie. llolul siu principal este si creeze o bazh
de date informatizatX, care o[ poat6 f i accesatd de toate birourile sale cle leg[turi din statele membre 9i de forfele polilienegti

ioor.-i".a'ii";;i;;

rra{ionale, in scopul granifele statale.

dcsfiguririi unei cooperiri reale

peste

DupS inceperea perioadei de probE, semnatarii Schengen, pffn6 la acel moment Austria, Grecia, Italia, Portugalia 9i Spania, au

eliminat controalele vamale gi ale paqapoartelor aproape tn totalitate. Danemarca nu a aderat decAt in 1996, din cauza potenfialului impact al acordului asupra unificirii paqapoartelor
nordice (din Danernarca, Finlanda, Islanda, Norvegia pi $uedia)' Dup& negocieti, insfr, toate cele 5 [Ari nordice au semnat acordul, creicAnd num5rul semnatarilor la 1.5. Nici Marea Britanie nu a semnat acr:rdul in acel moment, invocAnd ingriioriri legate de problemele de securitaie qi cle situafia sa speciald de stat insular, har a optatin favoarea anumitor a$Fecte/ in favoarea SI$ precum in6i tn favoarea eooper6rii polilienepti gi iuridice in domeniui frac{ionalit6lii, Nici lrlanda nu s-a putut aldtura la acel moment din cauza acordurilor sale vamale cu Marea Britanie.

,i

rli

.'

[.'
iiil
trit
I

tl

r!

236

SAINTELEGEM

UNIUNEA EURoPEANA

PoLrrcA
,r'r

EcoNoMrcA 237

a marcat pentru prima d .*, numdrului de fuziuni la nivelnafional de.-d:^r"ul,^tuti irrlt'riorul ComunitSlii Europene (Owen gi Dynes, 1992, p. 2221t r h' atunci piafa fuziunilor qi a achizi[iilor europene a depegit_o .prr tla americand. Exemple remarcabile in acest sens sunt:

rrrrunicafiilor. Perioad a1989-9A

r,riiirca

. .

F'uziunea dintre mai multe companii farmaceutic" bnit"_ nice, canadiene gi americane, care au dat nagterc conqof-

ff***g6

liului GlaxoSmithKline. Un lanf de prelulri de cdtre compania franceza d" uri_ gurdri AXA, care este acum clasatd printre primelg 3, din lume; O serie de prelulri de cdtre Royal Bank of Scotlqrn (Banca Regald a Scofiei), incluzdnd aici preluarea Bi5.i Nafionale Westminster a Marii Britanii, a compa5;^. irlandeze de credit First Active gi a bdncii ameriqon-j Charter One, toate plasAnd Banca Regala a Scogiei Oi locul cinci in lume. Fuziunile gi achiziliile care, intr-o perioadi de 2 ani, ,,, fXcut din compania britanicd Vodafone una dintre eo-paniile de telefonie molild cele mai mari din lums"'iiggg aavutloc fuziunea cu compania americanX AtOIbl,l ch, apoi cea cu Bell Atlantic, creAnd cel mai mare furq;l'
preluase inainte Orange cea de-a treia companis ji telefonie mobilS din Marea Britanie. Fuziunile din anul 2003 dintre Air France gi compun;" aeriand olandezi KLM pe de o parte, qi dintre compunjbritanicl P&0 Princess gi Carnival din America, pu j] altd partq care au dus la crearea celui mai mare furqlrl, de oferte de croazieri din lume. Fuziunea din 2004 dintre compania britanica Securicnn gi Group 4 Falck din Danemarca, care a dat nagtere."lil de a doua companii de securitate din lume.
american de servicii de telefonie mobild. In 2000 a p.et,,^mult mai marea companie germana Mannesma.r, cuil

ru$F
r
ac

*r#i';;**rr****,*"*;#*ffi i,orlc; ;ff ffi J,li::T,',"J:

h
i

zil

U*U * *X#*fj

Noile oportunitdli aplrute acash au fost dublate de o cregloro remarcabild a fluxului de investilii directe, atat cdtre U\,

;t

E---

230

sA INTELEGEM UN|UNEA EUROPEANA POLITICA ECONOMICA 231

asupra procesului de stabilire a impoziteror pe profit, abordar0 care ii nelinisteste

profr"d

p;;;i;li,

serviciilor

gi

uqurind considerabil eforturilein acest sens

1983 cu

"rro-r.eptici.

Barierele tehnice Printre barierele il, :rl": unei piefe unicg cel mai greu de inldturat au fost diferenf-ete

depuse de Comisie.

Directiva din

privire la informarea reciprocS, care

existatinsd trei momente care uu dintre obstacolele birocratice $i

a implicat mutr efort gi nrr a aceea a Llnor eurocrafi care se

de bariere tehnice. concepdnd standarde europene qiincuraj,na r,"[1" se conformeze acestora. sir.i"r'u.ur]rr'r]

v5zutc., o for*uie comunitaren u ir,.ur.u,; tJil;" f.oiuclionism ecorromic.

au fost criticate si

pentru sdntrtate, siguranla in _r"r,"a, protecfia mediului protecfia si consumatorrfil,- i;;;;*'lrarrr; diferenfete erau minore pi fdri con.secirrfe i*prrtrniu. O* existu., mal multe definifii are ciocoraterl "*.*ptu, r*J"aicatr comerciarizarea ciocolatei britanice in atte "r." statc;irbr#Iir insistenfa Germaniei de a interzice comercialirur"u il;i;-;;ltd provenienfi dec6t cea autohtoni, dacl nu inctepliner, ,"r*ir* reguli interne cle "puritate". Multe diltre ,."ut" ,*giu;"^rari erau ?n interesul consumatorului gi de aceea erau qiprimitu fauoruUii;;;;;d";

gi standardete tehnice are stateror membre. Murte di"ntre ere foroseau standarde diferite

dilrl:;iil;"ntf;rite

prevedea ca fiecare stat membru sX informeze Comisia precum gi celelalte state in situalia in care intenfiona si introducA noi reglementlri tehnice, iar in acest caz si acorde celorlalte state o perioadX de trei luni, pentru ca acestea str-gi poatd clarifica pozilia cu privire la potenlialul respectivei reglementdri de a crea noi bariere comerciale. Raportul Cockfield, care a introdus o noud abordare a conceptului de reglementare tehnic6. in loc ca Comisia sf, trebuiasci sd obginl acordul statelor membre cu privire la fiecare reglementare de acest tip Consiliul de Miniqtri urma si convini asupra unor legi cu obiective de ordin general, iar detaliile specifice si fie intocmite de institute
de standardizare deja existentg precum Comitetul European de Standardizare (CEN) gi Confederalia EuropeanA
a

,I#,

'#JilIJil o-"rt".il, ir"r" r."lrr;i;.;l; "o"triur]ita depagirea muitora p"lil;;""

rru, insd mult timp, i1rugir,", Comunitifii

*"ill;:;

Administraliei Pogtei gi Telecomunicaf iilor.

a acuzat restricfi'narea importurilor, interzisi cle altfel prin Tratatul de Ia Roma. Cuitea au rurtitiu i-u-Jat areptate, contribu_ irrd astfel la promovarea liberei circulapii ililil.r;;

Decizia din 19-19 a.Clrfii de Justifie, care introducea principiul rec:j:oagte,ri i'reciproce,' daci un anumit produs indlpii,eaceea ce insemna cd dintr-o far,, acceiul rau n..pli"u standardele locale ri irr*urris intr-o artl fari a Uniunii. Cermania ao'V"rirufu#il;;;ru; lich^ior f rlnf uzes c .r. D U;;';_ moriv cd biutu ra nu indeptinea condiliile -C.1 :.:, " *i"i;;i;puse de Germania pentru lichiorurile.din fructe. trrrportuto.r"rl

De atunci s-au inregistrat progrese in procesul de inldturare a barierelor tehnice pentru o gami largi de domenii, de la standarclele de siguranf6 9i de rulare pentru autovehicule p6ni la confinutul alimentelor procesate. RdmAn insi multe de ficut in alte zone, cu precddere in privinfa diferentelor de ordin tehnic care nu pot fi rezolvate de pia15. Una din probleme se referd la standardizarea bunurilor gi serviciilor electrice. Imediat dupi al doilea rizboi mondial, in aceastd zond a activat CENELEC (Co-

$i
lt,

mitetul European pentru Standardizare Eleciro-tehnic5), dupi

semnarea AUE acest comitet devenind 6i mai ocupat. Cu sediul

la Bruxelles, CENELEC se ocupd de conceperea de standarde europene de siguranf6 gi operare, toate cele 25 state membre ale UE plus Islanda, Norvegia 6i Elvelia fiind membre ale sale.
Degi exist6 deia circa 5.000 de standarde CENELEC operafionale, comitetul nu a reugit si se ocupe incd gi de o serie de probleme cu care se confruntfr consumatorii europeni, precum difcrenfele de voltaj (in cea mai mare parte se folosegte standardul de220Y,

240

SAINTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

POLITICA ECONOMICA

?41

Un sistem de transport european Un eteS33rf cheie pentru funcfionarea cu succes a unei piete il reprezint5 infrastructura integratd, adicd transportur, sistemul,, energetic ai refelele.de_ co*u.,ica{ii. DAndu_9t rlr*, i"l*O#l tanta lor,rJE se implicd activ in dezvoltarea refereror transeuro. pene (TEN), viz6nd integrarea diferitelor sisteme de transport, ju1113re de energie, terJcomunicr*i *"*u1.. fiiiu in 1987, armonizarea sectorurui transporturilor a marcat unul din nu se gasise nici o mrsum ::"".^:1,1":]"j:i,yice: oarn rn acel moment pentru.atezolva probleme precum sistemele do transporturi aeriene divizate Ia nivel de linii u"ri";;;;io;* (v. mai jos), blocajele de la punctele de control camioane, refelele de gosele nafionale neconectate "r*;i;;;;, intre ele sau sisternele de control aerian care utilizau 20 cte sisteme;" cliferite 9i 70 de limbaje de programare diferite. "p;;" a.""rgi proiUiu*e au re'rezentat-o gi riniile telefonice incapabile sx susgiira nicafiile electronice avansate. De atunciinsd s-au prfJ","o*"aora fenomene_care gi-au pus amprenta intr_un sens pozitiv. Primul dintre ere este dezvortarea extraordinar, a turismului. I'Je langd faptul cd Europa este principara destinafi" ,rririi.il, *g"aial detin,nd circa ObZ ain cifra de afaceri *o"airia :ll"lru.sm orn (statisticile crganizafiei Mondiale pentru Turism, in prezent, in ciuda r6centeloringrijordri cauzate 1004). de actere eu-ropenii circutd mult mai mutt dintr_o pra i" ,ii, 1".5::::T, ql rntr-un numdr mai mare, fapt ce a dus la eliminarea anumitor prejudecdgi, la o relafie mult mii familiari a europenilor din diferite f5ri precum gi la incurajarea unei cooperdri rnult mai,"ri".." <ratd fiind ceierea mare de transport la prefuri ::i:t?,1l"rilor, competitive. In prezent, in turisrn sunt angajafi circa 21,5 mili'ane de europeni-(aproximativ i.3% ai" *a,i'.iu r".., din intreaga UE), iar ieniturile ob{inute c{in turism h tb0;;; il iur de 1,42 trilioane de dotari, adicd pufin ll* sub 12% dln PIB-ul uE (statisticile Consiliului Mondial pentru Ceix.rriii Turism, 2004)..Franfa gi spania sunt cele rrai ciutate ,r.rtrirdi din lume, iar Italia, Marea Britanie, Austria gi Germania sunt printre primele 10.

Al doilea fenomen este revitalizarea transportului feroviar,

care a devenit o alternativd at6t ecologici, cAt gi rentabiiX ca pre{ fafd de transportul auto sau aerian. Planurile UE inclucl crearea unei refele feroviare de 35.000 krn pentru trenuri de supervitezd, care si fac[ leg[tura intre principaleie orage ale Europei. Deschiz.itoare de drumuri in acest sens sunt Franla, cu TGV-ul (trenul ci de mare viteza), care insd necesitd qine specialg gi Germania,

;i;;;;i",

d;;;;,

3::::Il

cu refeaua ICE, care poate folosi in continuare refelele de qine cleja existente. CirculAnd cu viteze tntre 200 qi 300 km/h (trnele dintre ele avAnd vagoane de lux la cele mai inalte standarde), trenurile de mare vitezd au dus la sciderea considerabild a duratei cildtoriilor. Germania sperd chiar sd inlocuiasci in scurt timp zborurile interne cu acest sistem de trenuri de marc vitezi, bazat in parte pe o tehnologie cu totul specials, intre timp ins5, s-au fdcut investilii in construirea de tuneluri gi poduri care si asigure continuitatea c6litoriilor: in 1"994 s-a finalizat, printr-c investifie de 1.5 mii de milioane de dolari, Hurotunelul ,le srrb canalul M6necii, intre Marea Britanie qi Franf4 iar in 1998 au fost incheiate lucririle la refeaua de drumuri, poduri gi cii fr:rate dintre Danemarca gi Suedia. Dezvoltarea acestei re.tele transeuropene (TEN) reprezirrtl in prezent una dintre prioriti{ile UE, iar Comisia Europeand dcruleazi un program al cirui scop este dezvoltarea legiturilor de transport pe teritoriul UE; costr.rrile estimate ale programuiui sunt de 400 miliarde de euro p&n5 in 2010 gi vor acoperi finalizarea a 70.000 km de cale ferati (incluzAnd aici gi 22.000 km de gind de tip nou pentru trenurile de mare vitezA) gi 15.000 km de sosea, cu-prec6dere in zonele mai indeplrtate ale UE. in cacirul programului, printre proiectele considerate principale de cltre Consiliul European se numdri proiectul in valoare de 20 mi liarde de euro de construire a unei legituri feroviare de mare vitez6 intre Berlin gi Verona, un proiect de 13 miliarde de euro pentru acelagi tip de legdturd feroviard intre Paris, Bruxellet Koln, Amsterdam gi Londra, noi goselein Grecia, o Sosea care sd lege Portugalia de Spania qi o alta intre Irlanda, Marea Britanie gi fdrile Benelux, cu o lungime de 1400 de km.

ltl

r{ 4

rO

= 7 o \J
4

)G

IJ

i;l*EEttlfl[$a

gstEitHtifii

EE1EEiE1t

u tr ::
A.

o
o,
tE

(g

vt rc,
ulb

o ul
N

(t o-

r\ (!
(u
(A

gE

ltj

iE

i}Aagtl

ffitg*l

gggg

glt

at: t

gtig

*HE-Hil*

HE gf,"frTf ESEE

z
o E u
&
UJ

FisiE;Eff FFEsfs s $ff rr${f f,FEfEgE$ &s o:;* *EES = $tj,Ff ; Egg$gggr'Erfe;:ig5g f f IF r:E iH'rr;* s igEF;35$Et EggfFffffffffgggff$
E*E
I

E,E5tr;F'EEEdq+EEr

rSxrfggriEfEElggj

;$; *fss g5;ggg5gHgE

E u

2 3

:f

U z

Z
ri r1
tdr

! t"u F.

EJ

gg$E rEfE$iET# ,5$iff f $g Fsf$jE$f 3 flggs:gErF$$#E IrgFs Eji;FEiFfffEgEsig $F p:i H rr.o E'"H=f IE F! SiHq gf * SEFE g iggsg ; E,E'. tr.i tgg $r ri EEf ;e;E =H jHrtgFESEfgE f f$, rg } j {$ flFs.$E E E gffF$f$
H

gFEf gg

244

SAINTELEGEM

UNIUNEA EUROPEANA POLITICA ECONOMICA 245

,:?fl'il',:'# ffi : ffiir.,:lu

mult

rB

pentru

de ta

maifutl" #ii,i$t^mai reduse, ia ,i ::Lffi orrtrttrr)ilrl X,il ;i ff ;gi:,;.,tjt;;, nrtce politicile lor ecoi de investifii, " - -"" cd.au fi tn ff ffiifllj resimd, a+ ,*,I'"iJ-., economice utu oa"rilliilp:*

:::li:Hil'::, ?j:,*:

ra

ta s om

aj u ru

i es re j:ff::::Xde ;ffi.,,

ca t

ffi ::l

in

celil,:lm;;Llrn

;:i:'iil?:lln:n?

itfl

ffi

d.c

serviciilor'faoin." uvsrcr crrctrlafie a capitalului, ,:ti"f,t]# ;i':ff"1'il:-[]TTi+'f u""u.i ,":{;l,}lT[iliinq,]JJ::r;:,,,?,?*] precum pi de ;:[tTiffi :.,f invesritl, i,., i"i*";r";;.du:,.:-, com.petiriviti
gi qi in calificarea muncii. Europa a"'r", for oferd multe oportunirdgi, "i"]J:::I:t"u ."rri- frsrJetst dar aduce

'"1,".",,',Tl':::fr

sirre gi

ln interiorul zonei euro

H#::'::::J,''rl,TI?

':1: conrroverse $i de scrrimbdri ecom p u fu

creoa re ce, p,i n,Eo,a',l? s u vc rnere ceror

r

ffij':; Iily;, l r?,illr"tl ii.ff ::fi l;rl;:,":* i:fi :t',.,ffiT.fu .mrfri,:^,{ffi

r

statele merr convingereu ., ,d'': ';;;;'i; ,,.,11'" * uu,i u *' ii ; erau a 16 t o u ru.
uu 11.

; s*'""., *, itii.p :::? ;:,: t 11 1,.,,ri,; fiiF: iff i . **. i,,-*i r; r,ir. ff#':'::Jj:l j* ni :: 11i1 [r#,T drntre
1,

i#*#lT#r*j#,.ffi r":;; il*#[[*]*i',:#,,1'i'

5::,''"*"
econontice unora

qd

ri cr in zoi;

i:f f;:,: i:;ilili:,:,,"

;:ffi :ff::':.:'#ffll"up;;;;;o",ii."deciziireinrportante

;;-

:J

"a.F",,.r"f s, r:: l?lr",,f :,"_,.jl::

Ei

:lHx tr i [::[$'f;*xti a*i,H,'T *., ** vernare rr,ifi.ri.,r,ri sistum.;.il_

;f ii; ::
t"lou pas cdtre crearea

r,rlt rle schimb fixe gi asupra unei monede unice europene - a rrr',rt pe lista de prioritifi a integrlrii europene. In 1969-70 s-a rrlrrit un comitet, condus de primul mirristru luxemburghez l'rr.r're Werner, pentru a discuta acest aspect, gi a ajuns la conr luzia ci, pAni tn 19BO Comunitatea ar trebui sd parcurgi toate r.t,rpele de realizare a uniunii monetare. $efii de guverne din gi s-au ficut primele incercdri, {, i ri k: comunitElii au fost de acord ,rl,clindu-se la un mecanism poreclit'tarpele din tunel", pentru ,r nrenfine ratele de schimb ale unui stat membru fafi de celelalte l,r un nivel stabil, pe de o parte, gi a monedelor europene fa!6 ,lt. dolarul american, pe de alta. Problemele legate de valutele internationale in pragul crizei energetice din anii'70le-au subrrrinat irrsd eforturile gi in 1977 numai 5 din cei 12 membri ai rrrmunitifii mai erau inci implicali. 0 nouE incercare de a obline stabilizarea ratelor de schimb de a menfine infla{ia sub controi s-a ficut in martie 1979, prin ;i li.rnsarea Sistemului Monetar European (SME). A fost creati o monedl artificial5, numitd unitatea monetarE european5 (ecu) a cfrrei valoare a fost calculati ca o medie ponderatd a valutelor curopene, proporfia fiec6reia fiind stabiliti pe baza raportdrii la puterea economic{ a fiecSruia dintre statele membre (astfel, marca germani reprezenta 30o/n din ecu, lira sterlini aproximativ 1"1-15%, lira italianl circa 9% gi aga mai departe). Cursul de schimb dintre statele membre era stabilitin ecu, ele av6nd ca fel ca fluctualia schimbului str nu depdqeascl 2,250/" conform unei scheme de regularizare cunoscute sub numele de mecanismul cursului de schimb (MCS). Cu toate cd unora dintre statele membre le-a fost foarte dificil sd menfinl un cLrrs relativ stabil fafli de ecu, acest mecanism a contribuit la instaurarea unei stabiliteti

incl din anii'50, cI oblinerea unor rate de schimb ar asigura o parte importantd din funcfionarea pieiei fllrrlrrlt' Irlrrr'. l)in fericirq stabilitatea in cauzi la acel moment era asilrrr,rtii de sistemul de rate de schimb fixe de dupl rlzboi. Abia I i'irrr | ;rcest sistem a incepr.rt si se clatirre, spre sfArgitul anilor '60 qt ,r1r1ri cAnd s-a qi prSbugit, odatd cu decizia din 1971 a Statelor I lnilt' cle a nu mai face nici o legiturl intre dolarul american gi l,r,'lulaurului, uniunea monetard - adic6 acordul asupra unor
A krst clar,

238

SAINTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA POLITICA ECONOMICA 239

numErd:

miliarde a" a"i"ri rii.a mai m,lt de dublu fafi cle ,r*u irru.rtiU i,", u.".ulip"i."le in statele unite' principalele a"r,i"rii rre invesrifiilor au fost Belgia Luxemburg, Mu.uu n i,r.i" ele atr5g6nd mai ii'franfa, mult de jumirate d"in t:r:Ulj,,*riitll", ai, !a investifiilor ficute le UE in afard, uu*u u" ridici la circa 3,g miliarde de dolari,ldicd.aqloap" J" tr"i aceeagi perioad' de Statele-Unitu ,u., de aproximativ t5 ori cea investitr de Japonia. [irile .ur" uu .t Jiuii cere mai mari sume de bani au fosi Marea Brita"l" f*ig;iiior.e aotari), Franfa (653 milioane) gi Cermania.(a52 milioane)l.ii.u frrrrirate de OECD Printre exemplele,le companiiiu.op"r.," ?004). care s_au extins i. afara granifelor i-lE 9i u,, multinafionale se

gi dinspre UE citre alte {iri. in perioacla lgg4-Z,*A,in cele IS state membre uE s-au i.vestit peste 3

it.i.*":ilpliil"ri**, f"ril;;"

,rnvergurfr (chiar gi pe cele in care sunt implicate companii din ,rfara UE, dar care pot avea vreun efect asupra comunitifii de ,rfaceri din UE), iar Comisia supravegheazd efectul subvenfiilor statului asupra concurenfei din domeniul comercial (Allen, 1996) printr-o analizi a legilor na{ionale care au o anumiti interferen}i ru conceptul de concurenfi; un exemplu in acest sens este ordinul adresat in 2003-04 Germaniei de a anula o lege adoptati in irnii'60 care impiedica preluarea producdtorului Vcrlkswagen de cltre orice alti companie. Ca o ilustrare a noii influen{e economice a UE la nivel global,

,il'l ,;!

iil
lili
Lfr
tE

ili;

".";;;.dafii

r r r

Preluarea din 19gg cle cdtre British petroleum a companiei americane ATo..9 gi apoi fuziunea clintre np a.i,."'ii Atlantic Richfielct.

Preluarea din 1999 de citre compania germand Daimler a produc,torului american de ritornof,II" Chrt;;;;"'", Preluarea in 2000 dec6tre compania germani Deutsche Telekom a companiei americarie Vcricestream.

citre companiile foarte mari (Cini Mciowan, ir%i: 9i l(egulamentul asupra fuziun,o.'ce drteora'di; iqaq ax dreptul Comisiei Europene sd monitorizeze toate fuziun,e de
de

;# ;il# Dorind si prevind dominafia .rtr"*i, .oiporafiilor mamut, UE a ptrs bazele unei controversate politici a concurenfei, menite s5 impiedice abuzuri precum impunerea de fixe gi sI veghe_ ze la preintAmpinarea rara.girit;l;;;rh frcguri t"i_ pozifie dominanti,, """rd-

din c.auz: importanfei insuficiente care s-a dat companiilor componente,

u^nele

Evident c{ "rnai mard, nu inseamnd automat pi ,,mai bine,,, deoarece preluir,e pot conduce ra diminuarea c,ncurenfei gi ,a limitarea optiunilor consumatorului; in ptus, existi gi riscul credrii unorzone de clominafie sau monopolin anumit" dorr.,"r.,ii. Eil;, bineinfeles, gi exemrle cle fuziuni i"r"*niio"rle

carc au eguat,

altere clin cauza di ferenf elor cu ltu

investigaliilor Comisiei includ gi corporafiile anrericane. Au risunat ziarele in martie 2004, cAnd Comisia a dat o amendi record de 479 milioane de euro (622 milioane USD) companiei Microsoft, producdtoare de programe pentru i:alculator, ale cirei sisteme de operare pot fi gisite la 90% dintre, utilizatorii de PC-uri, Comisia a acuzat coillpania cI ar fi abuzat de pozilia sa dominantd pe piafd prin includerea in sisternul de operare Windows a programului Media Player, clienfii interesafi sf, cumpere astfel de programe {iind astfel direcfionafi cStre Microsr:ft. Comisia a ordonat companiei Microsoft ca in termen de 90 de zile si ofere pe piafi o versiune de Windorvs fdrh programul Media Player gi sd-gi facl publice codurile de programare, astfel incAt concurenfa sd-qi poatd concepe produse compatibile. Deloc surprinzdtor, Microsoft a ficut recurs. Acfiunea Comisiei se extinde chiar gi asupra fuziunilor din interiorul Statele Unite: o propunere de fuziune din 2000 intre companiile de telecomunicalii MCI/WorldCom gi Sprint a fost blocati de Comisie de team6 cE respectiva opera[iune ar duce ia dominafia companiei asupra gperaliunilor de internet in UE (fuziunea chiar nu s-a finalizat). In 2001 fuziunea dintre General Electric qi Honeyweil a fostblocatl de Comisig din cauza implicafiilor pe care le-ar fi putut avea pe piata motoarelor de avioane. InZAA2, Comisia a aprobat insd fuziunea dintre prr:ducltorii de calculatoare Hewlett-Packard gi Compaq.
r.roile obiective ale

l!l

iil.

i{

ii

I
f
i
t::

in

i'
t.

ii
lH

248

sA INTELEGEM UN|UNEA EUROPEANA POLITICA ECONOMICA 249

La reuniunea_de
SI

tioe,r _IT?o"r.r au conveflit

to.
ir.,

a avut

*11

monedenumele d ca i.,troar"uruu inr,^,r:::^_- "" ,l'#on

Ia Madrid din decprrrhli^ l.-,oF .; e tgesa Consitiu{ UE au decis sd d"" ut'1.rrull

r1:::9

r:*i

i,ri,'',,,**fr[i:ffi*fid*ffi ,*teiinrr,si;;;1t[,:rjT[ClX""#i.*t*.itoi,"l,.*a].o,*{
p6nd Ia nivelul
co

.,Tt[ 1lr:Li;;Iutml';;*:tj,lx,f:ixl:iT,fi moneda ti','ntenfia ro. ros;Jil;, adopta

eu
Etr

In final, in ciuda ;;;;:,;:::':1T":ol faptului ca in Belgia.gi gerul nagion;;;r'o' Iralia datoriile la bu. de doui ori 'P'"iPe f;.ire iY
.

i daci : :l:,1pi :"* deficir,,l r"1,-^I-'_"ct :f :Jiyi,".'f Ldllrlce pentru introdu, ur euro ta mp sd ,;*Y;?i"J :il# fi::ff :l'::"#:.ffi ti
cs
i

i.ni i,,1,"#*u '-;;;' i;;ffiIi'i;t'':du:'rata ;"H*,i:ffi::

dob6izilq

m;'i;il

oiIlT#ln

cle a

trfi :;11**1.#lr}i[X1il,J:1[:;i1*ru*n,ro,i#;:., g:,1 t3"' fiil.# :H'"i1 econ om s i o, *.',"^ 3$ I it;fi u ro. t u. iii' a i;..ltJ ft ?i'J:H:r.:H,XX: r,1'1,,.u -; *.*: " "*,., de convergenf i au " sci aces te crireri f,; ;, :;;'i llo:p" nea u, t. o r",iE a",," j;:,,i j ;;;; i" ffi ,H :r,"r"A:,; d : i." ;:?l.y
i
r

euro. !drite participante;:* ,"_rl:]r, ;,; rarnoua Bancd Cer ; ,",i p e r v i z a re ;':lff u por i,i. i i'il1ri f

;:,*;*:i1i;i1[fil.#r]a".l1fit^##::::
;;il
d::'T:f
*""

:ti$:

importantni;"# jj:JjI,,,""JJffi
"
r

;::ln*il,1:X,[il']:ffi?;:,.iltr;:J:,:.:t."il;;;;;.H. uu. za ropea ni d co ta ti "n "iffi ;["i, ::]f::ff IiXiL"r'*: [',ilT #J:#,i{i :,x:1:t*HI " ::"' * i' "'' i"ii,,
t

ri i n

l}:iffnf ff j i:o:, l, * a,f u.IH;l 1' "^' ei ma jori tea va rea t! E:[ ",.o, ill,,lrr.ia*l ff :".:T:#i"UiF rcadere constantd
ta
oa

il+ jliil.it::T,:tlfi cd
fatd

perioadi, administratia Blair din lv{area llritanie s-a declarat in favoarea introducerii euro qi a prorrris organizarea unui referendum in acest sens, clata r[rnAnAnd irrsd incert6, Opinia publici din Marea Britanie a rdnras fernri pe pozifie, impotriva introducerii euro, iar ministrul briianic de finanfe, Cordon Brown, a stabilit cinci "teste economice" ?n fr"rncfie de care urma si se decidi intrarea sau nu a ]5rii in zoria curo. Testele respective trebuiau sd verifice siguranfa c(lrrrpiltibilitelii dintre cercurile de afaceri gi structurile economice pi misura in care introducerea euro va duce la crearea de conditii mult maibune pentru investitii pe termen lungin Marea Britanie, va susfine pozifia competitivd a ramurii de servicii financiare britanice gi va promova o cregtere mai mare, dar qi st;rbilitatea procesului de ireare de noi locuri de muncA. ln privinla celor 10 [Xri din ultimul val de aderiri, acestea sunt toate in favoarea introducerii monedei unice europene, ele trebuind insi sd-gi demonstreze rnai intAi implicarea activi pe pia{a unicd, si inregistreze progrese in indeplinirea condi{iilor necesare trecerii la
!'6'%la
aceeagi

valute: astfel, euro scizuse fa!5 de dolarul american, numai 85 cle cen{i USD. Cu toate acestea, plaIrur ile de trecere Ia moneda unici europeand au continuat insl ur tipiirirea a 14,5 miliarde de bancnote euro gi cu baterea a 55 nrrliarcle de monede. tn ianuarie 2001 Grecia a devenit cel de-al l,' k'a membru al zonei euro, reugind si indeplineascd criteriul rl,. rcducere a ratei inflaliei qi a deficitului bugetar. Ultima etapi a inceput la 1 ianuarie 2AA2, c6nd toate morrltlt:le gi bancnotele euro au fost introduse pe piaf5. Inifial s-a r onVflit ca euro sh circule impreunX cu celelalte monede nafiorrlle timp de 6 luni de la introducerea sa pe piafi, insi ulterior l,r,rioada a fost redusi la numai 2luni, monedele nafinnale in, r,lind si mai fie valabile la data de 1 martie 2002. Dupd secole tlt' independenfi financiarl,12 fdri membre ale zonei euro au l,i(rlrt pasul irevocabil de a renun{a la moneciele nafionaie, iar rniircile germane/ drahmele, escudos, francii, lirele, pesetas gi i'ilingii au devenit istorie. In septembrie 2003, referendumtrl nafional din Suedia s-a pronunfat impotriva adopt[rii euro in aceastd !artr (cu un w:f de
rh, , r"lelalte

rl,,h

1,17"/" USD la

t:
tl
: i
:

,i
.ji

:ii:

f:
t:

'i,
.li

'

l: i::
5r'

,j,
ir

,il
'
X.L.

li

:n

l{i
itr
l;#
;hr

iF

i# ;trl
1P
t-*.

42'/).ln

.i6

iai rS
.fr

s *

.,?i
I I

.s ::fi

{,'

i*
.:ffi

i#.

,*
tH

!F *t.
riiBl

t'ri" ii; ,i#

;a*.
F"$

::t:*
,rt:Bi

sj

;rF{

i$
,iiij
:,i:*,

!i:I

'i:

242

SAINTELrGEM UNTUNEA EUROPIANA

POLITICA ECONOMICA 243

Cerul deschis deasupra Europei Una dintre schimbfirile cele mai semnificative introduse de resrementr,ii;; p;;," transportul a IITT|1::T,:1,1(v. Amstrong si Bu tmer,"199&. clpirot;iri.

liniilor aeriene pentru atszi' ona. ln 2003, de exemplu, dupl numeroase negocieri mai
Cre$terea presiunii asupra

rea su s f i ne pe :li:|fl :,*T tT I propriu unele rarnuri economice ;_ ffiilX este inkrrnafional. p6n5 ?n anii ,g0 *oiori* europen$ ff;riior avealr Ilinii aveau eprip-onrria*^r^ lin i i aeriene -propriJtut;; r" tu;.J#r1fi ffi , "rtl:lr, " i". *';r ii. "." a n e a u m ono por u r la [-"",]? ::1HIY :: I i: r n ive I n ationa I asupra " " ru .r rclor i.,tui,.,utionrii'ffi a'pu

:::::r

* i'i

i;il *;;;;;;:;ffi

6ffi;|ffi]};

::

"

,il,"ff

1111j

au inceput tJin a doui jum&tate a anilor ,gQ cand adminisrraria Thatcheru de riberarizare in.MSrqa Britanic, program care a dus ia privatizarea liniilor British Airwavs in r9B{i t, u.,rr*uri fiirt*rol* negociare cu altc cdteva state membr" rr*"uii" ffilp, ta Conferinfa Avia. fiei Civile Europene s-a. insistat p_ pi alre l"::]:*drt (mai grupuri de interese, ,rat iu ,.,ivet ,,agiJn;i;;i$; european ales sindicatele), iar ideea a fost preru"ta ,priii rlc Comisia Europeand gl inctuse in-nupo.tr, Cockfield. Marea Britanie a suslinrit ia*uu, C#i-,r",a gi Fran{a au fost rezervate; unele statc mai mici siu care a.,eau companii aeriene mai pufin eficiente, pr^ecum Spania, Itaiia sau Danemarc4 au fost cu torul imporrtr,. u.*nrii rii,rrjil, i. p*.iouda 19gZ_92 s_a ajuns Ia trei pachete de J" regi gi r"gr"*u;tdrita nlverut insrifrrriirnr U E, ca re a u co. r ribu i t in il-rod J;; t;;, i; la- reorga n i za rea piefei tra nsport r-r ri -.i",-,". pri ntre cere mai demne de refinr.rt gi care au ipfirut "l', in ultimii ani se nunrdrd: Cregterea num,ruiui.de alian{e aeriene interna[ionale: STAR (ai cdrei membri incrud Lufthansa. porish Airrines,

;:l.'l,.f:ili[H:*'ro,'*;;r'ffi; Schimbdrile

dar si roarte scump

intAi cu British Airways, Swissair gi compania aeriani Alitalia, KLM din Olanda a fuzionat cu Air France, creind astfel cea mai mare companie aerianf, din lume, Arr existat de asemenea zvonuri despre fuzionarea dintre British Airways gi compania spaniol6 lheria, precum gi despre preluarea de c6tre compania germanf; Lufthansa a companiei $wiss (care a inlocuit Swissair, declaratd falimentarl in 2002). Cre$terea numfrrului de operatori cu oferte de preluri competitive, precum Easyjet gi Ryanair.

r;;;;gramur

-il;;, ii;;;t"rr1i;;;-;;l;i;i;;

'ltrate aceste schimbhri au avut ca rezultat o diversificare a ofertei pentru consumatori, care pot cllXtori acum cu avionul mult mai ieftin decdt inainte, Deqi incepflnd cu 1987 s-au inregistrat progrese corrsiderabile in edificarea pielei unice, mai rdmAneau inci multe de ficut. In

i*ii*p."

i;i

;ffi ,il;'il-,:i :;

din Spania 6i $copul acest*r aria.{e a rort .*aucJi** ing cornbinat gi rute extinse.

Austrian, SAS din Scandinavia 9i UniteJ;ilili; Oneworld (incluzAnd British eirways, Aer tingus din Irlanda, Finnair,,Iberia

&_ri;;;il;;;.

.o*trr,or, ticket-

iunie 1997 Comisia a lansat Planul de acfiune pentru piafa unicd, vizAnd obginerea angajHrii politice cu privire la finalizarea realizdrii piefei unice pind in ianuarie 1999. Acest plan a impirlit acfiunile care se mai impuneau in trei categorii: cele care puteau fi implementate pe termen scurt, deoarece nu necesitau r.r legislalie europeand nouX; cele care fuseseri deja propuse, dar mai aveau nevoie de aprobarea Parlamentului gi a Consiliului de Miniptri; Si cele mult mai complexe, precum reorganizarea sistemului de aplicare a TVA-ului. S-a progresat foarte mult in implementarea celr:r aproximativ 1340 de directive legate de pia{a unica, insf; implicafiile acesteia nu sunt inc$ foarte bine in(elese de c6tre europeni gi de liderii lor, multe aspecte baz$ndu-se in continuare nu atAt pe decizii politice deliberate, cAt pe presiunea comunitdlii comerciale de a inl6tura gi barierele care tncX mai existd. O datd cu noul val de aderfiri din 2004 a ap&rut gi o nou& serie de provoc&ri. Cei 10 noi membri au sporit populalia UE cu 20%, dar resursele cu numai 5%. Au introdus o mai mare diversitate sociall gi economici in UE, dar au pi adffncit prdpastia dintre

Ii

li
ti

ll
:.

i
m

lr

252

SA INTELEGEM UNTUNEA EUROpEANA POLITICA

ECONOMI(A 253

ff ?.,:3]: mers pand acoro incat in octornbrieril , spus ci incercdr,e de a intdri pactrr frrd sd r. t,il ;;;i l-?tr, crm s_a scrrimbar situafia concretd sunt,,stupile,,.
['a jumStatea anurui 20d3, Banca Centrard Europeani avertiza {iriti:r din zona pericorsd c{epdqeascd limita deficiturrri br'rgetar, in pericor crcgrerea economici. in noierrrbr[ 20fu;;;i_;5"r .r.* sunr cete mai irr, puternice din zona eurq"Franla 6i Cermanla, uu A*pagitlffi;: dar
cd majoritatea

;;,;;;;;iil",i"1liit;li;l:;il?,l;JJ"S#[H,,,Hff

"Pactului de stabiliiat" qi .."ft".".. frfer.r, din teama cI guvc nele din zona euronr putea incer., *A *tra*r_ p"iil;;Hril,rr$ a Bincii Cenrrate Euiopene pJn ;;;ea cheltuiclilor deficite bugerare murt m* si rrrtn ml;;;;;;;i;; ,"mnat de toate iefe H sta te m cm b re UE, i m p tr nea ca defici tet e b ;;;; ;; J.*,:"::j:::. la mai p"lil;;% din pI& iar limira ^ugetaresdfiemenlinut& nameniare a fosr stabliu i, oir.i.^orilil: urma sI fie amendati de Comisio i;;for;. ni",."f"".r,;,i* 2002-03 majoritatea fariror *J"-trilTi"r* au inrrar in recesiunc economici, Fran[a,. ttalia gi nortugalia viz6ndu_st. astfer in situa{ia cre 9":*i"ji a depagi rinrita auri.itrtui bugetar; ri s-au ardturar trirerior $r ra6,i,;;;1il;;'._isrd incd un consen.s cu privire Ia principiire :I::T pactului, foarteLurfi ir critici din cauza inftexib,it,fii sale ?in sens,r ;;;;;;ci o distincfie inrre tdri crr siruarii cd, pun,rrrt ".ono,ni.u accenrul pe reducerea inflatir ltf"rtr");;;r";ilil,
a
l

parte dintre probleme legate de euro audevenit clare chiel inainre de adoptarea gi r**r,uot ;;;;w,la

irrrfl;;;e;ffir*

Concluzii
)c$i activitatea UE s-a concentrat pe factorii economici qi in mod special pe ideea unor schimburi comercialein cadrul pie{ei unice,
I

.#,Hi::3:ffi

liclerii europeni au constatat, printr-o logici rreo-funcfionalS, ci intr:grarea economica are un efect l5rgit asupra mult mai multor riurnenii. Au constatat astfel ch nofiunea de pia!5 unic6 este nrult nrai complexi decAt au crezut ia inceput. Obiectivul inifial al piegei unice a fost inliturarea barierelor tarifare 9i non-tarifare, ilar in spateie denumirii aparent inofensive de non-tarifar se ascund numeroase probleme, handicapuri 6i obstacole. AISturi de multe alte aspecte, integrarea economicd a insemrrat

_;;;;;;i; iil;- il;

au reusit sr-i impiedil-.f[-;..ruii".iin,u,ri de finanfe din uH si ,e impund o amend, (o a*.iui*'.*'a fost anulat* de cfitre de Ju stif i; ;ii*]. naio iu,ri i ceror d r:un gdri, impreun{ 11a cu omolug.ir ro, nritil; lfl]",ffii: pactului sunr prea .I]:ii.u, .d,i*;p-ll;r;e^a tor esre nevoie de mai n:rrltd flcxibjlitate pentru a fieficiente. In decembrie, pactul ajunsese ln colaps. iar in 2004,*";;;ffi atre reguli, cu reitul noi. de promovare a stab,itrfii fi,;un;l;;n zona euro, i,crusiv acordarea permisiunii lirilor _nr; i;iiicultate sE aibf,, tem_ Ilorar, deficite mai mari.

inliturarea controlului persoanel0r gi bunurilor la frontiere, {c}ntrolul accesului drogurilor 9i terorigtilor, convenirea asuPra nivelului impozitelor indirecte, armonizarea standardeior tehnice a mii eie proeluse pi servicii, convenirea asupra multor aspecte legate rle proteclia consumatorului, asupra calificdrilor prifesionile, introclucerea dreptului europenilor de a-gi transfera capitalui qi pensiile in r:ricare !ar[ s-ar muta, deschiderea pietei pentru fuziuni 9i companii mixte, dezvoltarea de re{ele "rr.open* transeuropene de transport gi furnizare de energie electrica, crearea de rnodalitifi de cnmunicare electronicX, cr:nceperea unor viziuni eomune rie coniucrare, stabilirea de standarde comurle asupra mcdiului inconjur1tor, promovarea dezvoltdrii zonelor rurale gi urbane sirace, cu scopul de a preveni aparilia distorsiuniicr cOmerciale Ei crearea unui sector agricol echitabil
gi eficient"

ti

I:l,f:

I::f

i;l;il

;;ffi;ffi

Dintr-un anumit Punct de vedere, tot ceea ce s-a hot&r&t in anii'60,'70 pi'80 - miile de rlecizii luate de primi-mini6tri, canceiari, preqedin{i, miniEtri qi birocra}i europeni precum 9i miile de directive, regulamente qi decizii concepute gi convenite de diferitele institulii ale UE * totul a fost un preludiu la cel mai mare dintre toate aceste proiecte, qi anume conversia la moneda unic6 europeanX" in mariie2002, 12 dintre cele 15 state ale UE au in timp ce celelalte trei * Marea Britanie, Danemarca gi $uedia * au ales sd r5mf,ni in afara zonei euro, cel pulin Pentru o peri
renun{at la monedele
1or

i l

nafionale qi au adeiptat moneda euro,

z4o

sA INTELEGEM uNtuNEA

ruRopreuA
POLITICA

ECONOMICA 247

Caseta 7.3 Banca Centrald Europeani

O datd cu introducer

o[, ir1Xl,.X l"T : i:;.r$ ", recgio"..;6ti;;:l.i,ll apirut gi intrebdri r*"r* j" euroPene, au
r

x},ffi ;ffj::''ii:i::ix!Ti: ,U,l=[,iffi,,l in ror ;;i;;i;";.'

mp or ta n t
via

mplica rea sa in

[a

tutu

cti

^j::':::iir:nanciare

;#l:}fdu'ffr''q{itr--",}-*ffi
ayald sed iu I in i',, t rr.i prin.ipui *rif, r"i;, stabilitatea financiar; de ratd rr- Ir"ui"iiii{ura p;;;;;;;il";

vrclrna dintre reprezentanfele ei din flrile membre. Singurul organism care poate juca rolul de supervizor asupra blncii este subcomitetul monetar al Parlamentului European, careinsd nu nre in prezent resursele necesare ca s5-l tragfi la rlspundere pe pregedintele bincii, Jean Claude Trichet, din Fran{a. Aceasta cste o mare diferen{i fa[5 de situa]ia Trezoreriei Statelor Unite al cirui pregedinte dh socoteaii periodic pentru politica pe care () pronloveazl in fafa comitetului pentru probleme bancare al Senattilui SUA.

B'"il:t:

n*;,}#ilii[T,,"i;;I,::f#{ il; :"#'"'

r.rnic de 8

:nmnit*.:
ilTilii
iM&;; )"#i

#;

**r* **i i****, au.un mandar

care leagd

::r ::io in sprijinut

schimb -r;|.1iffi1 ate fdrilor,. afara euro, iar Banca =l;,?ri cen+,.iro:1::I:ratc centrrri e"r.p"r#';;.Jl',,*rn ,ij." zonei

pri^tr-un ord in al ., cu fdrile ncparticipante T, este ! asiguratd de r.in i u; n c i r?i.ce.,." J, X, jii,iX trfl

fi : :il #

:,J*il;HT4f iH,,t,;*:; hffi,Tj u,r nou mecattism de

aleRtul sd acfioneze

uni 9t

poiiiini*ril;

r*l'ir,iffi

,."rtu.

;ffit*ii:["#
.,

te.i.]i]"T:'i;re

x",:k x,]1 :*,r,:u:t*Tfft

a-i convinse pe scepricii

in anii '80 gi la instaurarea celei mai lungi de expansiulre economici constantd de dupi rlzboi. lrcrioade ln plus, ecu a contribuit la obignuirea europenilor cu ideea unei rnonede unice, in 1989 un plan inifiat sub conducerea pregedintelui Comisiei, ]acques Delors, propunea un alt pas citre introducerea monedei unice: introducerea in toate statele membre a MC$ restrAngerea fluctuafiilor cursului de schimb gi apoi fixarea sa la o cotd irevocabilS, precum gi folosirea ecu ca singura monedd de schimb. In ciuda faptului cd in 1992-1993 sistemul MCS a fost aproape de colaps, in urma retragerii Marii Britanii 6i a Italiei, a deprecie,r ratei de schimb

Banca Centratr Europeand

u

gg::"g : il1 ii:i,ii'JtiulT#fffi trebui,#;;;[_" a" p"ni ;ffifi ::i::r_,."#:i comparafia face chiar "" i ca nylg"idrrLt
centrald Er:ropeand ar ra i m oa se i bd n i i serma
nrca gi cea mai
i

"ll""i}l,'fiffi:::.de nw, p, tis.zft:ffi

sermani

rii monedelor altor citorva fdri qi a mdririi fluctuafiei ratei de schimb cu 159/o, 'Iratatul de la Maastricht a definit principiile de bazS care sustineau planul Delors, Statele membre care doreau sd adopte moneda unici eurr:pcani trebuiau si indeplineascd o serie de'triterii de convergenfd" considerate cerinfe esenfialel

nyal hice,aprir, iwa).

sa rncerce

ri p]1, O"rr,rt de timitaid. rrrrJi"rl.i" #;;;, descrisi deia ca ,r*u.ll:1ru"riui" ,, o,.,

".,"i"ru,., Niciunur;,;;ffiJiuE tu^"
(Euro_

"

. e r . .

si inftuenfcz* sun"o, .o;;;il

;il

lr* .o.,dr."." ru,,

nu are crreptur

un deficit bugetar mai mic de 3% din PIll; o datorie publicl mai mici de 6A"/" din PIB; o ratd a inflafiei de consum stabilit5 intr-o limitA de 1,5% din media a 3 [Sri cu cea mai micd rati; o rat5 a dobAnzilor pe termen lung stabiliti intr-o limitd de 2% din meclia a 3 16ri cu cea mai mic5 rati; menfinerea ratelor de schimb din ultimii doi ani intre Iimitele de fluctualie aprobate de MCS.

2s6

sA INTELEGEM UN|UNEA EUROPEANA

CBE$TEREAcALrrATrrvrET[ 2s7

$::11',:T:i,:i;'fi il.l.f ILT,L'"TI;ffi ::r:,,a,eremem i.,il,il?,."""i,:X"#:l#: ma *:i[#,,"^.,*,li,l]:l_r"ffi i u sor a ocu ri uyg; .1i"i.e ; il ff:,1,j1 i #,ii_[[fi ,fr
r

anii'60, cAnd poluarea apei 9i aerului cauzati de cregterea economic5 a stArnit reacfiile europenilor din ce in ce rnai insttrrifi. Diferenfele de calitate a mediului au reprezentat
o

Din aceste motive, comunit-JLu u i, reorienteze rpru ,rp""i"h treptat str gi spre crearea unui r canism canrsm care ie ";ilff,':1,o^lt"uPu, p".*iteirrr,l;;;i';"t1":,lre si .",;?l*,._,j^Iill ma ":": crtre acele zont ale comuniti gii'ca re sJ ;;;;;:,=j-1' ]u,t""u.

11tl*':::,lti::,i,",f in care trdier rllcriona ca niste ffi;J I r.rui;:'"ffiii11yi rcani tunctiondrii sau cel pufin eficiente piefei
a

'{[11ffi
unjce.

'J*i*H,JHI

barieri gi in calea piefei unice, astfel Ia inceputul anilor '80 acest aspect se bucuri de mult mai mult6 susfinere.

li[rg clsp*.bire de capitolul de dinainte, care s-a concentrat l,tr probleme in principal economice, acest capitol analizeazd irrrpactul integririi europene asupra nivelului de trai gi asupra
, r

lrrx615.i1or problemelor comune.

::

;iiJ:.;#?,,*xffiH:i'##"::,Tli,ff :,Tii'.:iiT*'ill

Construirea unui teren de acliune echitabil

I a fel ca in cazul oriclrei societdli, UE se confruntd cu o mullime ,lc ciiviziri de naturi economici gi social6. In UE se gisesc unele rlintre cele mai bogate comunittrfi din lumg mai aies in orailele rrrari, ins6 bogafii respectivi nu trebuie si caute prea departe la sH giseascfr zone industriale l6sate in paragini. zone rurale subdezvoltate, concentrtrri de sdricie cu o lipsi acut5 de locuri r"le munci sau regiuni care depind aproape in exclusivitate de vcniturile mici din agriculturd gi pescuit. Aceste diferenle s-au accentuat gi mai mult odatl cu ultimul val de aderare din 2004, cAnd celor 15 fdri cu un PIB de peste &5 trilioane de dolari li s-au alEturat alte 10 fdri, al ciror PIB de-abia deplqegte pufin 400 de miliarde de dolari. Statisticile arati clar discrepanfele economice gi sociale cu care se confrunt6 UE:

'

il;ffi ;r",J,::[T:':"iff fl :i#:ff:i:;*Hii

'
membre. ff|i,,ftTff :!;:
activitifi asumate impreund de statele
reducerea diferenferor eca, ".,zeazi
gi

';#:;:,r-:'i:;l'"ltlin-carcur ,'" i**i"'i;#tilql''1'?u 1n9i piefe de desra'"*;;;:

incd de Ia rraratur de rr

ii

iif

ri
'I

il
ill

r?,"

fl
jil

producdtori 9i piefele d" scop in sine i,,ca ry devenir insi orioritr.e

Politica sociati, ca
a

,::l|I",Fil#,iTiil:X',":,;li*xl*i;d*;:ffJ; rnvesrifii in zonele ru.rf"

ilr..f;;;;
piin J.#ea
ae

legituri intre

qr!."nr_r,rlHlffiiliil::.:J:
d;;;;;r"r,)ro.

rl
I

il

HT:ffiii f iJ":t,;Tff lT J;,.,H*i " ".i u ro.tei aemlicil!il"r:ti circulafie de trai si muncd sporite, drepturite a ffialitor) totul ignoratd pAni l:b_"1:{:.:,fe in anii ,ZO canJoimigrafia fost cu
*1,

r"ffif
a

. r

Dacd

:X;::i-l "'rep

nleror

.;;;;i.;

;,Iil"ru,-

o pe

gi accenr i sta d e

dim valoarea de 100 PIB-ului mediu pe cap de locuitor din UE, in 2004, nivelurile variau de Ia 208 in Luxemburg la sub jumitate din medie in [iri ca Estonia, Letonia, Lituania, Polonia gi Slovacia (v. figura 8.1). La mijlocul anului 2003 ratele pomajului variau de la 4-5%

i
Ji

il
4

Politica de protectie a^mediurui,cireia nu i se diidea in anii 's0 nici o atenfie, ,

h;"prt;i;:ffi;

in seami doar in

in Austria, Irlanda, Luxemburg gi Marea Britanie la 9-10% in Finlanda, Franfa gi Germania gi la o coti gi mai mare, de 17-19% in Polonia gi Slovacia (aproape dublu fafd de media la nivelul intregii Uniuni) (v. figura 8.2).

1
I

il
iL
l,i

ill

$
m

}I
flr]

250

SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

POLITICA

ECONOMICA 257

euro gi a criteriilor de convergenfi. Este vorba acolo de un care va dura ani de zile. Cind este vorba despre avantajele gi implica{iile introduc euro pdrerile sunt impirfitc. InsI un lucru este sigur: nici episod din istoria integrdrii europene nu a adus cu el at6t multe indoieli. Introducerea euro a ridicat intrebdri cu ori la efectele economice pe termen lung pentru Europa, putiril dintre ele infelese pe de-a intregul chiar gi de economigti. printil! avantajele identificate se num6ri:
f

mari decAt cele fiind incomparabil mai riscurile singur5, rntr-una toate deciziile cheie
r,(.care te-a presuput
I'l
;

;,; ;:r':{Xl;":i*ru I tlffi :,T.'i$1 fi ;; puline."""li";il;";;i;riil t,r:rrte icieii ei nesisuri in ceea

l.
I

il;;;illvt'im'it'
a"

[
ce

enumeral ],lc irrtroducerii se Pot

I'XIii; *i::i$1'"I:,ir"i

p"'

Pr

intre riscir

ne potenti ale

l.

in loc sd fie nevoigi si schimbe banii de care dispun in diferite monede na{ionalg ori de c6te ori cildtoresc, gi sd pldteascil

bunurile pe care le cumplrd cu bancnote gi monede pe car6 nu le cunosc, in prezent europenii din zona euro folosese aceeagi monedd, ceea ce le di in plus gi sentimentul ci fac parte dintr-un proces comun de integrare. 2. Existd o mai mare transparenl5 a preturilor, deoarece toate prefurile sunt exprimate in euro, iar consumatorii le pot compara cu mai multi uEurinli. Aceast5 transparenf5 promoveaztr cencurenfa, producitorii trebuind sI ofere bunuri gi servicii la aceleagi prefuri in zona euro, 3. Existi mai pufine bariere birocratice pentru transferurile de bani dintr-o farl in alta, iar firmele nu mai trebuie sI piard5 timp gi bani prin scl'rimburi valutare. 4. l'}ielele financiare gi bursele din zona euro iqi vor continua drumul spre unificare, iar investitorii, in loc si se concentreze numai pe pielele financiare nafionale, se vor obignui cu ideea unei burse europene unice. 5. Euro reprezintl in prezent o monedf, de clasS mcmdiali, la fel ca clolarul american gi yenul japonez; prin aceasta, asigurd zonei euro un instrument ce permite mai multd influenf5 asupra politicii economice globale, gi nu doar un simplu trarometru care sd reaclioneze la evoluliile din Statele Unite sau ]aponia. 1n acelagi timp introducerea monedei unice europene este insi gi o loterie. Este pentru prima datfr cAnd un grup de state suverane, cu o lungd istorie de independen!4 igi unesc monedele nalionale

i"t't'ura existi in zon" "'l;:;;;;u uE' Membrii zonei euro diferenfe dt P"li;;;;;"*a'r" {ie s[ sucombe impreuna' trebuie ri" z, Au existat 'a "i'uii*i"i"tla' la sitrratia destul de precara^ilr;;;; Ji-p.i"ir" fu ,.iui," ttrir'Ugz 98 9i au ridicat sernne'de 'i::"::':.';t1;;itt" ti" dttittur" leeate de criteriile ;;;';illuir' infiarea unor a oosibilitatea euro ii-t 'convergenl5 'a 'onu P;il a permite

iar existenfa qi ciclul 3iy eclnomic' Fiecare fard are ritrnul imprumute' si sa a"precieze' r'tnei moned" p'oo"iit'p"'mit" misuri ca reaclie til? sf,-qi aiustez* *t"t'i "ttflexibilitate nu mar O astfel de la diferitele tin"iii"l"**ice' guropeanl nepermif and

i"#*'r":tr

9""#!iii

'I: t:::::ol[11,['i#'il";":l

,tut.

yll:i;;TiHX::"'."ti'# .r'" "" d il;;'il'-"insemne-Pan1lX'.,rtJi# sI toate aceste probleme r'"" cu un euro flri pre cuirea

*iiJgui*unu^pt'ternjce econom "''ui it'a'teit'i*i"a"a ast f el stabilitatea multi credibil a intregii uE r:

s5 se zona euro vor Putea

tca

i:lf i;;;J menltna

il""i'i"r"

=:lil'Hililil:;Tl"f$il
de

J 3,ff,HH"#":?nuvorinvdla",**":';',Ti",l1;tf :-'Jt ;i;i ;,:i ti;]i.Trffi ilx*:: x;i{il":il,lffi c6utarea unrtt de siricie deia
va fi si p"'ptJ'"Iu ex istentL h

d ;fi

boeitie si

i,f
fi,

.ui. J,ur"r

Iffi i'":,] *,',',lllruf l"Hli"t liberei ti"t'r"lii I "**itanito'; "''iut"u*tu au

UE, unde

*f,lmnf ffi
ffi
a

^X#.."; h;;; situafia n

d

'

este

ator it 6 di

il,

i.,

f'''#*"*-'*bariere

tehnicd si

t;;ilil

calea liberei

"ut"'a circulafii'

fizich''monetar['

I
Lr,

Nlr

g 1ffiHiitlEffittffitEIffi tffiltiH1 ? tIEte: ali aiqg1iig'*

***
E

g1Iq}I};13

Ei1 1it

t sgr {t agt '?ffi

ffil ffiitHH ig1ifi si*

gi$EriiifE$s

ifIffiffi FssfiFi$gffffi
z
U
d

:} u

u
:}
l
u.l

UJ

z
\c)
e.a

F,"

sf

254

SAINIELEGEM UN|UNEA EUROPEANA

noT":

s, ; ;: un nou actor, foarte important pi p"t"r"ia, pe scena mondialtr.

pentru partenerii de afaceri UU. AcL;, bunsstare gt opoitunitiii ,ln*titurat o ui mutlime d" b::,::": timp de zeci de ani rocuitorrt il;"pJ;'rTJril::Xl""T;iH,lfl crearea unor legdturi economic" t.unr,_"u. di
noi
n
di

. implicariir,,!if ii,",i.::lf

va avea euro tn Ce impafl -oJ ai.*"i iii"j,.".,.' ;'j,.":-.^"1:li? "-rPra dezvolterii eco. a Europei de Orice s-ar intimpla in urmitorii

[,ffiTff :X#?l_y*'3;;*iiJ'fi f :ff n' p.,,i*,r, ci rc u m specte ;::iT:f, # : :y;:"" --r-",i"ii uLEyuLr in qeclzta f".I" ror de r.r.rJ s5 sE vad6 vadl cum a a$ crrr,. evoluea. atrnr,,^^]l1,ipi" l!"fJi.u ul decizia j,;*l,,Hfi tffiTf :""; qi *.1i :tr# Iiff creativi :i**ii:j;ifl decizie rua te,ieo j]} lizionad ;",#lT:_1:1
i

oadi. Sunt multe intrebdri care au rimas fdrd rispuns cu pr: fiLu,o. pi rfi sd ri cere 12 f iri prea s.ab1* .,;r,: ,xffi::T"ir:fli,ii,frJ
__.

CAPITOLUL

Cregterea
Politica agricold Politica regionald Politica sociald Politica mediului

calitilii vielii

Construirea unui teren de ac{iune echitabil

Est?

Ur.".lg"'i#L,ojill,il,,::.iltlEl

ani.

Concluzii

ferenf ere

n-a1

iona re

rG

r.*;;; il:i:,H

r# j:H

Visul Europcan, cu accentul sdu pe ideea de incluziune, de diversitate, de calitate a uielii, de durabilitatea ecosistemului, de implicare profundd, de drepturi uniaersale ale omului gi

naturii, de pace, este din ce mai tn ce mai atractio pentru o

generalie dornicd sd fie conectatd la niael global, dar tn acela1i timp gi cu adeadrat implicatd la niael local. ]eremy Rifkirv The European Dream (2004)

tn prima sa perioad6 de existenfd, Comunitatea Economictr

Europeani, aga cum o sugereazX gi ntrmelg s-a concentrat pe aspectele cantitative: reconstruirea economiilor f5rilor Europei Occidentale, convenirea unei uniuni vamale gi edificarea unei piefe unice care sd reugeascd s6 promoveze interesele europene qi incercirile de a face piala europeand mai deschisd, mai eficientd, mai competitivi gi mai profitabil5. Este adevHrat cd una dintre motivaliile de bazd a fost cregterea nivelului de trai al popoarelor Europei, insd acest aspect este mai degrabd un efect dec6t un motiv primordial. S-a putut constata foarte repede ctr bunistarea gi eficienla nu pot fi distribuitc in mod egal in cadrul Comunitd{ii at6ta timp cAt existl diferenle de panse gi oportunitdfi, de standarde economice Si sociale, de venituri personale, de educafie gi nivel

CRESTEREAcALlTATllvlETll

257

260

SAINTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

ce o proporfie de circa 7A - 72% din economicd a majorit5lii celor 15 state bogate este

in timp

uxemburg Morao Britonio

de sectorul serviciilor gi numai 1-3o/" de agriculturtr, viciile asigurd 6L-62o/o din PIB in Slovenia gi in 57%in Republica Cehi 9i 54%in Irlanda (v. figura

.sblclo Unile fron!o

Eolgio

AtAt in in Lituania, sectorul agricol buie cu aproximativ 7% din PIB, Zonele cele mai instdrite sunt concentrate in partea centralil de nord a UE, in special in interiorul gi in jurul "triunghiului Grecia, cAt gi

Olondo
Donomorco Grocio

Loioniof
Suedio

aur" format de oragele Londra, Paris, Milano gi Dortmund. mai sirace regiuni sunt cele dinspre granifele din estul, sudul vestul Uniunii: cele 10 [5ri din ultimul val de aderare, Ger de Est, Grecia, sudul ltaliei, Spania, Portugalia, Irtanda,I de Nord qi vestul Scoliei. Relativa stare de siricie din zone are mai multe cauze:unele din aceste fdri au regiuni cole abandonatg industria pufin dezvoltati gi rate ridicate al* gomajului; altele prezinti zone industriale in declin, cu unitilf{ de productie invechite, altele (in special insulele) sunt izola$ din punct de vedere geografic de prosperitatea gi oportunit5fil6 oferite de piefele mai mari, iar majoritatea suferd de un nivel scdzut al serviciilor de educafie gi sdn5tate gi au infrastructurile, adici drumurile gi utilit5gile, subdezvoltate" Preambulul la Tratatul de la Roma confine asentimentul cil unitatea ecclnomici gi dezvoltarea "armonioas6" necesit[ o corrlucrare a statelor membre pentru reducerea "diferenfelor dintre diferitele regiuni, precum gi a rimAnerii in urmd a regiuniklr mai pufin favorizate". Aceasti conlucrare avea obazl morald, aceea de a pune capfit handicapurilor economice gi siriciei acolo unde existaq dar gi una strategic5: era clar cd diferentele economice dintre statele membre gi-ar fi pus amprenta asupra funcfionlrii piefei unice. Rezultatul ar fi fost migrarea locurilor de muncH cdtre zonele mai sirace, unde forfa de muncl e mai ieftini, inegalitatea ar fi influen[at dezvoltarea unei forfe de munci calificati, Europa ar fi dus lipsH de consumatori instdrili gi educafi, foarte importanfi pentru o piafd eficient6, iar regiunile mai slrace nu ar fi atras investifiile gi infrastructura necesari Europei pentru a putea concura la nivel global.

Germonio

Itolio
JaPonia

Slovocio* Sponio Portugolio Polonio" Austrio Estoniq'

Ungorio *

finlondo
Lituonior Slovonio*
.fri:

t!l
f1

Cohio' lrlondo
16 PIB

4
i{'

,f
,[
'1,

Conkibufio Proc'ntuol6

li #

Servicii

Fl

lndustric

[*l

Agriculturi

t
{ ,f

i
tl

t';*};lr#ri$f

i*i':iiir'l:iii;i*'''

ll,l,

trr,

lf*,,Xii{-ml;jj*t$*f
economica Flgura 8.3 Structura
a

!
{

ale UE statelor membre

262

SA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

CRE'TEREACALlrAIllvlETll

263

CongtientizAnd aceste probleme, UE a inceput sd dea tate realiz6rii'toeziunii", adici reducerii discrepanfelor mice in scopul promovlrii "progresului economic Ai social", acest scop, UE gi-a sporit eforturile de a ajuta statele mai si ajungd mai aproape de nivelul de prosperitate al state partenere, Deqi adepfii piefei libere sperau oricum c6 troducerea piefei unice va avea un efect de "scurgere" * ad de deplasare treptati a mai multor investifii cdtre regiunile slrace ale Europei - UE a adoptat o abordare mult mai proactivA, creind mai multe fonduri structurale, astfel incAt eforturile d6 ccleziune si fie suslinute de bani. Aceste fonduri includ: Fondul European de Dezvoltare Regionali (ERDF), care se adreseaz6 in special regiunilor subdezvoltate (mal ales celor afectate de declinul industriilor traclifionale,

rSectiunea"Orientare"aFondului^EuropeandeOriencare face parte dtn tare 9i cu,u'"u'-"'egiicota fEO99 care are ca scoP
politice Agricold ctimund (v. mai ios) 9i i"t*"iot qi a zonelor rurale' reforma
reprezint6 aproaPe irnpreunS, fondurile structurale in ciearea de bundstare bairii cheltuili de UE J;il;-J'ma;or ai" UE' contribuind in'J#"i-' oportunitefl de ,si de operare pe piafa unic6' lstfel la crearea,""' A-10 reprezintl o pro-

""tt'iiio'

o treime

din

ffi;"ilutu fi;;tii*uil" l(epetarea acestei ".i"''i"*" iiin,!6ri1e pi*tipiitt t::, fl;:"i:ffi;,'iffitl:ffi vocare 9i mai *"u, iut j:,:;:1il'#{ii;'si' ;{ ;,'.s6 ;; ;;&\T'"' 1.. : din vest ca #:l ffi,::l
investilii

.""t"rit"arii

9i forfa de muncfi

din est

precum industria clrbunelui, a ofelului ori cea textilS) pi oragel:r mai mici, Este cel mai mare fond structural, iar fondurile sale au crescut rapid de la 11 miliarde de dolari la 20 miliarde tn 2002. Fondul Social European (ESF), conceput pentru a promova crearea de locuri de muncd gi pentru a stimula mobilitatea forlei de munci, pentru a combate gomajul pe termen lung gi pentru a sprijini forla de munci si se adapteze Ia schimbdrile tehnologice; o atenfie deosebiti se acordi nevoilor forlei de munc5 care migreazE, femeilor gi persoanelor cu dizabilitSfi. Pentru perioada 2000-05 este alocat un buget de 60 miliarde de euro. PAnd in 2004 destinatarele acestor fonduri au fost Cermania de Est, Grecia, lrlanda, sudul ltaliei, Portugalia qi Spania. Fondul de Coeziune, care se adreseazi statelor membre cu un venit pe cap de locuitor de sub 90olo din media UE (adicd, pAni in 2004, Grecia lrlanda, Portugalia gi Spania). Prin acest fond, statele menfionate primesc o compensafie pentru costurile suplimentare pe care au trebuit sd le suporte pentru asigurarea respectdrii regulamentelor cu privire la proteclia mediului 6i, in pluo oferfi asistenfd pentru proiecte in domeniul transporturilor.

Politica agricol6
l5rilor industride afr,S in Agricultura nu Iine capul llSritatea in activitatea econoo pona"re foarte mici alizaledeoarece sursa este dintotdeauna o "* rnic6. l.a nivelul Ug t"5x'"'giiculturi munci de din for[a de ritieii: in ug'i'utilil';'?';;;ii^7',v"la nivelul intregii UE' 3olo ae nin-"* qi mai europeand, potlau'"'11i" dintre. cele mai scumpe pof*icd o Cu toate acestea, "'ti

."*p[..,rii"a,"ill;'ft**:fl
mai multa oricare alt domeniu'
des decAt

,#i',iXil",Ui[:HiX#iil'd;i*:i:::t^','"?:X,:H'
Iil;;iminigtrii.dl
miniqtriiai'rc"li"tii'

jt*;i.;if lil'$,;i:]i!l

la un ioc qi a inregistrat mai mutt dec6r pe il;;';f"',^;il'f.ii,iti agricult"ti uctivitui" pJitica centrata-pe

externe se reunesc rnal iar Directoratul General Pentru

*:1t-l:

Aericulturd

** :i:;i;;;;lil""siune
ce rn aProape

dintre directoratele

*T,tr:f
rAnd,

,!:'I5f '"til;:r":["i":turardireritide^ccrerarte in prirnul din doui Puncte de vedere' politici ale UE, Si;;'*t au fost toate sectoarele de activitate
in timp

268

SA INTELECEM UNTUNEA EUROPEANA

CRESTEREACALTATIIVIETII

2'59

astfel un surplus. Pur pi simplu s-au umplut depoat de cereale, lapte praf, carne de vitd, ulei de

stafide, srnochine 6i chiar ingrEgimAnt natural. spre sfArqitul anik:r'90, aceste surplusuri di dar exista pericolul ca prin crefterea prefurilor la mondial ele sfi reapar5. Fondurile PAC au fost folosite uneori in mod fraudu Diferenlele dintre prefurile din UE qi cele de la n mondial au tnsemnat rambursiri serioase, care zentau o tentatie irezistibil5 pentru fermierii mai cinstifi gi, in ltalia. pentru crima organizatS (Grant, 1
p. e9

*:11*: * pAC a produs distorsiuni ale p-re!uril?:. partenen lmalli cu UE agrl.dura, ' ututtut relaliile de proteclionism a portanli qi ;;;;iidat imaginea
Uniunii'

"

lPntru schimbare a im('reqterea presiunilor politice qi publice a UE' Prima *us uncle incerciri s-a flcut in anii'eo,

#Fl:i::xrxllf*-** ml J$:,-:.*'H ll'{ili

mai eriJenie' lTil':Xi':'il1Ti:l#ffi;"* partea micilor fermieri din din tief''ementa
Ideea s-a rovit

tini

t#;;;t'"i'"

potitice aericoli i""*u*i to't"ilIr de strbvenfionare

101).

insi

PAC a creat o dependenli economicX, susfinAndu-i pe acel fermieri care ar fi fost scogi de pe piafi, a crescut preptl terenurilor agricole gi nu a reu6it-sd inl6ture diferenla di$ tre fermierii sdraci gi cei bogafi. tn timp ce in lXrile in carerl

in fncerciri sortite si ele esecului' liranla qi Germania' O"pa "fi" din ridicat a R;tvtutst'itty re91 comisar,rt pericolului reprezentat asupra nou aceasti proUU*a, u'?rtizAnd

de o rezisten{5

p"'''t#ffi;ffi
J;;i;;;;i

..i.

sectorul agricol era eficient, precum Danemarca, Franf& gi Olanda, unde mecanizarea gi agricultura intensivh au
adus mari profituri fermierilot,
cele cu o agricultur{ mai pulin eficienti precum Crecia, Italia gi Fortugalia, fermierii au r*mas destul de siraci. Aceasta pripastie s-a adfincit qi mai mult odatH cu ultimul val de aderare. FAC a incurajat cre$terea folosirii ingrSg{mintelor pi erbicidelor, a defrigirii, a distrugerii arbugtilor in scopul creqterii suprafelei arabilg pentru ca astfel si creasc6

in

rentabilitatea fermelor. in ciuda surplusului existent, PAC a f6cut ca alimentele sH devin{ mai scumpe pentru consumatori, Tocmai aceastH contradicEie tnire menfinerea unor prefuri mari, pe de o parte, gi acumularea de surplusuri, pe de alti parte, a reprezentat o cauzi principaid a scepticismului fa![ de infelepciunea conceptului de integrare european5. intrucAt 46% din veniturile UE (aproximativ 45 miliarde de euro in 2004) sunt tnghifite de agriculturH pi pentru
cH

fi J"T;: "."*, la prefuriie garantate' redLlcer :ffi'"";,Ti ,"n.rrtur*u reducf, s6-Pi stimularea fermieritor reale, carne de vita si-ufrt Ei ciuda y $!\ i^ avertlsmen-op:lf' suprafetele cultivat: qi in ciuda acestora sinaicatelor i;uiii H5r,"r ' aparitia oosibilit5lilor de telor Curfii d" C"ntJt"-[titf'.1Ia i a"touut pAni la urml fraud[, Consiliul p;;il &'icultur6 1992' De i'"i de ne.gocieri' in mai aceste propuneri, d;;; ii crescut' au fermierilor ri te ;[--t#; ;enitu ri"ie a tu nci, su rplusu la contribuit mondial a iu iar cregterea p"l'#i;t;;;;i" presiunile penpAc. "lu"t preluritor conrracararuu "ru.t#or**ila"rii continuat insl tn 1998' cAnd tru introdu.u'"" a"'Jtii'"[aiiiu de Ettchler' a sus{inut trecerea succesorul fri Vrutlf'"ty' scad atunci cAnd pre[urile "'"' la compensatiire ac"oiail'rtt*[iiitr ror nurnai pentru anumite
r

r'rea de

J: p1"9:::-:f

iiilt;l;tt:

sub un anurnit

rw.li"-iluffii*ur"* .in"fififJ:i":X;;enit Din 2005 introdu_cerea de noi reforme.

s-a renunlat ue

bugetul Ufi nu este nelimitat, banii care mai rimAn pentru celelalte domenii sunt mai pufini.

'*"i'i'i"ta1-ga'"ra fermierii le pot primi cu produilia anumite state rnembre mand sE primeasc;;;;#;^tJ !ie.+1rn dacil apare pericolul si;tem, i" se va permi* *"Jrrir*i timp "..rri.r de munci)' Dar tn acelaqi pierderii u"*""'*'i'u a"jocuri

tntre subvenfiile Pe care ei urpe care o inregistreazE'

258

SA1NTELEGEM

uNluNEA IUROPEANA cRE'TEREACAtiTATtiVTETt| 259

lrrxomburg lrlondo 0qngmcrco

l

-t
lecmhurg
r:1":rf":

Marco f,rilonio Aurtrio

Olondo
Belgio Suedio Frtlnfa

i )iando
Arrslrio

itr-r.,. ';l,1ii;; _:i:,r.,:r:rri

;iiii!;iu:,t*lt,l+ir,

I rl)ru
h

;:iia,{rii;iii,,ii
l. -: j , la],Il -n]]

lando

Moreq Britonie {lonemorcg

Suodia l..lngoriod
f orlugolio

:;

:";i:1'f'!',1' 't1,.

.'11.",

):l!r1l'i:.it]:i4.,' :

:i:ii.i.

Sormonio
Jtolio

::lJit: i ii ;,tr'

Finlondo

Sloveniot

ir- ri',,*.$l

Medic pe
Spcnio
Cipru *

UE

Cohicr
0elgio

Mollo*
Itolio
Finlando

:;',:r'1,1r1,'i;1

rll:;lilj.

Grecio
Slovenis *

'lf:.

Portugoiio
A,tolro *

Medio pe UE Gracio
Fronfo

Cehio*
Ungoricr *

'l:i.itir: t;::lr':l,il.tr,;,1i:ll:tiriiiir.i,{:

Slovocio * Eslonio * lituuni<; {

Gormonic
Estoni<r*

Loionicn $ponio
Liluonio *

[etonia *
Folonio *

t,, '
"", . ,

:'' ,r.,. ;'', . ',,: r;

1

' ,
" ..
.w-;J.',

'

Slovocic*
Polonio *

.r';+i. ti.;, ,

, .
,

:-,-i .,,,,,.;;.+':i..'1

Figura S"L produsui intern brut pe cap

* $tot.l6 A " I S: ralc !0 stclc din rlrimul vol de adarEro $urcq: Silr Eurortct " htlp://europa.au,intfeommfourollol, ?004. eifrala coruspund unului 2003

de,".u,ror,;-;;;;
Figura 8.2 Ratele $omajului in Uniunea EuropeanS

272

CRE5TEREAcALllATllvlETll
SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

2?3

cat aceste De aceea' atata timp dc r).rntele dintre state este limitata' echitabilS constr''ti obazd'
Fron!o

Itircrenle exista,
:

Moreo Brilonio Garmoniq

Sucdio

Nrr este deci surPrtnz z()ne din statele membre'

;ffi ffi

:* :ffiyil ff x *;:f ffiffi ;:|,T::JJ;

acestor ceabordllea comune a siguranta niui-"rt" avantaie: in care este cu adevirat ^"a" efectuate de fiecare stat

i"";;ii;';;1

Olgndo
Bolgio Donemorco

Austrio Itolio

Armstrong (rqgg)"s;;r eaze r)robleme la nivel ""'"#;;;;" l'i fondurile uo' ri to'15""']t'"ill"
,rcvoie de ele,

Cchio'
Finlondo Sponio

ntembru qi

stimulare"""p"tatfi

too'do::;;;cliJftil" in scoreale-a statelor membre

utrl depagirii uneia il uolifuca regionare

stat

Slovocio*

Ungorio'
Slovcnio' Esloniqr lrlondo Porlugolio Grgcio Lslonio* Poloniq* Lituonio'

membruincepe;;i;;i"t-tat ca Partenerii pentru M;i1;;""*n[ gn'sor iiin tlobAndeasca uu'''astaie'

in calea integrr tt:;ffiffiii"iti" u"are faptul ci fiecare #;Hffiamni totodati sdi din Liniune sa
elirnirr a-

rii'

reaposibler**r"""il"s;ii"i;.li"g*lt$ni::Uffil:#i,'# Prata)'. de rirunci, ceqterea concurenlei Pe ai" regiunile mai slrace care iJt"iittii p'inorogll un element il ;*.;';i ;,", E [hli: $tr*]'ffi'*ffi ;,:Iiff ::il liX:f
si
se

::[:f lffli'xliJil1l1"",i;;rili::*:r':::x:Ilii,"i"' flcuta cu eficacitate' r"rJJLl'i;;"ttil;

-u"'nffi 'fi:i1::"tm: Comun it ate'
asigur" "a Politica'"gio''uid"u;opea
"ste na iqi are- c'riginile

in

?"]t:5-1"::':o

flfl,; X'ffi ::

il:':":a"'"ii;"ini'riagri':ore ',"#g:1fr:1":nxr;::ffi fermel:r ;i;;;; ionduri pentru dezvoltarea

A - I0: Crlc

l0

stoto din u[imul vol dc odororr

Sur:o: rful Bincii Mondiolc, http://ww*-worldbonk.org/doto, 2004, Cifrolo runt prntru onul 2002, cu crceplio lrlondci, pcntru corc cilrrlr runl din qnul 2001, Nu cxirt6 cilrc dirponibiL ponlru Cipru, luxcmbvrg 1i Molta.

Comune, au fosr mctodelor agrlcole' peniru rnodernizarea pentru tersi a echipamentet;; pentru crearea.de beneficii comund' iolosite in agricultura!i o politicd regionali

p'op" mieri. in 1969, C;ll; i opozilic din partea Euvernel'rr c;;;;6;"iti dar s-a c.,,'tfru'ltat

Figura 8.4 Populalia angajate in agriculturi

*"t?l:.i:',1"#fitatodatiTprlT:1^:*:::*ffi
'70, cAnd iaeea

efectele declinului zonelor rurale gi de a incerca sd revigoreze vechile zone industriale gi marile oragc. Totugi chiar dacl astfel de programe pot contribui la reducerea diferenfelor economice din interiorul statelor membre, misurain care pot aborda discre-

comune uaopJtii"*i politici regionale de interese politice to'i'le*e mai acceptabtH d;l;;t; 'It'uiiurtt* in anii'50 intrarea
qi economic"'

" a devenit :""t]f

U"

J;;;*"titt*tial

Marii Britanii qi
onale,

bogafilor" (c[ruia in 'tlubul'i';''tJ"i'

a fost regiao'a liri.cu serioase probleme Adenu-i apar{inea)'

Italia

265

sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

CBESTEREACALTTATilVTETU 267

pre{uri:

u,, iiJ. ut fi ; ::fi"H}i:, prin Consiliul "u'* pentru. "ll:l'i. "i,':TI Agricuttlrd, p* iu ;;;*.{;;"lil1:1,1 gi guvernele nafionare, miniptrii stabilesc irm'toarere tipuri

in;"p; J" #?;;il;:;ililll,il fi*. pe,,i,., produsere us,i.ohl i:?*"':T":illl.:ii1 d_i s cu !i i lor i nesocie ii tor ca re h ;# il :iH,"ff '_:;*; l-u -?u,1
11 ri.e93re

asriculturii fixeazi

PAC este p6nd la urmlmai prgi" agricoli, cAt un sisrem comun de subverigii'd"til;griculturi.

de importuri prin tarifele practicate iar statele mer suport5 impreund sariina financia'ri IGatf, de acest lr.rul

protejatS

a descuraja

ffiiitici

in Min

;il

t;1'il
do

o . o

pre{urile de interu.e.nlie._ prefurile p* cire UE le plltegte

ca mdsur5

prelurile lintd .*..prefurile pe care fermierii speri sX te oblini pe piaqa.liberi pentru a_$i putea acoperi investifiile; aceste prefuri sunt de obicei Lt"bilit" l"ri" "irJrf pref urilor mond ia e, pentru a a sigura r"r* i"'rito, .*nirlt de trai mini: r mro*u r i n1 p i subv en1 i i l? k?i,il li
I

produc[ia in surplus, plitindu-i pe fermieri ca sX nu mai produc6 atAt de mult. Costurile PAC sunt acoperite de Fondul de Orientare gi Garantare Agricoli (FEOGA), care reprezintd cea mai mare componentl a bugetului UE din anul 1962, cAnd a fost iansat (chiar dacd cheltuielile pentru agriculturH au sctrzut de la 85% din buget in 1970la aproximativ 46% din buget in 2004). Cea mai mare parte a fondurilor sunt alocate Departamentului de Orientare, care are rolul de a achizifiona gi de a stoca surplusurile 9i de a stimula exporturile din agriculturi. Cea mai mare parte a baniior din acest fond merg citre producitorii de produse lactate, cereale,

i::Hx:=f"T;!\

sele de pe

de prng * preturile pentru produsele de imoorr pentru care se pldtesc taxe, aitfel ini6t aceste pruari",f fie, mai pufin competitive; prelurile de poryi.re - prefurile minime pentru care un produs poate fi imporiat in UE.

finti;

de.ultimi instanll p"r,[ru u."*pa* p.oj*rpiafi, in cazul in caie acestea nu obfin preful

carnl de vaci gi vilel gi zahAr. in acelagi timp Departamentul de Orientare reprezinti unul dintre componentele fondurilor structurale ale UE (v. mai jos in acest capitol) qi este folosit pentru dezvoltarea agriculturii prin investirea in echipamente gi tehnologie gi prin sprijinirea lucrdtorilor din agricultur5 cu pensii, ajutoare de boalfr gi altele. Din punctul de vedere al celorlalte scopuri ale sale * cre$terea productivitXfii, asigurarea unui nivel de trai decent pentru uleiuri
gi grXsimi,

pre!urile

Acest.sistem de prefuri fixe a devenii ins6 din ce in ce mai costisitor si mai comprex, deoarece fermierii din uE ;;;;; mai mult dec,t consumf; piafa. UE a trebuit si achiziii";;;; surplusuri de mirfuri dnt'."r"rle cui.,e de vitd $ir';il;; s5 le-depoziteze sau si : Ie plasez" i" ufuru'UE (spre iritarea ce_ lorlalte- liri producltoare de proa"* ugri.ole, Statele Unitg de exemplu), sd Ie dea ca ajutoaie fdrilorcHru.e sa h aist.ug5 sau sI le converteasci in alie produse. Vi""f, au exemplu, ar putea fi trarrsformat in alcool, depozitarea spafiu, sau chiar in combusiibir. uE a inclrcat chiar varianta de

fermieri, stabilizarea piefelor, asigurarea rezervelor gi protejarea fermierilor europeni impotriva fluctuafiilor prefurilor mondiale - PAC este un 6ucces. Fermierii europeni sunt mai insttrrifi dec6t inaintg iar situafia lor este mult mai previzibilX qi mai stabil5. UE este cel mai mare exportator de zah5r, oud, carne de pasire qi produse lactate din lume gr^acoper6 20% din exporturile mondiale de produse alimentare. Incurajafi de existenta prefurilor fixe, fermierii europeni au scos tot mai mult din p{mAnturile lo1, astfel incAt produclia a crescut in toate regiunile UE. UE gi-a devenit autosuficientI, in sensul cI poate produce orice este compatibil cu clima sa (inclusiv grAu, hamei, vin, carne, legume, produse lactate) gi produce in prezent mult mai mult unt, cerealg carne de vaci gi zah6r dec6t consum6. Pe lAng& PAC, la acest succes a

".G;; ;;;[iH ffi;

contribuit gi ajutorul pe care fermierii l-au primit prin intensificarea mecanizErii gi a folosirii ingrigimintelor agrochimice. Din nefericire insi, PAC a generat gi multe problemer r Fermierii din cele t5 firi (vechile state membre ale UE) produc mult mai mult decdt poate absorbi piafa, creAnd

276

SA INTELEGTM UNIUNTA TUROPEANA

(RESTEREACALlTAIllvitTlt 277

reduceri de locuri de mnnci, declinuI industriei, sau infraclionalitate) sau zone care depind in foarte
mdsur5 de pescuit gi agriculturX. Este vorba despre vechh le zone industriale din Marea Britanie., Fran[a, Germanln gi Spania, cflre num5r$ 18% din pnpulafia celor i5 stat$r membre, qi cHr:ora le-au fost alocate peste 3 miliarde dt

pentru- Politici rea sectorului de afaceri' Instrumentul pentru reprezintl (ISPA) Structurale Pentru Pre-aderare

triri echivalentul Fondului "."utu statele membre, iar Programul Special

ulterioar5 la FAC'

de Coeziune pentru de Aderare pentru (rnenfionat (SATARD) aft-r*i "*'9i Dezvoltire Ruraia participarea pentru spriiin pi-mai devreme) le-a acordat

euro tn 2004, in principal din FEDER. Promovarea programelor incluse in Obiectivul 3, carg au ca fintd dezvoltarea resurselor umane. Pentru ace$tff programe este eligibil5 intreaga UE. Scr:pul lor estr reducerea pomajului, lirgirea accesului Ia piala munell qi promovarea egalitHlii panselor intre bXrbafi gi femol, Sumele provin in principal din Fondul Social European gi au fost destinate cr-r preponderenlI Gennaniei, Marii Britanii, Franfei, Italiei qi Spaniei (in aceastd ordine). ?n 2004 sumele cheltuite in aceste uon au fost de circa 3,1

irr mod real la mic?orarea llste clar cd politica regionald contribuie c[ raporstatSle membre bogate 9i cele sSrace 9i

il;;Jitntre schimbare' Mai existd qi trrl economic dintre *i. **t* i" conti:nu, intern brut ;;;;; diferenli majorl intre nivelurile produsului (Luxemburg) p"l"p i" r".uiior diir cel mai bogat stat membru majoritatea t:l^olJ5
ii ."f Lui

miliarde

cle enrn. o

Mai existfi, de nsemenea,

mulfime de "Inifiative Cnmu-

nitare" cu obiective specifice, trnele dintre ele suprapunSndu-se politicii sociale. Aceste programe sunt: Interreg III, care promr:veazI cooperfrrea trans-frontalierS, transnafionald gi interregional[ Oi care are ca gintd principalfr
echi librarea dezvoltdrii zonelor multiregior"rale; Urban II, care se axeaz5 pe regenerarea oraqek:r pi a zonelor urbane

sdrac (Polonio fi letif* n"alticel'd.ar ale PIB-ului' iar cele 10 fHri state membr" au inrefisirat cregteri urme' Unul dintre {:are au aderat in ZOO+"te vor t:5lca curAnrl Pe lrlanda' al chrei FIE marile stlccese raportate'in aeest sens este media UE in 1986la rap .in rie locuitr:r * .t*u.i,t de ia 61% din schinrbs ri 6totiutt.i Hurostat)" Acesre fir% opt'tunitS{i de afaceri in regiunile mai au dus la crearea A" "J *igrxrii forlei de mu116' la 9i astfeila-i*d"t'*u de noi pie[e de de noi u.rr** J" bt'nfrstare qi crearea

,1,
t.

tl
ili
r

i#;iii"s:cr;i0oa

iil
ilr'
il

;;;;i--rE
aparilia

ii

desfacere pentru restr"rl Europei'

ii

ii
[r

aflate tn declin; Leader+, care promoveazi sprijinirea dezvoltXrii rurale, gi Equal, care se ocupd de problemele legate de inechit6{i1e gi discrimin5rile de pe piala forfei de muncfi. lmpreunfr, acestea consum* eirca 5% din bugetul fondurilor structurale. fn sf$r"qit, UH a pus In punct programe de sprijirr in perioada de pre-aderare peniru cele 10 tdri est-europene candidate (cele I care au aderat deja in 2004, plus IlornAnia gi Bulgaria). Cel mai vechi program de acest tip este programul PHAIIE, inifiat in 1989 pcntru sprijinirea {Arik:r respective pentru a-gi tnfiin}a institufiiie qi sistemele nece$are aplicilrii corecte a legislaliei UE gi pentru a face investilii in infrastructurd gi in dezvolta-

Politica sociali
0 integrare economicb
eficient5 presupule reducerea diferen-'i"p-"i' Feia o baztr de salarii egali' fdrtr [eior socialc eiintre similare privind corrdi;ii de muncd .t'*fti*Uif*' firb standarde cre$tere a for[ei o frra 9i ;6il;il" anga;alilar'lii ale femeilor ar fi subminate' unice piefei ele muncd calificate, fundarnentele concuren{ei efectele suferit du Statele europur"t* *ui *ai"" u' uuu' cc f5rile cu timp in UE' din partea prrt".",ito' rnai bogali din for!a dc picrde qi-ar o lcgisla{ie , *.rr,.,i*"ip"f i""p*gresistd bune' mai munc6 cle muned in favoarea .*il,. .Jr* ar ofericondifii de ngat& Promovare aspecte, impreunl cu o istorie indelu

ri

l
|,

I
I

il
1

l,
'
t.

il;,;

,{1

il
i'

270

CRESTEREA

cAL[ATllvtETlt 277

SAINTELEGEMUNTUNEAEUROPEANA

Caseta 8.1 Politica comuni pentru pescuit Industria pescuitului concentreazi circa 0,27" din forln muncl din UE, insX situafia acestei ramuri are implicalii asuptfi
comunitfifilor din toate zonele de coastl ale UE. Disputele de zonele de pescuit in apele europene au dus uneori la ct)nc: fruntdri serioase intre partenerii UE gi vecinii lor. Un exemplu sunt aprigele rizboaie ale codului, din anii '60 tlintre Marc$ "l Britanie pi lslanda, cu privire Ia accesul la pescuitul din zonn' de nord a Atlanticului. La fel, in 1984, paza de coasti francezll a 'i deschis focul asupra vaselor spaniole care pescuiau in interiortrl linritei de 320 de km a Comunitlfii, gi peste doudzeci din ele nu fost interceptate lAngX coastele Irlandei. in acel moment, flota de pescuit a Spaniei era mai mare decit intreaga flota a UE, iar I drepturile pentru pescuit emu un capitol de mare importanf5 in negocierile de aderare a Spaniei la UE. Mai recerlt, vasele de pescuit spaniole au devenit un argument de politici interntr britanic5, intruc6t euroscepticii din guvernul Major includeau prezenfa acestora in apele teritoriale britanice printre multelc lor nemullumiri legatc de aderarea Marii Britanii la UE. Din toate aceste motive, pescuitul a reprezentat un aspect deosebit de proeminent in conceperea politicilor UE care, din 1983, a adoptat o PoliticS Comund pentru Pescuit (PCP). Principalul scop al acestei politici comune este rezolvarea conflictelor cu privire la drepturile teritoriale pentru pescuit qi prevenirea excesului de pescuit prin stabilirea unor cote. Scopurile acestei politici sunt urmirite in principal in patru moduri. In primul rAnd, toate apele UE de pe o razl de 320 de km au fi:st deschise tuturor navelor de pescuit, deqi fiecare stat mc'mbru are dreptul si restrictioneze accesul la zonele de pescuit pe o distanfi de 19 km de la {irm. In al doilea rAnd, PCP impiedicd pescuitul in exces prin stabilirea de cote nafionale pentru pescuitul in Oceanul Atlantic Ai Marea Nordului gi prin regularizarea zoneIor 6i echipamentelor de pescuit * de exemplu prirr stabilirea de standarde la m5rimea plaselor de pescuit. In al treilea rAnd, s-a infiinlat o organiza{ie de pia{d care si supravegheze prefurile, calitatea procesului de marketing gi exportul din acest domenir"r. De asemenea, orienteazi gi negocierile cu alte fIri cu privire la accestrl in apele teritoriale precum gi la conservarea
,

,rll,' !iri, Precum r,' r,t' ca lea re'f ormel

mearg6 mai depa!Marea Britanie' ti1'Y'o1si t"';S

;;

mai ll, :,i'i;';;;fti'ut 'a PAC in sine s5 fie i" pulin ,.,. sirntd mai rnulte oportunititi "tl;il;;;iio" ;tJ#:;;a mt'tt maiintiri pozitia UE in ,,r it'ntati spre pia[i' $i':x':ot ut."'i (oMc)' ,1,' .liversificare Pen;;tl'Lt*r"ti otg'i'li"i'''ii"l'ar:l:*i t"^.i1 trece atri vor , r.u.cic rilo, ca "-. ta^atlf lor' argumentul r ruonentii au adus' f'-

aceste reforme'?'tl

;;;;'

;'sibi

it atea

si

j1il:ff

:;

lI;:;"'H111if

,1

'a' ,,,,,;;;?l;,";u*ita mirirnii i"ttttitiile in agriculturd aur qi o ::;;'i"' l'J ,r urocluctivitetii tl ,,,i,' n i r ic ut i" p.r it i'd::::;il; lX' :#ill; lj c'are rr

.1;::1Sq;';,ff reduse ter

dc Persoane

"J,'il1'"?ffi;::".;

;tt**y;

;,,;;';;;;;'ll *u'"
(v'

figt:""8'Ii'o*"nia*"' imediati ,trestor {iri I"'s;J;"Ip i"1'r'*:*",,l'f:',,}i,Tli:l .,ccste lrri ar d"" tt

pentru ca i't*ri,*U"ie ficute eforturi Compromisttl i"fJo'itoti' si, nu sc simtS in i,,*,a ir,: ?'"': la care s-a aluns

a PAC c"ltre

ilsriculture' In ace 1,' s"t d; . 3, to.u'' "

iiiiffif

il ;' t:*;

T',#;;if;*t*'r"*l grtm*
::f:
,1".xx1;

t1'it:
sa fie

tu oi"tout"te directe ;:ijaiil;;i*l"g la 25% in 2004 "t+l*q*,':',*ils:1mm:d#'*l*ni::'t'J sa inceapa de

rulat un Pachet ctc euro (6,1 miliarde ut'i' eqalonate p* o p""JJ'l"'to anual cu 5u/"'

iili.t*uti;

Politica regional5

in regiplasarea de investifii a UE are ca scoP econoregionali Politica pentru a reduce discrepan[ele UE' p*'''t'u locuitorii unile mai *lu: 'a'ut"'u"f" mice qi Pentru ; ;;;'-;"i d il :P:iil"ita1i st I tli: Y i ::Hr.T';:J: a c e s tor i on

rezervelor de pegte.

"

il;;;

#,:ltlffirti

[r]f*iT]:'?f

i:il"1$:'ii'xHl;mdeacontracara

280

sA 1NTELEGEM UNTUNEA EUROPEAT{A

CRE$TEREA {ALlTATll

VlETll

281

al lui Helrnut Kohi dln Germinla. singura partea guvernului conservator din Marea "p*iti. "*"tiriff Britanie. trtrrguuei ,,totul i"hatcher a considerat *:, cu n*potri"iy;-;;-i;gi?; :.u pri"vi.qe Ia reglementirile cre m*ncd gi proteclie sociard"sfr frp "; stabilite la nivel de comunitate gi a r*upir,r carta sociaH;u f[ incl "o cartl socialistA - conceputa ae socialigtii ,f i" C"*i_i *f : in rnair:ritare de statele membre socialiste" 3i1llnuti ffrrrtcrrr,il i
1993, p. 750).

declarat pi alte state care aveau guverne socialiste * cum au q1 Spania prercum conserrrator ;i"guvernul mod tr.u.i1 -

tirnpu I pregedinfiei belgiene a Consiliului de Miniglrl ^^Jn belgian a lansai ideea unei carte a drepturikrr 1?lJ F"":r"ul ciale fundamentale, dupH modelul cartei nou acloptat! dei;; ldeea- a fost preluatfi de Jacques Delors gi suslinutH ae hoifir& socialistului Frang*is Mittexra*d de a pr,:rnova poiitica s. pe toata perioada pregedinfiei franceze a CE. in iavoarea ei
.

rlin SLIA sau Japonia (?1% in UE in 2004 comparatir'-cu 6% in ele :;l )A gi 5,3% in ]aponia). Carrzele sunt neclare, dar unA dintre profesior'aiq ,^,nte. cu siguranli, relativa sl6.Lrici'ne a sindicatelor careang*jalii pot {i.co*cedia1i. Irrccum 6irelativa ugurin!6 cu i trr ;,rit faitr:r este pr*porfia ocupat6 d'e pia$a neap;rd din Huropa' r';rrr fl{c}L1cri o cincime din Fllilin anumite state gi care' in Italla ,It, exemplu, ia forrne institulionalizate gi *e confundd cu crima ,,rganizat5. UE a lansat n serie r"le programe de recali(irare pror,,iionai5 qi iqi reorienteaz5 re$ursele cdtre zonele mai sXrar:e intermediul diferite'lor programe regionale 6i "rlc Uniunii, prin sunt amestecate" Geyer pi Springer (19?8" ,lar rlzultatele .cociale, gomai are "mult& p. 210) cornenteazfi cd politica U E cu privire la de a gdsi incercarea qi cE concentrare" pulink viribilitate, riar
,'ir

bleme; egec4l UE de

asigure un trai decent. In ciuda tuturor discursuriror crcspre poiitica sociarr, cea nrai mare atenfie s*a acordat,.incepAnd cu anii ,g0, unei singure proa

siguran{d qi protec}ie ia locul de munc6 la o"pensi* 6i

corectS, la pr*tecfie social& (inclusiv la ajutor de Somaj), fa fibera asociere.qi la negocieri colective, ra tratiment egar, ri sindiatg

Snciale Fundamentale ale lr,funcjtorilor {sau Carta $ocia6) in summitul de la Strasbourg clin 1999, Ivlarea Britanie , .*f*ui s5 o semneze' Planurire cre a integra aceastH cartr in rratatui de la Maastricht au eguat crin .rr.ria refuz,rui succesorului lui Margaret Thatcher, Jahn Major, de a-i accepta confinutui; abia c6nd Marea Britanie 6i-a schimbat pozi{i*, odut6 nf"g;r";i; "r, ai r,in f runrea guvernului'britanic, p,rtu i l,Y: ] ": }:yl tr rnte;;rati in Tratatul de la Amsterdam. pe lAngf, "ortJu alte rrp*.t*, carta consemneaz5 dreptul la libera circulalie,'ia .u*.,rruru"* ;r;;;

!1r{

s-a_pus prolrlema-adoprffrii Cartei pentru Drepturile

solu{ii este impicdicati r1e lipsa de sus}inere din partea- state}t"rr ele rr.icmbre, care rflspund de politicile lor de ocupare a for{ei de irumdrul creasc5 sH trebuie qi US, ci ,runcX. Ei mai observl incerdar cresctttd, cr:mpetitivitate de locuri de muncsin conclilii ,rAnd lotugi sJ respecte drepturile tradilionaie ale angajirfil'rr' Una dintre sciriurt [ril*aduse de lratatul cle la Amsterdarn ccr"rpitii' a fost introducerea unui capitoi cu privire la prohlema
i,", care se fxcea apel ca stirtele memtrre s5

"crlnlucrtze in sc,"ipul

fost la un moment dat cclmparatS-ru persisienfa sdrrciei in suA (Dahrendorf, lgsg, p. 14g), pia{a unic5 nu a reLrpit sfi ereez., suficij:.y.i de.m.u.1cd perrrru ctrropeni gi, deqi iata gomajutui ,Jin :",** cele 15 state ale UE a sc&zrrt in anii ,90, este inca mai *are d*"et

scddea iata ;omajului, a cdrui

p*r[i*tu,lfi,

Dar conceperii urrei sirategii unitare pentru drimerriul mrrncii"' tnelnfaptul c5 statelt'-' sH stabileasct este tr:t ceiace acest articol cI bre gi Comisia trebuie s6-gi trirnit* reciproc rapoarte' pentru rnuncii al domenir-r acest pentru poiitlcX rfispunderea pentru o rArnine tclt stitelor rnembre. Pioblema qornajr-rlui a {in't cap*l Consiliului' ele agenclf, ia c6teva elintre ultimele summituri ale ale acestei cflmune linii de o serie stabilit in carirul cfirora s-au de cariinceput ia a{lafi tinerii p>*litici, inch-rsiv spriiinul Fentrr.t indelrurgatil' perioadd gomaj o in a?late erd gi pentru persoanele prn."* gi prlceduri mai simple per"rtru intreprinderile mici gi Lqtccii. biqi incepand tlin adi qo s-au creat milioane de noi Ioc,ri de munc5 1a}ivelul intregii Uniu*i, ele fiind in maioritate in posturi ternpr:rare sfiu cu jur:rdtate cle.neirm5, muite din el* tine,ri deocupate ori multe mai cele der lectorul u*.ri.iilo, $i intrafi praasp$t pe piatra muncii, acest lucru nu a contribuit in mod reai lu ieroirai.a problemci pomajului de lunga durati'
i

CRE'TEREA

CALITAJIIVIETII 27s

rarea lor nu numai cI a adf;ncit diferenfele economice in cadrul CEE, dar a sporit cererile ltaliei de introducere a unei politici regionale. Raportul Thomson comandat de Comisie comenta in
1973

de au fost introduse dupi Tratatul $i mai multe schimbdri Regiunilo-r Comitetul 199i1 ta Maastricht, cAnd r.r'iJri.."ute

ci

aceste difer:enfe regionale aveau efect de

barieri in

calea

;:ir;;';;.tu::fl,i;:llilT;"H#f

unttia dintre scopurile prir,cipale ale Tratatuiui de la Roma ("o expansiune continu5 qi constant5" a activitSlii economice) gi ci amenin{au si submineze planurile pentru o uniune monetaril, reprezentAnd chiar un potenfial pericol pentru pia{a comuntr (Comisia Cornunitdfilor Europene, 1973). Astfel s-a ajuns, in 197$ la decizia de a crea Fondul European de Dezvoltare Regionald, Distribufia fondurilor a fost inifial bazatb pe un sistem de coti-parte, in care Marea Britanie, Italia qi Irlanda urmau sE fie beneficiari neti, iar celelalte 6 firi membre si fie contribuabiline\i ai Fondirlui European pentru Dezvoltare Regionald GEDER). La sfArgitul anilor'70 atr avut loc reforme in sensul introducerii ideii de non-coti, Comisia putAnd aloca, pe baz.a determindrii unei nevoi a unui stat, 5% din fond. Au apirut voci care spuneau ci firile rnai bogate ar trebui si renunfe la cota care le revenea, deoarece igi puteau oricum acoperi singure costurile interne de dezvoltare. Alte reforme, din 1984, au definit mult mai precis ideea de regiune care are nevoie de astfel de fonduri, au crescut segmentul de non*coti la20% gi au irrlocuit cota fixa cu cuantumuri situate intre niqte limite minime pi maxime. Astfel, Germania avea o limitl de 3o1,, Fran{a de 10%, Marea Britanie de l9%, Spania de24o/", iar ltalia de29%. Actul Unic European a atras din nou atenfia asupra politicii regionak"'prin introducerea Capitolului V cu privire la Coeziunea Economici gi Sociali; acelagi act a explicat necesitatea 'tlarificlrii qi ra{ionalizirii" modului de folosire a fondurilor structurale, in 1988 s-a trecut la o nou.l serie cle reforme, ca rezultat al insisten[ei Marii Britanii de a se reduce cheltuielile in cadrul PAC 9i de a se aloca 25% din bugetul Comunitifilor Europene fondurilor structurale pAnI in 1993, Reformele din 1988 au avut qi scopul de a imbundtifi eficienfa politicii regionale, prin conceperea unui Cadru de Susfinere din partea ComunitHfii care sI permitd o mai strdnsd cooperare intre Comisie, statele memlrre gi regiunile in cauz5, pentru atingerea obiectivelor dezvoltirii regionale.

:l*.,ii cd uniunea..o,1o*i.a ei HljlT;"J:ffi:i jt*r"p..iur. r.gionure, cu atat mai mult cu cat

":"J."J.ilH"J"HJ! monerari

:ffi:;ffi"J

tirile mai ,arr."

moneda unic6,

"*u'lti f#i.ffiil;;;;i;t%;"
I

ii"

"f"ti"e inainte de a-;i ris'

Ei

de-conditia de a-gi reduce

putea introduce

p,i;:;;.J"i""u"i""iii""n"**l'fi iItrff TritT#li; fonduri structurale

pAni la aProaPe
a

una dintre preocuphrile Politica regionalh este in prezent

in timp ce in prezent au aluns ComunitSfii Economicl Europene' ;;;;'Git* q' milia.rde dL eurc' in 2004)'
i'este iu mi tate

de proiecte pl s t ite " re'"iii1)'ii n u i,'t 91;1'::"' perioada 2000-06 s-a alocat un din fondurile structurale' Pentru dbiectivele politicii regionale a buget de 213 miliari;;;;;;' UE sunt urmttoarete: L' definite

Ajutor p"n*ri, regiunile.incru.ll^!oriectivul treneazS" Ei unde PIB-ul pe ca regiuni "undetezvoltarea din media UE' Regiunile in cap de fot'iiol*tt* sub 75% (cum t" o a*nsitate redusf, a populaliei indecauzd includ qi zone 'on* Drecum ar fi nordul ilil;"1 fi Suediei;' din afara granifelor franceze p[rtate, t;;;it;Aiunite oeste 22"h din poPtrFranlei. R"gi;;il";lTfibile cuprind qi lc-au fost alocate ui uh' la[ia celor d;t*il?;;i'"tili adicd 65"/o din totalul 2o04' aProaPe 20;'tli"J; a" ""'oit' i ionautito- struc tu rale' Principali su melor tilii;;ili Spania' 2004 fost oinS in destinatari ;i;;;ilt fonduriau (pentru investilii gi Germania Portugalia,ti"ti'' f*fi' t" Danemarca qi [6rile in fosta c"'i""i* a" isq'it' liTP gen' nici un fel de fonduri de acest Benelux prinin ""'ptit"ut" u'til;;i; obiectivul t sunt finanfate
Proiectele
.

ipuf ai"

ro"l"i

GEDER) 9i

2' definite Aiutor PJilGiliieinctuse.inObiectivul structurale" ($omaf' cu rugi,,ni';uiutiou de dificuttili

","T:lru din Fondr'rl de Coeztune'

E"

t:f

De zvolta r e Re g ion

li

284

5A INTEI.EGEM UNIUNEA EUROPEANA

CRESTERrAcALlTATllvlETll

285

"bunhstare nepisitoare", reacfii generate de mai buna gtiinlificd a problernelor de mediu, de deteriorarea calitilii lui qi a apei, de o serie de dezastre ecologice care au ficut v6lvd de cregterea bunistlrii clasei de mijloc din occident (pentru multe detalii v. McCormick, 1995, cap. 3). AEa cum guvernele fionale nu au putut evita ieqirca la rampi cu rlspunsuri la
proble,me, rrici

in rezolvarea T5rile bogate pot spriiini telil" ::]i:: qi tehnolop'rin asistenla iinanciar[ ble'melor at

pfo-

deintreprinderi ''t*ii"l gic[' Pe t"'*"t it"'g' sereduce l"I1t"l de mediu rnai standarde inchise qi n.r'tutu'?" [iri cu
nePreten!ioase'

UIi nu a putut am6na implicarea in ecologice. Primul pas in acest sens a fost publicarea, tn 1979, * primului Program de Acliune Ecologici. Au urmat apoi gi altelcr

vizutl ca parts a cregterii economice "armonioase qi echilibrate". Actul Unic European clin 1986 a conferit politicii de protecfie a mediului un statut de lege iar alte schimbdri ulterioare au tlat Parlamentulul un rol mai substanlial in politica mediului, introducAnd votul majoritar in cazul legislafiei gi politicilor de mcdiu. 0 astfel de atitudine multinafional5 fa[6 de problemele de mediu se justificii prin mai multe motive:
toate accentuAnd importanfa protecgiei mediului,

misuri prebazat inilial-pe luarea de lblitica comunitard s-a """ttf"tii' incit diferen{ele dintre ventive qi pe gisire' ''ttfJf el'e ca niqte bariere ac[ion nu politicile nalionale -t;;;i;'s[ a fost observatd problemi i,'r calea liberului u"nffiIt*;; ' c& ripsa un.r atenlia ir, iqso, cdn,l a atras de, Curtea de ]*sti!ie ar putea duce la "distorsionarea reglementiri ecologice co*""u statele cu legi maii'nghduisciioasd" a corlcurent;' il;;"*PlL' i''aip"lin imoovirate financiar
toa re in c{omeniul qi legislativ decAt cetciritl'"

*J;;i;;ti

. .

O burri partc din problemele de mediu, precum cea a poluirii aerului qi apei, nu pot fi limitate de frontierele statalq aqa incAt igi pot glsi o mai bunl rezolvare prin
conlrrcrarea interstatald. Actionirrd singure, statele ar putea ezita si ia misuri de protecfie a mediului, ternAndu-se de costurile impovi-

""t 'nui fabrici interesate s5-gi deschidl plus, ar Putea atrage co-mpaniile a protecfie de *trtipomente i;r5 ra fie obligate tt ilil;;ttxltt *tt:[i, o oriComunitatea trecuse la
inceputul anilor'80' cntare axatx p- *?" 1g-;"+;i
au qi sociale' Factorii ecologtct

tttt"f

au regi

stricte qi' in

li

I.
h'

fq'l*:
*

".ono*i." considerare
-r" rf i
t

qi

in

alte clomenii' precum

ttt t' 9i

ff.HXl agriculturalt:*:,tt::

}*f#X

ll

\i
ui

rdtoare care ar putea sE le submineze competitivitatea economici. Astfel de temeri dispar insi cAnd statele se implicd impreunl gi in acelagi timp in indeplinirea ace* loragi obiective. Pe mdsuri ce statele se bazeazi tot mai mult pe schimbur:ile dintre ele nri pe investi[iile strdine pi pe m5surH ce se inl[turi bariere]e din calea acestor schirnburi, aceste temeri parohiale legate de pierderea avantajelor economice fa!5 de vecini devin tot mai neimportante. Beneficiile economice ale inlStur[rii barierelor din calea schinrburilor comerciale (inclusiv a starrdardelor ecologice diferite) compenseazd costurile mfisurilor de protecfie a mediului care trebuie luate.

=' 1 9i Jt:, " mina u'dot'a in conrPara[ie cu ob 11""ilX':-; ,1;; ;;;-h departe' qi mai rre mediu a.';
rarr
sp or

"

in cei at

lr'
4i
i"

ff

3j.

ffiff.e*;;d;; ;';J"parrte ilil*,' f i *:":::i y lj';;l*:Jiil:L'f; #Ji::"#J.: prin care se conven ;; foarte atenti a

t
t
,t

inainte cle ana fruruu i-t, va mai putea avea loc mediului' oosibilului'ei impact asuPra : ^^ ,o o . btrna btrnbucurd dc se r-,,rrrr.x Actitrnil" uE d;;;;t";r1' 1;algri nraioci aritat au Eurobarometru sus[inere publicS' So'naulutu mediu;oii'itir" din domeniul ritatea aspectelor inaintea "urop*ttilo#;*il*' ,a rio p'iiliJ'" p" "i""a".UE' muncii; maioritatea lui trebuie piata ae [t"E financiare, d" 'Pa;';;'t* trrcenti Ei imediat5" qi considerfi .a potuo'lu "uI;""f"u]cm6 aitiune comtrnd a UE ci, in acest ao*u"iti'"*i" "*i"titi"nt5o clari a stat in parte' o dovadi decdt una ,"putute)'u"littei"i

{
{,

i
d ii

/
iti

t
l

il

i
!
I

278

sA INTELTGEM UN|UNEA EUROpEANA

cfiE$TEREACALTTATilVtETil 279

ech

$r"*;ilil"i,'.,, o,r, cadrut UE, plica faptul cd UE si_a asumat";.J;;;;"ru,, nu at6t o ,,politici socialtr,, cgt reguta ri za re socia a,,,.d"";;;;;;;;#*, pe actiu ni ca re
angajagi.
r

primer;;;;;;;ie agenda UE. Politica sociald se concentreaz5 in priicipal asupra aspect$ Iegate de gomaj, drepturi, p"n,ru potenria actuatii sau footii
b
itibreze
ba

a bunistdrii din fiecare stat din Europa Occidentald, au politica sociald intre

a(

competitivitdfii firmelor LqrvPtrr uriop*. pe piata mondialf; (ceyer 9i Springer, wail, p. ziialrvr In perioada de inceput a CEE, problemeror sociare ri s-a insrijora; i#"ac impricariire concu_ 1"";;1?: i:T?^*:Jie: renf i a Ie a Ie ex i s renf ei, r" ;;:;rt* """i o;" tor precum gi ale costurilor.iegaie a" piufu *rncii, i_a fdcut pe Cei $ase dirr CEE sd evite criscirtrr.o ii*.,; a probremeror sociale in timpul negocierilor care au cius la semnarea ,Iratatului de la Roma. Tratat-ul s-a bazat pena fa u.#iu p.ur,rprnerea naivd ci piafa unicil va crea berieficii.*" la imbunfrtifirea vief i i tuturor muncirorilo, * rop=uii. ""Iiuce nl*r.:,p,rr,"rea s-a adeverit J, cletjeJea sarariiror, inJ f";i; de pe piafa de mun:y Ll,:]f ca nLr au reusit sE impiedice discriminliii_ fr.,,l*l,lri*;ffi; sexu lui, d i ferentete din tru . i*i ; ;i; ;; **iu rtrr." di ferenf 9i ete din condifiile de strnitat" gi r".rriitutIl"lr.", de munci.
I

u"*ii;;;;rea politicii sociale s, European (dominsr. 2004 d. p;ilil; r".,1,_r"*"crate), in timp ce cercurile de afaceri gi paitidele p;il conservatoare sunt lllllll;: ,rguTlnttnd A;;;;#;"i,,',1, sociari ar duce ra scaderea
qg,rf, sip;ffi;*;r pinI Ia alegerite din
Uniunii, ta fel ca *

Ia care ar fi cea ur,*i baze socist*,! echitabire, iar programe care unora I'i ,-u, prrea cea mai bun[ cate spre progres le pot p;rea cetoriritiJr*"ninfare la adreaa progresului economic sau chiar r, ,Jr".iA"nt;ugii cufii,ffi:i; general, sindicatele nafio:rale

a programel de bunistare a starelor *;*b'._ iM;j;r.,*,'rrge p. lAS). Acel acliuni s-au dovedit a fi controvil;;;;;"rece potitica jongleazr cu eremente socio ia"orojl.* ri *rrr,i"i- r"arte dericat" r,n servatorii gi liberat i i nu se- voi pun*

de. ca r ita tea vief aspectele economice 1,,,f. gi nu gi_a'propr"orinio.rrre

Ianfa

:;ilil"i"#

iI

Prin Tratatul de la Roma s-a decis implicarea ComunitElii in probleme precum libera circulafie a persoanelor, retribuirea r.galE pentru prestafii similarg condilii de rnuncfi decente qi irsigur6ri sociale pentru muncitorii imigranfi. Cu toate acestea, ploblemele sociale au trecut tn planul secundar al prioritifilor ('liE, in momentul in care guvernele s-au concentrat pe edificalra pielei unice gi pe rezolvarea bitlliei cu problemele agricole, rrroment in care circulafia lucrltorilor a fost serios restriclionatl. Aceste restricfii au inceput sd fie reduse Pe Parcurs, odatI cu

*r,p,]l_"ll;;;;ilffi1u, "i.i"d;;;;U:;f; T:,iffi

#,fi:lili.dffi:;

debutul crizei de for$ de munc6 tn !5ri1e mari din nord, ceea ce a dus la un flux de muncitori imigranfi din Europa de Est, $i in special din state precum Grecia, Portugalia, Spania pi Turcia {care nu erau membre ale CE), ca gi din lugoslavia de pe atunci. Odati cu valul de aderare din 1973, discrepanlele economice la nivel de Comunitate au cre$cut, ceea ce a adus din nou poliiica sociali in centrul atenfiei CE, tn 7974s-atnfiin]at Fondul Social iiuropean qi a fost lansat primul dintr'o serie de Prograrne de Acfiune Socials (PAS), egaionate pe cffte 4 ani, program ce i6i propunea crearea unui Plan de Acliune pentru eradicarea Somajului, imbunXtdfirea coridiliilor de trai gi de muncH qi egalitatea intre sexe. Din plcate, tnsX, perioada de recesiune, combinatd cu rezistenla ideologic[ venitd din pariea unora dintre liderii europeni a fScut ca pufine din aceste planuri teoretice si devind realitate, Unul dintre scopurile principale ale Actului Unic European fiind libertatea europenilor de a trdi qi munci oriunde pe teritoriul CE, politica sociald a revenittn atenfie in momentul in care s-a ridicat problema mobilitHtii lucritorilor qi cea a "dumpingului" social * adic$ migrafia capiialurilor, serviciilor gi firmelor cStre acele p[r]i ale Comunit6fii unde forla de muncfi era mai ieftina, iar costurile pentru asigurSrile sociale mai reduse. Comisia a incercat sb orienteze aientia guvernelor nalionale a$upra "dimensiunii sociale" a pielei unice, dar recesiunea economicl a demonstrat cd AUE nu prevlzuse o astfel de problem5. IatX ce l-a ficut pe pregedintele comisiei, lacques Delors - un socialist moderat - s[ lanseze in 1998 o chemare la mai mult& atenfie acordati consecinlelor de ordin social ale piefei unice.

i(
iil
frl

I
i'i ft

il
iIl
rl it; jr
iL;

r(

il

jl

288

5A INIELEGEM uNluNEA EuRopEANA cRESTEREA CALTTATI

li
l

VrETil 28c

;;'#;,;; "o]..ilr,:e Dcsis_arr i^.;_,-._]jli ,.,#.Ti;H;ii,fj:l;:i[:;;**;ilH:';'ill'"''u care se conceP l' ;:=f Expericnfa in rcest ;.j];*rr"t"il;;t qrsrq --"Ld exlsta pe care #;;Ti#iH: probleme pe re
cerinfe.le legi-slaf iei UE.
ca
I
I

'fi :li:#$"^t ifi:lqf intregimi

aderarea ] a rr' iu ne s-au i mpr ica r ri 16 me<tiu'

aceasti nolitici

Ie e in intSmpini t6 m oi n

p,rt

tic ito

<r

;"

;ffi

i ;::.::jf 1;#' cr e p ol
" ; "LrDure

::::l

9 T'. tirrd si

'

resurseror financiare gi tehrrice. Problenre orsa.izrri;;;;;^t'_::'f :":-:

Lip"rs6

; cont de urmdtorii '-.'v'rr rqLtt'l fr"i,,rllt ri

:

tic

i t u n i uu l,,J

u-u.'ffi

mai;' lol ffi ll

a acestor

i:H

r:"il ;';:ffi;ill"l;.':l,Ifil 65;,,i;l': concrete de

legi,
implementare
pi

ilp,;;;;

'
.
O

alti cxplicatie

"f-i ;;; u f, ;;?;;;;:'fi ; ll*ffi

r.i[sa-[u

tegistaf

i"ilii".*,,-," propLrsic, all:H.X[:..,T*l[:,'u" coTitici cle a asigura respe*ared iti UE de tatre statele rnembre. *
i
b aze I ega I e pen

Egecul p.irtTlor irnplicatc in formularea de politici cL,a ina*pr

tru

por

it

cn

si prograrnel" .iu

a nereugitelor este pi qrrerenta dife

r"rtu-',;;"::,': I

dintre sistemcLr

,,:::ffi

aceJcapi.;;;;,;;,,:;Iil:::"JiltHf
soristicatc rcferitoaI L valie fa15 de adaptare,

subdotirii ctr echirr:

,:::xfr i,1,1T::iiq#iTi+il,fr

i},,;;ltTf tr

intcrne prca p,"t".iir'}"}ili:P::lafiei rxesrurur gt a Iipsci dc nioti";;;;:;j:', ;m:.l:: i:*x ri[,1i,mJ, dT il I] :.i#jrr :;;.:;;i: :Tff I fi ,T.:i,::;;;;;Jiff*J,i:f,,,fi Implicarea partamentutui
pro tccfie mcc{ iu I u i rc.:r],,,, S-a spus cI a. fi r

,#f

i,r:i!",.-l;

ingrijorare fafd de pierderea suveranitdfii gi fafd de "inlrrferenta" Comisiei in problemele interne ale statelor membre. lrr plrrs, un control eficient ar presupune resurse imense: pAnH gi Ap,enfia de Protecfie a Mediului din SIIA, care are un personal de Itt.0t)0 de persoane qi un buget anual de mai multr: miliarde de ,lolari, nu poate {ine pasul cu tot ceea ce ar trebui sd fac}. Pentru viitorul apropiat Comisia va trebui si se bazeze, ci gi pAni acum, l,t'reclamafiile prirnite de Ia diferitele grupuri ecologiste gi pe ,rtlucerea cazurilor de incdlcare in fala tribunalelor nafionale ori rrr fafa Curfii Europene de Justifie. Cooperarea reg;ionalS dintre firi promite a fi o sr:h"rfie mai r'.rpidi gi mai eficientd a problemelor ecologice transnationalg t'cl pufin in cazul {drilor cu sisteme politice similare gi afl;rte irrtr-un stadiu comparabil de dezvoltare. Valul de aderare din 2004 a tulburat apele destui de serioq din cauza diferenlelor t'onsiderabile dintre standardele ecologice moqtenite de ff,rile clin Eurapa de Est din era comunistd. Fcrfele piefei libere ins6, de genul celor introduse de UE, au mai multe posibilitdti sX schimbe situalia decAt impunerea unor reglementdri care stimuletz5 foarte pufin industriile aflate ?n curs de dezvoltare si acorde .rtenfie planurilor ecologiste. $tiind c5 problemele de mediu, cr-r cauzele gi efectele lor, nu respecta frontierele statale qi qtiincl sr cI abr:rdlrile comune ale acestor probleme au fost rnult mai efi cace decAt cele unilaterale, modelul UE este singurul care Froflte oferi o alternativi viabilI, in primul rAnd pentru ci stimul*az5 statele si colaboreze intre ele, nu sd se preocupe de adoptarea unor obiective potenfial conflictuale,
,rr genera

! I

I l

ll
,t

aanez

_" ., i,, oil;;' il"d Ixj?f a statetor ariniere

;i

membre

f r. i,"'"xffi ,1,:,[T:::': .".i1[_r"

5i*;iliffijli

"Tff in-;;;il::il're noi i Ieg

i-",,il:,_.jp*u,"i,1",."',ix eficiente gi rJc

i

Concluzii
Aborci5rile adoptate de UE in dnmeniul agricutturii, politicii sociale, dezvoltErii regionale gi mediului dezviluie tipurile de for{e care acfioneazd in procesul integrdrii europene gi vizeazd asigurarea r.rnei baze uniforme de acfiune, erearea de noi oportunitifi gi inlSturarea obstacolelor din calea schimburilor
comerciale libere.

sl af i

dc. a

pri n

A se n

fi

fiirr.rrj::irT::H:f;:

282

SAINTELEGEM UN|UNIA EUROPEANA

cfiE$TEREACALTTATIIVIETII 283

mai s5race, .;;fi ^' portugalia, Spa Grecia;i cele 10 care au acieratin 200+.-Unul din trcianoajafi urrop"ni.ot" f"**ie insl of.erta pr r fe#ei ert" in.l,-r"il, ra.'Lunr m u l r m ai mu l:::l{:f."ntri

.*I.fr" ffi;fiH f;:: * Jt*t*[r, buni in starel* *lr:.X.*fl.n.rul, nordul Europei, cum ar fi n " *n ur.r,'fi;i;;d";ffi[:l vulnerabill tn statele
r**"il"

sociati este si imbunrtifirea srard ,H:ljg::::ffjsei{a pozitii ru"Ioi-i" tui femeii. po11t;;t;,;," *_. d, tu1la u" .",; yl,:l i,, democ ra{ i i ir :: I::j semnificariv dar situa{ia variazi o datr i" pi"* i*porranra p( ljllilij,*:,lri^T":lly:az6 sociale a UE 9i a scopului au u .ruo o

l*:-:

d,,

ffi;ffi#iiil'l i;;
r

"..i""ii'ffliiiX

Elitismul gi prejudecElile cu privire la sex din cadrul UE pot ilustrate prin situafia angajafilor din cadrul institufiilor U[, t kqi gi aici lucrurile incep s[ se mai imbun6tdleasci. Prima femeie rrxnisar aleasd in Comisia Europeana a fost Vasso Papandreau ,lin Crecia, in 1991, In caclrul Comisiei din perioada 1999-?004 au Irrcrat 5 femei qi, in urma solicit5rii rdspicate a pregedintelui ]osd Manuel Dur6o Barroso de a se propune mai multe femei pentru (bmisie, din cei 25 de membri numifi in 2004,7 sunt femei. De ,lsemenea, nurndrul femeilor din Padamentul European a crescut

li

D;;;;;,1-ffi,"J:: orrtr ^r!e:r- -, ;1,:?#lil* :,nn:xr fi i,x* Tr ::sl"jl:,t:: m r;lei] Tfi fiif :il:r iffi: tri iffi l* *jfr*:,,x*ji?: ma i prost t rbafIil ii peni rtr r.;t;;;';;'l ;;;;il,;;' f 80% din salariut unui 6tibat. p*,i" rl; ilri_. i;;;;;.ffi;;ffi; So/t d int c femei e gaj
d ecA bE
'

lucreaza mai rnult in meseriile traclilional feminine * asir medicale sau invitiioi mai pulin pe posturi managel ei rsunt angajate de reguli in sectoarele a

ffi[1it,;]?i

;i el, ajungind la aproape 190 (30% din numirul total)pe timpul rnandatului din 1999-2004. Totuqi numdrul blrbafilor aflafi in pozi{iile administrative de vArf ale Comisiei gi Consiliului de Minigtri estein continuare mai mare decAt cel al femeilor, acestea gf,sirrdu-se gi acum in numdr mai mare in poziliile de secretariat ;i de intre{inere; in 2004 ntrmai 3 din cei 25 de judecdtori ai Curlii de ]usti[ie erau femei gi numai dor.r6 femei, Margaret Thatcher qi fostul prim ministru francez, Edith Cresson, au luat vreodatd 1:arte la reuniunile Consiliului European.

care se exrincte tot mai mult. Statele UE

te f .,.r"*a"ii-,-a o*..

n i,.,

pcntru htrrbali gi fernei), probremile fir*;iil;i;;,ri'b.;;;"srl; ru**iror r,, au fost abordate in prof,nzime prf,rr, in anii ,Ze cA*cl CUU , irr.*put sd se concentreze asupra politicii sociaie. f.ngru*J faS iniliat i" fqr; tii q.o.prL:l sd pronroveze egalitateal.tre sexe in domeniul *rrr,.ii gi al calificdrilor, astfel ci i'u apdrut noilusip*cum directiva cu privire la retribuirea igZS iuu?;a din tg*,,legari de lqa*"din tratame.rtul ,ediferenliat. in ciuda fapturui cfr criseriminarea in temeiul sexului, directitr sau inc{irecti, urt* ir,tu.ri;, ;;;l;;;; uE' femeile se contrunta in continirar* *iu.i"re invizibile.

la Roma (care stabilesrq de

:::::T-"^dl, ,r.S,:rJ,rg a copiilor in sistem public se Degi drepturile femeilor angu;rt*

::old..?.n.:dii de

postnatale;
a

ingrijire

copilutui pentru birbag,

su,t oblisr;;p;il1_g_;l cxist*tr,o ***ore care acordl chiar

i'.-o;;;;;;;
a*

Politica mediului
Aqa cum am mai spus, in timp ce Tratatul de la Rorna consemna necesitatea imbundtilirii nivelului de trai al europenilor, in aceastH perioad5 de inceput a Comunitfifii s-a acordat foarte

y1.i.'p],i

imbuniiiX"r. .or.tir,urlru"i.iipulate in T,atatul de

irr."*aifiif"

prrfinfi atenfie calit5|ii dezvoltirii economice. Este evident ci majoritatea guvernelor gi a factorilor de decizie politicH acordau, la acel moment, ptea pufini atenfie problemclor de mediu, in parte gi pentru cS implicafiile lor nu fuseser[ incfi evaluate sau infelese. l'}ufinele legi de protecfie a rnediului care au fost promulgate in anii'60 se datorau mai pufin grijii propriu-zise pentru calitatea mediului, cAt mai degrabl ingrijorfirii privind mfisura in care standardele diferitele de protecfie a rnediului din fiecare stat ar fi putut afecta concurenla, punffnd un obstacol tn calea realizlrii pie{ei comune. La inceputul anilor'70 atitudinea a inceput s[ se schimbe, Au apdrut reaclii publice impotriva a ceea ce se considera a fi o

r52

SAINTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

lNsTlTUTllLE UNlttJNll

EuROPENI

',l

SS

la elaborarea concluziilor pe subiectele din agendi, concluzii care se dezbat in cadrul altei gedinle, in cursul diminefii celei de-a doua zi gi, dup6 caa dupe amiaz5, la o sesiune finald. Reuniunea

multd putere decizionalii deDeoarece arein mod evident mai Unirrnii EuroPene' Consiliul European r ,it oricare alte institulie a ]r]
.r

incheie de obicei cu anunlarea publici a Concluziilor. Pentru a le face functionalq gedinfele plenare sunt de obicei restrfinse - in ceea ce privegte participarea - la conduc5torii statelor mernbre, minigtrii lor de externe gi doi demnitari de la
se

Comisig inclusiv pregedintele. Chiar pi numai cu cdte un singur consilier pentru fiecare stat, cu translatorii, cei doi demnitari de la pregedin{ie, un demnitar de la Secretariatul Consiliului de Minigtri gi trei demnitari de la Comisie, se pot aduna peste o suti de persoane. Consiliul incearci sd ajung{ la decizii pe baza unanimit5[ii sau cel pufin pe baza consensului, dar posibila lipsi a unanimitllii poate impune un vot formal; este posibil ca unele state membre si doreascl si anexeze condilii sau rezervdri cu referire la Concluzii, tntocmai ca sesiunile plenare formalg reuniunile continui de obicei in cadrul mai multor intAlniri subsidiare, inclusiv intAlnirile dintre miniqtrii de externe gi int6lnirile bilaterale rcgulate dintre primminigtrii, la micul deiun sau la o cafea. Reuniunile sunt intotdeauna evenimente majore pentru mass-media gi sunt inconjurate de o securitate extinsd, o cerin;E devenitE deoscbit de evidentd odati cu manifesta{iile de stradd impotriva globalizlrii din timpul reuniunii de la G<iteborg, din Suedia, din iunie 2001. Rezultatelor reuniunilor li se atageazl un simbolism enorm. Aceste rezultate sunt evaluate in func[ie de mdsura in care reprezinid progrese sau ii dezvdluie pe conducdtorii Uniunii Europene impotmolifi in neinfelegeri. Egecul qi succesul se reflect& nu numai asupra preqedinliei, ci gi asupra intregului proces de integrare europeanS. Atenfia presei fafi de aceste reuniuni este adesea ea insigi suficientl ca s5-i faci pe participanfi si se concentreze, si fie rafionali gi si caute un consens, degi acest lucru nu s-a intAmplat la reuniunea din decembrie 2003 de la Bruxelles, unde se urmdrea si se ajungd la o inlelegere cu privire la proiectul de constitufie. Egecul a fost pus pe seama erorilor prepedin{iei italiene gi stilului de leadership al prim-ministrului Silvio Berlusconi.

celorlaltr: lnstitutii' ilvttt tendin[a sf, dinrinueze clin puteiea Comisiei' poate sI nu agentla ;',;;;i"1t Consiliul poate stabili tut" 4""JConsiliul de Miniqtri gi' i,ffi#d"Jecizileia ' f,'lrice speranfi ar fi rrrare mhsuri, poate te it""t" thrlamentu.l' t'pacit6$i ei de a-gi forma o sie,rvttt vreodattr Comisia-itiptiti"lu aceasta a dispirut tn mare r;i de acfiune 9i Puter; it'i"puttatttta' European' Convingerea rnisur6, odat6 cu ascensiunea Consiliului al Consiliului Er'rrt'viitor rol , tr privire Ia prerentuigi posibilul tn privin{a rnelyr]i acestuia' r',ean este umbritl a" ''iliig"it5[ile sau dezintegrativx, ivf, integrat o iji "r,iitut" 41-48)' p' 1994' impHrqite (Johnston'

i.

,,pr"iri" ta*rn

.J ili;li;;i";,"

Concluzii
a r:reat o sr"rbstnnfialfi De la intemeierea sa, Uniunea European{ resporr

i--*ifi-

""tit6!i sabile pentru utuUotui"u gttt"tali

a*

imn-i11:':ti'j,1' dezvoltarea qi adoptarea de legi' supravegherga ca acercl asigurarea ;;til;;ip;titicitor printre statele membre' z'a' qi monitori tratatelor i"tarn'utt spiritul Ei litera

administrative' Dintre acestea' ele sunt a deciziilor politice' 9i detaliati

Ei;i i;ii,,.i ;il;;;;;r.,

*u

ile domenii' de la conduce'rea in rea activit5filor inE-o v'iittut" protec[ia consurnatorului' rcdomeniul mediului la transporturi' traficuiui de tlroguri 9i coope'"rea polilieneasci'

"'--O"qi conduc5torii europ&i

u*fii*u a Europei' El institufii echivaleazd iu o g"'u'nare confederal[ a confederalieir un sistem corespunde cu stanJardelete definire locale de guvernare' comun de guvernare coexistd cu unitdlile cu balanla inclinatx ;i*;;;., ffrteri di;l;; si u"to"n*q dar statele membre)' Cu
in
favoarea

"i 3t a[ ace$ior atAt de departe' sistemul de func[ionare

ivansat niciodati in

unitifilor tocate 1in acest caz' cetllenii Uniunii Europene exceplia Purtum"J"tui European' dintre instituliile UE, dar nu au o leglturi ii*.,e." rii.i.rr"tu cu acestea ptin intermediul hr schimb, ,rrrt ,tuUitite iapo'turi
guvernelor nafionale'

148

sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

INSTITUTIILEUNIUNIIEUROPENE 149

institufiilor UE se pot

de asemenea adresa

Curfii pentru

hotSrAri preliminare dar cele mai multe sunt adresate in numele tribunalelor nafionale, pentru care aceste hotdrAri ale Curlii sunt obligatorii in ceea ce privegte cauza implicatS.
Spre deosebirc de toate celelalte institufii ale Uniunii Europene unde engleza devine limba de lucru, lucr5rile Curtii se desf6goarl indeosebi in limba francezd, degi o cauzh poate fi audiati la cererea reclamantului sau a pAr6tului in oricare limbi oficial5 a UE. Procedurile din fala Curtii de |ustifie tncep de obicei cu o ac{iune scris6, care descrie cauza qi temeiurile ei. Pregedintele repartizeazfr cauza unei camere, iar pArfitului ii este acordat un termen de o luni ca si depuni un memoriu de intAmpinare, reclamantului o lund pentru a depune un memoriu in replicl gi pArAtului mai mult de o lund pentru a prezenta eventual reclamantului un alt memoriu in duplici. Cauza este apoi dezbitutd de c6tre pdrli la o audiere public6 inaintea unei camere a judecltorilor (faza orald). Odatf, ce audierea s-a sfArgit, inchizdndu-se procedura oral5, judecdtorii se retrag pentru deliberare (faza deliberXrilor) Si - ajungAnd la o concluzie * se reintorc pentru a se da citire hotirArii lor. HotfirArile Curfii sunt presupuse a fi luate prin metoda unanimitS|ii, dar de obicei sunt luate cu o majoritate simpl5. Toate deliberlrile sunt secretq aqa ci nu sunt niciodatl cunoscute public nurnele celor care, dupd caz, nu ar fi de acclrd. Curtea nu are puteri directe ca sd invoce hot[rArile sale, aga cd implementarea este lXsati indeosebi tribunalelor nafionale sau guvernelor statelor nrembre, iar Comisia vegheazH Ia respectarea implementirii. Tratatul de la Maastricht a acordat Curfii de Justifie noi competenle permi!6ndu-i str impund amenzi, dar intrebarea cu privire la modul in care sunt adunate a fost ldsatd in discufie, iar implicaliile acestei noi competente sunt inc5 neclare.

Consiliul EuroPean
ca fiind o extensittne a Consiliul European este adesea descris foarte diferit' atAt din Consiliului ae Uinigiii, clar el este de fapt sale' rredere ii to*p"ttnlelor' cAt 9i al compunerii il;i;i de (dc91 formal[ institulie o 1a Mai mult un Proces sau unfo' decAt in Europele Uniunii institu{iile dintre una :.?'l3t*it::: cleveni a unei Constitulii pentru ., fur"aurile Tratatului de instituire ai statelor membre' liuropa), el este .n*p,ro din $efii d9 Slvqrn viceoreqedinlii Comisiei miniqtrii lor de extern" qi pt"itai"teleii se intruneqte de Comuniti[in, guopu''el Consiliul European orientirea-PolitiT"l':*H' *ff"ti. cioufi ori p5 '" si lsiqYx este ceva asemanator European Consiliul a Giunii Europene' al directorilor: el unui comitet de direc{ie sau unui consiliu lisAnd celorlalte a"J"* prtUlemele piintip-uf" 9i obiectivele UE' institulii sE rezolve detaliile' 1"974 ca rEspuns la opiConsiliul U.r,opu* fost creatin anul " conform cireia Comunitatea avea ,"ria unor conduc[tori europetri un organism care shaibd nevoie de o mai U.t'ta to"'aucere 9i de El a devenit numaidecAt o viziune *rl ampta p" i"'*u'l iung' a Comunitdlii' decizionale ;;;;;;""ta informala a structurii urmH numai din cele in legal degi existenta sa a tottitt""otcutfr i-a definit Maastricht prin Actul Unic European' Tratatul Je la p con f or m ; ; ;" ;il tu f ic ientd c Ia r i ta te revederii I"i" m*rt deznecesar "r' Uniunii impulsul cSreia Consiliul e."o"p*o" "va da acesteia"' ale -.iie-ri.r 9i va aefi''iorienthrile politice generale in procesul de.inteConsiliul a constituit o forfi importanti in ultimii ani g..r;-* ;rlte din cele mai imporfante ini{iative European' Acestea rezultAnd in urma-discufiilor Consiliului in 1978 .dl* European ?i au inclus crearear ditt-*"i"i Monetar la Maastricht' dc Tratatelbr elaborarea tu .nt'a"' au care culiile nivel inalt ale Consiliului au Amsterdam 9i Niso' [*uniunile Ia la crizele internafionale' emis gi declaralii l*ioii'"t" cuprivire ceea ce privegte m?d:fl:Ale au aiuns la decizii importante in din anul 1974 privitoare la institufionaf* t u iu t'I"*pf" a"ci'ia vot universal direct) qi a contribuit alegerea purtu*".lliilu. irin Europene' Dar Consiliul la clarificare" p.liilii;irne a Uniunii

4r

t
4