Sunteți pe pagina 1din 3

Reflexele osteotendinoase sau miotatice constau in contractia brusca a unui muschi, ca raspuns la intinderea tendonului sau.

Aceste reflexe sunt monosinaptice. Receptorii sunt reprezentati de propioceptorii musculari-fusurile neuromusculare. Calea aferenta este asigurata de primul neuron senzitiv propioceptiv din ganglionul spinal si de prelungirile acestuia. Prelungirea dendritica lunga merge la periferie si se termina la nivelul receptorului. Prelungirea axonala scurta patrunde in maduva prin radacinile posterioare si se bifurca. O alta ramificatie face sinapsa cu neuronul motor din coarnele anterioare de aceeasi parte, inchizand arcul reflex miotatic, iar o alta ramificatie face sinapsa cu al II-lea neuron proprioceptiv din coarnele posterioare, de unde pleaca fasciculele spinocerebeloase. Centrul reflexului miotatic este chiar sinapsa dintre neuronal senzitiv si cel motor. Calea aferenta este axonul motor, iar efectorul este fibra musculara striata. Reflexele miotatice au rol in mentinerea tonusului muscular si al pozitiei corpului. usurile neuromusculare au o lungime de !-"# mm, contin cicrca "$ fibre intrafusale% "-! fibre centrale &cu sac nuclear' cu diametru si lungimi mai mari !-( fibre cu lant nuclear-)umatate din diametru si lungimi mai mici dispuse in lateral, capetele unindu-se la extremitatea fibrelor cu sac nuclear. ibrele intrafusale au putine striatii, cele cu ac neavand aproape deloc.

Reflexul de intindere.
Cea mai simpla manifestare a functiei fusului muscular este reflexul de intindere muscalara. Intinderea brusca a unui muschi stimuleaza fusurile, ceea ce determina contractia reflexa a fibrelor musculare scheletice mari ale muschiului alungit si ale muschilor sinergici adiacenti. ibra nervoasa propioceptiva de tip I cu originea la nivelul fusului muscular, patrunde la radacina posterioara a nervului spinal. O ramificatie a acestei fibre patrunde direct in cornul anterior al substantei cenusii medulare si face sinapsa cu motoneuroni anteriori care trimit fibre nervoase motorii eferente catre acelasi muschi ale carui fibre musculare fusale au fost stimulate. Aceasta este o cale monosinaptica care permite generarea unui semnal reflex ce revine cu cea mai mica intarziere posibila inapoi la muschi dupa excitatia fusului.. Reflexul de intindere poate fi impartit in doua componente% reflexul de intindere dinamic si reflexul de intindere static. Reflexul de intindere dinamic este declansat de impulsuri dinamice puternice, transmise de la terminatiile senzoriale primare ale fusurilor musculare, generate de intinderea sau relaxarea rapida a acestora. Acest reflex are rolul de a se opune variatiilor bruste ale lungimii musculare. Reflexul de intindere dinamic se epuizeaza la o fractiune de secunda dupa intinderea sau relaxarea muschiului la noua sa lungime, insa ulterior, un reflex de intindere static, mai slab, continua pentru o perioada lunga de timp. Acest reflex este declansat de semnale statice continue transmise de la nivelul receptorilor atat prin terminatii primare cat si prin terminatii secundare. Rolul reflexului static de intindere este de a mentine relativ constant gradul contractiei musculare, cu exceptia situatiilor in care sistemul nervos transmite o alta comanda. O functie deosebit de importanta a reflexului de intindere este capacitatea acestuia de a impiedica oscilatiile sau miscarile sacadate ale corpului. Aceasta este functia de atenuare, sau uniformizare.

Rolul fusului muscular Contractia fibrelor musculare intrafusale simultan cu fibrele musculare scheletice mari are efect dublu% in primul rand, impiedica modificarea lungimii regiunii receptor a fusului muscular in timpul contractiei intregului muschi. Astfel, coactivarea impiedica reflexul de fus muscular sa se opuna contractiei musculare. In al doilea rand, mentine la niveluri adecvate functia de atenuare a fusului muscular, indiferent de variatia lungimii musculare. *e exemplu, in cazul in care contractia sau relaxarea fusului muscular nu s-ar realiza simultan cu fibrele musculare mari, regiunea receptor a fusului ar fi uneori laxa si alteori prea intinsa, in nici una dintre aceste situatii nu ar opera in conditii optime pentru functionarea fusului +na dintre cele mai importante functii ale fusurilor musculare este stabilizarea pozitiei corpului in timpul actiunii motorii in tensiune. In acest scop, regiunea facilitatoare bulboreticulata si ariile asociate din trunchiul cerebral, transmit impulsuri excitatorii prin fibrele nervoase gamma spre fibrele musculare intrafusale ale fusurilor musculare. Acestea determina scurtarea capetelor fusurilor si intinderea regiunilor centrale cu rol de receptor, amplificand astfel semnalul generat de acestea. *aca fusurile localizate la nivelul ambelor parti ale unei articulatii sunt activate simultan, stimularea reflexa a muschilor scheletici corespunzatori creste, astfel incat acesti muschi actioneaza in mod antagonist la nivelul articulatiei.

Aplicatii clinice ale reflexului de intindere


,xamenul clinic al pacientului include verificarea integritatii reflexelor de intindere. -copul este determinarea gradului excitatiei de fond, sau a tonusului muscular asigurat de impulsurile transmise prin caile corticospinale. Reflexele pot fi declansate la nivelul oricarui muschi al corpului, prin percutia tendonului muscular sau chiar prin percutia corpului muscular. Cu alte cuvinte, intinderea brusca a fusurilor musculare este suficienta pentru activarea unui reflex de intindere dinamic. Reflexele musculare sunt utilizate de catre medicii neurologi pentru a evalua gradul de facilitare al centrilor medulari. Importanta reflexelor osteotendinoase consta din % Realizarea starii de semicontractie penrmanenta a musculaturii, respectiv tonusul muscular. .entinerea musculaturii la o lungime constanta in repaus .entinerea pozitiei corpului si a membrelor. Pentru realizarea unui astfel de reflex avem nevoie de un ciocan de reflexe cu care este lovit tendonul muschiului. -e percuta strict tendonul muschiului explorat si se obtine ca raspuns o simpla contactie musculara, fara deplasarea segmentului corespunzator sau se obtine o miscare, a carei amplitudine variaza. Pentru realizarea unei relaxari cat mai optime a musculaturii se poate executa una dintre manevrele de mai )os% ". Procedeul /,0*RA--I1 in care subiectul realizeaza o cantractie musculara intrun teritoriu situat la distanta de muschii examinati. Cel mai frecvent, subiectul este pus sa inclesteze mainile una de alta si sa exercite o tractiune divergenta aspura lor.

$. Procedeul hiperpneii &*RA2A0,-C+', in care subiectul executa miscari respiratorii ample si hiperpneice !. Intretinerea unei discutii in cadrul careia examinatorul pune intrebari asupra unor detalii anamnetice.

Exemple de reflexe a diferitilor muschi


Reflexul pectoral Reflexul scapulo-humeral Reflexul medio-pubian Reflexul bicipital Reflexul tricipital Reflexul stilo-radial Reflexul cubito-pronator Reflexul rotulian sau patellar Reflexul achilean