ACCIDENTE DE MUNCA SI BOLI PROFESIONALE

Scopul principal al securitatii si sanatatii in munca il constitue activitatea de prevenire a producerii accidentelor de munca sau imbolnavirilor profesionale. Reglementarile legale in acest domeniu sunt astfel stabilite incat sa apere viata, sanatatea si integritatea corporala a celor ce participa la realizarea procesului de munca. Securitatea muncii este in primul rand problema principala a managementului, dar ea cuprinde toate activitatile intreprinderii precum si pe toti salariatii care au obligatia sa participe activ la combaterea riscurilor, fiind preocupati in acelasi timp de imbunatatirea permanenta a conditiilor de munca. Orice salariat trebuie sa se simta responsabil pe tot parcursul procesului de munca de rolul sau in respectarea si aplicarea tuturor reglementarilor legale ce privesc securitatea si sanatatea in munca. Asigurarea securitatii si sanatatii in munca conduce in mod direct la imbunatatirea conditiilor de munca si are ca efect nu numai asigurarea bunastarii salariatilor ci si cresterea productivitatii muncii. Salariatii sanatosi vor avea o motivatie a muncii superioara, o satisfactie a slujbei mai mare si o contributie mai buna la realizarea produselor si serviciilor, favorizand in general calitatea vietii persoanelor si societatii. In tara noastra prin CONSTITUTIE- Legea fundamentala a Romniei, se specifica faptul ca:Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica a persoanelor sunt garantate. Pentru a se asigura rezultate bune si durabile in domeniul securitatii si sanatatii in munca, fiecare unitate trebuie sa-si dezvolte o startegie privind protectia muncii. Realizarea acestei strategii trebuie sa tina cont de urmatorii factori: 1. Factori de natura economica; 2. Factori de natura tehnica; 3. Factori de natura manageriala; 4. Factori de natura socio-umana; 5. Factori de natura juridica. Asigurarea unor conditii optime de munca nu se pot realiza decat prin urmatoarele 7 obiective:

1. Identificarea riscurilor la care sunt expusi lucratorii si reducerea acestora. 2. Identificarea si ordonarea masurilor de prevenire ce trebuie aplicate in functie de prioritati si costuri. 3. Formarea, instruirea si perfectionarea angajatilor in spiritul cerintelor securitatii si sanatatii in munca. 4. Prevenirea bolilor profesionale si a celor legate de profesie. 5. Prevenirea accidentelor de munca. 6. Prevenirea oboselii si cresterea capacitatii de munca. 7. Scaderea zilelor de incapacitate temporara de munca. Prin securitate in general se intelege o stare fara pericol. Securitatea muncii presupune absenta pericolelor de accidentare si imbolnavire profesionala in procesul de munca. Datorita constructiei si modului de functionare a sistemelor de munca , orice eveniment produs in interiorul acestora va afecta atat fiecare element, cat si sistemul in ansamblu. Rezulta ca se vor distinge patru consecinte asupra sistemului de munca: 1. Consecinte asupra executantului In cazul executantului victima, consecinta principala a producerii accidentului este afectarea capacitatii sale de munca, prin durere, stress, pierderea ei temporara sau definitiva, insotita de cele mai multe ori de diminuarea productivitatii individuale la reluarea activitatii, reducerea aptitudinilor profesionale, a calitatii muncii prestate diminuarea veniturilor si cheltuieli pentru asistenta medicala. Ceilalti participanti la proicesul de munca intrerupt prin accident sunt si ei afectati sub forma pierderii de timp in perioada imediat urmatoare evenimentului, prin reducerea productivitatii in timp ca urmare a neincrederii in siguranta conferita de locul de munca. ( Exemplu: caderi de la inaltime, proiectare de obiecte, etc.). 2. Consecinte asupra sarcinii de munca Consecinta directa o constitue neindeplinirea sarcinii de munca la timp sau indeplinirea necorespunzatoare a acesteia. 3. Consecinte asupra mijloacelor de productie Ca urmare a accidentelor de munca sau a incidentelor periculoase se pot produce deteriorari sau distrugeri de mijloace fixe, de materii prime sau materiale ( cazul exploziilor, incendiilor sau proiectare de corpuri sau obiecte). 4. Consecinte asupra mediului de munca Accidentele de munca pot afecta ambele categorii de mediu. Atat mediul fizic, dar mai ales mediul social. Mediul fizic este afectat numai daca se pierde controlul asupra microclimatului prin degajarea in atmosfera spatiului de lucru de substante nocive sau periculoase. Mediul social este

afectat prin stresul suportat de cei aflati la locurile de munca invecinate, de neincrederea in politica de securitatea muncii promovate de catre unitate. Accidentele si bolile profesionale sunt intr-o legatura indestructibila cu munca si ele intrerup sau incetinesc desfasurarea procesului de munca si afecteaza cel putin una din componentele sistemului de munca. Accidentele si bolile profesionale constau in lezarea componentei biologice a factorilor umani, in cursul desfasurarii unui proces de munca, lezare ce se poate produce neasteptat, brusc si violent in cazul accidentelor de munca sau intr-un interval mai mare de timp prin acumulare in organism a noxelor in cazul bolilor profesionale. Aceste fenomene se pot manifesta numai in cadrul unui proces de munca, in care omul apare ca executant al unei sarcini de munca cu ajutorul mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu de munca. Indiferent de natura procesului de munca, la realizarea oricarei activitati profesionale este necesar sa existe si sa intre in relatie intre ele cele patru elemente ale sistemului de munca. Accidentele de munca si bolile profesionale sunt rezultatul unor disfunctii a cel putin doua elemente ale sistemului de munca; Exemplu - executant sarcina de munca executant mijloc de productie

NOTIUNEA DE ACCIDENT DE MUNCA

Conform Legii nr.319/2006, accidentul este definit ca fiind vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin trei zile, invaliditate sau deces. Abaterile de la functionarea optima a sistemului de munca nu conduc intotdeauna la vatamarea organismului uman. Pentru a se produce vatamarea organismului uman este necesar ca abaterile sau dereglarile elementelor sistemului de munca sa se constitue intr-un lant cauzal, al carui ultima veriga sa fie intersectia dintre executant si agentul material care provoaca leziunea. Accidentul pentru a fi incadrat de munca, trebuie sa se produca intr-un moment si intr-un loc in care activitatea persoanei incadrate in munca sa se inscrie printre raporturile ce se stabilesc in exercitarea atributiilor prevazute in contractul de munca ( obligatii principale si secundare).

Accidentele mai pot fi incadrate de munca in urmatoarele situatii:

a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea angajatorului; b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv in cadrul unor activitati culturale, sportive, in tara sau in afara granitelor tarii, in timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini; c) accidentul survenit in cadrul activitatilor cultural-sportive organizate, in timpul si din cauza indeplinirii acestor activitati; d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru salvarea de vieti omenesti; e) accidentul suferit de orice persoana ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public si privat; f) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori in alt loc de munca organizat de acestia, in timpul programului de munca, si nu se datoreaza culpei exclusive a accidentatului; g) accidentul de traseu daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la domiciliul lucratorului la locul de munca organizat de angajator si invers; h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea unei sarcini de munca; i) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o alta persoana juridica sau fizica, pentru indeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normala de deplasare; j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, daca schimba imbracamintea personala, echipamentul individual de protectie sau orice alt echipament pus la dispozitie de angajator, daca se afla in baie ori in spalator sau daca se deplasa de la locul de munca la iesirea din intreprindere sau unitate si invers; k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc in locuri organizate de angajator, precum si in timpul si pe traseul normal spre si de la aceste locuri;

l) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoanele fizice romane, delegati pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelor tarii, pe durata si traseul prevazute in documentul de deplasare; m) accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari si servicii pe teritoriul altor tari, in baza unor contracte, conentii sau in alte conditii prevazute de lege, incheiate de persoane juridice romane cu parteneri straini, in timpul si din cauza indeplinirii indatoririlor de serviciu; n) accidentul suferit de cei ce urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau perfectionare a pregatirii profesionale, in timpul si din cauza efectuarii activitatilor aferente stagiului de practica; o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol, cutremur, inundatie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare), daca victima se afla in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu; p) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care indreptatesc presupunerea decesului acesteia; q) accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni. In situatiile mentionate la lit. g), h), i) si l), deplasarea trebuie sa se faca fara abateri nejustificate de la traseul normal si, de asemenea, transportul sa se faca in conditiile prevazute de reglementarile de securitate si sanatate in munca sau de circulatie in vigoare. Accidentele de munca se clasifica, in raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor accidentate, in: a) accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice; b) accidente care produc invaliditate; c) accidente mortale; d) accidente colective, cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in acelasi timp si din aceeasi cauza.

Elementele Accidentului de Munca

Pentru ca un accident sa fie incadrat de munca trebuie indeplinite urmatoarele patru conditii definitorii: 1. Vatamarea violenta a organismului uman 2. Timpul in care s-a produs accidentul 3. Locul in care s-a produs accidentul 4. Calitatea celui accidentat.

1.Vatamarea organismului
Vatamarea organismului , presupune o lezare a integritatii anatomice ce trebuie sa aiba o cauza exterioara, sa fie involuntara si violenta. Violenta presupune actiunea rapida a factorului extern asupra organismului, aceasta surprinzand victima care nu poate lua masuri de evitare tocmai datorita timpului scurt de producere (Exemple: atacul de cord; congestie cerebrala datorata caldurii excesive; intoxicatia acuta; autovatamarile). Clasificarea vatamarilor organismului Factorii care pot provoca vatamarea organismului sunt: a) Mecanici b) Termici c) Electrici d) Chimici e) Iradianti f) Combinati. a) Vatamarile mecanice se prezinta sub forma contuziilor, plagilor, leziunilor si fracturilor

cauzate de diverse corpuri in miscare, de suprafete periculoase de deplasare, de obiecte ascutite sau taioase, suprafete dure sau de animale sau plante periculoase (Exemple). b) Vatamarile termice sunt determinate de arsuri sau de contactul victimei cu flacara

deschisa, obiecte fierbinti, radiatii calorice sau temperatura ridicata din spatiul de lucru (Exemple). c) Vatamarile electrice se datoreaza trecerii prin organism a unui curent electric de o anumita

tensiune si intensitate, ce provoaca de regula contractia muschilor si arsuri ale pielii (marca electrica). (Exemple si modul in care se acorda primul ajutor). d) Vatamarile chimice se manifesta sub forma intoxicatiilor acute provocate de substante

toxice sau sub forma de arsuri chimice cauzate de substante caustice. (Exemple). e) Vatamarile prin iradiere sunt datorate expunerii organismului la radiatii neionizate, cum

sunt, radiatiile ultraviolete, infrarosu apropiat, campuri electrice, campuri magnetice sau campuri electromagnetice. (Exemple). f) Vatamarile combinate sunt produse de mai multi factori de natura diferita.

2. Timpul in care se produce accidentul

Din punct de vedere al timpului, accidentul poate fi incadrat de munca daca se produce in urmatoarele situatii:

a) In timpul procesului de munca. b) In timpul indeplinirii indatoririlor de servici, inclusiv in afara programului obisnuit de lucru (Exemple). c) Inainte de inceperea si dupa incetarea lucrului. d) In timpul pauzelor ce au loc pe perioada programului de lucru. e) In timpul deplasarii de la serviciu la domiciliu, de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea indatoririlor de servici. f) In timpul programului de lucru pentru activitati ce nu au legatura cu procesul muncii, daca evenimentul s-a produs la un loc de munca. g) In timpul indeplinirii practicii profesionale pentru studenti, elevi si ucenici sau a vizitelor organizate in scop profesional.

3.Locul producerii accidentului

Prin loc de munca se intelege un loc destinat sa cuprinda posturi de lucru,situat in cladirile intreprinderii si/sau unitatii,inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii. Pentru ca un accident oarecare sa fie incadrat de munca acesta trebuie sa se produca la un loc de munca. Legea nr.319/2006, accepta ca accident de munca si evenimentele produse pe traseul de deplasare de la locul de munca la domiciliu si invers, daca se incadreaza in timpul considerat suficient parcurgerii acestuia, cat si accidentele de circulatie produse in indeplinirea indatoririlor de serviciu.

4.Calitatea celui accidentat

In conformitate cu Legea nr.319/2006 se disting doua categorii de persoane: a.Lucrator- Persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, incusiv studentii, elevii in perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca, cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice. b.Alti participanti la procesul de munca-Persoane aflate in intreprindere si/sau unitate,cu permisiunea angajatorului,in perioada de verificare prealabila a aptitudinilor profesionale in vederea angajarii, persoane care presteaza activitati in folosul comunitatii sau activitati in regim de voluntariat, precum si someri pe durata participarii la o forma de pregatire profesionala si persoane care nu au contract individual de munca incheiat in forma scrisa si pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba.

BOLILE PROFESIONALE
Bolile profesionale sunt afectiuni ale organismului, dobandite ca urmare a participarii la realizarea unui proces de munca, afectiuni cauzate de factori nocivi fizici, chimici biologici sau biomecanici caracteristici locului de munca, precum si suprasolicitarea diferitelor aparate si sisteme ale organismului in procesul de munca. Sunt consiiderate, deasemenea, boli profesionale afectiunile sufrite de elevi, studenti, ucenici sau personal care lucreaza in perioada de proba si in timpul efectuarii practicii profesionale daca s-au produs din cauza factorilor nocivi caracteristici locului de munca. Bolile legate de profesie sunt boli cu determinare multifactoriala din care numai unii factori sunt de natura profesionala. Pentru a fi incadrata ca boala profesionala, o afectiune a organismului trebuie sa indeplineasca urmatoarele trei conditii: 1. Sa decurga din exercitarea unei meserii sau profesii. 2. Sa fie provocata de factori de risc, caracteristici locului de munca sau de suprasolicitare. 3. Actiunea factorilor de risc asupra organismului sa fie de lunga durata ( Exemple). Pentru ca o noxa din mediul de munca sa fie recunoscuta ca factor etiologic al unei boli profesionale, trebuie sa existe dovada unei relatii cantitative dintre doza noxei respective absorbita de organism si efectul produs asupra acestuia. In functie de natura factorului de risc care le-a generat bolile profesionale se clasifica in urmatoarele grupe: 1. Intoxicatii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substante toxice ( exemple). 2. Pneumoconioze provocate de inhalarea pulberilor netoxice ( ex. astm bronsic pulberi de faina, pulberi de lemn, minerale, etc.). 3. Boli prin expunere la energia radianta ( ex. radiologia). 4. Boli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta. 5. Alergii profesionale (ex. detergenti, parfumuri, hidrocarburi, pesticide, etc.). 6. Cancerul profesional (ex. azbestul). 7. Dermatoze profesionale. 8. Boli infectioase si parazitare (ex. activitatea sanitara, contactul cu animale bolnave, etc.). 9. Boli prin suprasolicitare (ex. stresul). In functie de timpul de expunere la actiunea factorului de risc pot fi boli cronice provocate de doze relativ mici, dar care actioneaza pe timp indelungat asupra organismului si boli acute generate de

o expunere de scurta durata la actiunea factorilor de risc, dar la doze mari (ex. Pancreatite datorate noxelor). Functie de modul de actiune al factorului de risc asupra organismului sunt boli cu actiune generala ce afecteaza intregul organism si boli cu actiune locala ce afecteaza un aparat sau un organ.

COMUNICAREA EVENIMENTELOR
Prin eveniment se intelege o intamplare importanta, un fapt de mare insemnatate, un fenomen local si instantaneu in afara normalului. Evenimentul se refera la orice accident care a condus la deces sau vatamari ale organismului,produs in timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune Prin INCIDENT PERICULOS se intelege evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unor activitati sau a unui echipament de munca sau din comportamentul neadecvat al factorului uman, care nu a afectat lucratorii, dar ar fi fost posibil sa aiba asemenea urmari sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa produca pagube materiale. Orice eveniment trebuie sa fie comunicat, de indata angajatorului, comunicare ce va fi facuta de conducatorul locului de munca sau de oricare alta persoana care are cunostinta de producerea acestuia. Angajatorul are obligatia sa comunice evenimentele, de indata, dupa cum urmeaza : a) inspectoratelor teritoriale de munca, toate evenimentele. b) Casei judetene de pensii, accidentele de munca si bolile profesionale. c) Organelor de urmarire penala, accidentele mortale, colective si incidentele periculoase, dupa caz. d) Orice medic, inclusiv medicul de medicina a muncii aflat intr-o relatie contractuala cu angajatorul, va semnala obligatoriu suspiciunea de boala profesionala sau legata de profesiune, depistata cu prilejul prestatiilor medicale. Semnalarea se efectueaza catre autoritatea de sanatate publica teritoriala, de indata la constatarea cazului. In cazul avenimentelor produse ca urmare a interventiilor de salvare de vieti omenesti sau prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public si privat, acesta se comunica la Primaria pe raza careia s-a produs. Politia rutiera va anunta I.T.M. ul din judetul respectiv in cazul accidentelor de circulatie in care sunt implicate persoane care indeplineau sarcin de serviciu. Serviciile politiei rutiere vor transmite
9

angajatorilor, in termen de 5 zile de la data solicitarii, un exemplar al procesului verbal de constatare la fata locului. Daca printre victimele evenimentului se afla si lucratori ai altor angajatori, evenimentul va fi comunicat si angajatorilor acestora de catre angajatorul la care sa produs evenimentul. Accidentele mortale, cu vatamari grave si cele colective, indiferent daca indeplinesc ori nu conditiile unui accident de munca, cazurile de persoane date disparute si incidentele periculoase vor fi communicate de indata la I.T.M.-ul pe teritoriul caruia s-a produs si daca este cazul la I.T.M.-ul pe teritoriul caruia iasi are sediul persoana juridica la care a fost angajata victima cat si la organele de urmarire penala. Informatiile obligatorii ce vor fi communicate sunt: denumirea unitatii la care sa produs evenimentul si codul CAEN (daca este cazul numele angajatorului la care este angajat accidentatul) adresa si numar telefon ale angajatorului. locul producerii evenimentului data si ora producerii evenimentului datele de identitate ale accidentatului (nume, prenume, varsta, stare civila, profesie, vechime in munca si vechime la locul de munca) imprejurarile si cauzele prezumtive consecintele accidentului numele si functia persoanei care comunica cine comunica evenimentul data comunicarii. Unitatea sanitara cu paturi la care a fost internat accidentatul.

Angajatorul va lua masurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultata din producerea evenimentului, pana la primirea acordului din partea organelor care efectueaza cercetarea, cu exceptia cazurilor in care mentinerea acestei stari ar genera producerea altor evenimente, ar agrava starea accidentatilor sau ar pune in pericol viata lucratorilor si a celorlalti participanti la procesul muncii. In situatia in care este necesar sa se modifice starea de fapt rezultata din producerea evenimentului, se vor face, schite sau fotografii ale locului unde s-a produs, se vor identifica si se vor ridica orice obiecte care contin sau poarta o urma a evenimentului, ce vor fi predate organelor de cercetare. Pentru orice modificare a starii de fapt rezultata din producerea evenimentului, angajatorul va consemna pe proprie raspundere, intr-un proces verbal, toate modificarile efectuate dupa producera evenimentului.

10

La solicitarea organelor care efectueaza cercetarea evenimentului, unitatea sanitara care acorda asistenta medicala de urgenta se va pronunta in scris cu privire la diagnosticul provizoriu,in termen de maximum 3 zile lucratoare de la primirea solicitarii. Unitatea sanitara va lua masuri pentru recoltarea imediata a probelor de laborator, in vederea determinarii alcoolemiei sau a starii de influienta a produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora, urmand sa comunice rezultatul determinarilor specifice in termen de 5 zile lucratoare de la obtinerea acestora Accidentele grave si incidentele periculoase se comunica de indata prin fisa operativa la Inspectia Muncii si Prefectura de catre I.T.M.-ul pe teritoriul caruia s-a produs evenimentul, indiferent daca sunt sau nu intrunite conditiile unui accident de munca.

CERCETAREA EVENIMENTELOR
Cercetarea oricarui eveniment este obligatorie, indiferent daca intruneste sau nu conditiile unui accident de munca. Caracterul unui accident se stabileste numai in urma cercetarii de catre organele abilitate. Obligatia efectuarii cercetarii revine dupa cum urmeaza: a) unitatii social economice in cazul accidentelor care se soldeaza cu incapacitate temporara de munca. b) Inspectoratelor teritoriale de munca , in cazul accidentelor urmate de invaliditate declarata, a vatamarilor grave, cele mortale sau colective (cel putin trei accidentati). c) Inspectia Muncii in cazul accidentelor colective generate de evenimente deosebite (avarii, explozii, etc.). Cercetarea accidentelor are ca scop stabilirea imprejurarilor si cauzelor care au condus la producerea acestora, a reglementarilor legale incalcate, a raspunderilor si masurilor ce se impun a fi luate, pentru prevenirea producerii altor cazuri similare si respectiv pentru determinarea caracterului acestor accidente. Cercetarea se face imediat dupa comunicare. Cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporara de munca se efectueaza de catre angajatorul la care s-a produs evenimentul. Angajatorul are obligatia sa numeasca de indata, prin decizie scrisa, comisia de cercetare a evenimentului. Comisia de cercetare a evenimentului va fi compusa din cel putin 3 persoane; una dintre acestea trebuie sa fie lucrator desemnat, reprezentant al serviciului intern sau reprezentant al serviciului extern, cu pregatire de nivel superior.
11

Persoanele numite de catre angajator in comisia de cercetare a evenimentului trebuie sa aiba pregatire tehnica corespunzatoare si sa nu fie implicate in organizarea si conducerea locului de munca unde a avut loc evenimentul si sa nu fi avut o responsabilitate in producerea evenimentului. Daca in eveniment sunt impicate victime cu angajatori diferiti,comisia de cercetare numita de angajatorul la care s-a produs evenimentul, vor fi nominalizate si persoane numite prin decizie scrisa de catre ceilalti angajatori. Angajatorul care nu dispune de personal competent, trebuie sa asigure cercetarea apeland la servicii externe de prevenire si protectie. Persoanele imputernicite, sa efectueze cercetarea evenimentului au dreptul sa ia declaratii scrise, sa preleveze probe necesare cercetarii, sa solicite sau sa consulte orice acte ori documente ale angajatorului, iar acesta este obligat sa le puna la dispozitie in conditiile legii. Pentru cercetarea evenimentelor se pot solicita experti sau specialisti, care sa efectueze expertize tehnice, iar acestia trebuie sa raspunda solicitarii. Cheltuielile aferente efectuarii expertizelor se suporta de catre angajatorul la care a avut loc evenimentul sau care se face raspunzator de organizarea activitatii in urma careia s-a produs evenimentul. Cercetarea evenimentului urmat de incapacitate temporara de munca se va incheia in cel mult 5 zile lucratoare de la data producerii. Fac exceptie situatii cum ar fi cele in care este necesara prelevarea de probe ori efectuarea de expertize, pentru care se poate solicita in scris, argumentat si in termen, la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs evenimentul, prelungirea termenului de cercetare. Cercetarea evenimentelor care au antrenat deces, invaliditate evidenta, accident colectiv sau situatie de persoana data disparuta, precum si cercetarea incidentelor periculoase se vor incheia in cel mult 10 zile lucratoare de la data producerii acestora. Procesul verbal de cercetare a evenimentului trebuie sa contina urmatoarele capitole: a) Data ncheierii procesului-verbal; b) Numele persoanelor care efectueaz cercetarea i calitatea acestora, cu indicarea documentului potrivit cruia sunt ndreptite s efectueze cercetarea, precum i instituia unde lucreaz; c) Perioada de timp i locul n care s-a efectuat cercetarea; d) Obiectul cercetrii; e) Data (ziua, luna, anul) i ora producerii evenimentului (daca este cazul, data decesului); f) Locul producerii evenimentului; g) Datele de identificare a persoanei juridice sau fizice la care s-a produs evenimentul, activitatea principal desfurat de aceasta i, dac este cazul, datele de identificare a persoanei juridice la care a fost ncadrat accidentatul;
12

h) Datele de identificare a accidentatului cu urmatoarele precizari: - Numele si prenumele - Cetenia - Vrsta - Starea civil- numrul de copii minori - Domiciliul - Locul de munc la care este ncadrat - Profesia de baz - Ocupaia n momentul accidentrii - Vechimea n munc, n funcie sau n meserie i la locul de munc i) Descrierea detaliat a locului, echipamentului de munca, a mprejurrilor i modului n care s-a produs evenimentul ( constatari facute la fata locului, declaratia accidentatului, a conducatorului unitatii si a locului de munca, declaratiile martorilor si verificarea oricaror acte necesare stabilirii imprejurarilor); j) Urmrile evenimentului sau urmrile suferite de accidentat; k) Cauzele producerii evenimentului, cu trimitere la reglementrile legale n vigoare, nclcate, preciznd actele normative nerespectate, cu redarea integral a textului acestora. l) Alte cauze care au concurat la producerea evenimentului; m) Alte constatari facute cu ocazia cercetarii evenimentului; n) Persoanele rspunztoare de nclcarea reglementrilor legale cu trimitere la actele normative i la articolele nclcate; o) Sanciunile contravenionale aplicate, cu precizarea prevederilor legale nclcate i, dup caz propuneri pentru sanciuni administrative sau disciplinare; p) Propuneri pentru cercetare penala ; q) Caracterul accidentului ; r) Angajatorul care inregistreaza accidentul de munca sau incidentul periculos; s) Msurile pentru prevenirea altor evenimente similare i persoanele responsabile pentru realizarea acestora; t) Termenul de raportare la I.T.M privind soluionarea deficienelor; u) Numrul de exemplare n care s-a ncheiat procesul-verbal de cercetare i repartizarea acestora; v) Numele si semnturile persoanelor care au efectuat cercetarea; w) Avizul inspectorului-sef adjunct SSM x) Viza conductorului institutiei care a efectuat cercetarea. Procesul verbal de cercetare se intocmeste:

13

a) In trei exemplare in cazul accidentului urmat de incapacitate temporara de munca ( 1ex. la C.J.P.; 1 ex. la I.T.M. si 1 ex. la dosarul de cercetare ). b) In CINCI exemplare in cazul accidentului urmat de invaliditate (1ex. la P.J. la care s-a produs accidentul, 1 ex. la dosarul inaintat organului de urmarire penala,1 ex. la I.T.M. care a facut cercetarea 1 ex. La Inspectia Muncii si 1 ex. la C.J.P.). c) In cinci exemplare in cazul accidentului mortal (1ex. la persoana la care s-a produs accidentul, 1 ex. la dosarul inaintat organului de urmarire penala,1 ex. la I.T.M. care a facut cercetarea, 1ex. la Inspectia Muncii si 1 ex. la C.J.P.).( In cazul in cand accidentul va fi inregistrat de alta persoana decat cea la care s-a produs accidentul, un exemplar va fi trimis si acesteia). d) In cazul incidentului periculos procesul verbal se va intocmi in cinci exemplare ( 1 ex. La organul de urmarire penala,1ex. la persoana la care s-a produs incidentul, 1 ex. la dosar,1 ex. la I.T.M. care a facut cercetarea si 1ex. la Inspectia Muncii). In cazul evenimentelor care nu au fost comunicate si cercetate, dar persoana vatamata prezinta un certificat medical cu cod accident de munca , lucratorul desemnat, reprezentantul serviciului intern sau reprezentantul serviciului extern va solicita acesteia o declaratie scrisa privind modul si imprejurarile in care s-a produs evenimentul. Cu prilejul cercetarii evenimentelor se intocmeste un dosar de cercetare ca va cuprinde: a)Opisul actelor aflate n dosar; b)Procesul-verbal de cercetare; c)Nota de constatare la fata locului, incheiata imediat dupa producerea evenimentului de catre inspectorul de munca, sau lucatorul desemnat (reprezentant al serviciilor de prevenire si protectie) si semnata de catre angajator, care va cuprinde precizari privind pozitia victimei,starea echipamentului individual de protectie, a echipamentelor de munca, modul de functionare al dispozitivelor de protectie, inchiderea fisei individuale de instructaj, prin barare si semnatura, ridicarea de probe sau documente. d)Schie si fotografii referitoare la eveniment; e)Declaraia accidentatului ( cazul itm sau inv.); f)Declaraiile martorilor i ale oricror persoane care pot contribui la elucidarea mprejurrilor si a cauzelor reale ale producerii evenimentului; g)Copii de pe actele i documentele necesare pentru elucidarea mprejurrilor i a cauzelor reale ale evenimentului; h)Copii ale certificatului constatator sau oricaror alte autorizatii in baza carora angajatorul isi desfasoara activitatea; i)Copii ale fisei de expunere la riscuri profesionale si ale fisei de aptitudine; j)Copii ale contractelor individuale de munca ale victimelor;
14

k)Fisa individuala de instructaj; l)Concluziile raportului de constatare medico-legal, n cazul accidentului mortal; m)Copie a hotararii judecatoresti prin care se declara decesul in cazul persoanelor date disparute; n)Copie a certificatelor de concediu medical, in cazul accidentului urmat de incapacitate temporara de munca; o)Copia deciziei de invaliditate, n cazul accidentului cu incapacitate permanenta; p)Actul emis de unitatea sanitar care a acordat asisten medical de urgen din care sa rezulte data, ora cand accidentatul s-a prezentat pentru consultatie si diagnosticul in cazul accidentelor de traseu; q)Copia procesului-verbal de cercetare la faa locului, ncheiat de serviciile poliiei rutiere, n cazul accidentelor de circulaie pe drumurile publice; Dosarul va mai cuprinde, dupa caz, urmatoarele documente: a) Copie a autorizatiei, in cazul in care victima desfasura o activitate care necesita autorizare; b) Copie a diplomei, adeverintei sau certificatului de calificare al victimei; c) Acte de expertiza tehnica; d) Acte doveditoare, emise de organe autorizate, din care sa se poata stabili locul, data si ora producerii evenimentului sau sa se poata justifica prezenta victimei in acel loc; e) Documente din care s rezulte c accidentatul ndeplinea ndatoriri de serviciu; f) Corespondenta cu alte institutii in vederea obtinerii actelor solicitate; g) Adresele de prelungire a termenelor de cercetare; h) Actul medical emis de unitatea sanitara care a acordat asistenta medicala de urgenta, din care sa rezulte diagnosticul la internare si la externare; i) Procesul-verbal incheiat dupa producerea evenimentului, daca este cazul; j) Formularul pentru inregistrarea accidentului de munca denumit FIAM. Dosarul de cercetare, intocmit de comisia numita de catre angajator, se inainteaza pentru verificare si avizare la I.T.M.-ul pe raza caruia s-a produs evenimentul, in termen de 5 zile lucratoare de la finalizarea cercetarii. Inspectoratul teritorial de munca va analiza dosarul, va aviza si va restitui dosarul in cel mult 7 zile lucratoare de la data primirii; In cazul in care inspectoratul teritorial de munca constata ca cercetarea nu a fost efectuata corespunzator, poate dispune completarea sau refacerea dosarului si a P.V. de cercetare. Comisiade cercetare va completa dosarul sau va reface P.V. cercetare in termen de 5 zile lucratoare de la data primirii dosarului.

15

Dosarul de cercetare a evenimentelor se va intocmi astfel: 1. Intr-un exemplar pentru accidentele urmate de i.t.m. si se pastreaza in arhiva persoanei juridice; 2. In doua exemplare pentru accidentele mortale, cele colective si cele care produc invaliditate confirmata prin decizie din care originalul se inainteaza organelor de urmarire penala iar un exemplar se pastreaza la I.T.M.; 3. In trei exemplare pentru evenimentele deosebite cercetate de Inspectia Muncii; 4. Intr-un exemplar pentru incidentele periculoase care se pastreaza la I.T.M.; 5. In cazul in care faptele ce au generat accidentul urmat de I.T.M., inclusiv vatamarea grava sau incidentele periculoase au fost comise in astfel de conditii, incat potrivit legii sa fie considerate infractiuni, dosarul se intocmeste in doua exemplare, originalul fiind inaintat organelor de urmarire penala. Dosarul de cercetare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : a) filele dosarului sa fie numerotate, semnate de inspectorul care a efectuat cercetarea sau de membrii comisiei de cercetare, numita de angajator, si stampilate cu stampila inspectoratului sau a angajatorului ; b) numarul total de file continut de dosarul de cercetare si numarul de file pentru fiecare document anexat la dosar sa fie mentionate in opis ; c) fiecare document, cu exceptia procesului-verbal de cercetare, sa fie identificat in dosarul de cercetare ca anexa ; d) paginile si spatiile albe sa fie barate ; e) schitele referitoare la eveniment, anexate la dosar, sa fie insotite de explicatii; f) fotografiile referitoare la eveniment sa fie clare si insotite de explicatii; g) formularul pentru declaratie sa fie conform modelului prevazut in anexa nr. 14; h) declaratiile aflate la dosar sa fie tehnoredactate, pentru a se evita eventualele confuzii datorate scrisului ilizibil, certificate ca fiind conforme cu originalul si semnate de catre inspectorul care a efectuat cercetarea sau de catre unul dintre membrii comisiei de cercetare.

Metodologia de efectuare a cercetarii evenimentului

Cercetarea evenimentelor reprezinta un punct sensibil in activitatea de securitate si sanatate in munca sub urmatoarele trei aspecte: 1. Prin rolul pe care-l poate avea in stabilirea disfunctiilor care au provocat evenimentul si a caror mentinere pot conduce la producerea altor evenimente din cauze similare;
16

2. Prin stabilirea masurilor necesare pentru realizarea securitatii muncii in unitate; 3. Prin contributia la perfectionarea modelarii teoretice a fenomenului accidentarii. Metoda de cercetare a evenimentelor trebuie sa raspunda urmatoarelor 5 cerinte esentiale: 1. Sa contribuie la mai buna cunoastere a naturii fenomenului accidentarii. 2. Jalonarea unor cai de urmat in analiza accidentelor care sa contribue la evitarea greselilor si omisiunilor. 3. Stabilirea cat mai corecta a persoanelor raspunzatoare de producerea evenimentelor, pornindu-se de la cunoasterea cauzelor reale ale acestora. 4. Fundamentarea temeinica a masurilor de prevenire. 5. Asigurarea corectitudinii datelor ce se comunica forurilor abilitate. Complectarea anumitor parti ale procesului verbal de cercetare ale evenimentelor ( persoane implicate, locul si data producerii) se limiteaza la comunicarea informatiilor primite. Insa la descrierea detaliata a locului, echipamentului tehnic si imprejurarilor in care s-a produs accidentul, la stabilirea cauzelor reale si masurile de securitatea muncii ce au fost incalcate, activitatea de cercetare, comporta o informare directa pe baza declaratiilor martorilor, ale accidentatului (cand este posibil) determinari, masuratori si expertize. Hotaratoare este reconstituirea imaginii reale a evenimentului, lantul cauzal, estimarea deficientelor, deductia si verificarea corectitudinii ei. Pentru realizarea acestei activitati laborioase trebuie intrunite 3 conditii: 1. Ancheta sa se faca imediat dupa eveniment chiar la locul unde s-a produs. 2. Culegerea informatiilor si prelucrarea lor dupa ce s-au cules maxim posibil de date. 3. Culegerea informatiilor sa se faca cu obiectivitate de catre persoane care cunosc bine procesul de munca.

Stabilirea imprejurarilor si cauzelor care au condus la producerea evenimentului

Evenimentul se produce de regula din cauza unor lipsuri sau defecte ale mijloacelor de productie sau mediului de munca, de la deficiente in repartizarea sarcinii de munca, in indrumarea si supravegherea lucratorilor ce se termina cu provocarea leziunii. In descrierea evenimentului si in relevarea cauzelor se impune respectarea ordinii in care s-a desfasurat evenimentul. Analiza cauzelor trebuie sa inceapa in aval, respectiv de la cauzele finale care au provocat leziunea, procedand in continuare la stabilirea cauzelor din amonte ( cauze favorizante). Pentru ca un accident sa se produca este necesar sa se imbine doua cauze principale una de natura umana si cealalta proprie mijloacelor de productie sau mediului de munca.
17

Raspunderea pentru producerea unui accident se atribuie indiferent de nivelul ierarhic, tuturor factorilor implicati atat din sistemul de munca cat si legat de proiectarea si executia mijloacelor de productie si mediul de munca din afara acestuia.

Stabilirea prevederilor legale de securitatea muncii care au fost incalcate

La identificarea unei cauze de producere a accidentului se consemneaza articolele incalcate din norme cu reproducerea integrala a textului acestora. Incalcarea normelor, presupune vinovatie pentru una din cauzele care au determinat producerea accidentului.

Stabilirea persoanelor raspunzatoare de producerea evenimentului

In principiu nu poate exista vinovatie decat pentru cauzele initiale. Desi pot aparea incalcari ale normelor de securitate si sanatate in munca in oricare din fazele dinamicii accidentului de munca: constituirea situatiei de accidentare,desfasurarea situatiei si declansarea accidentului, de regula vinovatia este legata numai de prima dintre ele. Uneori cauzele initiale sunt de natura unor vicii ascunse, caz in care acestea au un caracter provizoriu, urmand a fi elucidate prin expertize.Cand cauzele initiale sunt cauze directe, sau deficiente de conducere operativa a procesului de munca stabilirea vinovatilor se face usor. Exista si cazuri rare in care vinovatia producerii accidentului nu se poate atribui nimanui.

Stabilirea masurilor pentru prevenirea altor evenimente similare

Unul din principalele scopuri ale activitatii de cercetare a accidentului de munca este in ultima instanta prevenirea repetarii acestora sau a altor evenimente similare. Masurile dispuse in urma cercetarii, nu stabilesc cum trebuie facut, ci ce trebuie facut, se stabilesc termenele de realizare si se nominalizeaza persoanele raspunzatoare. Prevenirea se realizeaza prin urmatoarele masuri: -interzicerea functionarii locului de munca ; -gasirea de solutii tehnice noi si aplicarea lor ; -completarea sau perfectionarea instructiunilor sau a actelor normative -organizarea si controlul conducerii procesului de productie -eliminarea posibilitatilor ca eroarea umana sa devina cauza -restructurarea procesului de productie prin scoaterea executantilor in afara zonei periculoase

18

Masurile dispuse nu au numai rolul de a preveni repetarea accidentului ci si de a contribui la perfectionarea activitatii de securitate si sanatate in munca.Realizarea acestora va tine cont de posibilitatile existente, eficienta scontata si eficienta economica.

INREGISTRAREA ACCIDENTELOR DE MUNCA

Inregistrare-procedura de inscriere intr-un sistem de evidenta a iformatiilor referitoare la un eveniment sau boala profesionala. Inregistrarea accidentelor de munca si a incidentelor priculoase se face in baza procesului verbal de cercetare de catre persoana juridica la care s-a produs evenimentul. La nivelul persoanei juridice inregistrarea se face si la accidentul usor, in baza procesului verbal intocmit de catre comisia de cercetare. Criteriul principal de inregistrare al accidentului il constituie raportul de munca cu victima. De regula va inregistra accidentul unitatea al carui salariat este accidentatul, unitate care avea obligatia sa-i asigure instructajul de protectia muncii asupra riscurilor profesionale ale activitatii prestate intr-un loc determinat si sa-i asigure protectia impotriva lor. Pentru alte situatii accidentele de munca se inregistreaza astfel : a) accidentul produs pe teritoriul unei persoane juridice sau fizice alta decat la care este incadrata victima in timpul prestarii unor servicii pe baza de contract, comanda sau alte forme legale incheiate, se inregistreaza potrivit cauzelor prevazute in acest sens in documentele incheiate. In situatia in care documentul incheiat nu prevede clauze si in acest sens sau clauzele nu sunt suficient de acoperitoare pentru toate situatiile, accidentul se inregistreaza de catre persoana juridica sau fizica raspunzatoare de conducerea si/sau organizarea activitatii la care s-a produs evenimentul. b) accidentul produs in timpul prestarii unor servicii pe baza de comanda, la domiciliul clientului se inregistreaza de catre persoana juridica sau fizica la care a fost/ este angajata victima. c) accidentul suferit de catre o persoana aflata in indeplinirea indatoririlor de serviciu, pe baza de delegatie pe teritoriul unei persoane juridice/ fizice, se inregistreaza de catre angajatorul raspunzator de conducerea sau organizarea activitatii care a avut ca urmare producerea accidentului. d) accidentele suferite de elevi, studenti si ucenici, in timpul desfasurarii practicii profesionale, se efectueaza de catre persoana juridica sau fizica la care se efectueaza practica. e) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public pe teritoriul altor tari se inregistreaza de persoana juridica romana la care a fost sau este angajat accidentatul.

19

f) accidentul suferit de catre o persoana in cadrul activitatilor cultural- sportive, in timpul si din cauza indeplinirii acestor activitati, se inregistreaza de catre institutia organizatoare a actiunii respective. g) accidentul produs ca urmare a unei actiuni intreprinse de catre o persoana din proprie initiativa, pentru salvarea de vieti omenesti sau pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol ce ameninta avutul public sau privat, se inregistreaza de persoana juridica sau fizica la care s-a produs evenimentul. In accidentul de aceasta natura, produs in afara teritoriului unei persoane juridice sau fizice si care nu are nici o legatura cu aceasta, inregistrarea se face de primaria pe raza careia s-a produs. h) accidentul de traseu sau de circulatie se inregistreaza de catre persoana juridica sau fizica la care a fost/ este angajata victima. i) acidentul produs in afara teritoriului unei persoane juridice sau fizice la care este angajata victima, ca urmare a neluarii unor masuri de securitate (locuri periculoase nesemnalizabile, gropi, canale, drumuri neintretinute, conductori electrici neizolati) , se inregistreaza de persoana juridica sau fizica care a creat sau este raspunzatoare de existenta pericolului. j) accidentul suferit de insotitorii de incarcaturi, angajati ai unor persoane juridice care potrivit legii sunt obligate sa delege insotitori pentru astfel de incarcaturi, pe mijloace de transport ce nu le apartin, se va inregistra de persoana juridica sau fizica raspunzatoare de organizarea activitatii la care s-a produs accidentul. k) accidentul suferit de persoanele aflate la cursurile de reconversie, in timpul si din cauza activitatilor de instruire (practica), se inregistreaza de persoana juridica sau fizica unde se efectueaza practica. l) pentru unele situatii neprevazute in prezentele reglementari cu privire la inregistrarea accidentelor de munca, I.T.M. va stabili modul de inregistrare in cauza. Disparitia unei persoane in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care indreptatesc presupunerea decesului acesteia, se inregistreaza ca accident mortal, dupa un an de zile, respectiv dupa emiterea hotararii judecatoresti, conform prevederilor legale, prin care este declarat decesul. Data inregistrarii si deci a luarii in evidenta, a accidentului de munca mortal mentionat mai sus coincide cu data inscrisa in hotararea judecatoreasca. Persoana juridica sau persoana fizica la care a fost angajat disparutul va comunica imediat data si numarul hotararii judecatoresti la I.T.M. pentru a fi inregistrat. Accidentul de munca urmat de invaliditate se va inregistra pe baza procesului verbal de cercetare intocmit de I.T.M., dupa emiterea deciziei de incadrare a victimei intr-un grad de invaliditate, de catre comisia de expertiza medicala.
20

Contestatiile privind inregistrarea accidentelor de munca se face la M.M.S.F.E.S., care este forul administrativ care decide in acest sens. In baza procesului- verbal de cercetare intocmit de persoanele imputernicite prin lege, angajatorul la care se inregistreaza accidentul va completa FIAM. FIAM se completeaza pentru fiecare persoana accidentata in cate 4 exemplare care se inainteaza spre avizare dupa cum urmeaza: a) Inspectoratului teritorial de munca care a avizat dosarul de cercetare intocmit de comisia angajatorului, in termen de 3 zile lucratoare de la primirea avizului. b) Inspectoratului teritorial de munca care a efectuat cercetarea, in termen de 3 zile lucratoare de la primirea procesului-verbal de cercetare. Verificarea si avizarea FIAM de catre inspectoratul teritorial de munca se fac in termen de 5 zile lucratoare de la primirea formularului. Angajatorul la care se inregistreaza accidentul anexeaza FIAM la dosarul sau la procesul-verbal de cercetare si distribuie celelalte exemplare la persoana accidentata, inspectoratul teritorial de munca si asiguratorul pe raza caruia isi are sediul social, domiciliul sau resedinta. Angajatorul va tine evidenta evenimentelor in : a) Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca conform anexei nr. 15. b) Registrul unic de evidenta a incidentelor periculoase conform anexei nr. 16. c) Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca ce au ca urmare i.t.m. mai mare de 3 zile de lucru conform anexei 18. In acest registru se va tine evidenta accidentatilor in munca pentru care perioada de i.t.m. este de minim 4 zile de lucru fara a lua in calcul ziua producerii.

21