Nanasi Laura Leventia Estera 43 A

Palataul Schonbrunn- arhitectura spatiului interior

Povestea Palatului Schonbrunn, una dintre cele mai frumoase creatii arhitecturale europene si un reper major in istoria Austriei, incepe in 1605, cand Imparatul Matthias a descoperit in locul in care se afla acum palatul un mic parau, in timpul unei partide de vanatoare. Incantat de frumusetea locurilor, le-a dat numele "Schonbrunn" (Fantana Frumoasa).

Palatul imperial Schonbrunn, cu anexele i parcul circular, este unul dintre cele mai importante monumente austriece. Declarat monument naional, ntregul complex cruia i aparin castelul, parcul cu numeroasele construcii, fntni i statuete, precum i grdina zoologic, cea mai veche din lume, face parte din 1996 din lista patrimoniului cultural Unesco. Istoria palatului Schonbrunn i a edificiilor ce l-au precedat pornete din Evul Mediu. ntregul complex era denumit Katterburg nc de la nceputul secolului al XIV-lea i aparinea domeniilor feudale ale abaiei Klosterneuburg. De-a lungul secolelor sunt menionai mai muli chiriai, o parte dintre ei personaliti ale vremii, printre care primarul Vienei, Hermann Mayer n 1548. In 1637, vaduva imparatului Ferdinand II, Eleonore, a poruncit ca pe acest loc sa se construiasca un mic palat, in stil italian, unde dorea sa isi

petreaca cat mai mult timp si sa se simta bine alaturi de cei dragi. Dupa moartea ei, in 1655, intregul domeniu a ajuns in proprietatea celei de a treia sotii a lui Ferdinand III, fiind insa distrus de turci in 1683. Desi multi credeau ca venise sfarsitul pentru Schonbrunn, Leopold I a decis ca in 1695 sa inceapa construirea palatului actual, proiectul fiind semnat de celebrul arhitect baroc Johann Bernhard Fischer von Erlach. Se spune ca proiectul propus initial, demn de numele de Habsburg, rivaliza cu usurinta cu Palatul Versailles, dar Leopold si-a dorit un proiect mai modest si mai potrivit gusturilor sale. Chiar si asa, in final palatul va avea peste 2000 de camere.

mpratul Leopold I care ntr n posesia palatului n 1686 ia decizia de a ncredina complexul motenitorului tronului, Giuseppe. Nu peste mult timp, la curtea imperial ajunge arhitectul Johann Bernhard Fischer von Erlach care n 1689 devine tutore al arhitecturii motenitorului la tron. n iarna anului 1742-1743 au fost demarate primele lucrri de construcie ale castelului incomplet care au culminat cu realizarea unui amplu proiect de refacere cruia complexul i datoreaz aspectul din ziua de azi. Superbul palat avea sa devina resedinta de vara la dorinta Mariei Tereza, care s-a indragostit din start de farmecul ansamblului arhitectural, adaugand teatrul si gradina. Preluand "conducerea", imparateasa nu a ezitat sa remobileze si redecoreze incaperile pe gustul ei, in maniera rococo si baroca, transformand Schonbrunn-ul intr-un spatiu perfect pentru ea si incantator pentru ceilalti. Tot pentru a o multumi pe imparateasa, Nicola Pacassi a proiectat si frumoasele fatade galbene, lansand fara sa stie o nuanta astazi celebra : galbenul Maria Tereza sau galben de Schonnbrun. Culoarea a fost atat

de mult pe gustul Mariei Tereza, incat a fost folosita pentru toate cladirile administrative, prin lege.

Chiar atunci cand puterea sa ajunsese la apogeu, Maria Tereza fiind respectata si chiar temuta in Europa, suverana isi gasea timp pentru Schonbrunn, palatul unde isi tinea si consfatuirile de taina si unde a luat unele dintre cele mai importante decizii. In afara renovarii si extinderii, imparateasa a incercat sa faca din Schonbrunn un frumos muzeu de arta universala, aducand aici piese exotice, lucruri si artefacte rare, picturi si sculpturi din Orient, sperand ca intr-o buna zi aceste colectii sa rivalizeze cu cele ale altor monarhi. Istoria palatului avea sa continue chiar dupa ce Maria Tereza nu mai era, dar nimeni nu avea sa stearga influenta acesteia, iar in mare Schonbrunn a pastrat liniile stilistice trasate de imparateasa, care dovedise talentat si inspiratie in domeniul arhitectural si cel artistic. Dup moartea Mariei Tereza, castelul Schonbrunn a rmas nelocuit i a fost utilizat ca reedin festiv la nceputul anilor 1800 de catre mpratul Francisc al II-lea. n acea perioad au avut loc i cele dou ocupaii ale palatului de ctre Napoleon n 1805 i n 1809, n timpul crora mpratul francez se cazeaz printre altele n camera destinat memoriei lui Francisc Stefan, n cea oriental. Cu ocazia Congresului de la Viena din 1814/1815 s-a ajuns la concluzia c palatul Schonbrunn are nevoie de lucrri de restaurare imediate. Astfel, n perioada 1817-1819 are loc o transformare a faadei dup planurile arhitectului Johann Aman, care dinuie pn n zilele noastre. Apartamentele sale erau compuse din sali de audiene, birou i camere de dormit. n 1854 are loc nunta cu Elisabeta i totodat sunt demarate lucrri

de refacere a zonei de inspiraie occidental ce urma s fie ocupat de mprteas. i apartamentele Elisabetei cuprindeau mai multe camere, ce aveau n centru salonul mprtesei, unde i primea invitaii. Camera de dormit, camera de toalet i cabinetul pentru studiu erau camere private ale Elisabetei i conineau mobile grele din polixandru. Primei nscute, Gisell, i erau ncredinate camere adiacente celor ale mprtesei, n timp ce principelui motenitor Rodolfo i-a fost dat n 1867 aa numitul apartament al principelui motenitor. La parter s-au conservat aproape toate decoraiile din stuc de pe plafon, din perioada Mariei Teresa, la fel i panourile din aur, sau peisajele pe pnz. Din 1869 i pn acum s-au realizat ample operaiuni de restaurare respectnd decoraiunile roccoco din secolul al XVIII-lea. Lucrrile s-au concentrat pe cele dou galerii i camere din aripa oriental, destinate apartamentelor pentru oaspei. Inca de la primii pasi pe domeniul Schonnbrun, de la trecerea prin intrarea formata din doua obeliscuri si un gard din fier, minunat executate, vizitatorii au senzatia intoarcerii in timp, intr-o epoca a triumfului imparatilor si luptelor dintre imperii, Schonnbrun fiind un refugiu mult dorit. In vasta curte se gasesc cele doua fantani si cladiri joase, intre ele avand teatrul proiectat de Pacassi. Dar dincolo de echilibrul atent studiat, fatada palatului, de 175 metri lungime si plina de coloane clasice si ferestre domina totul. Odata intrati in palat, puteti vizita mai multe incaperi imperiale, de la cele ale Mariei Tereza la cele ale celorlalti membri ai casei de Habsburg si nu numai, dar puteti admira si mobilierul original, lucrari de arta, fresce si accesorii. Palatul are 1441 de ncperi, dintre care, numai 45 pot fi vizitate de turiti. Mobilierul i decoraiunile interioare n stil Rococo sunt completate de candelabre de cristal de Boemia i de sobe de porelan. Incaperile de locuit si cele de lucru ale imparatului Franz Joseph sunt simple si neornamentate; cu atat mai luxoase par camerele de protocol si cele ale musafirilor. In Sala Oglinzilor a concertat Mozart pe vremea cand era un copil-minune, in varsta de numai sase ani. In Cabinetul Chinezesc, de forma rotunda, Maria-Theresa isi tinea conferintele secrete cu printul Kaunitz, cancelarul de stat. In camera VieuxLacque a tinut conferinte insusi Napoleon. In Salonul Chinezesc, decorat in albastru, imparatul Karl I a semnat in 1918 abdicarea sa de la tron (sfarsitul monarhiei). Camera Millionen, lambrisata cu lemn de trandafir si decorata cu valoroase miniaturi aduse din India si Persia, se numara printre cele mai

frumoase incaperi rococo din toate timpurile. In Marea Galerie a avut loc Congresul Vienez din 1814/15; astazi serveste in ocazii speciale drept decor al primirilor oficiale la nivel de stat. Camera Milioanelor este una dintre cele mai impuntoare. Se gsesc panouri din lemn de trandafir i este decorat cu miniaturi persane preioase. Fostele apartamente ale familiei imperiale creeaz un fascinant contrast fa de lux i grandoare. Apartamentele private exprim prin simul stilului i al rafinamentului dorul dup un alt fel de via: stilul de via imperial ca oglindire a sentimentelor. Frumuseea fr de pat este ntotdeauna irezistibil. Schimbrile aduse de Pacassi au creat, printre altele, i impozantul cadru de desfurare al epocii Mariei Tereza: cu o lungime de peste 40 m i doar 10 m lime, Marea Galerie este un exemplu splendid de cultur baroc. n Salonul de recepie al mprtesei Elisabeth, atmosfera este dominat de lambriurile alb-aurii, de tapetele luminoase de mtase i de mobila luxoas n stilul neorococo. Cadranul ceasului din faa oglinzii este inversat, astfel nct ora exact s poat fi citit i din oglind.

Sala Oglinzilor era folosit de Maria Tereza pentru festivitile din cadrul familiei, ntre altele pentru concerte mai mici. n anul 1762, Mozart, care avea pe atunci doar 6 ani, a susinut n aceast ncpere primul lui concert n faa mprtesei. Dup reprezentaie, tatl compozitorului scrie cu mndrie: Wolferl a srit n braele Majestii Sale, a mbriat-o i a srutat-o stranic.

Marea Galerie din centrul palatului a fost utilizat de ctre familia imperial pentru baluri, recepii i dinee oficiale. Cu o lungime de 40 de metri i o lime de aproape zece metri, Galeria Mare a oferit spaiul ideal pentru festivitile Curii Imperiale. Decorat cu oglinzi de cristal, cu ornamente aurite pe stucatur i cu fresce pe tavan, Galeria Mare reprezint o oper de art n stil Rococo n toat plenitudinea. Frescele sunt opera pictorului italian Gregorio Guglielmi i aduc un omagiu suprem domniei mprtesei Maria Theresia. n fresca din mijloc sunt reprezentai Franz Stephan i Maria Theresia, nconjurai de personificrile virtuilor unui domnitor i de figuri alegorice care reprezint rile Coroanei din monarhie. Cele dou lustre sculptate din lemn i aurite erau decorate cu cte 70 de lumnri nainte de electrificarea palatului din anul 1901. De la dispariia monarhiei, Galeria Mare a fost utilizat pentru concerte; aici a avut loc i ntlnirea legendar dintre preedinii Kennedy i Hruciov din anul 1961. Galeria Mic, din imediata apropiere este situat pe latura dinspre grdin. Aceasta era utilizat pentru celebrarea zilelor onomastice i de natere, oferind o privelite mirific asupra parcului palatului i a Gloriettei

construite nc

n timpul Mariei Theresia. Dup ultima restaurare, Galeria Mic i-a recptat culoarea alb strlucitoare din secolul al XIX-lea.

Pe ambele pri ale Galeriei Mici se afl cte un cabinet chinezesc: n partea stng, Cabinetul Oval, n partea dreapt, Cabinetul Rotund. Maria

Theresia preuia n mod deosebit arta chinezeasc i japonez care erau la mod n acea epoc. n ambele cabinete, n lambrisajul alb din lemn sunt intarsiate tblie chinezeti lcuite, iar din cadrul aurit al acestora se nal mici console decorate cu porelan albastru i alb. Remarcabile sunt i podelele din parchet cu intarsii lucrate cu mare art. Ambele cabinete serveau drept camere de joc i de conferine. n cabinetul chinezesc rotund se desfurau conferinele secrete de stat i ntrevederile dintre Maria Theresia i cancelarul ei de stat, principele Kaunitz.

Salonul chinezesc albastru a fost decorat la nceputul secolului al XIX-lea cu tapetele pe care le putem admira i azi. Tapetele sunt din hrtie de orez i au fost pictate manual n secolul al XVIII-lea. Aici v aflai ntr-un loc cu o semnificaie istoric deosebit: n aceast ncpere au avut loc tratativele care au dus, n data de 11 noiembrie 1918, la declaraia de renunare la guvernare a ultimului mprat, Karl I. n ziua imediat urmtoare a fost proclamat Republica Austria i astfel a luat sfrit domnia de peste 600 de ani a Dinastiei de Habsburg. Karl nu vroia s abdice i din acest motiv familia sa a trebuit s aleag n final calea exilului. Karl a decedat n 1922 la vrsta de doar 35 de ani pe insula Madeira; soia lui, Zita, a murit ns mult mai trziu, n 1989 i i-a gsit locul de veci ca ultima mprteas a Austriei n Cripta Imperial. Camera Milioanelor,una din cele mai pretioase incaperi, ii datoreaz numele lambrisajului dintr-un lemn de trandafir deosebit de rar n care sunt intarsiate miniaturi indopersane. Miniaturile prezint scene din viaa particular i din viaa curilor mogulilor din India secolelor XVI i XVII i au fost tiate de membrii familiei imperiale, iar din bucile rezultate au fost compuse prin tehnica colajului imagini noi. Camera milioanelor este un exemplu elocvent pentru atitudinea ludic tipic epocii barocului n care erau gustate iluziile optice: pe ambele pri ale camerei au fost montate oglinzi de cristal care se reflect una n cealalt i creeaz astfel iluzia unui spaiu infinit.

Camera Milioanelor Aa-numita "Camer Bogat" i datoreaz numele singurului pat de parad pstrat la Curtea vienez. A fost terminat n vremea cununiei Mariei Theresia i s-a aflat iniial n apartamentul particular al Mariei Theresia din Hofburgul vienez. Din acest pat somptuos din catifea roie cu broderie extrem de preioas din fire de aur i argint fac parte i elemente din fostul lambrisaj, decorate cu un filigran arhitectural. Acest splendid ansamblu arhitectural, un loc deosebit de important din punct de vedere istoric si cultural, pentru Austria si pentru intreaga Europa, ramane unul dintre cele mai apreciate locuri din lume, datorita frumusetii clasice si echilibrate, atentiei pentru detaliu si pentru frumos, colectiilor de arta diversa. Legenda sa a reusit nu doar sa strabata secolele, dar si sa impuna un model arhitectural foarte admirat.