Sunteți pe pagina 1din 7

Ce sunt cartelurile ?

Un cartel reprezinta o intelegere formala intre firme competitoare cu scopul de a-si coordona nivelul preturilor, pietele de desfacere si productia, si care are ca efect final eliminarea concurentei. Urmarind dorinta de maximizare a profiturilor, cartelurile lucreaza in defavoarea consumatorilor prin eliminarea nevoii de introducere de produse noi sau superioare din punct de vedere al calitatii, dar si prin mentinerea preturilor la un nivel ridicat. Cartelurile sunt considerate cele mai grave forme de nelegeri anticoncureniale, avnd n vedere impactul negativ asupra consumatorilor i economiei n general.

De ce cartelurile aduc prejudicii grave economiei i cum pot fi ele identificate?


ntreprinderile care fac parte din carteluri nu sunt expuse presiunii concureniale care oblig operatorii economici s lanseze noi produse i s propun consumatorilor o ofert de mai bun calitate i la preuri competitive. Ca urmare, consumatorii vor plti mai mult pentru o calitate inferioar. Pe o piata libera, afacerile sunt un joc in care concurentii se intrec. Uneori, firmele pot fi tentate sa evite aceasta intrecere si sa incerce sa-si stabileasca propriile reguli de joc. Cateodata, un jucator de talie mare poate incerca sa-si elimine concurentii de pe piata. Comisia Europeana actioneaza ca un arbitru pentru a se asigura ca toate firmele joaca dupa aceleasi reguli. De aceea, in conformitate cu legislatia referitoare la concurenta din UE, cartelurile sunt ilegale si din acest motiv Comisia Europeana aplica amenzi foarte mari firmelor participante la un cartel. Deoarece sunt ilegale, cartelurile sunt in general realizate in mare secret si nu este usor sa gasesti probe care sa demonstreze existenta unui cartel. Comisia Europeana aplic o politic de clemen prin care ncurajeaz ntreprinderile sa prezinte dovezi privind existenta cartelurilor, obtinute chiar din interiorul unei asemenea grupari. O companie, membra a unui cartel, care furnizeaza prima dovezi privind existenta cartelului respectiv, nu va fi amendata. Rezultatul este destabilizarea cartelului. Aceasta politica s-a bucurat de foarte mare succes incepand cu momentul introducerii sale in UE.

Majoritatea cartelurilor au fost depistate de catre Comisia Europeana dupa ce un membru al acestora a marturisit si a solicitat clementa. Pe de alta parte, Comisia Europeana continua cu succes propriile investigatii pentru depistarea cartelurilor. Anual, au fost impuse amenzi totalizand intre 0,5 si 1 miliard de euro in cazul existentei unor carteluri. Aceste amenzi intra in bugetul comunitar, contribuind la finantarea UE si, in final, la economisirea banilor contribuabililor. Un aspect, poate, mai important il constituie faptul ca riscul amenzilor mari descurajeaza firmele sa infiinteze sau sa-si continue participarea in carteluri. Exista anumite tipuri de acorduri deosebit de daunatoare concurentei si, ca urmare, ele sunt aproape intotdeauna interzise. Este cazul cartelurilor secrete si al altor intelegeri, prin care concurentii se pun de acord sa stabileasca preturile, sa limiteze productia sau sa-si imparta intre ei pietele sau clientii. Acordurile dintre un producator si distribuitorii acestuia pot fi si ele interzise, mai ales daca prin acestea se stabilesc preturile de revanzare. Insa,nu toate acordurile care limiteaza concurenta sunt neaparat ilegale. Sunt permise acele acorduri care au mai multe efecte pozitive decat negative. La modul general, este mult mai probabil ca acordurile sa fie permise atunci cand nu sunt incheiate intre concurenti sau cand firmele implicate detin doar o cota mica de piata. Este adevarat ca intelegerile dintre firme rivale pot restrictiona concurenta, dar ele pot fi, pe de alta parte, necesare pentru a imbunatati produsele sau serviciile, pentru a crea noi produse sau a gasi modalitati noi, mai bune, de a pune produsele respective la dispozitia consumatorilor. De exemplu, produsele noi pentru care sunt necesare cheltuieli mari de cercetare pot sa devina disponibile pentru consumatori numai daca mai multe companii isi unesc eforturile pentru a desfasura respectivele activitati de cercetare. De aceea, acordurile in domeniul cercetarii si dezvoltarii, precum si cele privind transferul de tehnologie, sunt adesea compatibile cu legea concurentei. Tot astfel pot sta lucrurile si in cazul altor acorduri de cooperare (privind producerea, achizitionarea sau comercializarea in comun sau standardizarea), dar aceasta depinde in mod normal de o analiza detaliata a imprejurarilor in care au loc si a avantajelor economice obtinute. Alte tipuri de intelegeri care pot ingradi concurenta sunt cele dintre furnizori si vanzatorii cu amanuntul. De exemplu, acordurile de distributie pentru parfumuri de lux impun magazinelor de vanzare cu amanuntul anumite restrictii privind decoratiunile interioare sau pregatirea personalului. Pe de alta parte, aceste intelegeri asigura conditiile necesare pentru ca clientii care

cumpara sa o poata face intr-un mediu adecvat produsului si in acelasi timp sa beneficieze de o consiliere personalizata. Ele previn si situatiile in care un distribuitor profita de eforturile promotionale ale unui alt distribuitor. Legalitatea altor acorduri de distributie, ca de pilda cele de distributie exclusiva sau distributie selectiva, depinde de pozitia pe piata a firmelor implicate si necesita o analiza individuala in cazul in care se depasesc anumite praguri ale cotei de piata. Daca o companie (sau un grup de companii) detine o cota importanta dintr-o anumita piata, este posibil ca aceasta sa detina o pozitie dominanta pe acea piata. Companiile aflate in pozitie dominanta au suficienta putere economica pentru a actiona fara sa tina seama de concurenti sau de consumatori. De aceea, abuzul de pozitie dominanta de catre firmele care detin asemenea pozitii este ilegal.

Sanctiuni pentru agentii economici implicati intr-un cartel


In urma unei investigatii referitoare la un posibil cartel, se pot aplica sanctiuni: Contraventionale amenzi de pana la 10% din cifra de afaceri totala, realizata de agentii economici implicati, in anul financiar anterior sanctionarii; Penale inchisoare de la 6 luni la 4 ani sau amenda pentru participarea cu intentie frauduloasa si in mod determinant a unei persoane fizice la conceperea, organizarea sau realizarea unui cartel. Actiunea penala se pune in miscare la sesizarea Consiliului Concurentei.

Incepand cu anul 2009, politica de clementa se aplica si intelegerilor verticale foarte grave, cum sunt cele referitoare la : Fixarea preturilor; Impartirea pietelor care conduce la protectie teritoriala absoluta.

Intelegerile verticale sunt acele intelegeri sau practici concertate, incheiate intre doua sau mai multe companii, fiecare operand pentru obiectivele intelegerii la un nivel diferit al lantului de

productie sau de distributie. Acest tip de intelegeri se refera la conditiile in care partile pot sa cumpere, sa vanda sau sa revanda anumite bunuri sau servicii.

Forme de cartel
In funcie de obiective i de piaa pe care acioneaz, sunt definite patru forme de cartel: Cartelul naional - se formeaz atunci cnd doi sau mai muli productori saudistribuitori se unesc printr-o nelegere, n scopul controlrii lanului de producie sau de distribuie i a reelei de servicii de dup vnzare, la nivelul pieei unei ri. Cartelul internaional - se formeaz atunci cnd ntreprinderi din ri diferite seunesc pentru a fixa preuri i a- i mpri piaa sau pentru a prelua, pe rnd, comenzile la p r o i e c t e l e c e l e - a u f o s t a d j u d e c a t e . C a u r m a r e , c o n c u r e n a e s t e l i m i t a t a , p r e u r i l e s u n t ridicate, producia este restricionat, iar pieele sunt alocate n beneficiul privat al unor f i r m e . E f e c t e l e l o r s u n t s i m i l a r e c e l o r i n s t i t u i t e p r i n carteluri naionale, iar punerea naplicare a legii concurenei trebuie s c a u t e a s i g u r a r e a u n e i s o l u i i p e n t r u c o m b a t e r e a cartelurilor internaionale. Cartelurile pentru import - f u n c i o n e a z a d e s e a c a o o r g a n i z a i e u n i c c a r e cumpr n mod centralizat o materie prim pentru a o furniza, apoi, unei anumite ramuri aindustriei. Pot fi nfiinate pentru contrabalansarea puterii de pia a cartelurilor de exportdin alte ri. Formarea de carteluri de ctre importatori sau cumprtori i mecanismelesimilare (cum ar fi boicotarea sau refuzul colectiv de a negocia cu concurenii strini) suntevident ngrijortoare din punct de vedere al accesului pe pia. Acest fenomen nglobeaz comportamente aparente, cum ar fi excluderea concurentilor straini din asociatiile profesionale sau acceptarea lor in anumite conditii descriminatorii.

Formele mai dure ale acestui tip de cartel sunt: fixarea preurilor, controlul asupra produciei, mprirea pieelor i alocarea consumatorilor, aspecte care sunt interzise prin legislaia de concuren i, deasemenea, adesea ambiguu formulate. n unele jurisdicii cartelurile pentru import pot fi premise daca importatorii se confrunta cu pozitia diminanta a furnizorilor straini, iar concurenta pe pietele interne este supusa unor constrangeri substantiale. Cartelurile de export - se pot distinge dou categorii: de carteluri de exportpure care vizeaz numai pieele externe i cartelurile de export mixte care restrng concurena att pe piaa intern, ct i pe pieele externe. Marea majoritate a rilor considerc acele carteluri de export pure nu intr n sfera dreptului de concuren din dou motive:fie consider c nu in de legislaia naional, fie le exclud n mod expres de la aplicarea legislatiei concurentei. Cartelurile de export mixte sunt in general supuse acelorasi prescriptii sau interdictii ca si cartelurile care afecteaza numai piata interna, dar anumite tari acorda exceptii particulare, atunci cand efectul de restrangere a concurentei pe piata interna este unul secundar, in raport cu restrangerea activitatii de export. Att teoria, ct i practica arat c un cartel este o form instabil de cooperare. Dacacest cartel este profitabil pe termen lung pentru toi membrii si, atunci acetia fuzioneazntr-o mare firm. Cartelul dispare, astfel, n aceast fuziune. ns, dac pentru unul sau maimuli membrii aciunea comun nu se ara t prea profitabil, o aciune inde pendent vad i s t r u g e , d e c e l e m a i m u l t e o r i , c a r t e l u l . E s t e p o s i b i l c a u n a d i n f i r m e l e c a r e f o r m e a z cartelul, datorit independenei de care totui dispune, s doreasc s primeasc o cot de p r o d u c i e m a i m a r e . L a a c e a s t c e r e r e s e vor mpotrivi celelalte firme.

Cartelul nltur concurena, permind concurenilor s creasc preurile i s nlature astfel presiunea concurenial profitabil consumatorilor. Lipsa concurenei cauzat de existena unor astfel de carteluri determin o lipsa de interes din partea productorilor n ceea ce privete calitatea produsului pe pia, raportul calitate pre fiind lsat uitarii n condiiile unui profit asigurat la umbra cartelului. Cei care platesc preurile unor astfel de carteluri sunt consumatorii care se vd astfel nevoii s plteasc preuri mai mari pentru produse de calitate redus, neavnd astfel opiunea de a alege.

BIBLIOGRAFIE

1. 2. 3. 4. 5.

http://www.scrigroup.com http://ec.europa.eu http://www.clementa.ro http://www.mana.ciutacu.ro http://www.scribd.com