Suport de Curs Proiectant Sisteme de Securitate

1
Traineri: Ion IORDACHE CAR

Silviu SORICI SIEMENS
Petre MANOLACHE - SIEMENS
ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA
2
Asocia!ia Centrul de Afaceri Re"i!a, este o organiza!ie non-guvernamental", apolitic", non-profit, total
independent", al c"rei scop principal este dezvoltarea activit"!ii economice #i a investi!iilor n Romania
infiintata in anul 2000.
REALIZARI:
Infiintarea Centrului de Formare Profesionala Adulti.
Studii privind necesarul fortei de munca si de formare profesionala pentru si la solicitarea AJOFM.
A administrat Terminalul Resita al Bursei Romane de Marfuri timp de 2 ani (2006 2008).
Membru fondator al RONOR (Reteaua Organizatiilor Neguvernamentale de Ocupare din Romania)
formata din 33 asociatii si fundatii.
Membru fondator GEN (Gender Equality Network Romania) format" din 35 de ONG-uri.
A infiiintat, in premiera nationala, COMITETUL LOCAL DE DEZVOLTARE A PARTENERIATULUI
SOCIAL PENTRU FORMAREA PROFESIONALA CARAS-SEVERIN [ CLDPS CS ] organizatie tripartita
infiintata prin asocierea a 19 institutii judetene (institutii ale statului, sindicate, firme private, asociatii) cu rol
consultati, de sprijin a invatamanului preuniversitar.
Asocia!ia Centrul de Afaceri Re"i!a este organizatie acreditata la Camera Deputatilor pentru trei
comisii permanente:
1. Comisia pentru industrii "i servicii.
2. Comisia pentru nv#!#mnt, "tiin!#, tineret "i sport.
3. Comisia pentru ap#rare, ordine public# "i siguran!# na!ional#.
3
Centrul de Formare Profesionala Adulti (CFPA)
Infiintat in anul 2004 printr-un proiect PHARE
In perioada 2004 2010, peste 9.000 de persoane adulte au urmat programe de formare
profesionala cu certificare CNFPA, organizatia avand autorizate cursuri de calificare, perfectionare si
specializare:
! Agent paza si ordine (360 ore) calificare.
! Tehnician pentru sistemele de detec!ie, supraveghere video, control acces ( 80 ore )
perfectionare.
! Tehnician pentru sisteme si instalatii de semnalizare, alarmare si alertare in caz de
incendiu ( 80 ore ) perfectionare.
! Manager Proiect (60 ore) specializare.
! Formator (160 ore) specializare.
! Inginer sisteme de securitate ( 130 ore ) specializare.
! Consultant de securitate ( 80 ore ) specializare.
! Proiectant sisteme de de securitate (170 ore) specializare.
4
Centrul de Formare Profesionala Adulti (CFPA)
Peste 2.000 de persoane au fost instruite prin cursuri de scurta durata fara acreditare CNFPA:
Administrarea afacerilor - 12h*
Managementul resurselor umane - 12h*
Managementul firmei - 12h*
Educatia antreprenoriala - 12h*
Secretariat-birotica - 12h*
Tehnici de vnzare - 12h*
Planul de afaceri - 12h*
Contracte civile si de comert 12h*
Concurenta in economia de piata - 12h*
Notiuni de protocol - 6h*
Tehnica interviului - 12h*
Managementul IMM-urilor - 40h*
Modul 1. Legislatie privind infiintarea unei firme in Romania
Modul 2. Surse de finantare pentru IMM-uri
Modul 3. Marketing si planul de marketing
Modul 4. Planul de afaceri
Modul 5. Gestiunea firmei
Modul 6. Notiuni de tehnologia informatiei
SUMAR:
1. Prezentarea cursului / legislatie specifica
2. Sisteme integrate de securitate
3. Sisteme de securitate / Bazele proiectarii
4. Sisteme electronice de securitate Prezentare tehnologie
5. Sisteme electronice de securitate Proiecte studii de caz
" Sisteme de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza
perimetrala.
" Sisteme/instalatii de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu.
" Sisteme/instalatii de stingere a incendilor.
6. Sisteme de securitate fizica.
7. Risc si analiza de risc in activitatile de proiectare a sistemelor de securitate.
8. Procesul de elaborare a proiectarii sistemelor de securitate.
9. Pasii elaborarii proiectarii sistemelor de securitate.
10. Tendinte actuale in proiectarea sistemelor de securitate.
11. Interfete intre diferitele componente ale unui sistem de securitate.
12. PREZENTARE I18/2-02 Normativ pentru priectarea si executarea instalatiilor de
semnalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri.
13. PREZENTARE NP 08605 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea
instalatiilor de stingere a incendiilor.
14. Standardele romne care transpun standarde europene armonizate si a specificatiilor
tehnice recunoscute n domeniul sistemelor de alarma si al produselor pentru constructii.
ANEXE
PROIECTANT SISTEME DE
SECURITATE - curs specializare 5
I. PREZENTAREA CURSULUI
LEGISLATIE SPECIFICA
# Prezentare program de specializare.
# Legislatia referitoare la formarea profesionala a adultilor.
# Legislatia referitoare la proiectarea sistemelor tehnice de detectie si
semnalizare la efractie si control acces, sisteme tehnice de televiziune
cu circuit inchis si sisteme tehnice de monitorizare.
# Legislatia referitoare la proiectarea sistemelor #i instala!iilor de
semnalizare, alarmare #i alertare n caz de incendiu.
# Legislatia referitoare la proiectarea instalatiilor de stingere a incendiilor.
6 PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare
OCUPATIE:
# Proiectant sisteme de securitate - Cod COR: 214319
Nivelul de instruire: 4 (studii superioare) introdus prin Ordinul MMFES 238/2008 si
Ordinul INS 282/2008.
# 170 de ore: 70 ore teorie / 100 ore practica.
# Profesie liberal# desemneaz" o ocupa!ie intelectual",
exercitat" de o persoan" pe cont propriu liber-profesionist)
care face parte, n mod obligatoriu, dintr-un ordin profesional.
# De#i expresia tradi!ional" este cea de profesie liberal#, dic!ionarul explicativ al
limbii romne DEX, Edi!ia 1998), la fel ca "i actele normative din ultima
decad#, folosesc expresia profesie liber#. DEX-ul define"te profesiunea
liber! ca fiind profesiunea exercitat! de o persoan! pe cont propriu (f!r! s!
fie angajat! permanent ntr-o institu"ie sau ntreprindere.
# Asocia!ia Romana a Specialistilor in Securitate a creat
Certificatul Profesional de Proiectant Sisteme de Securitate
(CPPSS) pentru profesionistii din proiectarea sistemelor de
securitate.
# CPPSS reprezinta garantia existentei unui inalt nivel de
profesionalism si etica pentru posesorul sau si este o certificare
recunoscuta atat de profesionistii in securitate, cat si de mediul
de afaceri in care acestia isi desfasoara activitatea.
DESPRE CERTIFICARE
8
# Clientii recunosc valoarea certificarii CPPSS prin valoarea etica si
profesionala a specialistilor, ce le detin si prin faptul ca acestia
fiind membrii ai ARSS, s-au angajat sa respecte un cod de etica
profesionala a carui incalcare atrage imediat excluderea din
randul comunitatii de securitate, impreuna cu aplicarea
sanctiunilor prevazute de statutul asociatiei si regulamentul de
ordine interioara.
# Certificarea CPPSS va fi validata de catre Comitetul de
Certificare din cadrul A.R.S.S. care va avea o componenta de 5
membrii, rolul sau fiind de a verifica atat calificarile candidatului
cat si nivelul sau de cunostiinte prin testul sustinut de catre
acesta.
DESPRE CERTIFICARE
9
# Examenul de certificare consta intr-un test, pe calculator, de 200
de intrebari, tip grila, ce vor trebui rezolvate in 240 de minute, intr-
un procent, de raspunsuri corecte, de 70%.
# Intrebarile includ proiectarea sistemelor de securitate si,
managementul securitatii, sisteme de securitate electronica si
fizica, legislatie si etica in proiectarea sistemelor de securitate.
# Un examen de recertificare, va fi, probabil, necesar o data la 3
ani.
# Taxele de certificare si recertificare CPPSS vor fi stabilite de catre
Consiliul Director al A.R.S.S. care va propune si componenta
Comitetului de Certificare ce va fi aprobat de catre Adunarea
Generala.
DESPRE CERTIFICARE
10
# Un avocat, contabil, profesor, sau asistent social a
urmat n mod clar o cale de preg"tire pentru a c#tiga
acest titlu. Aceasta este adev"rat pentru, aproape,
orice profesie.
# n cazul n care o persoan" nu a a urmat calea
prev"zuta de preg"tire #i pretinde ca este, s" zicem,
un inginer, o astfel de persoana ar putea fi v"zut" ca
un impostor.
# A#a c" tr"im ntr-o societate n care diplomele
trebuiesc prezentate. Acredit"rile vorbesc despre
titular. Nimeni nu poate argumenta cu altceva ca este
calificat pentru ceea ce afirma ca stie sa faca.
DESPRE CALIFICARI
11
# Cu toate acestea, nu exist" nici o procedura definita n mod
clar, ce atesta calificarea unui proiectant sisteme de
securitate.
# Nu exist" nici un colegiu sau program de facultate care s"
conduc" la o diploma de consultanta.
# Nu exist" organisme guvernamentale de reglementare
(cum ar fi o comisie de examinare care elibereaza un
permis practicienilor in medicina - de exemplu).
# Ca o consecin!", pentru a deveni proiectant sisteme de
securitate, tot trebuie s" faci este s" spui, "sunt." Iar unii
oameni chiar fac doar asta.
# Din fericire, curand, acestia sunt nevoiti sa renunte pentru
ca spun doar sunt.
DESPRE CALIFICARI
12
Competente
Competen!a reprezint" capacitatea de a aplica, combina #i
transfera cuno#tin!e #i deprinderi n situa!ii #i medii de
munc" diverse, pentru realiza activit"!ile cerute la locul de
munc".
A fi competent ntr-o ocupa!ie presupune :
$ a aplica cuno#tin!e tehnice de specialitate;
$ a analiza #i a lua decizii;
$ a folosi creativitatea;
$ a lucra impreuna cu altii ca membru intr-o echipa;
$ a comunica eficient;
$ a se adapta la mediul in care se desfasoara munca respectiva;
$ a face fa!" situa!iilor neprev"zute.
13
ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI
RESITA
CNFPA
RESITA
14
Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor
indeplineste rolul de autoritate nationala pentru calificari
Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor are urmatoarele atributii
principale (extras):
# avizeaza proiectele de acte normative care au ca obiect formarea
profesionala a adultilor;
# intocmeste si actualizeaza Registrul national al furnizorilor de formare
profesionala a adultilor;
# aproba noi standarde ocupationale si le actualizeaza pe cele existente,
conform evolutiilor pe piata muncii;
LEGISLATIE FORMARE PROFESIONALA
ADULTI
RESITA
15
# ORDONAN$A GUVERNULUI nr. 129/2000
*)
privind formarea
profesional" a adul!ilor
# ORDONAN$A Nr. 76 din 19 august 2004 pentru modificarea #i
completarea Ordonan!ei Guvernului nr. 129/2000
# Hotarrea nr. 522 din 8 mai 2003 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr.
129/2000 privind formarea profesionala a adultilor
# Hotarrea nr. 887 din 3 iunie 2004 pentru modificarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei
ADULTI
RESITA
16
ORDONAN$A GUVERNULUI nr. 129/2000
*)
privind formarea profesional" a
adul!ilor
Art. 4 - (1) Formarea profesional" a adul!ilor cuprinde formarea profesional"
ini!ial" #i formarea profesional" continu" organizate prin alte forme dect cele
specifice sistemului na!ional de nv"!"mnt.
(2) Formarea profesional" ini!ial" a adul!ilor asigur" preg"tirea necesar"
pentru dobndirea competen!elor profesionale minime necesare pentru
ob!inerea unui loc de munc".
(3) Formarea profesional" continu" este ulterioar" form"rii ini!iale #i asigur"
adul!ilor fie dezvoltarea competen!elor profesionale deja dobndite, fie
dobndirea de noi competen!e.
Art. 5 - (1) n sensul prezentei ordonan!e, competen!a profesional" reprezint"
capacitatea de a realiza activit"!ile cerute la locul de munc" la nivelul calitativ
specificat n standardul ocupa!ional.
ADULTI
RESITA
17
ORDONAN$% Nr. 76 din 19 august 2004 pentru modificarea #i completarea
Ordonan!ei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesional" a adul!ilor:
Alineatul (3) al articolul 5:
"(3) Formarea profesional" a adul!ilor se organizeaz" prin programe de ini!iere,
calificare, recalificare, perfec!ionare, specializare, definite astfel:
a) ini!ierea reprezint" dobndirea uneia sau mai multor competen!e specifice unei
calific"ri conform standardului ocupa!ional sau de preg"tire profesional";
b) calificarea, respectiv recalificarea, reprezint" preg"tirea profesional" care conduce la
dobndirea unui ansamblu de competen!e profesionale care permit unei persoane s"
desf"#oare activit"!i specifice uneia sau mai multor ocupa!ii;
c) perfec!ionarea, respectiv specializarea, reprezint" preg"tirea profesional" care
conduce la dezvoltarea sau completarea cuno#tin!elor, deprinderilor sau competen!elor
profesionale ale unei persoane care de!ine deja o calificare, respectiv dezvoltarea
competen!elor n cadrul aceleia#i calific"ri, dobndirea de competen!e noi n aceea#i
arie ocupa!ional" sau ntr-o arie ocupa!ional" nou", dobndirea de competen!e
fundamentale/cheie sau competen!e tehnice noi, specifice mai multor ocupa!ii."
ADULTI
RESITA
18
ART. 12
(1) Programele de formare profesional" asigur" dobndirea unor
competen!e profesionale n conformitate cu standardele ocupa!ionale,
respectiv standardele de preg"tire profesional", recunoscute la nivel
na!ional.
(2) Standardul ocupa!ional, respectiv standardul de preg"tire profesional",
este documentul care precizeaz" competen!ele profesionale necesare
practic"rii unei ocupa!ii, respectiv specifice unei calific"ri.
FISCALITATE
Art. 34 - Societ"!ile comerciale, companiile #i societ"!ile na!ionale, unit"!ile
cooperatiste, regiile autonome #i alte institu!ii pot efectua cheltuieli pentru
formarea profesional" a salaria!ilor, cheltuieli care se deduc, dup" caz, din
impozitul pe profit sau din impozitul pe venit.
(OG 129/2000)
Metodologia certific"rii form"rii profesionale a adul!ilor
Ordin 501/8.10.2003 MMSSF & Ordin 5253/16.10.2003 MECT
RESITA
19
EXAMEN
Art. 6
(1) Examenul de absolvire se sus!ine n fa!a unei comisii de examinare constituite din trei persoane,
dintre care, conform prevederilor art. 29 alin. 2) din Ordonan!", 2/3 sunt speciali#ti din afara
furnizorului de formare profesional" #i 1/3 reprezint" furnizorul de formare profesional" care a
organizat programul de formare profesional".
Art. 12
(3) Probele examenului de absolvire pentru programele de ini!iere, de perfec!ionare sau de
specializare se stabilesc de c"tre furnizorul de formare, prin programul de formare profesional".
Art. 13
(1) Aprecierea rezultatelor la probele examenului de absolvire se face prin note de la 1 la 10.
(2) Pentru fiecare prob", notarea se face independent de cei doi membri ai comisiei de examinare, cu
excep!ia pre#edintelui, notele fiind consemnate n foaia de notare. Nota final" reprezint" media
aritmetic" a notelor acordate #i este consemnat" n catalogul de examen, care se completeaz"
n dublu exemplar.
(3) ntre notele acordate de membrii comisiei de examinare nu pot fi diferen!e mai mari de un punct,
cazurile contrare fiind mediate de pre#edintele comisiei de examinare, hot"rrea sa fiind
definitiv".
RESITA
20
Legislatia referitoare la executia,
verificarea, intretinerea si repararea sistemelor #i
instala!iilor de semnalizare, alarmare #i alertare n caz
de incendiu.
Ordinul 87/2010
Ordinul nr. 87/2010
pentru aprobarea Metodologiei de
autorizare a persoanelor care efectueaza
lucrari in domeniul apararii impotriva
incendiilor
EMIS DE MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 238 din 14 aprilie 2010
RESITA 21
Metodologia de autorizare
Art. 1
# Se aproba Metodologia de autorizare a persoanelor
care efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva
incendiilor, prevazuta in anexa care face parte
integranta din prezentul ordin.
Art. 2
# Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, prin
Centrul National pentru Securitate la Incendiu si
Protectie Civila si prin inspectoratele pentru situatii de
urgenta judetene si al municipiului Bucuresti, urmareste
punerea in aplicare a prevederilor prezentului ordin.
RESITA 22
Dispozitii generale
Art. 1
(1) Prezenta metodologie stabileste cadrul de desfasurare a activitatii de
autorizare a persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii
impotriva incendiilor.
(2) Fac obiectul autorizarii potrivit prezentei metodologii urmatoarele lucrari:
a) proiectarea sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in
caz de incendiu;
b) instalarea si intretinerea sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare
si alertare in caz de incendiu;
c) proiectarea sistemelor si instalatiilor de limitare si stingere a incendiilor;
d) instalarea si intretinerea sistemelor si instalatiilor de limitare si stingere a
incendiilor, cu exceptia celor care contin anumite gaze fluorurate cu efect
de sera;
RESITA 23
Dispozitii generale Art.1continuare
e) termoprotectie cu vopsele termospumante;
f) termoprotectie cu produse de torcretare;
g) ignifugarea materialelor combustibile;
h) intretinerea instalatiilor speciale din compunerea autospecialelor
destinate apararii impotriva incendiilor;
i) verificarea, reincarcarea si repararea stingatoarelor de incendiu, cu
exceptia celor care contin anumite gaze fluorurate cu efect de sera.
(3) Autorizarea persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul
apararii impotriva incendiilor, altele decat cele prevazute la alin. (2),
se face prin metodologii specifice, aprobate in conditiile legii.
RESITA 24
Termeni si expresii
ART. 2 - In sensul prezentei metodologii, termenii si expresiile de mai
jos au urmatoarele semnificatii:
a) autorizatie document emis de Centrul National pentru Securitate la
Incendiu si Protectie Civila care da dreptul titularului sa efectueze lucrarile
in domeniul apararii impotriva incendiilor prevazute de art. 1 alin. (2);
b) persoane persoane juridice, persoane fizice autorizate, intreprinderi
individuale si intreprinderi familiale;
c) personal angajati ai persoanelor juridice, membri ai intreprinderilor
individuale si intreprinderilor familiale, precum si persoane fizice autorizate,
care detin un certificat de competenta profesionala pentru unul sau mai
multe dintre domeniile de autorizare prevazute la art. 1 alin. (2);
d) certificat de competenta profesionala document care atesta pregatirea
profesionala in domeniul pentru care se solicita autorizare.
RESITA 25
Costurile autorizarii
Art. 3
Autorizarea persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii
impotriva incendiilor, denumita in continuare autorizare, se realizeaza
contra cost, pe baza tarifelor stabilite potrivit art. 5 alin. (2) din
Hotararea Guvernului nr. 259/2005 privind infiintarea si stabilirea
atributiilor Centrului National pentru Securitate la Incendiu si Protectie
Civila.
RESITA 26
Capitolul II - Desfasurarea activitatii de
autorizare a persoanelor
Art. 4
(1) Autorizarea se solicita in scris, pentru fiecare dintre lucrarile
prevazute la art. 1 alin. (2), la Centrul National pentru Securitate la
Incendiu si Protectie Civila, denumit in continuare Centrul National,
unitate specializata din structura Inspectoratului General pentru
Situatii de Urgenta, denumit in continuare Inspectoratul General.
(2) In cazul persoanei juridice, autorizarea se solicita pentru fiecare
filiala a acesteia, constituita potrivit legii, care urmeaza sa
efectueze lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor.
(3) Autorizatia se acorda pe o perioada nedeterminata.
(4) Modelul cererii de autorizare este prevazut in anexa nr. 1.
RESITA 27
Documente de autorizare
Art. 5
(1) Cererea de autorizare trebuie insotita de urmatoarele documente:
a) copie de pe certificatul de inregistrare emis de oficiul registrului comertului;
b) certificat constatator emis cu cel mult 30 de zile inaintea solicitarii autorizarii
de oficiul registrului comertului in baza Legii nr. 26/1990 privind registrul
comertului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, din care
sa reiasa inregistrarea uneia sau mai multor activitati pentru care se solicita
autorizarea, conform Listei codurilor CAEN prevazute in anexa nr. 2;
c) lista cu personalul semnata si stampilata de solicitant;
d) copii de pe certificatul/certificatele de competenta profesionala pentru
ocupatii specifice, care respecta Lista ocupatiilor specifice prevazuta in
anexa nr. 3;
e) Lista mijloacelor tehnice din dotare, semnata si stampilata de solicitant,
intocmita conform anexei nr. 4, cu precizarea seriilor aparatelor din dotare;
RESITA 28
Documente de autorizarecontinuare
f) buletine de verificare metrologica sau certificate de etalonare emise de
laboratoare autorizate metrologic pentru mijloacele de masurare din dotare,
supuse controlului metrologic legal;
g) procedura de lucru specifica activitatii pentru care se solicita autorizarea,
care respecta structura-cadru prevazuta in anexa nr. 5, semnata si
stampilata de solicitant, sau, atunci cand exista un sistem de management
al calitatii pe domeniul pentru care se solicita autorizarea, dovada din care
sa rezulte implementarea acestuia si procedura de lucru aferenta;
h) copie de pe autorizatia emisa de Inspectia de Stat pentru Controlul
Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat ISCIR
pentru efectuarea activitatilor de umplere, reparare, verificare tehnica,
scoatere din uz si casare a recipientelor-butelii stingatoare de incendiu, in
cazul persoanelor care solicita autorizarea pentru efectuarea lucrarilor de
verificare, reincarcare si reparare a stingatoarelor de incendiu;
i) dovada achitarii contravalorii prestarilor de servicii.
RESITA 29
Documente de autorizarecontinuare
(2) In cazul institutiilor/autoritatilor publice, situatiile prevazute la alin. (1) lit. a)
si b) se dovedesc prin prezentarea unor documente echivalente.
(3) Prin prezentarea certificatelor de competenta profesionala prevazute la
alin. (1) lit. d), persoanele care solicita autorizarea trebuie sa faca dovada
ca personalul acopera toate unitatile de competenta specifice.
(4) Dotarea cu mijloace tehnice, dovedita potrivit alin. (1) lit. e), trebuie sa
respecte urmatoarele reguli:
a) generale:
1. sa fie asigurata pe intreaga perioada de autorizare a persoanei;
2. mijloacele tehnice nu trebuie sa fie de tip hobby sau destinate uzului casnic/
gospodaresc;
b) specifice:
1. sa fie asigurata pentru fiecare sucursala, in cazul persoanelor juridice;
2. sa fie asigurata pentru fiecare punct de lucru, in cazul in care se solicita
autorizarea pentru efectuarea lucrarilor de verificare, reincarcare si
reparare a stingatoarelor de incendiu.
RESITA 30
Inregistrarea cererilor
Art. 6
(1) Cererile se inregistreaza in ordinea primirii lor.
(2) In termen de 5 zile de la inregistrarea cererii de autorizare, solicitantului i
se trimite o confirmare, care trebuie sa contina urmatoarele:
a) informatii privind completarea documentelor care insotesc cererea de
autorizare, daca este cazul;
b) comunicarea termenului de procesare a cererii de autorizare si a datei de la
care incepe sa curga: data inregistrarii cererii de autorizare sau, dupa caz,
data primirii documentatiei complete;
c) caile de atac;
d) mentiunea privind autorizarea tacita, in cazul depasirii termenului de
procesare a cererii.
(3) Documentele solicitate suplimentar trebuie sa fie depuse in cel mult 45 de
zile de la data notificarii, in caz contrar cererea se respinge.
RESITA 31
Solutionarea cererii de autorizare
Art. 7
(1) Cererea de autorizare se solutioneaza de catre specialisti din structura de autorizare
printr-un referat care cuprinde concluzii si propuneri privind acordarea autorizatiei
sau, dupa caz, respingerea motivata a solicitarii; referatul se vizeaza de catre seful
structurii de autorizare si se aproba de catre seful Centrului National.
(2) Cererea solicitantului se proceseaza in cel mult 30 de zile de la data depunerii
documentatiei complete. Termenul poate fi prelungit o singura data, pentru o
perioada de maximum 15 zile, cu conditia notificarii solicitantului inainte de expirarea
termenului initial. Valabilitatea documentelor depuse initial nu este afectata de
prelungirea dispusa de Centrul National.
(3) In cazul in care cererea se respinge, solicitantul trebuie informat cu privire la decizia
de respingere, cu precizarea motivelor care au stat la baza luarii acestei masuri.
(4) Modelul autorizatiilor emise de Centrul National este prevazut in anexa nr. 6.
(5) Evidenta autorizatiilor emise se tine intr-un registru special, al carui model este
prevazut in anexa nr. 7.
(6) Daca solicitantii nu se prezinta pentru ridicarea autorizatiilor in termen de 6 luni de la
data emiterii, acestea se claseaza si se indosariaza potrivit reglementarilor in
vigoare.
RESITA 32
Capitolul III - Supravegherea persoanelor
autorizate
Art. 8
(1) Persoanele autorizate sunt supuse unei auditari de supraveghere.
(2) Auditul de supraveghere se realizeaza de Centrul National si/sau de
inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene, respectiv al municipiului
Bucuresti, pe baza unei proceduri de efectuare a auditului aprobata prin
ordin al inspectorului general al Inspectoratului General.
(3) In vederea realizarii auditului de supraveghere fiecare inspectorat pentru
situatii de urgenta judetean, respectiv al municipiului Bucuresti
desemneaza cel putin 2 specialisti pentru fiecare domeniu de autorizare
prevazut la art. 1 alin. (2). Dupa centralizarea de catre Centrul National si
aprobarea de catre inspectorul general al Inspectoratului General, lista
auditorilor desemnati se afiseaza pe site-ul oficial al Inspectoratului
General si al Centrului National.
RESITA 33
Auditarea
Art. 9
(1) Persoanele autorizate trebuie sa permita accesul neconditionat al
auditorilor in spatiile in care efectueaza lucrari in domeniile prevazute la art.
1 alin. (2), la toate documentele care au stat la baza autorizarii, dupa caz,
la documentele de provenienta, certificatele de calitate, declaratiile de
conformitate pentru toate mijloacele tehnice din dotare si substantele
utilizate si la altele asemenea.
(2) Beneficiarii lucrarilor realizate de persoanele autorizate trebuie sa permita
accesul neconditionat al auditorilor la toate lucrarile efectuate sau aflate in
curs de efectuare.
(3) Modul de efectuare a lucrarilor se verifica in cadrul a cel putin 3 lucrari
alese de auditor.
RESITA 34
Auditul de supraveghere
Art. 10
(1) Auditul de supraveghere poate fi planificat sau inopinat.
(2) Auditul de supraveghere planificat se efectueaza cel putin o data la
2 ani si se comunica persoanei autorizate cu cel putin 15 zile
inainte de data propusa pentru realizarea acestuia.
(3) Auditul de supraveghere inopinat se executa:
a) in urma reclamatiilor, informarilor si/sau sesizarilor cu privire la
lucrarile aflate in curs de efectuare sau efectuate de persoana
autorizata;
b) pe timpul verificarii activitatii auditorilor de catre reprezentantii
Inspectoratului General, prin structura specializata de supraveghere
a pietei.
RESITA 35
Referatul de supraveghere
Art. 11
(1) In urma auditului de supraveghere se intocmeste un referat de
supraveghere, al carui model este prevazut in anexa nr. 8 in 3
exemplare, care se distribuie astfel:
a) exemplarul nr. 1, la Centrul National;
b) exemplarul nr. 2, la inspectoratul pentru situatii de urgenta judetean
sau al municipiului Bucuresti;
c) exemplarul nr. 3, la persoana auditata.
(2) Referatul de supraveghere se comunica persoanei auditate si
Centrului National, dupa caz, in termen de 15 zile de la data
incheierii auditului de supraveghere.
RESITA 36
Capitolul IV - Suspendarea, retragerea si
anularea autorizatiei
Art. 12
(1) In cazul in care, in urma analizarii referatului de supraveghere, se constata ca
persoana auditata nu mai indeplineste conditiile care au stat la baza acordarii
autorizatiei, altele decat cele care atrag retragerea acesteia, Centrul National, prin
structura de autorizare, intocmeste un raport de suspendare a autorizatiei.
(2) Raportul de suspendare a autorizatiei cuprinde:
a) abaterile constatate;
b) dispozitia de suspendare a autorizatiei;
c) atentionarea persoanei auditate ca in termen de cel mult 30 de zile de la comunicare
sa remedieze abaterile constatate;
d) cai de atac.
(3) Raportul de suspendare se vizeaza de catre seful structurii de autorizare si se
aproba de catre seful Centrului National.
(4) Raportul de suspendare se intocmeste in 3 exemplare, in termen de 10 zile de la
data inregistrarii referatului de supraveghere la Centrul National, si se comunica in
termen de 5 zile de la data intocmirii acestuia:
a) persoanei auditate;
b) inspectoratului pentru situatii de urgenta judetean sau al municipiului Bucuresti.
RESITA 37
Suspendarea retragerea autorizatiei
Art. 13
Suspendarea autorizatiei inceteaza daca, in termenul comunicat, persoana autorizata
face dovada indeplinirii conditiilor de autorizare, prin depunerea la Centrul National a
unor documente in acest sens.

Art. 14
Autorizatia se retrage daca:
a) se constata efectuarea lucrarilor autorizate cu produse necertificate, neagrementate
tehnic si/sau fara marcaj CE;
b) se constata efectuarea lucrarilor autorizate cu alt personal decat cel nominalizat in
lista depusa potrivit art. 5 alin. (1) lit. c);
c) persoanele autorizate impiedica ori se sustrag de la efectuarea auditului;
d) in termen de un an, autorizatia a fost suspendata de doua ori;
e) se constata ca persoana autorizata, pe perioada suspendarii, efectueaza lucrari in
domeniul in care este autorizata;
f) nu se face dovada indeplinirii conditiilor de autorizare, in termenul comunicat cu ocazia
suspendarii.
RESITA 38
Raportul de retragere a autorizatiei
Art.15
(1) In cazul in care in urma analizarii referatului de supraveghere se constata
existenta uneia/unora din situatiile prevazute la art. 14, Centrul National,
prin structura de autorizare, intocmeste un raport de retragere a
autorizatiei.
(2) Raportul de retragere a autorizatiei cuprinde:
a) abaterile constatate;
b) dispozitia de retragere a autorizatiei;
c) cai de atac.
(3) Raportul de retragere se vizeaza de catre seful structurii de autorizare si se
aproba de catre seful Centrului National.
(4) Raportul de retragere se intocmeste in 3 exemplare, in termen de 10 zile
de la data inregistrarii referatului de supraveghere la Centrul National, si se
comunica in termen de 5 zile de la data intocmirii acestuia:
a) persoanei auditate;
b) inspectoratului pentru situatii de urgenta judetean sau al municipiului
Bucuresti.
RESITA 39
Solicitarea unei noi autorizatii
Art. 16
(1) Persoana careia i-a fost retrasa autorizatia poate solicita o noua
autorizare numai dupa expirarea unui an de la data retragerii
autorizatiei anterioare.
(2) In cazul in care persoana solicita o noua autorizare fara
respectarea termenului prevazut la alin. (1), cererea se respinge ca
prematura.
(3) Persoana careia i-a fost retrasa de doua ori autorizatia nu mai
poate solicita o noua autorizare.
RESITA 40
Capitolul V - Preschimbarea autorizatiilor
Art. 17
(1) Preschimbarea autorizatiilor intervine in urmatoarele situatii:
a) la schimbarea formei juridice de organizare a persoanei autorizate, potrivit
Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile
si completarile ulterioare;
b) la schimbarea denumirii/numelui persoanei autorizate;
c) la schimbarea sediului social/profesional al persoanei autorizate.
(2) In vederea preschimbarii autorizatiei, persoanele trebuie sa depuna la
Centrul National urmatoarele documente:
a) cerere de preschimbare a autorizatiei, intocmita conform modelului prevazut
in anexa nr. 9;
b) autorizatia in original;
c) documente care justifica necesitatea preschimbarii autorizatiei.
RESITA 41
Capitolul VI - Libera circulatie a serviciilor
Art. 18
(1) Persoanele autorizate stabilite intr-un stat membru al Uniunii
Europene sau al Spatiului Economic European pot sa efectueze
lucrarile in domeniul apararii impotriva incendiilor, prevazute la art.
1 alin. (2), in regim transfrontalier in Romania numai dupa
notificarea prealabila a Centrului National pentru fiecare lucrare,
conform modelului prevazut in anexa nr. 10.
(2) Persoanele autorizate intr-un stat membru al Uniunii Europene sau
al Spatiului Economic European pot sa efectueze lucrarile in
domeniul apararii impotriva incendiilor, prevazute la art. 1 alin. (2),
cu caracter permanent in Romania numai dupa notificarea
prealabila a Centrului National, conform modelului prevazut in
anexa nr. 11.
RESITA 42
Ar. 18 - notificarea
Notificarea trebuie insotita de urmatoarele documente:
a) actul de inregistrare la oficiul registrului comertului, in copie;
b) autorizatia emisa de statul emitent, in copie si in traducere autorizata;
c) lista cu personalul care detine certificate de competenta profesionala
corespunzatoare, semnata si stampilata de persoana autorizata;
d) certificate de competenta profesionala sau documente similare emise de
autoritati dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului
Economic European, in copie si in traducere autorizata;
e) autorizatie echivalenta ca scop cu autorizatia emisa de Inspectia de Stat
pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de
Ridicat ISCIR pentru efectuarea activitatilor de umplere, reparare,
verificare tehnica, scoatere din uz si casare a recipientelor-butelii
stingatoare de incendiu, in cazul persoanelor autorizate pentru efectuarea
lucrarilor de verificare, reincarcare si reparare a stingatoarelor de incendiu,
in copie si traducere autorizata.
RESITA 43
Verificarea legalitatii documentelor
Art. 19
In cazul in care este necesara verificarea legalitatii documentelor
depuse in vederea autorizarii, Centrul National contacteaza autoritatile
competente din statul membru al Uniunii Europene sau al Spatiului
Economic European in cauza, prin intermediul Sistemului de informare
in cadrul pietei interne, in conformitate cu prevederile Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a
prestatorilor de servicii si libertatea de a furniza servicii in Romani.
RESITA 44
Capitolul VII - Obligatii ale persoanei
autorizate si cai de atac
Art. 20
Persoanele autorizate au urmatoarele obligatii:
a) sa mentina conditiile care au stat la baza autorizarii, pe toata durata
existentei autorizatiei;
b) sa asigure tinerea la zi a evidentei lucrarilor efectuate, in registre speciale,
intocmite conform modelelor prevazute in anexele nr. 1216;
c) sa comunice in scris Centrului National modificarile survenite in conditiile
care au stat la baza autorizarii, in termen de 10 zile de la data producerii
acestora, prin transmiterea de documente actualizate.
Art. 21
Contestarea deciziei de respingere a cererii de autorizare sau de suspendare/
retragere a autorizatiei se face conform Legii nr. 554/2004 privind contenciosul
administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare.
RESITA 45
Capitolul VIII - Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 22
(1) Certificatele de atestare emise pana la data intrarii in vigoare a prezentei
metodologii sunt valabile pana la expirarea termenului de valabilitate.
(2) Persoanele care au fost atestate pana la data intrarii in vigoare a prezentei
metodologii trebuie sa respecte conditiile care au stat la baza emiterii
certificatelor de atestare.
Art. 23
Verificarea activitatii auditorilor din inspectoratele pentru situatii de urgenta
judetene, respectiv al municipiului Bucuresti si din Centrul National se face de
catre reprezentantii Inspectoratului General, prin structura specializata de
supraveghere a pietei, pe baza procedurii aprobate de inspectorul general al
Inspectoratului General.
Art. 24
Pentru aplicarea prezentei metodologii Centrul National elaboreaza proceduri
specifice, aprobate de inspectorul general al Inspectoratului General.
RESITA 46
Dispozitii finale
Art. 25
Listele cu persoanele autorizate, precum si cele carora li s-a retras autorizatia
se afiseaza si se actualizeaza pe site-ul oficial al Inspectoratului General si al
Centrului National si/sau se publica in publicatii de specialitate.
Art. 26
Procedura de autorizare a persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul
apararii impotriva incendiilor poate fi indeplinita prin intermediul punctului de
contact unic electronic, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 49/2009, in termen de 60 de zile de la operationalizarea
punctului de contact unic electronic.
Art. 27
Prevederile prezentei metodologii se completeaza cu dispozitiile-cadru ale
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2009.
Art. 28
Anexele nr. 116 fac parte integranta din prezenta metodologie.
RESITA 47
Anexe:
Anexa nr. 1 model cerere de autorizare
Anexa nr. 2 lista codurilor CAEN
Anexa nr. 3 lista ocupatiilor specifice
Anexa nr. 4 lista mijloacelor tehnice din dotare
Anexa nr. 5 structura cadru a procedurii de lucru specifice
Anexa nr. 6 autorizatie (formular)
Anexa nr. 7 registru special de evidenta a autorizatiilor
Anexa nr. 8 referat de supraveghere
Anexa nr. 9 cerere de preschimbare a autorizatiei
Anexa nr. 10 notificare (model)
Anexa nr. 11 notificare (model)
Anexa nr. 12 registru de evidenta a lucrarilor de ignifugare a materialelor combustibile.
Anexa nr. 13 registru de evidenta a lucrarilor de termoprotectie
Anexa nr. 14 registru de evidenta a lucrarilor de proiectare, instalare si intretinere a sistemelor si
instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu/sistemelor si instalatiilor de
limitare si stingere a incendiilor, cu exceptia celor care contin anumite gaze fluorescente cu efect de
sera (model).
Anexa nr. 15 registru de evidenta a lucrarilor de verificare, reincarcare si reparare a stingatoarelor
de incendiu, cu exceptia celor care contin anumite gaze fluorescente cu efect de sera (model).
Anexa nr. 16 registru de evidenta a lucrarilor de intretinere a instalatiilor speciale din compunerea
autospecialelor destinate apararii impotriva incendiilor (model).
RESITA 48
II. SISTEME INTEGRATE DE SECURITATE
DE CE SISTEME INTEGRATE
DE SECURITATE?
10 min.raspunsurile voastre
PROGRAMUL DE SECURITATE
# Totul functioneaza intr-o ierarhie, iar securitatea nu face exceptie.
# Orice organizatie care se infiinteaza si stabilese o misiune
pentru a realiza o serie de obiective propuse. (Exemple.o
fabrica auto pentru a produce profit din fabricarea autoturismelor,
pentru o companie de securitate)
# TOATE aceste organizatii au nevoie de protectiede
SECURITATE. (Dati exemple.)
INTEGRAREA PROCEDURILOR
# Poceduri rezultate din manualul calitatii (Ex. ISO 9001)
# Proceduri rezultate dintr-o metodologie de management a
proiectelor (Ex. Primavera).
# Proceduri ale serviciului de contabilitate.
# Proceduri de marketing si tehnici de vanzari.
# Proceduri juridice.
# .. (?!!!)
POLITICI DE SECURITATE
# Programul de securitate este condus, la randul sau de politicile
de securitate, care fac parte integranta din planul de afaceri al
organizatiei.
# O parte a acetui program de securitate este constituita din
componente electronice de inalta tehnologie pentru tot ceea ce
inseamna prevenire (detectie la efractii, incendii, control acces,
TVCI, protectie perimetrala etc.)
# O alta parte este constituita din echipamente de protectie fizica
(incuietori, usi speciale de protectie, bariere mecanice) si paza
umana.
TOATE ACESTEA TREBUIESC INTEGRATE!
AVANTAJELE SISTEMELOR DE
SECURITATE INTEGRATE:
# Sistemele integrate de securitate sunt un important multiplicator al
securitatii.
# Ele reprezinta o extindere a ochilor si urechilor personalului de paza.
# Pot duce la o insemnata economie a bugetului alocat pentru activitatile
de paza si protectie.
# Pot preveni producerea de pagube importante prin detectarea, la timp, a
tentativelor de afractie si/sau a inceputurilor de incendii.
# Integrarea acestora intr-o singura platforma hardware/software duce la o
mai mare eficienta si eficacitate a operatiunilor de asigurare a securitatii
bunurilor si persoanelor din obiectivele protejate.
# Capacitatea continua de dezvoltarea a unui sistem integrat de securitate
reprezinta un alt mare avantaj pentru client, atat in privinta costurilor cat
si in rapiditatea cu care se poate efectua aceasta operatie.
AVANTAJELE SISTEMELOR DE
SECURITATE INTEGRATE:
DATI EXEMPLE.
( 10 minute )
Exemple:
# Reduce si simplifica perioada de training pentru utilizatori.
# Imbunatateste comunicarea.
# Sporeste eficienta muncii.
# Scade costurile de intretinere.
# Asigura o mai mare longevitate prin costurile reduse de upgradare si prin
usurinta cu care se face aceasta operatiune.
# Daca, o instalatie electrica se asteapta sa dureaze cat dureaza si
cladirea, in cazul sistemelor de securitate, durata de viata a
componentelor sale se afla undeva pe la 7 ani, cel mult.
# Utilizand integrarea sistemelor, aceasta durata poate creste pana la
10-15 ani prin efectuarea operatiunilor de upgradare.
Cum se realizeaza integrarea:
# Integrarea inseamna atat integrarea de componente electronice cat si
integrarea de functii si functiuni.
# Integrarea inseamna o provocare tehnica dar ea reprezinta, mai ales, o
provocare de imaginatie.
# Cercetarea si inovarea sunt activitati, uneori, necesare, dar considerati
totul ca pe un puzzle care trebuie rezolvat.
# Uitati-va la echipamentele pe care le aveti si la obiectivul de protejat si
nu va lasati pacaliti de caracteristicile tehnice ale producatorilor.
TREBUIE SA STITI MAI MULTE DESPRE ACESTEA DECAT
PRODUCATORII LOR DESPRE MODUL LOR DE INTEGRARE.
Acest curs are rolul de a va ajuta sa intelegeti atat tehnologia, cat si de a va
dezvolta imaginatia pentru a realiza proiecte de securitate cat mai aproape
de perfectiune.
Concluzii:
# Fiecare organizatie are o misiune care odata realizata are scopul de
produce active, active ce trebuiesc protejate pentru a se evita
distrugerea sau furtul acestora.
# Sistemele de securitate inegrata ofera ce-a mai eficienta protectie a
acestora prezentand o serie de avantaje:
1. Uniformizeaza politicile de securitate la nivelul intregii organizatii.
2. Simplifica modul de operare.
3. Se pot integra sistemele de la mai multe cladiri ale organizatiei scazand
costurile.
4. Se reduce si se siplifica perioada de formare a personalului care
utilizeaza sistemele de securitate.
5.
6.
III. SISTEME DE SECURITATE
BAZELE PROIECTARII
NERECOMANDAT:
# Pentru proiectarea unui sistem integrat de securitate nu folositi
doar planurile obiectivului.
RECOMANDAT:
# Efectuarea unui studiu la fata locului si respectarea unui set de
proceduri prin utilizarea unor instrumente.
Unelte (The tools)
# Planuri, desene si schite (PDS)
# Specificatii
# Coordonarea interdisciplinara
# Echipamentele si selectia echipamentelor
# Managementul de proiect
# Managementul relatiilor cu clientul
Planuri, desene si schite (PDS)
Planurile, desenele si schitele reprezinta inima activitatii de
proiectare a unui sistem de securitate si ar trebui sa ne ofere
informatii despre urmatoarele tipuri de legaturi relationale:
1. Legatura relationala dintre echipamentele de securitate si mediul
fizic in care lucreaza acestea.
2. Legatura relationala dintre echipamentele de securitate si
retelele de curanti slabi aflate in cladiri.
3. Legatura relationala dintre echipamentele de securitate.
4. Legatura relationala dintre echipamentele de securitate si
utilizator
Tipuri de utilizatori deserviti de PDS:
PDS trebuie s# serveasc# cinci tipuri distincte de utilizatori:
1. Estimatorului de oferta (the bid estimator) acesta trebuie s"
stabileasc" ce materiale sunt necesare.
2. Instalatorului (the installer).
3. Managerului de proiect (project manager) acesta trebuie sa
monitorizeze, printre altele, atat progresele inregistrate de echipa de
instalare cat si etapele de aprovizionare.
4. Echipei/tehnicianului de mentenanta (the maintenance technician).
5. Echipei/tehnicianului care va extinde sau va modifica sistemul de
securitate (the next engineer expanding the system).
EXTRA:
Beneficiarului si autoritatilor cu drept de control
Specificatii:
Dac# PDS-urile sunt inima activitatii de proiectare,
specifica!iile sunt capul.
# Cel mai important document din aceasta categorie il reprezinta CAIETUL DE
SARCINI.
# De aici pornesc, de regula, marea majoritate a disputelor juridice.
# PDS-urile prezentate in acest document, au rolul doar de a informa, la modul
general, toate modificarile ulterioare, cerute de studiul Dvs. Vor trebui
argumentate, obligatoriu, in scris, si, conform legislatiei, numai dupa aprobarea
acestora, se va trece la noua etapa.
# Caietul de sarcini ar mai trebui sa contina descrieri ale intregului sistem si ale
fiecarui subsistem, descrieri ale serviciilor pe care va trebui sa le ofere
contractantul etc
DISCUTII SI DEZBATERI CAIETUL DE SARCINI.1 ora.
Coordonarea interdisciplinara
De abilitatea unui proiectant de securitate in aceasta activitate,
depinde, nu numai satisfactia clientului dar si buna sa reputatie.
Dezbatere si discutii . 10 minute
(aceasta problematica va fi dezbatuta pe larg in cap. XI)
Echipamentele si selectia echipamentelor
# Selectia unor echipamente corecte (calitate/pret) poate duce la o
mare satisfactie a clientului iar alegerea unor echipamente gresite
poate genera un dezastru.
# Proiectantul va trebui sa aleaga ceea ce este mai bun in interesul
clientului daca clientul sufera, toata lumea sufera (instalatorii,
mentenanta si in general, intreaga industrie de profil are de
pierdut).
Managementul de proiect
CE ESTE UN PROIECT:
Are un inceput si un sfarsit.
Produce un rezultat unic.
Are un con!inut clar, un buget limitat, resurse
limitate si produce rezultate specifice.
NU nseamn" munc" repetitiv" / ntre!inere/opera!ii
Puncte bine definite de inceput si sfarsit
Desfasurare
in Timp
Continut unic
Obiectiv
Resurse
Definitii:
Un proiect reprezinta un efort temporar al carui
scop este crearea unui produs sau serviciu unic.
(Project Management Institute - PMI)
Un proiect este un set unic de activitati
coordonate, cu puncte de start si finish definite,
realizate de o persoana sau o organizatie, cu
scopul de a atinge obiective specfice in cadrul
unor parametrii definiti de timp, cost si
performanta.
(ISO 10006 - Calitatea in Project Management, 1997)
Definitii:
Nanagementul Pioiecteloi este: "Aita ue a conuuce ,i
cooiuona iesuise umane ,i mateiiale ue-a lungul vie(ii unui
pioiect utiliznu tehnici moueine ue conuuceie pentiu
atingeiea obiectiveloi pieueteiminate ue scop, cost, timp,
calitate ,i satisfaceiea paiticipan(iloi."
(PNI)
Ce este un manger de proiect?
# Persoana responsabil# pentru finalizarea cu succes a proiectului.
# Provocarea Managerului de Proiect: Aducerea partilor pentru a lucra
ca un intreg
Ce este o echipa de proiect?
- Executa activit"!ile #i sarcinile din proiect.
- Membrii echipei se subordoneaza siraporteaz" managerului de
proiect.
- Desemnat" full-time sau part-time.
- Contribuie direct la crearea livrabilelor proiectului.
- Particip" la procesul de management de proiect.
Ce este un sponsor de proiect?
# Are autoritatea final" pentru proiect.
# Furnizeaz" direc!ia #i viziunea.
# Finan!eaz" proiectul.
# Ap"r" proiectul n cadrul organiza!iei.
# Rezolv" cererile de schimb"ri majore #i situa!iile problematice.
# Valideaz" #i se asigur" c" obiectivele proiectului sunt atinse.
# Aprob" toate livrabilele majore.
Probleme ce ar trebui rezolvate intr-un
proiect:
1. De ce De ce se realizeaz" proiectul #i care sunt obiectivele generale ?
2. Ce Ce trebuie f"cut #i care sunt obiectivele specifice ale proiectului ?
3. Cum Cum se va proceda, ce mijloace #i ce resurse exist"?
4. Unde Unde se va desf"#ura proiectul #i pe ce amplasament?
5. Cine Cine sunt persoanele sau firmele participante la finan!area #i
realizarea proiectului?
6. Cnd Cnd va ncepe #i cnd se va termina proiectul?
7. Ct Ct va costa proiectul?
8. Calitatea Care sunt obiectivele de calitate care se a#teapt" a fi
realizate?
Ciclul de viata al unui proiect:
!"#$%& $()$& *%("&+$&,& +& -& %&),".&)./ 0# ,12&3
# S1% sunt opiite nainte ue a se teimina
# SS% uin pioiecte sunt finalizate, ns:
# Costuiile sunt uep,ite, n meuie, cu 189 %
# Timpul este uep,it, n meuie, cu 222 %
# 16% sunt finalizate, n timp, n buget si atingnuu-,i scopul.
Suisa: Stanuish uioup Inteinational www.stanuishgioup.com
4&-$& 567 uin numaiul pioiecteloi ueviaza ue la uiiectia uoiita
geneianu uepasiii ue bugete, intaizieii si liviabile incomplete. 0nul
uintie motive este lipsa unei metouologii, a unui pioces ue NP caie sa
ghiueze ueiulaiea intiegului pioiect.
Fazele unui proiect:
898:8;<;= - piesupune concepeiea si uemaiaiea pioiectului,
uocumentaiea "business case-ului", stuuiului ue fezabilitate,
teimenii ue iefeiinta ai pioiectului si numiiea echipei initiale.
4>=98?8@=<;= - piesupune planificaiea si cieaiea planuiiloi asociate:
"pioject plan", planul ue iesuise, planul financiai (bugetul), planul
ue obtineie a acceptanteloi, planul ue comunicaie.
;A;@B:8= - piesupune cieaiea liviabileloi pioiectului si contiolul
uiveiseloi elemente cum ai fi liviabilele, aiia ue cupiinueie a
pioiectului ("scope"), calitatea. iiscuiile si pioblemele ("issues".
89@C8!;<;= - piesupune uezalocaiea iesuiseloi, pieuaiea catie client
si ieceptia liviabileloi pioiectului piecum si iealizaiea analizei post
implementaie a pioiectului.
Comunicarea in PM:
Managementul relatiilor cu clientul
# Pe tot parcursul proiectului, va trebui sa mentineti o legatura
permaneta cu clientul.
# Toate capitolele anterioare sunt de natura tehnica, acesta este
singurul in care legatura umana trebuie sa fie profunda.
# AMINTITI-VA: insatisfactia clientului este egala, uneori cu
DEZASTRUL.
# Activitatea de proiectare, in sine, este o stiinta, relationarea cu
clientul este, o arta.
Dezbatere si discutii . 1 ora
Locul electronicii in procesul de securitate
# Proiectarea unui sistem de securitate, este, in primul rand un
proces iar sistemele electronice de securitate, reprezinta unul din
multele instrumente din acest proces.
# De multe ori, se intampla, ca sistemele electronice sa nu fie
integrate cu alte masuri de securitate care le-ar spori eficienta.
# Proiectarea eficienta a unui sistem de securitate electronica
poate servi clientului nostru ca parte a unui program de securitate
integrat in politicile sale de securitate.
Programul de securitate
# Securitatea nu este un produssecuritatea este o valoare.
# Securitatea, la fel ca si contabilitatea, serveste pentru a sus!ine
capacitatea organizatiei de a respecta coduri #i regulamente, #i
de a preveni si a minimiza pierderile n organiza!ie.
Politicile de securitate
Politicile de securitate fundamentul tuturor contramasurilor.
# In toate cazurile trebuie sa existe un motiv bun pentru a se aplica
o masura de securitate cu actiuni specifice de contracarare.
# Acest lucru reprezinta unul din cele mai importante principii dupa
care trebuie sa se conduca un proiectant de sisteme de
securitate.
# Utilizarea unor principii generale, prevazute in politica clientului
sau de legislatia specifica, poate genera mari probleme.
# Asigurati-va ca clientul este bine informat despre consecintele la
care se expune si daca, totusi insista sa efectuati proiectarea asa
cum vrea el, asigurati-va ca in cazul unui eventual litigiu acest
lucru a fost notat in documentele specifice si in cele comerciale.
Ordinea de lupta pentru protejarea
oricarui activ:
1. Analiza riscurilor de securitate :
# Exist" amenin!"ri care ar putea duce la distrugerea, deteriorarea,
sau furtul activelor? Care sunt motiva!iile lor, istoricul, #i a
probabilitatii ca sa se intample?
# Ce vulnerabilitati exista si cine ar putea profita de aceste
amenin!"ri?
# Ce m"suri de contracarare existente sunt puse n aplicare pentru
a proteja activele?
# Care este probabilitatea de atac, #i ct de atractive sunt aceste
active pentru a atacatorii poten!iali?
oricarui activ:
2. Crearea unui plan de securitate.
# Evaluarea contram"surilor suplimentare necesare pentru a se proteja pe
deplin activele. Bugetarea #i prioritizarea contram"surile bazate pe
costuri, u#urin!a de punere n aplicare, #i a eficien!ei.
3. Crearea unui program de punere n aplicare.
Elemente de ac!iune imediat" (aceasta va include stabilirea politicilor de
securitate #i proceduri).
Punerea n aplicare pe etape:
# Conditii cu grad ridicat de risc
# Conditii cu grad scazut de risc
# Alocarea bugetului
Orice contraac!iune pus" n aplicare, este o vulnerabilitate posibila.
Fi!i preg"ti!i s" acceptati sau s" transferati acest risc.
oricarui activ:
4. Stabilirea politicilor #i procedurilor de
securitate.
Identificarea si definirea riscurilor de care fata de care trebuie efectuata protectia si
tipul de contramasuri aplicate:
# High-tech sisteme electronice de securitate, tehnologii de securitate a informatiilor etc.
# Low-tech - incuietori, bariere, garduri, lumini de siguranta, etc.
# Masuri ne-tehnice politici si proceduri, programe de securitate, programe de training, planuri
de paza, protectie si transport valori etc.
Definirea modul n care angaja!ii, vizitatori, #i partenerii trebuie s" manipuleze
elementele de securitatet #i responsabilit"!ile lor fata de securitatea intregii
organizatii.
Definirea modului n care organiza!ia va detecta, evalua, #i gestiona amenin!"rile #i
comportamente, care dintre acestea vor fi tolerate #i care nu vor fi.
Proiectarea programului de securitate pentru a r"spunde obiectivelor de securitate,
inclusiv metoda de formare gradului de con#tientizare #i a regulilor de management
pentru angajati, paznici, vizitatori #i parteneri.
IV. SISTEME ELECTRONICE DE SECURITATE
PREZENTARE
1. Si st eme de det ect i e si al ar mar e ef r act i e,
supraveghere video, control/admitere acces, paza
perimetrala solutii tehnologice.
2. Sisteme/instalatii de semnalizare, alarmare si alertare
in caz de incendiu solutii tehnologice.
3. Sisteme/instalatii de stingere a incendilor solutii
tehnologice
Sisteme electronice de securitate
RESITA
83
Sisteme de detectie si alarmare efractie,
supraveghere video, control/admitere acces, paza
perimetrala solutii tehnologice.
Sisteme antiefractie
RESITA 84
RESITA
Sisteme antiefractie
Rolul principal al unui sistem de supraveghere are ca scop patru componente:
# a descuraja;
# a detecta;
# a documenta;
# a mpiedica sau ntrzia orice ncercare de patrundere n obiectiv sau zona protejata.
Aplicarea masurilor de securitate trebuie planificata in functie de necesitatile si nevoile
obiectivului protejat.
SOLUTII TEHNOLOGICE
Elemente principale ale unui sistem de supraveghere:
# centrale de alarmare;
# senzori;
# dispecerat de monitorizare;
# infrastructura de comunicaii.
Pe langa aceste elemente fizice nu trebuie sa uitam sa ne referim atat la personalul de
deservire cat si la procedurile de actiune in diferite situatii.
In prima parte a acestei expuneri e vom referi la senzori care po fi clasificati foarte
simplu in senzori de interior si senzori de exterior.
85
Cerinte operationale
# Alegerea tipului de sistem de supraveghere este influentata de obiectivul
protejat (tipul acestuia, materiale care trebuiesc protejate) mediul
inconjurator, amenintarile posibile dar si de experienta acumulata in paza si
protectia obiectivului respectiv.
# Toate aceste idei furnizeaza baza pentru o analiza initiala daar nu sunt
suficiente pentru a dezvolta efectiv sistemul de securitate.\
# Natura si ritmul activitatilor in zona obiectivului de supravegheat, sau langa
acesta, configuratia fizica a ariei controlate, comportamentul oamenilor si al
mediului inconjurator sunt factori care trebuie luati in calcul atunci cand se
realizeaza un sistem de securitate.
# Multe obiective, datorita caracteristicilor in continua schimbare, necesita o
abordare dinamica si pragmatica a supravegherii interioare si exterioare.
RESITA 86
RESITA
Senzori de exterior
87
RESITA
Senzori pentru interior
88
Comutatoare mecanice
# Comutatoarele mecanice sunt folosite pentru detectarea deschiderii (nchiderii)
unei usi sau ferestre protejate. Acest senzor consta ntr-un contact electric care are o
stare functie de actiunea fizica directa asupra sa, modificarea starii normale genernd
astfel o alarma.
# Comutatoarele mecanice se pot monta la usi, ferestre, sertare, panouri de acces
etc. Este recomandabila utilizarea lor n conjunctie cu un detector de miscare instalat
n zona protejata, n caz ca intruziunea este realizata prin derutarea sistemului de
supraveghere.
# Pentru o functionare corespunzatoare a senzorului, usile si ferestrele protejate
trebuie instalate adecvat n tocul usii (rama ferestrei) pentru a prentmpina alarmele
false declansate de deschiderea ntmplatoare a acestora. De asemenea, o montare
defectuoasa a senzorului se poate solda si prin patrunderi nedetectate.
# Comutatorul trebuie sa fie montat ascuns pentru a nu permite intrusului
demontarea si dezafectarea acestuia. Firele de legatur ntre comutator si centrala de
alarmare trebuie sa fie bine protejate pentru a preveni distrugerea lor iar centrala de
alarmare trebuie sa fie setata astfel nct sa declanseze o alarma n momentul
ntreruperii acestora.
RESITA 89
Comutatoare mecanice
# Neutralizare: blocarea comutatorului n pozitia usa/fereastra
nchisa este modalitatea cea mai simpla de contracarare a
senzorului. Aceasta se poate realiza fie cu o lamela metalica, fie
prin alta modalitate, care presupune existenta unor complici n
interiorul obiectivului, care consta n lipirea cu banda adeziva a
prghiei de actionare al comutatorului, n perioada n care alarma
este deconectata.
RESITA 90
Comutatoare magnetice
Comutatoarele magnetice sunt folosite pentru detectarea deschiderii
(nchiderii) unei usi sau ferestre protejate.
Acest dispozitiv este format din doua componente:
# un comutator magnetic (senzor Hall sau releu reed) montate n tocul usii sau ferestrei;
# un magnet permanent dispus pe partea mobila a usii/ferestrei.
Declansarea alarmei este facuta de apropierea/departarea celor doua
componente ale dispozitivului. Trebuie mentionat ca, spre deosebire
de contactul mecanic, partea mobila poate fi la o oarecare distanta de
partea fixa. Conditiile de utilizare si instalare ale senzorului sunt
identice cu cele prezentate la senzorul cu comutator mecanic.
Blocarea functionarii comutatorului magnetic poate fi facuta cu ajutorul
unui magnet puternic care, dispus n exteriorul usii sau ferestrei,
nlocuieste magnetul mobil al dispozitivului si permite intrarea fara
declansarea alarmei.
RESITA 91
Comutatoare magnetice
RESITA 92
Comutatoare balansate
# Comutatoarele balansate sunt formate din doua comutatoare mecanice
sau magnetice, unul pe pozitie normal nchis, celalalt pe pozitia normal
deschis.
# Functionarea normala a dispozitivului presupune balansarea celor doua
comutatoare, la deschiderea usii fiecare comutator schimbndu-si starea. n
situatia n care cele doua comutatoare nu si schimba starea, este detectata
o ncercare de blocare a dispozitivului, iar sistemul de supraveghere
declanseaza o alarma.
# Acest montaj, cu doua comutatoare, este mult mai sigur n functionare,
eliminnd posibilitatea blocarii simultane a comutatoarelor prin utilizarea unui
mecanism de contracarare.
# Conditiile de utilizare si instalare ale senzorului sunt identice cu cele
prezentate la senzorul cu comutator mecanic.
# O conditie generala pentru acesti senzori este obligativitatea instalarii, n
paralel, a altor dispozitive de supraveghere bazate pe alte principii
functionale.
RESITA 93
Senzori pentru detectarea spargerii ferestrei
# Aceste dispozitive se instaleaz" pentru controlul ferestrelor care sunt susceptibile a
fi sparte n cazul unei intruziuni. Senzorii sunt montati n interior, pe un perete sau
tavan, n fata ferestrei monitorizate.
# Exist" trei tipuri de senzori pentru ferestre: acustici, pentru detectarea socurilor si
combinati.
# Toate dispozitivele au n compunere un microfon care este sensibil la o band" de
frecvente asociat" cu spargerea unui geam. Semnalul de la microfon este prelucrat
ntr-un procesor care elimin" componentele spectrale neasociate fenomenului fizic. Tot
procesorul de semnal compar" semnalul filtrat cu cel nregistrat anterior, asociat cu
spargerea geamului. n situatia unei asem"n"ri a caracteristicilor de frecvent", este
declansat" alarma.
# Senzorii pentru detectarea socurilor sunt sensibili la sunete intense cu frecventa de
5 KHz. Microfonul folosit este de tip piezoelectric sau cu cristal. Folosirea
microfoanelor cu cristal este mai eficace ntruct acestea sunt sensibile la o banda
foarte ngusta de frecventa, simplificnd sarcinile procesorului de semnal si, implicit,
reducnd rata alarmelor false.
RESITA 94
# Senzorii combinati, acustic+soc, combina avantajele celor doua principii diferite de
detectie, asigurnd mbunatatirea probabilitatii de descoperire, a ratei alarmelor false,
totodata reducnd si posibilitaatile de neutralizare ale detectorului.
# Functie de specificatiile producatorului, senzorii se pot monta direct pe fereastra la
ctiva centimetri de margine, pe tocul geamului sau pe un perete sau tavan aflat la
mica distanta de fereastra.
# Montarea pe fereastra este cea mai problematica deoarece adezivul trebuie sa fie
de foarte buna calitate, capabil sa reziste la radiatiile solare si la extremele de
temperatura produse iarna sau vara (-20C80C).
# Functionarea nesigura a dispozitivului poate fi consecinta unei montari
necorespunzatoare a senzorului, nerespectarii specificatiilor tehnice referitoare la tipul
de fereastra pentru care este destinat senzorul etc. dar, cel mai adesea, majoritatea
problemelor sunt date de caracteristicile acustice ale ncaperii. Astfel, acoperirea
ferestrei cu o draperie groasa absoarbe vibratiile acustice si la microfonul senzorului
montat pe perete sau n tavan nu mai ajunge suficient semnal pentru declansarea
alarmei.
RESITA 95
# Senzorul mai poate functiona necorespunzator si daca procesorul
de semnal nu a fost calibrat corespunzator. Suplimentar, mai pot
cauza probleme si interferentele radio sau zgomotele naturale care
au un spectru cu elemente n banda de sensibilitate a senzorului.
# Ca o precautie maxima, se poate impune o verificare distructiva,
lucru care presupune verificarea functionarii senzorului cnd
fereastra este sparta intentionat.
# Neutralizarea sistemului de supraveghere este posibil" dac"
geamul este decupat sau demontat din ram". O alt" metod" const"
n modificarea spectrului produs de spargere, lucru realizabil prin
atenuarea cu materiale absorbante a zgomotului.
RESITA 96
Senzori fotoelectrici pentru interior
# Folosesc un fascicul de lumin" invizibil", n infrarosu, pentru a crea un cortin!
electronic!. De regul", sunt folositi pentru supravegherea unor suprafete liniare, de
dimensiuni mari, cum ar fi holuri, foaiere etc
# Senzorii cu fascicul luminos sunt formati din dou" blocuri: un emit"tor si un receptor.
Emit"torul foloseste ca surs" de lumin" IR o diod" electroluminiscent" LED (Light
Emitting Diode) sau o diod" laser. Receptorul are ca element activ un fotoelement (de
regul" un fototranzistor) care detecteaz" prezenta sau absenta fasciculului. Dac"
receptorul sesizeaz" o ntrerupere a razei IR cu o durat" mai mare dect o valoare
prestabilit", este declansat" alarma.
# Sistemul nu este afectat de mediul din interiorul cl"dirii (modific"ri ale regimului
termic, l"mpi fluorescente, interferente radio si electromagnetice cu echipamentele
electrice etc.)
# Neutralizarea sistemului este realizabil" numai prin ocolirea fasciculului luminos,
lucru totusi simplu dac" intrusul este dotat cu ochelari speciali pentru vizualizarea
radiatiei IR.
RESITA 97
Senzori cu microunde
RESITA 98
Senzorii cu microunde sunt dispozitive folosite pentru detectarea miscarii.
Principiul de functionare se bazeaza pe detectarea perturbatiilor produse de
intruziune ntr-un cmp electromagnetic generat de echipament.
Sistemul este format din doua blocuri functionale: un emitator si un receptor.
Emitatorul consta ntr-un oscilator de mica putere realizat cu dioda Gunn, n
banda X de frecventa (aproximativ 15 GHz). Receptorul sesizeaza orice
modificare a frecventei emise, modificare produse datorita efectului Doppler.
Majoritatea sistemelor sunt setate pentru declansarea alarmei n situatia unei
deviatii de frecventa de 20120 Hz, adica pentru o viteza a intrusului de
aproximativ 212 m/s.
Constructiv, exista doua tipuri de sisteme cu microunde: senzori monobloc, la
care att emitatorul ct si receptorul sunt realizati ntr-o singura unitate,
respectiv senzori n tandem, formate din doua unitati separate, emitatorul si
receptorul.
# Senzorii cu microunde se pot folosi att pentru monitorizarea unor
suprafete exterioare ct si pentru ncaperi, depozite, holuri etc. n
exterior aceste sisteme se folosesc pentru supravegherea
perimetrala sau pentru o avertizare timpurie daca intrusul se
apropie de o cladire sau o zona sensibila.
# Functionarea necorespunzatoare a senzorilor poate fi cauzata, n
primul rnd, de interferente cu alte echipamente cu microunde care
functioneaza n banda X. De asemenea, zonele care contin
generatoare puternice de cmpuri electromagnetice pot produce
probleme datorita interferentelor pe unele componente spectrale. O
situatie speciala poate fi cauzata de lampile fluorescente (mai
cunoscute drept becuri cu neon): ciclul de ionizare al gazului poate
fi interpretat de detector ca deplasare de frecventa, genernd astfel
o alarma falsa.
RESITA 99
Alte cauze care pot crea probleme:
# obiectele metalice care se misca n cmpul de detectie al senzorului
genereaza alarme false;
# suprafetele metalice mari creeaza zone moarte, nedetectabile, n spatele
lor;
# instalarea improprie a senzorilor face posibila detectarea unor obiecte care
se deplaseaza n afara zonei de interes, declansndu-se alarme aleatoare;
# antenele horn folosite, de regula, la aceste sisteme, se caracterizeaza prin
prezenta unor lobi secundari;
# de asemenea, semnalele receptionate pe acesti lobi pot genera alarme
false.
Este recomandabila instalarea astfel nct sa se asigure continuitatea
zonei de detectie, pentru aceasta fiind necesare zone de suprapunere
pe o suprafa de maxim 10% din suprafata controlata.
RESITA 100
Detectoare de vibratii
Detectoarele de vibratii sunt destinate mont"rii pe pereti, tavane,
dusumele pentru a sesiza vibratiile mecanice produse de retezare,
t"iere, g"urire, perforare, izbire, ntr-un cuvnt orice ncercare de
intruziune care afecteaz" din punct de vedere fizic structura pe care
este instalat senzorul.
# Traductoarele destinate detectarii energiei mecanice de joasa
frecventa se monteaza direct pe peretele interior al structurii
supravegheate, detectnd orice vibratii care sunt produse.
# Alarmele false sunt cauzate, n general, de instalarea
necorespunzatoare a senzorilor. Astfel, montarea acestora pe
peretii expusi la vibratii din exterior (trenuri, avioane, utilaje
industriale mari etc.) face inoperant acest tip de senzor.
RESITA 101
Neutralizare: sistemul poate fi neutralizat evitnd patrunderea prin
zona protejata sau alegnd un punct si o metoda de intruziune care
sa permita absorbtia si difuzia vibratiilor.
# O alta metoda de contracarare, aplicabila n general la toate
sistemele automate de supraveghere, consta n generarea,
persistenta dar aleatoare, a unui mare numar de alarme false, o
lunga perioada de timp, lucru care conduce la scaderea ncrederii
n functionalitatea sistemului si ignorarea alarmelor.
RESITA 102
(instalarea)
RESITA 103
Detectoare de vibratii cu fibra optica
# Cablurile cu fibra optica sunt folosite att pentru protejarea unui perete, dar
si pentru supraveghere perimetrala, fiind posibila instalarea subterana sau pe
mprejmuire.
# n cazul utilizarii n interior, cablul de fibra optica acopera ca o plasa un
perete, fiind dispus fie n tencuiala sau zid, fie montat, n timpul constructiei,
direct n infrastructura.
# Reteaua din cabluri de fibra optica este destinata montarii pe pereti,
tavane, dusumele pentru a sesiza vibratiile mecanice produse de orice
ncercare de intruziune care afecteaza din punct de vedere fizic structura pe
care este instalat senzorul.
# Alarmele false sunt cauzate n general de instalarea necorespunzatoare a
senzorilor. Astfel, montarea acestora pe peretii expusi la vibratii din exterior
(trenuri, utilaje industriale mari, avioane etc.) face inutil acest tip de senzor.
# Neutralizare: sistemul poate fi contracarat evitnd patrunderea prin zona
protejata sau alegnd un punct si o metoda de intruziune care sa permita
absorbtia si difuzia vibratiilor.
RESITA 104
Detectoare de vibratii cu fibra optica
(instalare)
RESITA 105
Senzori audio
# Senzorii audio receptioneaza zgomotele produse de o intruziune si sunt utilizati de
regula pentru aplicatii de interior.
# Principiul de functionare, asemanator cu cel al detectoarelor de geam spart, se
bazeaza pe un traductor care transforma oscilatiile aerului n semnal electric sau (un
microfon). Semnalul produs de microfon este analizat de un procesor, alarma fiind
declansata daca acesta fie se ncadreaza ntr-un tipar prestabilit, fie este detectat ntr-
un loc si la un moment unde si cnd ar fi trebuit sa nu fie nici o activitate.
# Senzorii audio se instaleaza n locuri unde zgomotul facut de intrus depaseste cel
putin cu un ordin de marime zgomotul de fond pentru ca detectarea intrusului sa fie
sigura si neafectata de alarme aleatoare. Daca zgomotul de fond exista si dispozitivului
nu-i este reglat corespunzator pragul de declansare a alarmei, sistemul este incapabil
sa faca diferenta ntre o intruziune si un zgomot de fond.
# Alarmele false sunt produse de zgomote puternice, ntmplatoare: avioane, trenuri,
explozii etc.
# Contracarare: un intrus care se deplaseaza lent si care si ia masuri de atenuare a
zgomotului produs de deplasarea sa.
RESITA 106
Senzori ultrasonori activi
# Senzorii ultrasonori activi sunt dispozitive care detecteaza
miscarea: emit unde ultrasonore n zona protejata si
reactioneaza la modificarile undelor reflectate produse de
obiectele mobile.
# Senzorii ultrasonori activi se monteaza n tavan sau pe perete si
asigura protectia unei zone de circa 100 m2.
# Senzorii ultrasonori, activi sau pasivi, nu sunt influentati de
caldura, interferente electromagnetice, fenomene externe.
Dimensiunea zonei supravegheate poate fi usor controlata,
undele ultrasonore fiind puternic absorbite de pereti, mobilier,
panouri etc.
RESITA 107
# ATENTIE! absorbtia n materialele comune dintr-o ncapere, poate
crea si efecte nedorite, n sensul ca, n spatele obiectelor se
creeaza zone moarte, unde senzorul este inoperant.
# Cele mai obisnuite cauze care conduc la declansarea unor alarme
false constau n: miscari ale aerului produse de ventilatoare,
climatizoare etc.; suieraturi ale conductelor; orice altceva se
deplaseaza n zona controlata (ferestre deschise, animale de casa
etc.).
Neutralizare: Senzorul poate fi contracarat de un intrus care se deplaseaza
cu o viteza foarte mica, sub limita pragului de detectie setat; o varianta de
neutralizare, bazata pe aceiasi idee, consta n micsorarea vitezei radiale,
deplasarea facndu-se circular, n jurul senzorului. De asemenea, un intrus
care foloseste un detector de ultrasunete, poate intercepta emisia
dispozitivului, evitnd astfel declansarea dispozitivului prin ocolirea acestuia.
RESITA 108
(principiide functionare)
RESITA 109
Senzori ultrasonori pasivi
# Senzorii ultrasonori pasivi, asemanatori cu senzorii audio, receptioneaza
vibratiile cu o frecventa de peste 20 Khz produse de intruziune.
# Frecventele din acest domeniu sunt asociate cu frecarea unor obiecte
metalice, fsitul unui arzttor cu acetilena sau zdrobirea unui perete de beton
sau caramida.
# Zgomotul produs este transmis printr-o unda acustica, prin aer, pna la
microfon. Semnalul electric este analizat de procesor si, daca sunt ndeplinite
conditiile de frecventa si amplitudine, este declansata alarma.
# n majoritatea cazurilor, senzorii de acest tip sunt montati numai mpreuna
cu senzorii pasivi n infrarosu (PIR) cu scopul mbunatatirii performantelor
dar, mai ales, reducerii posibilitatilor de contracarare.
# Alarmele false pot fi produse de sonerii telefonice, fluieratul conductelor de
apa, miscarea aerului de catre ventilatoare sau climatizoare etc.
RESITA 110
Senzori ultrasonori pasivi
Caracteristicile de directivitate ale senzorilor pasivi cu ultrasunete
RESITA 111
Senzori pasivi cu infrarosii (PIR)
RESITA 112
Senzori pasivi cu infrarosii (PIR)
# Senzorii PIR sent pasivi, adica dispozitivul nu emite nici un fel de
energie, el doar asculta mediul nconjurator pentru interceptarea
formei de cmp energetic la care este sensibil.
# Majoritatea senzorilor PIR sunt sensibili n banda de frecventa
corespunzatoare emisiei IR a corpului uman, adica n banda 714
&m1. (n fizica exista o teorie care ofera o relatie ntre temperatura corpului si
lungimea de undaa radiatiei emise. n cazul obiectelor cu temperaturi n gama
1040C, lungimea de unda corespunzatoare este 714 &m).
# Senzorii PIR nu masoara cantitatea de energie receptionata ci doar
modificarile rapide ale profilului termic. Cu alte cuvinte, PIR
detecteaza imagini fierbinti n infrarosu sesiznd contrastul ntre
imaginea calda si fondul rece.
RESITA 113
Senzor PIR
(montare verticala)
RESITA 114
Detectori PIR
(sisteme optice si de reflexie)
# Sistemele optice si de reflexie au un rol important n proiectarea si
functionarea PIR. Necesitatea focalizarii precise a radiatiei termice,
chiar pe elementul fotosensibil, a impus folosirea uneia din din cele
doua metode:
1. focalizare prin reflexie
2. focalizare cu lentile.
# Focalizarea prin reflexie presupune folosirea unei oglinzi concave,
elementul fotosensibil fiind montat n focarul sistemului optic. Acest
sistem nu realizeaza o mpartire n zone poligonale a suprafetei
cercetate dar asigura o distanta mare de descoperire; acest
principiu este folosit, de regula la senzori PIR pentru exterior.
RESITA 115
Detectori PIR
(lentile)
# Focalizarea prin intermediul lentilelor nu asigura o concentrare a radiatiei
IR la fel de mare cu oglinda reflectorizanta dar, folosind un tip de lentile
speciale, denumite lentile Fresnel, este asigurata o modificare foarte simpla a
configuratiei zonelor poligonale.
# Lentila Fresnel, realizata dintr-o pelicul subtire de material plastic
transparent la radiatia IR, are gravat pe ea o serie de cercuri concentrice;
desenul imprimat pe pelicula de plastic reprezinta o aproximare a hologramei
zonelor poligonale realizate de dispozitiv.
# Senzorii PIR se instaleaza orizontal, pe tavan sau vertical, pe pereti astfel
nct caracteristica lor de detectie sa acopere posibilele zone de intruziune:
usi, holuri, ferestre etc. Caracteristica de detectie, elementul esential al
dispozitivului se poate modifica relativ simplu, schimbnd lentilele Fresnel
aplicate n fata fotodetectorului.
# Astfel, exista caracteristici de tip cortina, care nu prezinta nici un fel de
spatiu sau caracteristici fragmentate.
RESITA 116
Detectori PIR
(alarme si neutralizare)
# Alarmele false pot fi produse de schimbari bruste, naturale ale
temperaturii cauzate de instalatii de ncalzire, radiatia solara,
animale etc.
# Neutralizarea senzorului poate fi realizata prin mai multe procedee
dar, n principiu, ntotdeauna se urmareste scaderea diferentei de
temperatura dintre intrus si mediu. Aceasta se poate realiza fie prin
cresterea temperaturii mediului (daca intrusul are acces la sistemul
de reglare al temperaturii interioare), fie prin folosirea unor nvelisuri
termoizolante care stopeaza transferul caldurii corporale catre
exterior.
# Deoarece senzorul PIR detecteaza intruziunea functie de contrastul
dintre obiectul cald si fondul rece, modificarea acestor temperaturi
poate reduce eficacitatea dispozitivului.
RESITA 117
Detectori PIR
(alarme si neutralizare)
# Daca temperatura mediului devine apropiata de temperatura
intrusului (circa 3040 C), dispozitivul nu mai reactioneaza datorita
lipsei de contrast termic. Teoretic, daca o persoana are exact
temperatura mediului, ea este invizibila pentru senzor.
# Alta metoda presupune cunoasterea caracteristicii senzorului:
intrusul fie se deplaseaza spre detector, fie evita depasirea zonelor
poligonale create de lentila Fresnel. Un efect similar este produs de
deplasarea foarte lenta a intrusului. Toate procedeele au acelasi
rezultat final: circuitul de diferentiere detecteaza o modificare lenta
a temperaturii si nu declanseaza alarma.
# Deplasarea intrusului spre senzor pe un traseu cu PD minim, i
permite ulterior acestuia dezafectarea completa a senzorului (fie
reorientarea acestuia spre o zona nepericuloasa, ntreruperea
alimentarii, fie obturarea cu vopsea a lentilei Fresnel sau blocarea
cu un paravan opac IR).
RESITA 118
Detectori PIR
( probabilitatea de descoperire in functie de directia de deplasare )
RESITA 119
Senzorii activi cu infrarosii pentru interior
# Senzorii activi cu infrarosii au o caracteristica de supraveghere de
tip cortina, formata din fascicule multiple de unde infrarosii
modulate, sistemul reactionnd la orice modificare a legii de
modulare sau ntrerupere a legaturii ntre emitator si receptor.
# Ca orice senzor activ, este format dintr-un emitator si un receptor,
montate, de regula, n aceiasi carcasa. Emitatorul foloseste ca
element activ un laser; la limita zonei protejate, raza laser este
reflectata 180 spre receptor prin intermediul unei benzi
reflectorizante.
# Receptorul, prin intermediul unor lentile de focalizare, colecteaza
energia undelor, o transforma n semnal electric si acesta este
prelucrat n procesorul de semnal. Procesorul compara legile de
modulatie ale impulsurilor IR emise cu cele receptionate si, n caz
de neconcordanta, declanseaza alarma.
RESITA 120
# Senzorii poate fi utilizati pentru protectia unor zone cu dimensiunile de
maxim 10 m lungime si 8 m naltime; valorile sunt determinate de puterea
laserului, sensibilitatea receptorului, gradului de reflectivitate a benzii.
# Sistemul are probabilitatea de descoperire apropiata de unitate; rata
alarmelor false este mica, detectorul nefiind afectat de temperatura mediului,
interferente electrice etc.
# Senzorul poate functiona necorespunzator daca nu sunt efectuate
ntretineri periodice (alinierea si stergerea de praf a elementelor optice,
reglarea pragului de declansare etc.).
# n situatia n care spoturi puternice de lumina ajung la receptor sau banda
reflectorizanta fotoelementul poate fi saturat genernd alarme false.
# Solutia consta ntr-o instalare corespunzatoare, care sa evite iluminarea
dispozitivului din surse externe.
RESITA 121
# Neutralizarea senzorilor este dificila: daca intrusul identifica
sistemul (emitatorul si benzile reflectorizante), l poate ocoli, evitnd
detectarea. Sistemul este vulnerabil dac intrusul produce o mare
cantitate de fum, fapt ce are ca efect modificarea regimului de
functionare al senzorului si, eventual, trecerea ntr-un regim de
avertizare fara a se declansa nsa alarma.
RESITA 122
( mod de functionare )
RESITA 123
Senzori activi cu infrarosii pentru exterior
# Senzorii activi cu infrarosii pentru exterior sunt identici din punct de
vedere functional cu senzorii de interior.
# La aceste dispozitive, emitatorul nu mai este montat mpreuna cu
receptorul; definirea zonei supravegheate este facuta prin
pozitionarea celor doua blocuri.
# Alte deosebiri ntre cele doua sisteme sunt produse de conditiile
diferite de mediu: senzorii de exterior trebuie sa functioneze la
temperaturi extreme, n prezenta precipitatiilor, chiar daca exista
depuneri de praf sau gheata pe sistemele optice.
# De asemenea, att emitatorul ct si receptorul trebuie sa aiba
performante superioare, ntruct acesti senzori protejeaza
aliniamente de pna la 300 m.
RESITA 124
( probleme in functionare / neutralizare )
n ceea ce priveste cauzele care pot conduce la o functionare
defectuoasa a sistemului, datorita functionarii n mediul exterior, se
mai pot adauga urmatoarele:
pierderea n timp a alinierii datorita miscarilor pamntului sau
deplasarii blocurilor (alunecari de teren, nghet, vnt, caderi de pietre
etc.), ntreruperea aleatoare a fasciculului produsa de crengi, plante n
crestere, animale etc.
Neutralizarea: consta fie n ocolirea aliniamentului protejat (pe la
extremitati, pe deasupra sau pe dedesubt) sau dezafectarea
sistemului prin introducerea sa n modul Avertizare, ntrerupnd
legatura optica ntre emitator si receptor cu ajutorul mijloacelor
fumigene.
RESITA 125
RESITA 126
Detectoare de vibratii pentru mprejmuiri
# Senzorii pentru detectarea vibratiilor se instaleaza, de regula, pe
gardurile realizate din plasa de srma.
# Acesti senzori detecteaza orice ncercare de retezare, taiere sau
escaladare a gardului pe care sunt instalati.
# Toate aceste actiuni genereaza vibratii mecanice, diferentiate de
oscilatiile produse de fenomenele naturale prin amplitudinea si
frecventa lor mai ridicata.
# Elementul sensibil la deplasari este de tip inertial, traductorul fiind
piezoelectric, electronic sau mecanic.
RESITA 127
# Detectoarele de vibratii functioneaza optim daca senzorii sunt
montati direct pe mprejmuirea din plasa de srma. Dispozitivele
electromecanice se nseriaza de-a lungul unui cablu cu o lungime
de maxim 300 m; senzorii care furnizeaza semnal analogic sunt
legati individual la procesorul de semnal.
# Din punct de vedere al eficacitatii, senzorii de vibratii sunt printre
cele mai sigure dispozitive perimetrale; alt avantaj al acestora este
dat si de factorul economic, pretul fiind de cteva ori mai redus fata
de alte sisteme.
# Senzorii de vibratii nu se vor instala fara masuri suplimentare de
protecti e n zone unde exi sta fenomene natural e care
interactioneaza cu sistemul: animale numeroase, terenuri cu culturi
agricole, pomi, arbusti n contact cu plasa gardului, vibratii
puternice produse de activitati umane (trenuri, instalatii industriale etc.).
RESITA 128
( instalare )
RESITA 129
( neutralizare )
# Sistemul poate deveni nefunctional daca la instalarea sa nu s-a
tinut cont de conditiile de mediu; cel mai banal exemplu consta n
folosirea contactelor Hg n zone unde temperatura poate scadea
sub -38C, punctul de nghet al mercurului.
# Neutralizarea sistemului este dificila, realizndu-se numai prin
ocolirea aliniamentului protejat (pe la extremitati, pe deasupra sau
pe dedesubt), astfel nct intrusul sa nu atinga nici gardul, nici
suportii acestuia.
RESITA 130
Senzori electrostatici
# Senzorii cu cmp electric se bazeaza pe detectarea modificarilor unui cmp
electrostatic alternant produs ntre niste conductori electrici. Distorsionarea cmpului
este produsa daca cineva atinge conductorii sau chiar daca numai se apropie de ei.
# Senzorul cu cmp electrostatic este un dispozitiv perimetral si se monteaza, de
regula, pe mprejmuiri realizate din plasa de srma, spre interiorul obiectivului protejat;
conductorii sunt dispusi paralel unul fata de altul si fata de nivelul terenului; pentru
modificarea frecventei de rezonanta mecanica a conductorilor, se pot dispune la
capete resorturi pretensionate. Lungimea unei linii si, implicit, a aliniamentului protejat,
este de maxim 500 m. Principalul avantaj al acestui tip de dispozitiv consta n numarul
minim de alarme false generate de sistem.
# Sesiznd si apropierea la o distanta de pna la 3 m (valoarea este reglabila
modificnd sensibilitatea procesorului de semnal), senzorul poate detecta si
tentativele de depasire a aliniamentului protejat prin saparea unui tunel sau
escaladarea gardului.
# Neutralizarea: este dificila, fiind facuta prin ocolirea sa (prin lateral, pe deasupra
sau pe dedesubt) la distanta minima dictata de sensibilitatea procesorului sau prin
saturarea sistemului, prin interferenta electromagnetica , folosind un generator radio
cu frecventa apropiata de a sistemului.
RESITA 131
Senzori capacitivi
# Senzorii capacitivi detecteaza modificarea unui cmp electric static generat
ntre linii electrice sau ntr-o retea de conductori. Alarma este declansata prin
modificarea capacitatii produsa de atingerea sau apropierea de conductorii
senzorului.
# Senzorii capacitivi sunt realizati, constructiv, n doua variante: dispozitive
pentru exterior sau pentru interior.
# Senzorii pentru exterior sunt asemanatori cu dispozitivele electrostatice; cei
trei conductori ai senzorului se instaleaza la partea superioara a mprejmuirii,
fiind izolati din punct de vedere electric de restul gardului; diferenta esentiala
fata de senzorii electrostatici consta n generatorul de excitatie care, n acest
caz, produce un cmp electric constant.
# Senzorii pentru interior, destinati protejarii unor obiecte metalice (fisete,
seifuri, birouri etc.) sunt alcatuiti numai din doi electrozi: unul, n forma de
plasa, este asezat n proximitatea obiectelor; celalalt face un contact electric
ferm cu acestea. Tensiunea folosita pentru electrozi are valoare mica, fara
efecte asupra organismului uman.
RESITA 132
Senzori capacitivi
(instalare)
RESITA 133
Senzori sensibili la sarcina cu cabluri
coaxiale
# Acesti senzori sunt formati din linii de transmisie (cabluri coaxiale) care
folosesc cmpul electric ca mediu de transmisie si detectie.
# Senzorii cu cabluri sensibile la sarcina se folosesc pentru supravegherea
mprejmuirilor perimetrale. Sistemul are o sensibilitate constanta de-a lungul
liniei si asigura protectie mpotriva taierii, miscarii sau fortarii cablurilor
componente.
# Unele sisteme de acest tip sunt suficient de sensibile astfel nct sa fie
capabile sa intercepteze chiar vi vibratiile acustice de-a lungul liniei,
operatorul avnd posibilitatea sa asculte ce se ntmpla n zona protejata.
# Cablurile coaxiale se instaleaza direct pe plasa de srma a gardului, la
jumatatea distantei n naltime, fiind prinse ferm, din 20 n 20 de centimetri cu
bride metalice (trebuie evitate bridele de plastic care pot fi eliminate silentios,
de exemplu prin arderea cu o bricheta). Lungimea senzorului poate ajunge la
350 m.
RESITA 134
Senzori sensibili la sarcina cu cabluri cu
polimer magnetic
# Acest tip de senzor este destinat, instalarii n exterior, pe plasa de
srma a mprejmuirii dar exista si posibilitatea instalarii n peretii
constructiilor, situatie n care detecteaza tentativele de strapungere
a acestora. Destinatia sa este asemanatoare cu cablul coaxial
microfonic, cablul cu polimer magnetic fiind totusi cel mai
performant sistem utilizabil n aplicatii perimetrale.
# Din punct de vedere tehnic cablurile cu polimer magnetic sunt
impenetrabile, avnd probabilitatea de descoperire cea mai ridicata;
singura solutie pentru neutralizare presupune desprinderea cablului
de pe plasa metalica, lucru imposibil de realizat fara producerea
unor zgomote care sa declanseze alarma.
RESITA 135
Senzori perimetrali cu fibra optica
# Fibra optica este imuna la interferente electromagnetice si, daca
este montata corespunzator, este foarte sigura n functionare.
# Contracararea sistemului este realizabila numai n cazul instalarii
necorespunzatoare a fibrei optice. De exemplu, daca nu sunt
respectate specificatiile producatorului de fixare ale fibrei n
anumite puncte sensibile (porti de acces, stlpii de sustinere,
ancorele de fixare ale gardului etc.), un intrus poate escalada
gardul prin punctele respective fara a fi detectat.
RESITA 136
Senzori cu geofoni
# Senzorii cu geofoni detecteaza vibratiile seismice de joass frecventa create n sol de
deplasarea persoanelor, vehiculelor, animalelor etc. Dispozitivul a fost folosit initial de
geologi pentru masurarea undelor seismice produse de exploziile subterane,
determinndu-se astfel structura geologica a solului.
# Elementul activ al dispozitivului este un microfon cu o structura speciala, sensibil la
frecvente sub 25Hz. Semnalul electric de la microfon este transmis la procesorul de
semnal care, functie de caracteristicile acestuia (amplitudine, putere spectrala etc.),
declanseaza alarma. Pentru eliminarea alarmelor false, exista facilitatea ca sistemul sa
preia de la microfon si semnalele audio, operatorul avnd posibilitatea sa asculte
semnalele receptionate.
# Geofonii se instaleaza la nivelul solului, avnd o tija nfipta n pamnt pentru
preluarea vibratiilor. Un sistem este alcatuit din 50100 de microfoane care sunt
conectate la procesor fie printr-un cablu de semnal, fie prin radio. Transmiterea
informatiilor de la senzori este facuta diferentiat, astfel ca operatorul stie exact care
senzor a declansat alarma, localiznd astfel precis locul intruziunii.
RESITA 137
Aplicatii ale senzorilor pentru detectarea
intruziunilor
# Varietatea uriasa de situatii in care este necesara utilizara
senzorilor de supraveghere face imposibila o reteta exacta
aplicabila in mod universal.
# Selectarea tipurilor de dispozitive pretabile a fi utilizate ntr-un caz
particular, trebuie sa respecte cteva etape importante ntlnite la
orice lucrare de acest gen.
In primul rand:
Realizarea unui studiu de fezabilitate care trebuie sa puna n balanta, pe de o
parte, cuantumul cheltuielilor necesare, iar pe de alta parte, performantele
dorite de la sistem si importanta obiectivului protejat. ntruct, n lumea reala,
criteriul economic este decisiv, devine evident faptul ca, din pacate, proiectantii
de sisteme de securitate trebuie sa se bazeze n special pe criteriul cost si mai
putin pe criteriul performanta.
RESITA 138
intruziunilor
# O regula care trebuie respectata ntotdeauna la proiectarea oricarui
sistem de supraveghere presupune utilizarea obligatorie a cel putin
doua tipuri de senzori, tipuri complementare din punct de vedere al
posibilitatilor de neutralizare, functioneaza pe principii fizice diferite
si nu se influenteaza reciproc.
# Un element important care trebuie avut n vedere la orice sistem de
protectie consta n dublarea acestuia cu un sistem de supraveghere
video.
# Proiectarea sistemului este conditionata numai de caracteristicile
obiectivului, importanta sa, conditiile de mediu din zona de instalare
si de fondurile alocate.
O modalitate de selectare a senzorilor pentru aplicatii de exterior consta n studierea tabelului care prezinta
probabilitatea de descoperire (PD) si rata alarmelor false (RAF) pentru cteva tipuri de senzori, functie de
natura intruziunii, stilul de contracarare sau tipul evenimentului generator. (anexa)
RESITA 139
intruziunilor
RESITA 140
Bibliografie:
RESITA 141
Dezbatere
RESITA 142
Sisteme de control acces / admitere acces
RESITA 143
RESITA
Sisteme de control/admiterea accesului
Admiterea si controlul accesului, ntr-un sistem de securitate, este o problema cel
putin la fel de importanta ca si detectarea intruziunilor.
Problemele ridicate de identificare au capatat noi dimensiuni n ultimii 25 de ani,
existnd preocupari pentru:
# identificare personala;
# culegerea informatiilor despre persoane;
# detectarea sau limitarea deplas\rilor, actiunilor si comportamentului persoanelor;
# forme de identificare care, mai degraba, arata apartenenta la un grup social dect
identitatea personala;
# identificarea produselor si ambalajelor;
# identificarea vehiculelor;
# identificarea animalelor.
144
Control acces vs Admitere acces
# Sistemul de control acces trebuie sa tina cont de orice posibila
amenintare la adresa intimitatii si sigurantei personale, de divulgare
a informatiilor n afara organizatiilor ndreptatite sa le foloseasca
sau de eventuala utilizare a datelor nregistrate n scopuri ilegale.
# Identificarea este o problema dificila si multidisciplinara, de
exemplu avnd conotatii nu numai tehnice, ci si filozofice sau
psihologice.
# Notiunea de control al accesului se refera la detectarea
materialelor, substantelor, obiectelor care sunt sau pot deveni un
pericol pentru organizatia interesata. n principal, este vorba de
descoperirea materialelor interzise: munitie, armament, explozibili,
substante halucinogene, radioactive sau toxice.
# Admiterea accesului este o activitate care consta n identificarea
unei persoane cu o baza de date de cunostinte, pentru permiterea
sau interzicerea patrunderii n obiectivul controlat.
RESITA 145
RESITA
Componenta unui sistem de control/
admitere acces
# Centrala de control
# Tastatura centrala
# Chei digitale
# Cititor de cartele (magnetice, proximitate)
# Cititor de chei digitale
# Cartele de acces
# Tastatura de acces
# Turniketi pentru acces personal
# Software
In practica aceste echipamente folosesc software care au, de regula, si functia
de pontaj, des ceruta in aplicatii.
146
Sistem control acces / sistem de alarma
147
Identificarea persoanelor
IDENTITATE: ansamblu de date prin care se identifica o persoana DEX 98.
# n practica, o persoana este identificata cu o nregistrare abstracta, daca
individul respectiv detine un document care trebuie sa se afle numai n
posesia sa, daca are cunostinte despre lucruri si fapte pe care numai el ar
trebui sa le cunoasca sau daca exercita diverse activitati care sunt atribuite,
n mod normal, persoanei respective. Binenteles, actiunea de identificare,
trebuie sa combine procedurile de mai sus pentru a avea siguranta
corectitudinii identitatii.
# Scopul este asigurarea unei identificari sigure, bazate pe procese
rationale, care sa asigure un echilibru ntre costuri, beneficii si riscurile
implicate.
# O institutie se protejeaza mpotriva accesului unor persoane care pot
avea intentii clandestine, si asigura unele puncte sensibile mpotriva unor
atacuri din exterior sau interior sau macar pastreaza o nregistrare cu
identitatea persoanei care a avut acces n zonele respective.
RESITA 148
Identificarea persoanelor metode utilizate
1. aspectul persoanei (cum arata persoana);
2. comportamentul social (cum persoana interactioneaza cu altii);
3. numele (cum este apelat de altii);
4. codul (un nume abstract folosit de o organizatie);
5. cunostinte (informatii care le detine numai o singura persoana);
6. indicii (obiecte care sunt numai in posesia persoanei);
7. indicii bio-dinamice (modul in care persoana actioneaza in anumite
situatii);
8. indicii fiziologice (elemente fiziologice imuabile, specifice fiecarei
persoane);
9. caracteristici fizice (elemente fiziologice variabile in timp).
Primele sase puncte se refera la rezolvarea in mod clasic a problemei
identificarii, in timp ce ultimele trei metode sunt cunoscute ca
biometrie.
RESITA 149
Concluzii la unele metode de identificare
# Numele, adresa si data nasterii sunt o metoda de identificare
nesigura, pe care o institutie nu trebuie sa-si bazeze sistemul de
identificare.
# Nesiguranta oferita de codurile alocate la nivel national, au impus
crearea unor scheme de codificare particularizate de fiecare
institutie sau organizatie de stat sau privata, implicata in relatii
sociale. Exista, astfel, numeroase baze de date unde identificarea
este facuta pe baza unui cod PIN (Personal Identification Number).
# Codificarea, recunoscuta de masini, se poate materializa pe cartele
de identificare cu cod de bare, banda magnetica, circuite
electronice etc.
RESITA 150
Dispozitive de identificare
Organizatiile si institutiile, fie ca sunt private sau publice, au posibilitatea sa-si
creeze un sistem propriu de identificare prin obiecte. Documentele eliberate de
acestea, legitimatii de serviciu sau alte documente de identificare, sunt n
multe situatii mai sigure si mai greu de falsificat dect actele emise de
autoritatile publice.
Metodele de protectie despre care vom vorbi se refera numai la atasarea de
actul de identitate a unor dispozitive, componente sau alte elemente care sunt
folosite pentru identificarea electronica a obiectului respectiv.
Cele mai des ntlnite sunt:
# coduri de bare;
# banda magnetica;
# cartela de proximitate;
# cartela Wiegand;
# cartela inteligenta (Smart card);
# cartela laser.
RESITA 151
Coduri de bare
# Acestea au aparut ca urmare a necesitatii unui sistem pentru identificarea
marfurilor in depozite, magazine etc. Legatura dintre informatia asupra
produsului si stocarea acesteia in baza de date este locul unde intervin
codurile de bare.
# Acesta este cel mai vechi sistem de identificare electronica, fiind
standardizat in anul 1949, codurile de bare au trecut de la identificarea
obiectelor, la identificarea persoanelor.
# Citirea codului de bare reprezinta de fapt o masurare a latimii relative a
barelor si spatiilor care formeaza codul si reconstituirea informatiei functie de
standardul utilizat.
# Cartile de identitate cu cod de bare sunt printre cele mai economice
sisteme, intrucat codul este inscriptionat direct prin tiparire pe cartela, citirea
lui facandu-se cu ajutorul unui creion optic, un dispozitiv format dintr-o dioda
laser, un fotoelement (de regula o matrice CCD) si o interfata pentru
calculator.
RESITA 152
Coduri de bare
# Standardele au evoluat foarte mult, in lume existand astazi peste 50 de tipuri diferite
de coduri. Practic, fiecare stat dezvoltat are cel putin un standard specific.
# Astfel, in Europa exista codul EAN (European Article Number, cod unificat din anul
1980 cu UPC sub denumirea EAN-UPC), PZN (Pharma Zentral Nummer) etc.
Cod EAN:
# primele doua cifre reprezinta provenienta produsului;
# urmatoarele cinci cifre indica producatorul (numarul este dat de Centrale fr
Coorganisation GmbH din Germania);
# ultima cifra reprezinta o suma de control pentru autocorectia erorilor.
#
RESITA 153
Fiecare cifra a codului EAN este reprezentata
prin doua bare si doua spatii, avand in total o
latime de sapte unitati.
Fiecare bara sau spatiu poate avea latimea de
unu, doi, trei sau patru unitati.
Cititorul de coduri de bare poate citi simbolurile
i n or i ce di r ect i e obt i nand i nt ot deauna
reprezentarea corecta a informatiilor.
Banda megnetica
# Credit card-urile au impus dimensiunile, standardizate astazi: 2 -
3.5 (aproximativ 54 - 85 mm).
# Cartela cu banda magnetica este compusa din documentul propriu-
zis, pe care sunt prezentate de informatiile de identificare (nume,
diverse coduri etc.), la care este atasata o banda magnetica unde
se memoreaza informatiile suplimentare necesare pentru
identificare, cum ar fi codul personal de identificare (PIN), parole
etc.
# Pentru citirea unei cartele cu banda magnetica este necesar un
dispozitiv de antrenare care asigura trecerea cu viteza constanta a
cartelei prin dreptul unui cap de citire magnetic (asemanator cu cel
de la casetofon).
RESITA 154
Cartela de proximitate
# Cartela de proximitate este cel mai performant sistem de recunoastere din
seria de sisteme credit card fiind singurul echipament care este capabil sa
detecteze si sa identifice cartela, fara sa fie necesar ca aceasta sa fie
introdusa intr-un cititor special.
# Se folosesc mai multe tehnici pentru a citi o cartela de proximitate care, in
principal, trebuie sa evite folosirea unor surse de alimentare pentru card,
acesta fiind si un dezavantaj pentru ca distanta maxima intre cartela si cititor
nu poate depasi cativa centimetrii.
# Incorporarea in cartela a unor circuite rezonante radio este cea mai veche
metoda, datele de identificare fiind stocate in functie de frecventele de
rezonanta ale circuitelor acordate.
# Cititorul contine un emitator radio ce emite in continuu trenuri de unde
modulate in frecventa si un receptor care sesizeaza raspunsurile cartelei pe
frecventele pe care ii sunt acordate circuitele proprii.
RESITA 155
Cartele de proximitate
# Un alt principiu de functionare al sistemului cu cartele de proximitate
consta in folosirea un cuplaj electrostatic, electromagnetic sau magnetic intre
cititor si cartela. Energia produsa de cititor este captata de cartela si este
folosita pentru alimentarea circuitelor.
# Alimentat cu energie, circuitul ROM (sau E2ROM) instalat in cartela,
genereaza o secventa de impulsuri care constituie codul cartelei, unic pentru
organizatia respectiva. Secventa de impulsuri moduleaza o purtatoare radio
care este emisa de cartela si receptionata de cititor.
# Acesta demoduleaza purtatoarea si obtine codul cartelei, luand decizia de
permitere a accesului, inscrierea in baza de date a orei de acces etc.
# Cu toate ca in cartela de proximitate se gasesc numeroase circuite,
grosimea acesteia este standard: 1.65 mm.
RESITA 156
Cartele Wiegand
# Cartela wiegand este o varianta de cartela de proximitate.
# Cartela contine un numar de conductori paraleli cu lungimea de
aproximativ 10 mm, in interiorul cartelei, care sunt dispusi sub
forma unui cod de bare.
# Conductorii fabricati dintr-un material feromagnetic produc o
modificare brusca a fluxului magnetic in momentul in care cartela
este expusa la un camp magnetic lent variabil.
# Cititorul, fara contact cu cartela, contine un magnet care activeaza
materialul feromagnetic si un cap magnetic de citire al fluxului
generat de cartela.
RESITA 157
Smart card
1981 anul producerii primei cartele inteligente, in Franta.
# Avantajul smart card-urilor, fata de cartelele de proximitate, este acela ca
sunt realizate cu o memorie care poate fi stearsa si scrisa electric de mii de
ori, informatiile pastrate putand fi schimbate de fiecare data cand este
accesata, acest lucru facand-o dificil de copiat sau falsificat.
# Circuitul E2ROM utilizeaza un protocol special, pseudoaleator, pentru
initializarea scrierii, protocol, in general bine protejat, fiind accesibil doar
producatorului sistemului.
Aplicatiile curente constau in identificarea
abonatului GSM (cartela SIM Subscriber
Identifier Module), credit card-uri, servicii
cu abonament (programe TV satelit codate
sau televiziune prin cablu) etc.
RESITA 158
Cartela laser
# Cartela cu memorie optica, numita si cartela laser, utilizeaza
tehnologia dezvoltata pentru inregistrarile audio-video pe compact
discuri (CD-ROM).
# Datele sunt scrise cu ajutorul unui laser care modifica, punctual,
coeficientul de reflexie al unei pelicule subtiri din aluminiu. Citirea
informatiilor este facuta prin reflexie, fasciculul laser al cititorului
fiind reflectat sau nu de pelicula metalica.
# Spre deosebire de cartelele inteligente, aceste dispozitive au un
volum foarte mare de stocare, ajungand la cateva zeci de
megaocteti. Dezavantajul principal este acela ca informatiile nu
sunt la fel de bine protejate ca la smart-card, acestea putandu-se
citi sau modifica prin intermediul unui inscriptor de CD-ROM.
RESITA 159
Sisteme biometrice
Termenul biometrie se refera la toate tehnicile de identificare bazate
pe o serie de caracteristici fizice sau fiziologice, dificil sau imposibil de
modificat sau imitat.
# Specialistii n securitate apreciaza ca folosirea PIN si a parolelor,
cele mai aplicate metode de identificare folosite de tehnologia
informatica actuala, sunt de mult depasite.
# O serie de caracteristicile fiziologice sunt folosite n mod traditional
pentru identificare. Astfel, descrierea fizionomiei si a semnelor
particulare, ntlnite la pasapoarte, este destul de grosiera si
arareori este suficient de sigura pentru a identifica categoric o
persoana. La cealalta extrema, exista tehnicile criminalistice
invazive, bazate pe radiografii dentare si ale scheletului.
RESITA 160
Aplicatii biometrice
RESITA 161
Indici biometrici
categorii
# nfatisarea (de exemplu: naltimea, greutatea, culoarea pielii, a parului si
ochilor, semne caracteristice vizibile, genul, rasa, parul facial etc., toate
acestea prezentate, de regula, ntr-o fotografie);
# comportamentul (de exemplu: ticuri, caracteristicile generale ale vocii,
stilul de exprimare, handicapuri vizibile, trasaturi memorate video);
# bio-dinamice (de exemplu: presiunea si viteza de executie a semnaturii,
caracteristici statistice ale vocii, viteza de apasare a tastelor n cazul
introducerii unei parole etc.);
# elemente fiziologice naturale (de exemplu: dimensiunile scheletului
antropometrie, leziuni osoase sau dentare tratate, amprentele papilare si
palmare imaginea retiniana, modelul vaselor capilare faciale sau din lobul
urechii, geometria minii, amprenta ADN etc.);
# elemente artificiale (folosite n special pentru identificarea animalelor,
putnd exemplifica cu: bratari, coduri de bare tatuate, zgarzi, microcipuri
inserate sub piele, emitatoare radio etc.).
RESITA 162
Caracteristicile dorite
de la un sistem de identificare
# universalitate fiecare persoana trebuie sa fie identificabila dupa criteriul propus;
# unicitate fiecare persoana trebuie sa aiba un singur identificator; nu trebuie sa
existe doua persoane cu acelasi identificator;
# permanenta identificatorul nu trebuie sa se modifice n timp sau sa fie transformat
la dorinta;
# necesitate identificatorul trebuie sa contina una sau mai multe caracteristici
naturale, la care o persoana nu poate renunta;
# achizitionare identificatorul trebuie sa fie obtinut cu usurinta;
# conservare identificatorul trebuie sa fie pastrat cu usurinta, att n sistemele
manuale de identificare, ct si n cele automate;
# excludere identificatorul selectat face inutil orice alta forma de identificare;
# precizie fiecare identificator trebuie sa fie suficient de diferit de oricare alt
identificator, astfel nct identificarea sa fie facuta fara greseala;
# simplitate nregistrarea si transmiterea indiciilor trebuie sa fie simpla, fara a se
genera erori;
# cost culegerea si pastrarea indiciilor trebuie sa ajunga la costuri rezonabile;
# comoditate culegerea si pastrarea indiciilor nu trebuie sa fie dificila sau mare
consumatoare de timp;
# acceptanta culegerea indiciilor nu lezeaza standardele etice, religioase, culturale
sau morale ale societatii.
163
Tipuri de identificare biometrica
164
Avantaje si dezavantaje in biometrie
165
Amprente papilare
Dupa fotografie, aceasta este cea mai veche metoda biometrica folosita, pna de
curnd, numai de cercetarea criminalistica.
Folosirea amprentelor papilare pentru identificare, prezintacteva avantaje semnificative:
# exista o experienta semnificativa, de aproape o suta de ani, n folosirea amprentelor
pentru identificare;
# informatia primara este greu de falsificat dar, trebuie retinut ca este, totusi, posibil;
# cantitatea de informatie care trebuie memorata este redusa;
# algoritmii de prelucrare sunt simpli, folosindu-se numai modele matematice
bidimensionale;
# pretul dispozitivelor de achizitionare a datelor este cel mai scazut dintre toate
echipamentele biometrice;
# precizia determinarii persoanei este foarte buna;
# este o metoda complet neinvaziva;
# timpul de identificare este mai mic de o secunda.
RESITA 166
Fotografia si fizionomia
# Ce-a mai utilizata metoda biometrica, dar este o metoda nesigura
de identificare.
# Un alt dezavantaj al folosirii fotografiei in sistemele automate de
recunoastere consta in cantitatea mare de informatie care trebuie
memorata pentru fiecare persoana, precum si complexitatea
algoritmilor de corelare intre imaginile memorate si fotografiile
verificate.
# Unele sisteme de identificare construiesc un model tridimensional
al fetei persoanei, model care este comparat cu o serie de
fotografii realizate din mai multe unghiuri.
RESITA 167
Tehnici antropometrice
# Antropometria presupune masurarea unor parti ale corpului uman.
RESITA 168
Recunoasterea irisului
# Irisul ochiului este specific fiecarei persoane, fiind diferit chiar si la
gemenii univitelini.
# Au fost dezvoltati algoritmi matematici care folosesc ca baza de
comparatie aproape 250 de caracteristici independente ale irisului.
Utilizand acest model matematic, probabilitatea ca doua persoane
sa aiba acelasi iris este mai mica de 10-72!
# Verificarea consta in achizitionarea imaginii irisului, masurarea si
digitalizarea parametrilor utilizati pentru identificare si calculul
corelatiei intre datele achiziionate si informatiile memorate intr-o
baza de date.
# Recunoasterea irisului este foartede eficace, fiind considerata mai
performanta decat recunoasterea bazata pe amprente.
RESITA 169
Termograma faciala
# Fotografia temperaturii fetei unei persoane; structura termica faciala
nu se poate modifica chiar daca se utilizeaza chirurgia plastica.
# Principiul termogramei faciale se bazeaza pe structura termica a
imaginii si nu pe temperatura ei absoluta, acest lucru asigurand
recunoasterea persoanei chiar in unele conditii speciale: variatii
mari de temperatura ambientala, afectiuni temporare (stari de
raceala, gripa etc.)
# Termograma faciala se obtine prin explorarea fetei cu un detector
sensibil la radiatii infrarosii care captureaza o imagine a emisiilor
faciale in infrarosu.
# Se utilizeaza camere de termoviziune instalate la aproximativ 45
cm de persoana ce trebuie recunoscuta.
# Utilizand tehnica de calcul a corelatiei intre imagini utilizate la
sistemele imagistice clasice, recunoasterea se face in mai putin de
o secunda.
RESITA 170
Recunoasterea vocala
# Una din cele mai simple metode de recunoastere. Dispozitivul utilizat
converteste semnalul analogic intr-un semnal digital (ADC Analog to
Digital Converter), semnal care mai apoi este descompus in componentele
sale spectrale printr-o transformare rapida Fourier (FFT Fast Fourier
Transform).
# Sistemul este usor de indus in eroare, folosind o inregistrare audio a vocii
persoanei.
RESITA 171
Controlul accesului
# Notiunea de control al accesului se refera la detectarea
materialelor, substantelor, obiectelor care sunt sau pot deveni un
pericol pentru organizatia interesata.
# n principal, este vorba de descoperirea materialelor interzise:
munitie, armament, explozibili, substante halucinogene, radioactive
sau toxice.
# Marea diversitate de materiale care trebuie detectate au impus
dezvoltarea de dispozitive foarte diverse, care sunt capabile sa
sesizeze prezenta acestora.
RESITA 172
Detectoare
# Detectoare de obiecte metalice - sunt folosite pentru
descoperirea armamentului metalic, munitiilor, armelor albe,
conductorii si circuitul de control al unei bombe etc.
# Detectoare cu radiatii X - Dezavantajele prezentate de
detectoarele de obiecte metalice au impus, cel putin n controlul
bagajelor, sistemele de detectie cu radiatii Roentgen.
# Detectoare de substante chimice - Substantele chimice care
trebuie detectate prin control nedistructiv sunt mpartite n trei mari
categorii: materiale explozive, substante toxice si droguri.
# Detectoare de radiatii nucleare
RESITA 173
Detectoare
RESITA 174
Bibliografie:
RESITA 175
Dezbatere
RESITA 176
Sisteme de supraveghere video
RESITA 177
TVCI componenta a planului de dezastre
Fiecare organiza!ie indiferent de m"rimea sa ar trebui s" aib" un plan
de actiune si de control al dezastrelor iar sistemul TVCI ar trebui
inclus obligatoriu ca o componenta critica fiind una din principalele
surse de informatii ce joaca o serie de roluri:
# TVCI ajuta la protejarea vietii umane, deoarece permite vizualizarea de la
distanta a ceea ce se intampla si permite echipelor de securitate sa ia
primele masuri..
# TVCI ajuta la reducerea v"t"marilor corporale prin faptul ca vizualizeaza
persoanele care au nevoie de ajutor si se poate trimite personal si
echipament de protectie.
# TVCI reduce expunerea la efectele fizice ale dezastrelor (incendii,
inunda!ii, cutremure etc) sau ajut" la prevenirea sau cel pu!in la evaluarea
pagubelor produse.
# TVCI inregistreaza situatia personalului si a bunurilor nainte de dezastru
pentru a putea fi comparate cu situatia de dupa dezastru.
# TVCI este utila n restabilirea functionarii normale a organiza!iei.
RESITA 178
TVCI - Reducerea expunerii bunurilor
# Bunurile trebuie s" fie protejate si asigurate n mod corect si eficient
pentru ca, n caz de urgen!", sau n caz de catastrofe, sa fie mai
pu!in vulnerabile la furt, pierdere sau distrugere.
# TVCI este un instrument important, care poate fi folosit pentru a
monitoriza continuu obiectivul (bunurile) protejat n timpul #i dup"
un dezastru pentru a ne se asigura c" perocolul este, in mare
masura, eliminat.
# n caz de urgen!" sau n caz de catastrofe un plan de securitate
bine documentat poate salva vieti si bunuri (o evacuare efiecienta a
personalului, accesul controlat in unele zone etc.).
RESITA 179
RESITA
Un element important care trebuie avut n vedere la orice
sistem de protectie consta n dublarea acestuia cu un
sistem de supraveghere video.
Toate sistemele de supraveghere video sunt formate din mai multe
elemente: pentru capturarea imaginilor, pentru redarea acestora si
pentru de memorarea lor.
180
Sistem de supraveghere video
RESITA 181
Camere IP
RESITA 182
Structura camerelor IP
# Camerele IP au in componenta, in aceeasi carcasa, o camera video
si un server web.
# Configurarea este simpla pe o adresa IP imaginea provenita de la
acestea fiind vizibila din internet prin orice browser de internet.
# Conexiunea este de tip Ethernet, camerele wireless permitand o
conectare duala, atat printr-un punct de acces cat si pe cablu, direct
in retea.
# Distanta dintre utilizator si videocamere este neimportanta iar
posibilitatea de a stoca datele simultan in mai multe locatii diferite
crescand, in acest fel gradul de securitate reprezinta un mare
avantaj pentru utilizator.
RESITA 183
(digital)
# Reprezinta cel mai revolutionar sistem de supraveghere locala si la
distanta bazat pe tehnica digitala. El excede cu mult posibilitatile vechilor
sisteme analogice bazate pe switcher-e, quad-uri...etc si inregistratoare cu
banda. Aceasta solutie este bazata pe calculator. Conectati pina la 16
camere si veti obtine inregistrari de calitate si timp indelungat. Aveti de
asemenea posibilitatea de acces la distanta pentru vizualizare in timp real
sau istorice. Puteti comanda de la distanta camere Pan/Tilt/Zoom precum si
anumite evenimente. Detectia de miscare este digitala si poate fi asociata cu
evenimente ca apel telefonic de alarmare, declansare dispozitive de
siguranta, etc.
# Inregistrarea de imagini pe suport digital-HDD le confera sistemelor digitale
CCTV foarte multe avantaje: calitatea imaginii superioara, vizualizarea cu
usurinta a imaginilor si transmiterea lor la distanta, lucru greu de indeplinit cu
un sistem clasic VCR. Sistemele digitale de CCTV ofera solutii de inalta
performanta la preturi minime.
RESITA 184
(digital)
Server
- Imagini live de mare calitate
- Functii de cautare (multicanal, in functie
de data si ora)
- Functii de control la distanta in timp real
- Diferite functii si optiuni (DTMF, Watch
Dog, Backup Manager...)
Client
- Comunicatie prin ISDN, LAN, MODEM
- Vizualizare si control camera live
- Conexiune Multiplex Server (N:N
communication)
- Monitorizare prin web browser
RESITA 185
(1) Echipamentele din cadrul subsistemului de televiziune cu circuit nchis pot
fi utilizate n aceste aplica!ii dac" sunt de nalt" rezolu!ie, n conformitate
cu standardele europene, dispun de compensarea automat" a luminii #i
cuprind ca parte component" obligatorie nregistrarea permanent" a
imaginilor din zonele supravegheate.
(2) Compactarea datelor n vederea nregistr"rii simultane a tuturor imaginilor
preluate de camerele video se va realiza cu echipamente care permit
prelucrarea individual" a imaginilor de pe fiecare camer" nregistrat", cu
afi#area datei #i orei.
(3) nregistrarea imaginilor se realizeaz" cu ajutorul videorecorderelor ori
echipamentelor digitale de nregistrare #i redare care corespund cerin!elor
tehnice din prezentele norme tehnice, asigurndu-se ca nregistr"rile s"
cuprind" data, ora #i imagini clare pentru recunoa#terea persoanelor #i a
mi#c"rilor acestora n spa!iul supravegheat.
RESITA 186
(4) Programarea echipamentelor de nregistrare a imaginilor trebuie s" asigure
o nregistrare continu", n timp real, n spa!iile accesibile clien!ilor #i cu
detec!ie de mi#care n celelalte zone, iar cnd se utilizeaz" un nregistrator
de lung" durat",
pe o caset" se nregistreaz" o perioad" de 24 de ore.
(5) Camerele TV trebuie s" fie de format 1/2 inch ori 1/3 inch, cu obiectiv
interschimbabil pentru alegerea unei l"rgimi #i profunzimi adecvate a
imaginilor, n func!ie de zona supravegheat", urm"rindu-se ca din imaginile
nregistrate s" se poat" realiza identificarea persoanelor.
(6) Pentru vizualizarea imaginilor multiplexate se prev"d monitoare TV cu
diagonal" mai mare de 14 inch.
(7) Arhivarea imaginilor n registrate se realizeaz" pe o perioad" de 30 de zile.
( HOT%RRE Nr. 1010 din 25 iunie 2004 )
RESITA 187
Echipamentele de nregistrare #i redare trebuie s" dispun" de urm"toarele facilit"!i:
a) s" asigure nregistrarea imaginilor de pe fiecare camer";
b) s" dispun" de facilitarea copierii unor imagini selectate;
c) calitatea imaginii s" permit" identificarea persoanelor;
d) s" fie dedicate acestor aplica!ii, s" fie omologate #i s" prezinte siguran!" n
func!ionare.
n situa!ia producerii de evenimente, casetele ori suporturile cu imaginile nregistrate se
p"streaz" pn" la solu!ionarea cazului, iar pentru cele de competen!a poli!iei, casetele
se pun la dispozi!ie organelor de cercetare, la solicitarea scris" a acestora.
Instalatorul sistemului de alarmare mpotriva efrac!iei este obligat s" pun" la dispozi!ie
organului de cercetare logistica necesar" pentru prelucrarea imaginilor stocate.
( HOT%RRE Nr. 1010 din 25 iunie 2004 )
RESITA 188
Bibliografie:
RESITA 189
Dezbatere
RESITA 190
RESITA
191
Sisteme/instalatii de semnalizare, alarmare
si alertare in caz de incendiu solutii
tehnologice
Detectarea incendiilor
RESITA
192
$ Datorita vitezei si fortei distructive a focului, incendiul constituie una
din cele mai serioase amenintari. Bunurile vandalizate sau distruse
de intemperii mai pot fi reparate dar obiectele distruse de incendiu
sunt pierdute pe veci.
$ Pentru a minimiza riscul de incendiu precum si impactul sau asupra
patrimoniului, orice institutie publica sau privata trebuie sa-si
dezvolte si implementeze un plan de protectie contra incendiilor.
Planul trebuie sa cuprinda elemente de prevenire, mbunatatiri
necesare pentru unele constructii vechi, metode de detectare a
incendiilor, personalul care actioneaza n caz de evenimente,
precum si masurile efective pentru stingerea unui incendiu.
RESITA
193
$ Datorita vitezei si fortei distructive a focului, incendiul constituie una din
cele mai serioase amenintari.
$ Stingerea unui incendiu presupune identificarea corecta a cauzelor care l-
au declansat, avertizarea persoanelor aflate n zona si a echipelor de
interventie, urmate de actiunile propriu-zise de limitare ale sinistrului. Adesea,
acestea sunt functiunile ndeplinite de un sistem de detectare, alarmare si
stingere a incendiilor.
$ Bunurile care trebuie protejate sunt, de foarte multe ori, combustibile.
Cteva din aceste materiale: unele materiale de constructie, tocaria, tapetul,
podeaua, izolatiile instalatiilor electrice, mobilierul, cartile, suportii magnetici
de date, unele substante chimice etc.
RESITA
194
$ Incendiul poate fi declansat cnd o sursa de aprindere (o scnteie, un
obiect fierbinte etc.) intra n contact cu un combustibil. Ca urmare a acestui
contact, un incendiu accidental tipic ncepe lent, procesul durnd de la
cteva minute la cteva ore functie de tipul si aranjamentul carburantului,
cantitatea disponibila de oxigen. n aceasta perioada cantitatea de caldura
creste lent, totodata producndu-se si cantitati reduse de fum; mirosul
caracteristic de fum este prima indicatie a incendiului n curs de dezvoltare.
$ Pentru limitarea pierderilor este esential ca incendiul sa fie detectat n
aceasta faza de catre sistemele de detectie sau de persoanele aflate n
zona, detectie urmata, binenteles, de interventia echipelor specializate n
controlul incendiilor.
$ n concluzie, combaterea cu succes a incendiului este dependenta de
stingerea sa nainte sau imediat dupa nceperea combustiei cu flacara
deschisa.
Solutii tehnologice
$ Cel mai vechi si folosit dispozitiv de detectie este.... omul.
$ O persoana este capabila sa sesizeze multiplele aspecte ale unui incendiu:
caldura, flacarile deschise, fumul sau mirosurile specifice. Din acest motiv,
orice sistem de avertizare, pe lnga sistemele automate are si cteva intrari
de alarma manuale care sunt declansate de persoanele care descopera un
incendiu. nsa, aceasta procedura nu este ntotdeauna suficienta deoarece
poate sa nu fie prezent nimeni n zona unde s-a produs un incendiu sau nu
exista posibilitatile ca aceasta sa semnalizeze evenimentul. Din acest motiv
au fost dezvoltate o serie de detectoare automate de incendiu.
$ Senzorii automati monitorizeaza una sau mai multe caracteristici ale
incendiului: detectoare termice care masoara caldura, detectoare de fum
care sesizeaza prezenta aerosolilor specifici, detectoare de flacara care
masoara optic prezenta focului deschis, detectoare de gaze care sesizeaza
prezenta produsilor rezultati din ardere etc.
$ Selectarea corecta a acestor senzori, facuta functie de caracteristicile
constructiei si a materialelor existente, poate asigura un sistem de nalta
eficienta si functionalitate.
195
Butoane de alarmare
196
# Detectarea manuala a incendiilor este cea mai veche forma de sesizare a
unui incendiu.
# Dispozitivele sunt extrem de simple (figura), de regula fiind formate dintr-un
comutator. Ele au o eficienta maxima n situatia n care cladirea este locuita
permanent; n caz contrar, un incendiu produs n afara orelor de program, nu
poate fi detectat dect de senzorii automati.
Detectori
RESITA
197
Detectoare termice
# Aceste detectoare au fost folosite ncepnd cu anii 1800, multe dintre ele
fiind n productie si astazi. Ele detecteaza fie cresterea temperaturii n afara
unui domeniu determinat (de regula 57-74C), fie prin masurarea vitezei
anormale de crestere a temperaturii ntr-o perioada scurta de timp.
# Un alt tip de astfel de senzor consta ntr-o pereche de cabluri izolate care,
daca sunt expuse la temperaturi mari, fac scurtcircuit datorita topirii izolatiei.
# Avantajele acestor senzori sunt date de fiabilitatea lor ridicata pretul redus
si simplitatea ntretinerii. Aceste detectoare nu se folosesc daca se
intentioneaza identificarea unui incendiu n faza incipienta sau daca
temperaturile normale n zona supravegheata depasesc valorile standard
dintr-o ncapere.
Detectori
RESITA
198
Detectoare de fum
# Aceste detectoare sesizeaza un incendiu functie de fumul generat n faza
incipienta.
# Exista doua variante principiale de senzori: cu ionizare sau fotoelectric.
% Unul dintre tipurile de detector de fum fotoelectric este detectorul cu
obturarea luminii. Acesta este format dintr-o sursa de lumina si un dispozitiv
fotosensibil, cum ar fi o dioda.
% Semnalul de iesire al elementului fotosensibil este afectat de particulele de
fum care blocheazapartial fascicolul (figura). Schimbarea acestui semnal
este sesizata de circuitul electronic al detectorului si, daca se depaseste un
anumit prag, se genereaza un semnal de alarma.
Detectori
RESITA
199
# Detectoarul de fum fotoelectric de tip focalizat opereaza pe principiul luminii
difuzate.
# Labirintul special absoarbe lumina emisa de rmitatorul IRprevenind reflexiile
accidentale. La patrunderea particulelor n calea luminii, aceasta este reflectata
catre elementul fotosensibil (figura), activnd detectorul.
Detectori
RESITA
200
$ Detectoarul de fum fotoelectric de tip focalizat opereaza pe principiul
luminii difuzate. O dioda LED lumineaza o arie care nu este vazuta de
elementul fotosensibil, de obicei este o fotodioda (figura). La patrunderea
particulelor n calea luminii, aceasta este reflectata catre elementul
fotosensibil (figura), activnd detectorul.
Detectori
$ Detectoarele fotoelectrice, sunt mai potrivite pentru detectia focului cu
ardere mocnita (uzual provenit din hrtie, materiale textile etc.) caracterizat
de particule de combustie n plaja 0.310.00 microni. Totusi, ambele tipuri de
detector (fotoelectric si camera de ionizare) pot sesiza cele doua tipuri de
foc, dar timpul de raspuns va fi variabil, n functie de tipul de foc.
$ Deoarece cladirile protejate contin o mare varietate de combustibili, este
dificil de prevazut care tip de macroparticule vor aparea n eventualitatea
unui incendiu.
$ De asemenea, lucrurile se complica si tinnd cont de faptul ca pentru
acelasi combustibil, diferite surse de aprindere pot avea efecte diferite. De
exemplu, o tigara aprins aruncata pe o canapea sau pe un pat va produce,
de obicei, un foc cu ardere mocnita. Totusi, daca tigara cade mai nti pe un
ziar aruncat pe canapea sau pat, focul rezultat va fi caracterizat mai mult de
flacari dect de ardere mocnita.
RESITA
201
Detectori
RESITA
202
$ Detectorul cu camera de ionizare consta n doua placi ncarcate electric si o sursa
radioactiva (Americiu 241) necesara pentru ionizarea aerului dintre placi (figura). Sursa
radioactiva emite particule care intra n coliziune cu moleculele de aer dislocndu-le
electronii. O parte din moleculele de aer devin ioni pozitivi prin pierderea electronilor; o
altaparte a moleculelor primeste electroni devenind ioni negativi. Se creeaza astfel un
numar egal de ioni pozitivi si negativi. Ionii pozitivi sunt atrasi de placa negativa, iar cei
negativi de placa pozitiva (figura). Acest fenomen genereaza un curent de ionizare,
care poate fi masurat prin circuitul electronic conectat la cele doua placi.
Detectori
RESITA
203
$ Schimbarile n presiunea si umiditatea atmosferica pot afecta curentul de ionizare
si pot crea un efect similar aceluia de patrundere a particulelor de combustie. Pentru
compensarea efectelor nedorite generate de schimbarile de presiune si umiditate, a
aparut camera de ionizare duala, care astazi se foloseste pe scara larga pentru
detectoarele de fum.
$ Un detector cu camera duala foloseste doua camere de ionizare. Una dintre ele
este camera de detectie care este deschisa catre aerul din exterior.
$ Exista o serie de probleme care pot afecta detectoarele cu camera duala de
ionizare: praful, umiditatea excesiva (condensul), curentii de aer semnificativi, mici
insecte care pot fi citite ca particule de combustie de catre circuitul electronic al
detectorului.
$ UTILIZARE:
$ Caracteristicile detectoarelor cu ionizare le fac mai potrivite pentru detectia focului
cu flacara (uzual provenit din materiale foarte inflamabile) caracterizat de particule
de combustie n plaja 0.010.03 microni.
$ Detectoarele fotoelectrice, sunt mai potrivite pentru detectia focului cu ardere
mocnita (uzual provenit din hrtie, materiale textile etc.) caracterizat de particule de
combustie n plaja 0.310.00 microni
Detectori
RESITA
204
Detectoare de flacara.
# Aceste detectoare opereaza ntr-o gama de frecvente, de la infrarosu la ultraviolet
(400770 nm), frecvente caracteristice unui incendiu cu foc deschis.
# Aceste detectoare sunt foarte sigure n functionare n medii dificile de lucru, acolo
unde alti senzori pot fi cauza declansarii unor alarme false numeroase.
# Un dezavantaj al acestor detectoare este pretul ridicat si ntretinerea laborioasa.
Spre deosebire de detectoarele de fum sau termice, pentru a sesiza incendiul,
acestea trebuie sa priveasca direct spre sursa de foc.
Detectori liniari
Detectorul liniar de fum utilizeaz" un fascicul de raze infrarosii de-a lungul
unei nc"peri, pentru a detecta particulele de fum rezultate n urma unui
incendiu. Exista doua tipuri de detectoare liniare:
$ Cu emi!"tor #i receptor (emi!"tor #i receptor).
$ Cu reflec!ie (emi!"tor #i reflector) caz in care emi!"torul este #i receptor.
Acest tip de detector poate suplini anumite dificult"!i care apar la montarea #i
exploatarea altor tipuri de detectoare si pot acoperi o arie foarte mare, care
ar necesita un num"r foarte mare de detectoare punctuale.
Detectoarele liniare de fum au o raz" de ac!iune de maxim 100m la o
distan!" ntre detectoare de 18m.
RESITA
205
Instala!ii de detectare a fumului prin aspira!ie
Tipurile de detectoare utilizate n aceste sisteme pot fi:
# Cu dispersia luminii
# Cu camer" Wilson
# Cu num"rarea particulelor
Variante de proiectare a sistemului:
# Sistemul este proiectat s" func!ioneze mpreun" cu sistemul de
ventila!ie #i devine ineficient n momentul opririi acestuia. Marele
avantaj al acestui sistem este detectarea primilor produ#i de ardere,
care datorit" temperaturii sc"zute nu se ridic" spre tavan.
# Sistemul este proiectat cu orificii pe tavan, acoperi# sau pere!ii
laterali utiliznd acelea#i principii ca #i pentru detectorii punctuali.
RESITA
206
Detectarea si stingerea incendiilor
Detectori
RESITA
207
Alte tipuri de detectoare
# camerele de termoviziune, folosite n medii industriale pentru
detectia la distanta a temperaturilor ridicate produse de un
incendiu;
# detectoarele de fum cu camera cu ceata (eliminndu-se sursa
radioactiva de Americiu 241);
# detectoarele de gaze rezultate ale procesului de combustie sau
care pot provoca un incendiu;
# detectoare de substante chimice, care sesizeaza prezenta n
atmosfera a bioxidului de carbon, a gazelor naturale, butanului,
vaporilor de diverse produse petroliere, acidului clorhidric (rezultat
n urma arderii izolatiei din policlorura de vinil a cablurilor electrice).
Caracteristicile de detectie ale detectoarelor de incendiu in
functie de tipul incendiu (foc)
Invisibil
Numai caldura
Deschis
Fara caldura
Fum
Temperatura
S
e
n
s
i
b
i
l
i
t
a
t
e
a

r
e
l
a
t
i
v
a

d
e

d
e
t
e
c
t
i
e

EN54
teste la foc
TF 6 TF 5 TF 4 TF 3 TF 2
..........
TF 1
Intunecat
OP
FDLO
FDF
OH
HI
RESITA
Centrale
Centrale conventionale de incendiu :
# Este un echipament specializat in supravegherea semnalelor de
stare venite de la detectorii de fum sau temperatura si de la
butoanele de avertizare manuala a incendiului si in raportarea
schimbarilor de stare. Detectorii sunt conectati la intrarile centralei,
definite ca zone, corelat cu zonarea obiectivului. Alegerea
centralei de incendiu conventionale se face in functie de facilitatile
oferite si de numarul de zone.
RESITA
209
Siemens FC2004
Central# conven!ional# de incendiu cu microprocesor pentru aplicatii mici
# 4 linii conventionale
# 2 ie#iri de alarm" 30V / 1 A
# 2 ie#iri de alarm" supravegheate 30V / 1 A
# 3 intrari
# 7 iesiri auxiliare 24VDC /40mA
# consum n stand-by 90mA
# Se poate utiliza o gama larga de detectoare conventionale (maxim 32 detectoare de
fum pe fiecare zon")
# operare de la panoul frontal
Sursa: www.siemens.ro
RESITA
210
Centrale
Centrale adresabile de incendiu :
# Are acelasi rol ca centrala conventionala, diferenta principala fiind
modalitatea de conectare a detectorilor la centrala. Fiecare detector are o
adresa, mai multi detectori se conecteaza pe o bucla. Avantajul consta in
usurinta cablarii si identificarea usoara a alarmelor. Centralele adresabile
sunt dotate cu facilitati suplimentare, ca de exemplu: in fiecare moment
poate fi cunoscuta concentratia de particule din atmosfera din dreptul unui
detector.
RESITA
211
Siemens FC724
Centrala de detectie incendiu adresabila
# 4 bucle
# 126 adrese pe bucla, 16 zone de alarmare
# protocol Siemens
# display LCD, 4x40 caractere
# memorie de evenimente
# 2 ie#iri de alarm" 30V / 1 A
# 2 ie#iri de alarm" supravegheate 30V / 1 A
# 4 intrari
# 8 iesiri auxiliare 24VDC /40mA
# 1 conexiune Eternet
# conectabila in retea de 16 centrale
# se programeaza direct sau prin PC
# include sursa 150W
(Siemens srl)
RESITA
212
Repetoare si emulatoare
# Repeta informatii si comenzi transmise de centrala de incendiu. In
acest fel pot fi vizualizate informatii de la sistemul de incendiu din
diverse puncte ale obiectivului sau pot fi executate comenzi asupra
sistemului de incendiu.
Sursa: www.safe-electronics.ro
RESITA
213
Module adresabile
# Se folosesc ca interfata intre centralele adresabile si detectorii
conventionali. Prin intermediul lor pot fi conectati la o centrala
adresabila fie detectori conventionali de fum, de temperatura, de
flacara, fie alte tipuri de detectori: de gaz, de CO, de inundatie.
RESITA
214
Izolatoare de bucla pentru sisteme
adresabile
# Pe buclele inchise in sistemele adresabile se recomanda
intercalarea unui izolator la cel putin 32 de detectori. Un scurtcircuit
pe bucla va afecta astfel doar o parte din detectori, ceilalti raminind
functionali.
RESITA
215
Dispozitive de testare si service
# Pentru majoritatea detectorilor se utilizeaza o gama larga de
dispozitive de testare periodica in conformitate cu normele de
intretinere ale echipamentelor specificate de producator.
RESITA
216
Dezbatere
RESITA
217
# 60 minute
Sisteme/instalatii de stingere a incendiilor
solutii tehnologice
Apa
Spuma
CO
2
, N
2
, Ar
HFC 227
Novec 1230
Pulbere
Clasele de incendiu si efectele stingerii
Efectul de racire
Evaporarea apei absoarbe
considerabil caldura din foc.
Picaturi de apa mici,
efect de racire mare.
Efect de sufocare
Daca nivelul de oxigen in aer
Scade sub 2/3 din normal,
focul este sufocat.
Efect Chimic /
Fizic
Destrugerea molec. HFC 227 /
Novec 1230 / Pulbere
reduce oxigenul din flacara.
(reducere temperatura)
Efectele
stingerii
Focuri deschise
(lemn, textile,
hirtie etc)
A
Focuri cu flacara
(lichide sau materiale
inflamabile)
B
Focuri ale gazelor
combustibile
C
Focuri metale com-
bustibile
(magnesiu etc) D
Focuri in instalatii
electrice
E
Clase de incendiu
Conceptul de Protectie pentru bunuri cu valori mari
Detectie Automata Alarmare

Stingere Automata
timp
Conceptul Siemens pentru protectie
Sistemele de stingere cu gaze au ca cerinta stingerea unui foc in
faza incipienta pentru a limita pagubele sau costurile de inchidere
ala obiecivului!
! Deversarea rapida a stingerii cu gaz este esentiala!
Apa - agent de stingere
# Omul este si in cazul producerii unui incendiu principalul factor de
interventie.
# O protectie cu grad mare o vor asigura sistemele automate de
stingere cu conditia ca acestea sa fie bine proiectate, instalate si
intretinute corespunzator.
# APA este agentul de stingere ideal pentru majoritatea incendiilor.
# Flacara si sursa de foc sunt stropite cu apa de catre sprinkle-re
racind procesul de combustie si prevenind aprinderea altor
combustibili.
# ATENTIE! Eficienta sprinklere-lor este atinsa doar daca acestea
sunt declansate in faza initiala a incendiului.
Sprinklere automate
AVANTAJE:
# Identificarea si controlul rapid si imediat al unui incendiu in faza
de dezvoltare chiar daca in cladire nu se gaseste personal.
# Alarmarea imediata in paralel cu sistemul de protectie la incendiu.
# Reducerea semnificativa a pierderilor datorita interventiei in faza
incipienta.
# Este posibila reducerea si/sau eliminarea intreventiei echipelor de
pompieri crescand siguranta.
# Simplificarea proiectarii cladirii deoarece traseele de evacuare
sunt mai putin restrictive in conditiile in care incendiul este
controlat in faza incipienta.
Sistem de stingere automata
# Componenta unui sisteme de stingere automata: sursa de apa
care alimenteaza printr-o retea de conducte sprinklerele.
# Activarea sistemului se poate face fie de catre sistemul de
detectie a incendiilor care actioneaza o electrovalva pentru a
permite apei sa ajunga la sprinklere sau se poate face chiar de
catre sprinklere care sunt dotate cu un mecanism cu bimetal ce
permite trecerea apei daca temperatura depaseste 57C.
# La instalarea sistemului de conducte trebuie tinut cont de locurile
de dispunere a sprinklerelor care, in general, pot asigura controlul
asupra unui incendiu incipient pe o suprafata de 15-20mp.
# In situatia in care incendiul poate fi provocat si/sau alimentat de
substante foarte inflamabile, densitatea sprinklerelor trebuie sa
creasca in mod corespunzator.
Sistem de stingere automata - schema
Sprinklere - cerinte
Functionarea corecta si optima a sprinklerelor este asigurata de
sursa de alimentare cu apa.
Acestea sunt cateva din cerintele impuse alimentarii cu apa a
sprinklerelor:

# Sursa de apa trebuie sa fie disponibila permanent.
# Apa trebuie sa aiba un debit si o presiune conform necesitatilor
sprinklerelor.
# Sursa de apa trebuie sa aiba volumul necesar pentru a asigura
canti tatea necesara pe durata esti mata a functi onari i
sprinklerelor.
Sprinklere tipuri:
# Valoarea patrimoniului protejat este cea care determina alegerea
variantei constructive a sprinklerelor.
# Se utilizeaza sprinklerele rapide care intra in actiune in cateva
secunde de la declansarea unui incendiu, sprinklerele on-off,
care intra in actiune doar daca sunt indeplinite conditiile stricte de
declansare si sprinklerele cu ceata.
# Sprinklere cu ceata sunt mai noi ca tehnologie si actioneaza prin
imprastierea unei particule foarte fine de apa aducand o serie de
avantaje: scaderea cantitatii de apa cu valori de pana la 25%,
cresterea eficientei stingerii incendiului deoarece produc o
inabusire a acestuia iar distrugerea bunurilor de catre apa este
mult mai redusa.
# Pretul ridicat al acestora si o instalare mai complicata datorata
presiunii foarte ridicate ce trebuie sa existe in conductele de
alimentare ar constitui principalelel dezavantaje.
Alte sisteme de stingere
# Au mai fost dezvoltate o serie de sisteme de stingere a incendiilor
pe baza de gaze ignifuge formate ditr-un rezervor cu gaz sub
presiune (Halon 1301, azot, bioxid de carbon etc.), o retea de
conducte si guri de evacuare.
# Sistemele cu gaz se utilizeaza in locuri unde folosirea apei este
interzisa (centrale electrice, muzee, uzine chimice etc.) sau acolo
unde folosirea apei este dificila.
# Extinderea acestora sisteme este limitata de pretul mare, de
poluarea provocata de unele tipuri de gaze de stingere precum si
de instalarea si intretinerea dificila si costisitoare.
Protectie la incendiu in ansamblu
Supraveghere
exhaustare aer
Supraveghere si stingere
in echipament
Supraveghere conducta
aer conditionat
Supraveghere
echipament
Supraveghere
pardoseala
falsa
Supraveghere incinta cu
detectoare punctuale
Activarea unui sistem de stingere
Alarma
Al.
Actionare electrica
Actionare manuala
Centrala
Detectie de incendiu
manual
automatic
Indicator deversare agent
Supraveghere presiune cilindru
Instalatie de stingere cu gaz
HFC227EA
# HFC-227ea este un agent de stingere chimic definit prin urmatoarea compozitie:
CF1301CHFCF3
# Agentul de stingere HFC-227ea stinge incendiul prin intreruprea reactiilor chimice
care sustin focul. De asemenea are capacitatea de absorbtie a caldurii, reducand
temperatura ce favorizeaza intretinerea focului.
# La deversarea agentului de stingere se urmareste obtinerea unei concentratii de
8,5% (conform ISO). La aceasta concentratie se asigura deplina siguranta a
personalului si integritatea bunurilor din incinta protejata.
# La o concentratie de 10.5 %, expunerea personalului mai putin de 5 minute nu
produce riscul cresterii nivelului de HFC-227ea in sange, risc asociat cu
sensibilitate cardiaca crescuta.
# Dupa deversare se mentine concentratia de HFC-227ea in incinta circa 15-20
minute, dupa care se procedeaza la extragerea gazului si aerisirea incintei prin
ventilarea mecanica.
# Deoarece gazul HFC227EA este derivat din gaze ce se gasesc in mod uzual in
atmosfera, nu are nici un impact asupra stratului de ozon, nu contribuie la
incalzirea globala si nu produce compusi chimici remanenti in atmosfera,
nepunand astfel probleme de toxicitate asociate cu derivatii de tip Halon.
FM 200 (heptafluoretan)
# FM 200 este foarte eficient in stingerea incendiilor de clasa A,B si
C detectand si stingand incendiul in 10 secunde fiind ideal in
protejarea bunurilor de importanta deosebita cum ar fi, de
exemplu, sistemele informatice sau bunurile dintr-un seif (camera
de valori) realizand stingerea prin racirea focarului.
# FM 200 este sigur pentru oameni, echipamente si mediu acesta
nedistru-gand stratul de ozon, compusul sau fiind utilizat si in
industria farmaceutica.
# Nu se produc materiale reziduale si nici nu se distrug bunurile din
zona de actiune.
# Spatiul de depozitare pentru butelii este minim gazul ramanand
neschimbat zeci de ani.
Inergen
# INERGEN un gaz ce contine un amestec de nitrogen argon
dioxid de carbon realizan stingerea incendiului prin reducerea
oxigenului cu pana la 15%.
# Gazul se utilizeaza pentru protectia sistemelor electronice si
electrice (centrele de calcul, camere de control, dispecerate etc.)
fiind sigur pentru oameni si mediu.
# La descarcarea gazului nu se produce ceata iar zonele de iesire
raman vizibile.
# Spre deosebire de FM 200 necesita inspectii anuale fiin stocat in
cilindrii in apropiere de zona protejata.
# Gazul este descarcat prin duze dotate cu deflectori pentru a
reduce turbulentele ce pot aparea.
Halon
# Sistemele bazate pe halon, desi foarte eficiente,
datorita efectelor negative asupra stratului de ozon, au
fost inlocuite de cele pe baza de gaz ecologic (FM
200).
# Sistemele se instalau, in special, in camerele cu
tehnica de calcul fiind usor de instalat.
Efecte Mediu / Toxice
Agent de
stingere
ODP
Ozone
depletion
potential
GWP
Global
warming
potential
ALT
Atmospheric
Life time
NOAEL
No Adverse
Effect Level
LOAEL
Low Adverse
Effect Level
CO2 0 1 200 ani > 5%
Nitrogen 0 - - < 10% O2
Argon 0 - - < 10% O2
Inergen 0 - - < 10% O2
Argonite 0 - - < 10% O2
HFC 227ea 0 2050 32 ani 9 % 10.5%
Novec 1230 0 1 5 days 10 %
V. SISTEME ELECTRONICE DE
SECURITATE proiecte studii de caz
" Sisteme de detectie si alarmare efractie, supraveghere
video, control/admitere acces, paza perimetrala.
" Sisteme/instalatii de semnalizare, alarmare si alertare
in caz de incendiu.
" Sisteme/instalatii de stingere a incendilor.
VI. SISTEME DE SECURITATE FIZICA
# Definim conceptul de securitate fizica ca ansamblul de masuri
fizice menit sa protejeze personalul, sa previna accesul neautorizat
la echipamente, instalatii materiale si documente, precum si pentru
a proteja impotriva actiunilor de spionaj, sabotaj, distrugeri si/sau
furturi.
# Societatea moderna se confrunta permanent cu noi provocari noi si
complexe de securitate.
# Reducerea fortei de munca, in special a personalului implicat direct
in activitati de paza, reprezinta, de asemenea, noi provocari pentru
industria de securitate privata care trebuie sa gaseasca solutii
eficiente de protectie a vietii persoanelor si a bunurilor acestora.
# Beneficiarii trebuiesc constientizati de acest lucru si facuti sa
inteleaga importanta activitatii de proiectare a unui sistem complex
de securitate.
Bariere pentru vehicole
# Sunt utilizate doua tipuri de bariere pentru a opri autovehiculele si
a proteja perimetrul.
# Tipul de bariera utilizat pentru a opri un vehicol in miscare difera
de cel folosit pentru un vehicol stationar unde se presupune ca
scopul agresorului este de a parca fara a fi observat.
# Barierele de perimetru se amplaseaza pe intreg perimetrul de
protejat si orice incercare de strapungere a acestora ar putea fi
detectata acesta avand rolul principal de a opri orice vehicol in
miscare.
# Barierele active sunt amplasate la deschiderile din perimetru
pentru a asigura intrarile si iesirile. Acestea trebuie sa poata fi
ridicate, ingropate sau date la o parte.
Bariere de perimetru
Bariere active
Controlul vitezei
# Este important sa controlezi viteza unui vehicol care se apropie de o
bariera, mai ales atunci cand exista posibilitatea unui atac.
# Cel mai bun mod de a limita viteza unui vehicol este a plasa si/sau de a
mentine obstacole pe caile potentiale de atac.
Elemente ale constructiei (obiectivului)
# Proiectantii cladirii pot selecta elementele de constructie
necesare pentru a proteja bunurile impotriva multiplelor posibile
amenintari (furturi, explozivi, dezastre naturale etc.
# Facem referire la pereti, acoperis, usi si ferestre.
Bariere
# Barierele ofera beneficii importante creand un factor de descurajare
psihologica pentru orice intentie de intrare neautorizata.
# Ele pot intarzia sau chiar impiedica trecerea prin ele avand un impact
direct asupra posturilor de paza necesare si a tehnicii de securitate
electronica utilizata.
# Nu putem concepe bariere chiar pentru toate situatiile, uneori costurile
realizarii acestora, ata cele directe cat si cele colaterale nefiind
justificate.
Ar trebui sa concepem bariere, in special pentru:
Controlul persoanelor si al vehicolelor.
Puncte de control pentru admitere/control acces.
Delimitarea unor zone tampon pentru anumite perimetre clasificate.
Intarzierea tentativelor de intrare fortata.
Protejarea bunurilor.
Garduri
# Tipul de gard utilizat pentru protectia unui obiectiv depinde de
posibilele amenintari si de gradul de permanenta al acestora, ele
putand fi ridicate si pentru alte utilizari in afara de a impiedeca
accesul persoanelor.
# Gardurile pot avea rolul de a impiedica observarea sau pot servi
chiar ca mijloace de protectie la incercari de detonare explozivi.
# Trebuie sa recunoastem ca gardurile au o eficienta foarte mica
atunci cand vine vorba de agresori motivati dar pot actiona ca un
bun mijloc psihologic de descurajare.
Iluminatul de securitate
# Iluminatul de securitate nu trebuie utilizat doar ca factor de descurajare
psihologica ci si in situatia cand se impune ca perimetrul obiectivului sa fie
sub observatie continua si/sau periodica.
# Solutia iluminatului de securitate este, relativ, ieftina si atunci cand este
utilizata reduce personalul de securitate si imbunatateste protectia prin
reducerea avantajelor de mascare si a surprizei pentru un intrus.
# In zonele de interior n care opera!iunile sunt efectuate de noapte,
iluminatul de securitate faciliteaz" detectarea persoanelor neautorizate
care se apropie sau incearca sa patrunda in interiorul zonei.
# Va trebui sa existe o sursa auxiliara de energie pentru a contracara
sabotajul sau pentru a putea actiona in cazul unui incendiu.
# In cazul in care nu exista o automatizare pentru comutarea automata,
procedurile de securitate trebuie sa desemneze responsabilitati clare
pentru comutarea manuala la sursa auxiliara.
Planificarea iluminatului de securitate
In planificarea iluminatului de securitate, va trebui sa avem in vedere
urmatoarele:
# Costurile corpurilor de iluminat, atat cele de achizitie cat si cele de
intretinere, prcum si alte costuri cu echipamentele necesare acestor
operatiuni (scari, materiale de curatat, etc.).
# Asigurarea unui sistem auxiliar de alimentare electrica, in situatia
aparitiei unei pene de curent (provocata sau accidentala). Orice perioada
fara iluminat de securitate intr-o zona critica este inacceptabila.
# Proceduri clare pentru inlocuirea lampilor arse.
# Proiectarea sistemului de iluminat pentru a sprijini subsistemul TVCI si
actiunea fortelor de interventie.
# Cerintele de iluminat pentru vecinii obiectivului (specificul si cerintele
acestora trebuiesc respectate) precum si pentru zonele care cer iluminat
permanent (parcari, etc.).
Principii ale iluminatului de securitate
Iluminatul de securitate permite personalului de paza si interventie sa observe
activitatile din perimetrul asigurat minimalizand, in acelasi timp, prezenta lor. Un
iluminat deadecvat si ineficient nu va descuraja intrarile neautorizate ci va crea
premisele pentru acest lucru.
Doar utilizat cu alte masuri de securitate, acesta isi va dovedi eficenta si enumeram
cateva principii care ar trebui urmate:
# Un iluminat optim de securitate se realizeaza, in principal pe perimetrele asigurate
atat de personalul de paza si interventie cat si de mijloacele electronice/mecanice
(bariere, TVCI, senzori de miscare etc.). Scopul este ca fortele de securitate sa
poata vedea cat mai clar si sa poata identifica un intrus in timp util, nivelul mai
ridicat de iluminare imbunatatind semnificativ acest lucru.
# Nivelul contratului de luminozitate inre un intrus si fundal ar trebui sa fie luat in
calcul atunci cand se planifica iluminatul de securitate. Un fundal intunecat,
generat de vopsele intunecate sau murdarie, va avea nevoie de mai multa lumina
pentru ca observatorul sa poata distinge intrusul din contrastele rezultate.
# Observatorul vede, in primul rand, doar o silueta, atunci cand intrusul este mai
intunecat decat fundalul iar prin utilizarea unor fasii de lumina si/sau vopsirea
peretilor in dungi poate expune intrusul chiar daca este imbracat cu haine de
culoare inchisa.
Tipuri de iluminat de securitate
# In practica se utilizeaza patru tipuri de unitati de iluminat de securitate:
iluminatul continuu, iluminatul pasiv, iluminatul mobil si iluminatul de
urgenta.
# Sisteme de iluminat continuu cel mai comun tip de iluminat de
securitate consta intr-o serie de lumini fixe dispuse, de regula continuu
cu particularitatea ca si aici avem doua metode distincte: iluminarea
proiectata si iluminarea controlata.
# Iluminarea proiectata va fi utilizata atunci cand lumina generata de lampi
nu va fi deranjanta si nici nu va interfera cu alte operatiuni fiind un factor
puternic de descurajare pentru ca face dificila vederea in interiorul zonei
protejate. Echipele de paza si interventie vor fi protejate deoarece
acestea nu stau, de regula, in raza de lumina.
# Iluminarea controlata este eficienta atunci cand limiteaza latimea
luminata in afara perimetrului, latimea benzii benzii de iluminat fiind
controlata si ajustata pentru a respecta anumite cerinte speciale.
Tipuri de iluminat de securitate
# Iluminatul pasiv este similar cu iluminatul continuu dar are ca
particularitate, faptul ca corpurile de iluminat nu sunt aprinse
continuu ci fie in mod automat, fie manual atunci cand sunt
detectate activitati suspecte.
# Iluminatul mobil este compus din proiectoare actionate manual
atunci cand aces lucru este necesar fiind utilizat de catre echipele
de paza si interventie si/sau pentru a suplimenta iluminatul
continuu sau pasiv.
# Iluminatul de urgenta poate suplimenta sau inclocui oricare din
sistemele anterioare fiind limitat la situatiile de urgenta generate
de pene de curent ce fac inoperabil sistemul normal de
alimentare. Acesta depinde de o sursa uxiliara de energie
(generatoare si/sau baterii).
Incuietori mecanice
# Incuietorile cu chei sunt cele mai accesibile si mai utilizate
sisteme de securitate in protejarea bunurilor si valorilor.
# Toate incaperile si spatiile protejate sunt, de regula, blocate
atunci cand nu sunt utilizate cu diverse dispozitive mecanice
(incuietori mecanice si/sau electronice, lacate etc.) dar oricat de
sofisticate si de scumpe ar fi acestea nu pot fi considerate decat
ca dispozitive de intarziere.
# Chiar daca unele dispozitive au o protectie ridicata si necesita un
timp considerabil de spargere nici unul nu rezista la actiunile in
forta efectuate cu ustensile corespunzatoare.
# Exista metode eficiente de deschidere a majoritatii incuietorilor
utilizate de infractori si nu numai, cum ar fi Lock Bumping pentru
care exista chiar o campanie internationala de informare.
( http://www.lockbumping.org/ )
Lock Bumping
VII. RISC SI ANALIZA DE RISC
STANDARDE:
# ISO 31000/2009 - Managementul riscului - Principii
generale,
# ISO - Ghid 73/2009 - Managementul riscului -
Vocabular,
# CEI 31010/2009 -Managementul riscului - Metode de
evaluare a riscului.
ORDINE:
# Ordi nul Mi ni st erul ui de I nt erne si Ref ormei
Administrative nr. 663/2008 pentru modificarea si
completarea Metodologiei privind identificarea,
evaluarea si controlul riscurilor de incendiu, aprobata
prin Ordinul ministrului internelor si reformei
administrative nr. 210/2007, a fost publicat in Monitorul
Oficial, Partea I nr. 822 din 08.12.2008.
# Ordin nr. 711 IG /02.03.2009 pentru aprobarea
Procedurii de autorizare a persoanelor fizice #i juridice
care desf"#oar" activit"!i de identificare, evaluare #i
control al riscurilor de incendiu.
GHIDURI APROBATE PRIN ORDINE:
Ordine ale ministrului lucr"rilor publice, transporturilor #i
locuin!ei:
# Ghid de evaluare a riscului de incendiu si a sigurantei
la foc la sali aglomerate - indicativ GT-030-01.
la foc pentru cladiri din domeniul sanatatii - indicativ
GT-049-02.
la foc pentru camine de batrani si persoane cu
handicap - indicativ GT-050-02.
MANAGEMENTUL RISCURILOR
RESITA 256
Riscul este o piopiietate ineienta a oiicaiei schimbaii si in mou special a
pioiecteloi.
Nanagementul iiscuiiloi este piocesul ue gestionaie a inceitituuinii caie
exista intotueauna in activitatile pioiectului si ne inuica mouul ue a
micsoia sau, chiai ue a evita "piobleme" a caioi iemeuieie ne poate costa
imens.
Abilitatea noastia tiebuie sa constea in iuentificaiea zoneloi cu iiscuii
iiuicate uinti-un anumit pioiect si aplicaiea unoi niveluii
coiespunzatoaie ue monitoiizaie si contiol.
Pot exista ciicumstante sau evenimente exteine caie tiebuie sa nu aiba
loc pentiu ca pioiectul sa se poata incheia cu succes. Baca piobabilitatea
ue apaiitie a unui astfel ue eveniment este maie, el tiebuie consiueiat
piesupuneie (in contiast cu uefinitia unei piesupuneii). Iuentificaiea
unei situatii ca iisc potential ii cieste vizibilitatea si peimite puneiea in
aplicaie a unui Plan pentiu Nanagementul Riscuiiloi.
RESITA 257
Bupa iuentificaiea activitatiloi, iesuiseloi si finantaiiloi
necesaie pentiu finalizaiea pioiectului este timpul sa
iuentificam nivelul ue iisc al pioiectului.
"Planul ue iisc" iuentifica si pieveue iiscuiile pioiectului
piinti-o suita ue actiuni menite sa atenueze sau chiai sa
elimine iiscuiile.
Pentiu inceput va tiebui sa iuentificati toate iiscuiile
potentiale ce pot influenta pioiectul uupa caie pentiu fiecaie
iisc evaluatii piobabilitatea ue a influenta pioiectul.
Bupa ce iealizati o piioiitizaie a iiscuiiloi cieati un set ue
actiuni pieventive, uiscutatile cu echipa ue pioiect si
piezentatile stakeholueiiloi.
RESITA 258
D)#)E&2&#$1, %"-+1,1" &-$& *%(+&-1, F&3
1. Iuentificaie a iiscuiiloi
2. Analiz calitativ a iiscuiiloi
S. Analiz cantitativ a iiscuiiloi
4. Rspunsul la iisc
S. Nonitoiizaiea iiscuiiloi cunoscute ,i iuentificaiea ue noi
iiscuii
Definitie
RESITA 259
<"-+1, nseamn posibilitatea ue piouuceie a unui eveniment
neuoiit, fapt ce ai uuce la consecin(e negative.
# Numim %"-+ nesiguian(a asociat oiiciui iezultat. Nesiguian(a se
poate iefeii la piobabilitatea ue apaii(ie a unui eveniment sau la
influen(a, la efectul unui eveniment n cazul n caie acesta se piouuce.
# Riscul apaie atunci cnu:
# un eveniment se piouuce sigui, uai iezultatul acestuia e nesigui;
# efectul unui eveniment este cunoscut, uai apaii(ia evenimentului
este nesigui;
# att evenimentul ct ,i efectul acestuia sunt inceite.
Caracteristicile riscurilor
RESITA 260
0n eveniment conciet ce se poate piouuce n viitoi
# Piobabilitatea ue apaii(ie
# Consecin(a piouuceiii (impact + sau -)
Riscul este apioape ntotueauna asociat unei amenin(ii; cu
toate acestea, exist "iiscuii pozitive", caie pot fi vzute ca o
opoitunit(i
!"#$%& (% )#*) + ,-+.&)/01+ ,-+.&)/0 )#*) %( -"#$ $2-) #32
/2*)-"2&"42*
Presupuneri
RESITA 261
4%&-1*1#&%& G=--12*$"(#H - Pot exista ciicumstante sau evenimente
exteine caie tiebuie sa aiba loc pentiu ca pioiectul sa se poata incheia cu
succes. Baca piobabilitatea ue apaiitie a unui astfel ue eveniment este
maie, el tiebuie consiueiat piesupuneie (in contiast cu uefinitia iiscului).
Baca un eveniment se afla sub contiolul echipei ue pioiect, cum este ue
exemplu teiminaiea testaiii pina la o anumita uata, acesta nu este o
piesupuneie (face paite uin aboiuaiea pioiectului). Baca un eveniment
aie sanse 1uu% sa se intimple, nu este o piesupuneie, ueoaiece nu sunt
implicate o "piobabilitate" sau un iisc (este uoai o iealitate, un fapt).
Exemple ue piesupuneii pot fi "Bugetul si iesuisele voi fi uisponibile
atunci cinu va fi nevoie" sau "Noua veisiune ue softwaie va fi uisponibila
pentiu utilizaie pina la incepeiea Fazei ue Constiuctie".
ulosaiul Teimeniloi "TenStep"
Riscuri / presupuneri
RESITA 262
! Evenimente #i condi!ii care ar stnjeni
proiectul #i pentru care exist" o
probabilitate ridicat" s" se ntmple
! Evenimente sau condi!ii care trebuie
s" se petreac" #i pentru care exist" o
probabi l i t at e ri di cat " s" nu se
ntmple
! n afara controlului echipei de proiect
! Arta n managementului riscurilor
const" n rezolvarea eventualelor
probleme nainte ca acestea s" se
petreac"!
! Managementul Riscurilor constituie o
c o m p e t e n ! " n e c e s a r " n
managementul proiectelor
! Evenimente sau condi!ii care trebuie
s" se ntmple #i pentru care exist" o
mare probabilitate s" se petreac"
! Evenimente sau condi!ii care vor
stnjeni proiectul #i pentru care exist"
o mic" probabilitate s" se petreac"
! n afara controlului echipei de proiect
! Un risc de nivel sc"zut
Riscuri Vs Pericole
ATENTIE!
Riscul nu trebuie confundat cu pericolul.
# Aproape orice poate fi un pericol (o arma incarcata, o sticla de
benzina, o gramada de carpe imbibate cu ulei sau un depozit de
produse inflamabile). Rezultatul final fiind o pierdere totala sau
partiala a valorii.
# Riscurile sunt, in general, clasificate ca speculative (diferenta
dintre pierdere si castig ex. jocul la bursa) si risc
pur (pierderea totala sau partiala a valorii, de regula, asigurata).
Analiza calitativa a riscurilor
RESITA 264
" Netoue ue ueteiminaie a piioiit(ii iiscuiiloi
pentiu a hotai caie tiebuie iezolvat mai nti.
" "Calitativ" uenot subiectivismul.
" Evaluaiea fieciui eveniment ue iisc pe baza
impactului ,i a piobabilit(ii.
" Evaluaiea calit(ii infoima(iei ue(inute.
Analiza calitativa a riscurilor
RESITA 265
Probabilitate
Impact
Sczut Medie Mare
Scazut Ignor Ignor Ignor
Mediu Ignor Fii precaut Rspunde
Mare Fii precaut Rspunde Rspunde
Analiza cantitativa a riscurilor
RESITA 266
Analiza cantitativ a iiscului:
# Folose,te tehnici mai sofisticate pentiu a ajunge la o
analiz mai obiectiv a iiscului.
# Peimite iiscuiiloi geneiale s fie cuantificate n teimeni
ue: cost, uuiat ,i efoit.
# Ajut la iuentificaiea taigetuiiloi ue uuiat ,i buget pe
baza iiscuiiloi.
Raspunsul la risc
RESITA 267
# Riscurile majore se creaz" un plan pentru a a r"spunde la risc.
# Riscurile de nivel mediu se determin" dac" impactul este
suficient de sever ca sa merite elaborarea unui plan de r"spuns.
# Riscurile de nivel sc#zut se verific" dac" trebuie listate ca
ipoteze.
Se mut" activit"!ile asociate cu planurile de r"spuns la risc n planul
proiectului.
Strategii de raspuns la risc
1. Ignoiaiea
2. Nonitoiizaiea iiscului
S. Evitaiea iiscului
4. Tiansfeiul iiscului
S. Biminuaiea iiscului
Se pune n balan( costul ispunsului la iisc ,i consecin(ele
lui.
RESITA 268
ANALIZA DE RISC IN SECURITATE
RESITA 269
I:=9!=<!;>; ;B<J4;9;
Echipamentele si sistemele de securitate sunt incadrate in
4 clase:
# Gradul 1 - risc sc"zut
# Gradul 2 - risc mediu
# Gradul 3 - risc mediu spre ridicat
# Gradul 4 - risc ridicat
RESITA 270
Termeni uzuali:
" Risc Amenin!ate care poate s" exploateze eventualele sl"biciuni ale
sistemului. Combinatia intre probabilitatea unui eveniment si
consecintele sal.
" Amenin!are Cauz" poten!ial" a unui impact nedorit asupra unui sistem
sau a unei organiza!ii. Un eveniment nedorit (inten!ionat sau accidental)
care poate produce daune bunurilor organizatiei.
" Evaluarea riscurilor Procesul complex prin care riscurile sunt
identificate #i impactul acestor riscuri este determinat.
" Managementul riscurilor Procesul de determinare a unui nivel
acceptabil de risc, evaluarea nivelului curent de risc, urm"rea pa#ilor pentru
reducerea riscului la un nivel acceptabil #i men!inerea acelui nivel de risc.
" Analiza costbeneficiu Estimare #i o compara!ie a valorii relative #i a
costului asociate cu fiecare control propus. Criteriu de eficien!" folosit
pentru alegerea controlului ce va fi implementat.
#
RESITA 271
Ciclul de management al riscului
Evaluarea riscului Identificarea #i clasificarea riscurilor care pot s"
afecteze afacerea.
Coordonarea procesului decizional Identificarea #i evaluarea
m"surilor #i a solu!iilor de control !innd cont de raportul cost-beneficii.
Implementarea controalelor Implementarea #i rularea de m"suri de
control menite s" reduc" sau s" elimine riscurile.
M#surarea eficacit#!ii programului Analiza eficacit"!ii m"surilor de
control adoptate #i verificarea dac" controalele aplicate asigur" gradul
de protec!ie stabilit.
( Microsoft )
RESITA 272
Nivelul de efort
RESITA 273
Culegere
date
Analiz"
sumar"
a riscului
Analiz"
detaliat"
a riscului
Procesul
decizional
Implementare
controale
Rulare
controale
Faze ale procesului
Nivel
efort
Curba de efort
Nivelurile de management al riscului de securitate
274
NIvel Status Descriere
0 Inexistent
Firma nu are politica de securitate documentat"
1 Ad-hoc
Firma este con#tient" de risc. Eforturile de management al riscului sunt f"cute n
grab" #i haotic. Politicile #i procesele nu sunt bine documentate.
2 Repetabil
Firma are cuno#tin!e despre managementul riscului. Nu exist" o instruire formal"
sau o comunicare n ce prive#te managementul de risc, responsabilitatea fiind
l"sat" la latitudinea angajatului.
3 Definit
Firma adopt" o decizie formal" de implementare a managementului de risc. Sunt
definite clar obiectivele #i modalit"!ile de m"surare a rezultatelor. Angaja!ii sunt
instrui!i formal la un nivel de baz".
4 Controlat
Managementul riscului este bine n!eles n toate compartimentele #i nivelurile
firmei. Exist" proceduri bine definite de control #i reducere a riscului. O mare parte
din procesele de evaluare a riscului, de identificare a controalelor, de analiz"
costuri-beneficii sunt neautomatizare (manuale).
5 Optimizat
Procesul de management al riscului este bine n!eles #i automatizat prin
instrumente specifice dezvoltate n cadrul firmei sau achizi!ionate de la firme
specializate n domeniu. Sunt identificate sursele de risc #i sunt luate m"suri de
limitare a efectelor acestora. Angaja!ii sunt instrui!i diferen!ial. Se lucreaz" la
optimizare procese.
Intrebari:
RESITA 275
1. Politicile de asigurare a securit"!ii informa!iilor, bunurilor si persoanelor sunt clare,
concise, bine documentate #i complete.
05 !
2. Toate posturile care au responsabilit"!i privind securitatea informa!iilor, bunurilor si
persoanelor au proceduri clare #i sunt bine in!elese rolurile si responsabilit"!ile lor.
05 !
3. Politicile #i procedurile de securizare a accesului colaboratorilor in perimetrul
companiei, precum si la datele acesteia sunt bine documentate.
05 !
4. Exist" un inventar al bunurilor materiale ale companiei exact #i actualizat, precum #i
cu dislocarea acestora.
05 !
5. Sistemele de control existente sunt adecvate #i func!ioneaz" la parametri adecvati
pentru a proteja informatiile, bunurile si persoanele.
05 !
6. Politicile #i practicile de asigurare a securit"!ii informa!iilor, bunurilor si persoanelor
sunt cunoscute de c"tre utilizatori, iar ace#tia sunt periodic instrui!i #i informa!i despre
nout"!i.
05 !
7. Accesul fizic la re!eaua de computere la alte componente IT, precum si la sistemele
de securitate este restric!ionat prin utilizarea unor sisteme eficiente de control.
05 !
Intrebari:
RESITA 276
8. Sistemele de securitate sunt dotate n conformitate cu standardele de securitate n
domeniu, avnd instrumente automatizate pentru asigurarea eficienta a securit"!ii.
05 !
9. Este creat un sistem de management automat al actualiz"rilor programelor din
cadrul organiza!iei capabil s" furnizeze automat upgrade-urile software de la
majoritatea furnizorilor c"tre c"tre marea majoritate a sistemelor de securitate din
companie.
05 !
10. A fost creat" (angajata) o echip" care s" reac!ioneze #i s" r"spund" n cazul unor
incidente. Aceast" echip" a dezvoltat procese eficiente #i a creat documenta!ia
necesar" pentru aceasta, n scopul de a putea rezolva incidentele legate de securitate.
05 !
11. Firma dispune de un plan de securitate complet, care include proceduri multiple de
protec!ie, instruire a utilizatorului #i procese eficiente de r"spuns la atacurile de orice
fel.
05 !
12. Procedurile de lucru ale utilizatorului sunt bine documentate #i cel putin par!ial
automatizate astfel ncat noii angaja!i, furnizori sau parteneri sa aib" garantat un nivel
potrivit de acces ntr-un timp cat mai scurt.
05 !
13. Accesul in perimetrul cpmpaniei si la computere #i re!ea e controlat prin
autentificare #i autorizare, liste de control restrictive asupra accesului la date, #i
monitoriz"ri preventive pentru nc"lcarea politicii firmei.
05 !
Intrebari:
RESITA 277
14. Celor care se ocup" cu utilizarea si/sau dezvoltarea aplica!iilor de securitate
le este oferit" o preg"tire periodic".
05 !
15. Exista un manual de management al calitatii de implementare a SR EN
ISO 9001:2008.
05 !
16. Exista un manual de management al calitatii de implementare a ISO
27001:2005
05 !
17. Se folosesc n mod regulat recenziile #i auditurile (examin"rile oficiale) pentru
a verifica conformitatea cu practicile standard pentru a obtine beneficii de
securitate.
05 !
Punctaj Final 085
!
Stadiul si punctajul obtinut
Dac# situa!ia o impune - risc iminent - atunci firma poate ignora recomandarile
pentru a putea s#-"i impun# rapid m#surile de securitate.
RESITA 278
51 - 85
Firma este preg"tit" pentru introducerea #i folosirea proceselor de
management al riscurilor ai al analizei riscului de securitate.
34 - 50
Firma mai are de parcurs cteva etape necesare controlului de risc #i
introducerii graduate de noi procese de control.
0 - 33
Firmele din aceast" categorie trebuie s" inceap" mai nti s"-#i creeze
un nucleu al unei echipe de management al analizei riscului. Aceasta #i
va concentra mai nti eforturile, pe o perioad" de cteva luni, pentru
unul dintre compartimente. Dup" ce se demonstreaz" viabilitatea
m"surilor aplicate de reducere a riscului, se vor extinde m"surile la
urm"toarele dou"-trei compartimente.
Analiza riscurilor
Analiza de risc presupune un proces de identificare a riscurilor de
securitate, determinarea amplitudinii riscurilor, precum #i identificarea
zonelor cu risc mare #i care trebuie securizate.
Analiza de risc face parte din ansamblul de m"suri care poarta
denumirea de managementul riscului. Evaluarea riscurilor este un
rezultat al unui proces de analiz" a riscurilor.
RESITA 279
Management riscuri analiza riscuri
Managementul riscurilor Analiza riscurilor
Obiective
Gestioneaz" riscul, n sensul
reducerii acestuia, pn" la un
nivel acceptabil pentru nevoile
companiei.
Identific" #i clasific" riscurile n
cadrul companiei
Tip
de proces
Proces permanent pe toate
fazele
Func!ioneaz" intr-o singur"
faz", atunci cand este nevoie
de evaluare a riscului.
RESITA 280
De ce se face o analiza a riscurilor?
# Identificarea bunurilor firmei.
# Identificarea m"surilor de control pentru securizarea bunurilor
firmei.
# Avertizeaz" conducerea firmei asupra aspectelor care pot produce
riscuri.
# Avertizeaz" asupra necesit"!ii de a adopta m"suri de control.
# Ghideaz" conducerea n alocarea de resurse.
# Aliniaz" programul de control la misiunea firmei.
# Ofer" criterii pentru proiectarea #i evaluarea planurilor de
securitate.
# Ofer" criterii pentru proiectarea #i evaluarea planurilor de
recuperare a pagubelor.
RESITA 281
Categorii de risc:
RESITA 282
Nr. Categorie Exemple/Descriere
1 Boli Afecteaz! oamenii, animalele "i plantele.
2 Economic Fluctua#ii valutare, fluctua#ii dobnzi, cote de pia#!.
3 Mediu Zgomote, poluare, contaminare.
4 Financiar Riscuri contractuale, insuficien#! fonduri, fraude, amenzi.
5 Uman Revolte, lovituri, sabotaje, erori.
6 Dezastre naturale Condi#ii climatice, cutremure de p!mnt, furtuni, erup#ii vulcanice etc
7 M!suri de siguran#! M!suri de siguran#! inadecvate, management defectuos al siguran#ei.
8 Productivitate Eroare de design, controale de calitate sub standarde, testare inadecvat!.
9 Profesional Instruire defectuoas! "i insuficient!, neglijen#!, erori de design.
10 Distrugeri de proprietate Incendii, inunda#ii, cutremure de p!mnt, contamin!ri, erori umane.
11 Publice Rela#iile cu publicul.
12 Securitate Atacuri, intruziuni, furturi, vandaliz!ri.
13 Tehnologice Tehnologii noi (netestate), tehnologii invechite, tehologii dependente.
Vulnerabilitati:
Vulnerabilitatea poate fi definit" ca o sl"biciune n ceea ce prive#te procedurile de
securitate, arhitectura sistemelor de securitate, implementarea acestora, controlul intern,
precum #i alte cauze care pot fi exploatate pentru a trece de sistemele de securitate #i a
avea acces neautorizat la informa!ii, bunuri si valori.
RESITA 283
D u p # f a c t o r i i c a r e
determin# vulnerabilitatea:
fizice;
naturale;
hardware;
software;
medii de stocare;
radia!ii;
comunica!ii;
umane
Amenin!#rile la adresa securit#!ii se pot clasifica
n trei categorii:
naturale #i fizice;
accidentale;
inten!ionate.
Amenin!"rile inten!ionate sunt #i cele mai frecvente.
Aceste amenin!"ri pot fi categorisite n:
interne;
externe.
Amenintari:
RESITA 284
Tip amenintare Exemplu Tip amenintare Exemplu
Catastrofa Incendiu Accident Tensiune nestandard
Inundatie Defect hardware
Cutremur de pamant Deconectari mecanice
Alunecare de teren Defect dispozitive control
Avalansa Accident de constructie
Furtuna/uragan Acte neintentionate Angajat neinformat
Atac terorist Angajat neinstruit
Revolta/rascoala Angajat neglijent
Vulnerabilitatiexemple:
RESITA 285
Tip vulnerabilitate Vulnerabilitate
Fizica nc"peri nencuiate/neasigurate
Ferestre nencuiate/neasigurate
Defecte de proiectare cl"diri
Defecte de construc!ie cl"diri
Sisteme antiincendiu insuficiente
Materiale inflamabile depozitate inadecvat
Vulnerabilitatiexemple:
RESITA 286
Tip vulnerabilitate Vulnerabilitate
Hardware Configurare defectuoasa sau improprie
Subsisteme de securitate neasigurate
Echipamente invechite
Echipamente fara certificate de calitate
Proceduri de lucru neadecvate
Analiza riscurilor modalitati de abordare
RESITA 287
Analiza cantitativ#
Lucreaz" cu date statistice n domeniu
Analiza calitativ#
Lucreaz" cu date mai pu!in complexe
Analiza vulnerabilit#!ii /analiza pe post
Pune pe prim plan angajatul #i condi!iile specifice de lucru
Analiza calitativa a riscului de securitate
Aceast" metod" se preteaza la firmele de m"rime mic".
Metoda nu folose#te date statistice. Se folose#te ca dat" de intrare poten!ialul
de pierdere.
Metoda opereaz" cu termeni ca:
# des/nalt, mediu, rar/redus referitor la probabilitatea de apari!ie a riscurilor
#i impactul acestora.
# vital, critic, important, general #i informa!ional referitor la tipul #i
clasificarea informa!iilor.
# numere, 1, 2, 3.
Aceasta are ca efect imediat reducerea volumului de munc" #i a timpului
consumat.
Metoda are #i dezavantaje. Printre acestea:
# greu de cuantificat anumi!i termeni (important este un termen greu de
definit n management).
# numerele sunt de aceast" dat" #i mai subiective.
RESITA 288
Analiza calitativa
Pentru coordonarea unei prioritiz"ri sumare a nivelului de risc se
parcurg urm"torii pa#i:
1. Determinarea valorii impactului pentru bunuri.
2. Estimarea probabilit"!ii de producere a unui eveniment.
3. Stabilirea unei liste sumare a nivelului de risc prin combinarea
impactului #i a probabilit"!ii de producere pentru fiecare bun.
RESITA 289
Stabilirea nivelului de pierderi #i a
clasei/nivelului de impact
RESITA 290
Pierderi (Eur)* Punctaj Clasa/nivel de impact Valoarea Clasei/nivelului de
impact (V)
<1.000 1 R
2
1.001 10.000 2 R
10.001 50.000 3 R
50.001 100.000 4 R
100.001 500.000 5 M
5
500.001 1.000.000 6 M
1.000.001 5.000.000 7 M
5.000.001 10.000.000 8 I
10
10.000.001 50.000.000 9 I
>50.000.000 10 I
Clasa de impact: R Redus. M Mediu, I - nalt
Probabilitatea de producere a unui eveniment
RESITA 291
Valoarea pierderilor poate fi diferit" n func!ie de m"rimea firmei.
Un nivel de pierderi mare pentru o firm" mic" poate fi un nivel mic pentru o firm" mare.
Se impune o stabilire a nivelului maxim #i minim al pierderilor pentru fiecare tip de firm" #i apoi
stabilirea sc"rilor de punctaj aferente.
Probabilitatea de
producere
(rata de probabilitate)
Descriere
nalt" Sigur. Se produce o dat" sau de mai multe ori pe an
Medie Probabil. Eveniment care se poate produce cel putin o dat"
sau de dou" sau trei ori pe an
Redus" Improbabil. Eveniment care nu se poate produce n urm"torii
trei ani
Pasi in detalierea nivelului de risc:
1. Determinarea valorii impactului #i a expunerii pentru bunuri.
2. Identificarea controalelor curente.
3. Determinarea probabilit"!ii de impact.
4. Determinarea detaliat" a nivelului de risc.
RESITA 292
Determinarea valorii impactului #i a
expunerii pentru bunuri determinarea expunerii
RESITA 293
Rata
expunere
Consecin!e Descriere
1 Insignifiante Pierderi materiale/financiare minore. Nu sunt pagube materiale
sau r"ni!i.
2 Minore Pierderi materiale/financiare medii. Pagube materiale sunt
reduse, se impune primul ajutor acordat personalului.
3 Moderate Pierderi materiale/financiare importante. Se impune tratament
medical aplicat personalului. Activitatea se poate desf"#ura n
continuare.
4 Majore Pierderi materiale/financiare importante. R"niri grave ale
personalului. Avarii importante. Capacit"!ile de produc!ie sunt
diminuate.
5 Catastrofale Pierderi materiale/financiare enorme. Mor!i. Pierderea total" a
capacit"!ilor de produc!ie.
Determinarea valorii impactului #i a
expunerii pentru bunuri determinarea impactului
RESITA 294
Clasa de impact Valoarea clasei de impact
(V)
Impact (nalt) 10
Impact M(ediu) 5
Impact R(edus) 2
Rata de expunere Factorul de expunere
(FE)
5 100%
4 80%
3 60%
2 40%
1 20%
x
Plaja de valori a ratei de
impact
Nivel
7- 10 nalt
4 - 6 Mediu
0 - 3 Redus
Rata de impact
Plajele de valori sunt cuprinse ntre 0 #i 10
Determinarea valorii impactului
se face prin nmul!irea ntre
valoarea clasei de impact (V) "i
factorul de expunere (FE)
corespunz#toare.
Identificarea controalelor curente
RESITA 295
# Inventarierea controalelor curente (fizice).
# Stabilire eficien!ei ecestora.
# Identificare controale inactive.
Determinarea probabilit"!ii de impact.
Presupune determinarea existen!ei unei anumite vulnerabilit"!i #i
posibilitatea exploat"rii acesteia precum si modalitatea de a fi
diminuata prin utilizarea controalelor.
Atribute de care depinde nivelul de vulnerabilitate:
1. Num#rul de atacatori. Vulnerabilitatea va cre#te dac" num!rul
persoanelor care produc un atac este n cre"tere. Vulnerabilitatea va
cre#te dac" nivelul de preg!tire al atacatorilor este ridicat.
2. Atac local sau atac la distan!#. Vulnerabilitatea va cre#te dac"
anumite goluri de securitate pot fi exploatate de la distan!".
3. Cuno"tin!e. Vulnerabilitatea va cre#te dac" un anume tip de atac
este cunoscut #i documentat.
4. Automatizarea. Vulnerabilitatea va cre#te dac" un anume tip de
atac poate fi automatizat n a#a fel inct s" g"seasc" singur #i s"
exploateze golurile de securitate.
RESITA 296
RESITA 297
Nivel
vulnerabilitate
Condi!ii Nota
nalt" Num"r mare de atacatori.
Atac de/la distan!".
Privilegii de anonymous pentru efectuarea atacului
Modalit"!i de exploatare foarte bine cunoscute si
documentate
Automatizare
5
dac" cel putin una din
condi!ii este indeplinit"
Medie Num"r mediu de atacatori.
Atac local.
Necesit" drepturi de acces.
Metode de atac nedocumentate.
Neautomatizare.
3
Redusa Num"r redus de atacatori cuno#tinte arhitectur"
intern"
Atac local
Necesit" privilegii de Administrator
Metode de atac nedocumentate
Neautomatizare
1
RESITA 298
ntreb#ri Note
0 - Da, 1 - Nu
Sunt definite responsabilit"!ile #i sunt efectiv aplicate?
Sunt aten!ion"rile comunicate #i urm"rite execut"rile acestora?
Procesele #i procedurile sunt bine definite #i nv"!ate?
Tehnologia existent" sau controalele existente reduc amenin!area?
Practicile curente de audit sunt suficiente pentru detectarea abuzurilor
sau controlul deficien!elor?
Total:
Exemplu:
RESITA 299
Nivel de vulnerabilitate
5
ntreb#ri referitoare la eficacitatea controalelor Note
0 - Da, 1 - Nu
Sunt definite responsabilit"!ile #i sunt efectiv aplicate? 0
Sunt aten!ion"rile comunicate #i urm"rite execut"rile acestora? 0
Procesele #i procedurile sunt bine definite #i nv"!ate? 0
Tehnologia existent" sau controalele existente reduc amenin!area? 1
Practicile curente de audit sunt suficiente pentru detectarea abuzurilor sau controlul
deficien!elor?
1
Total 2
Rata total# de probabilitate pentru LAN "i host remote =
7
Probabilitatea de producere a riscurilor
RESITA 300
Nivel de producere Probabi l i t at e
producere
Descriere
A Aproape sigur Se poate produce n orice condi!ii
B Probabil Se poate produce n anumite condi!ii
C Moderat Se poate produce n timp
D Improbabil S-ar putea produce n timp
E Rar Se poate produce numai n condi!ii
excep!ionale
Consecinte ale producerii riscurilor
RESITA 301
Nivel
consecin!e
Descriere /
consecin!e
Exemple consecin!e
1 Insignifiante Pierderi financiare minore. Nu sunt pagube materiale sau
r"ni!i.
2 Minore Pierderi financiare medii. Pagube materiale reduse, se impune
primul ajutor acordat personalului.
3 Moderate Pierderi financiare importante. Se impune tratament medical
aplicat personalului. Activitatea se poate desf"#ura n
continuare.
4 Majore Pierderi financiare importante. R"niri grave ale personalului.
Avarii importante. Capacit"!ile de produc!ie sunt diminuate.
5 Catastrofale Pierderi financiare enorme. Mor!i. Pierderea total" a
capacit"!ilor de produc!ie.
Matricea analizei calitative a riscurilor
302
Consecin!e
Probabilitate
de producere
Insignifiant
e
Minore Moderate Majore Catastrofale
1 2 3 4 5
A (aproape sigur)
I I E E E
B (probabil)
M I I E E
C (moderat)
R M I E E
D (improbabil)
R R M I E
E (rar)
R R M I I
E - Risc Extrem. Se impun ac!iuni imediate pentru minimizarea acestuia. Se impune o detaliere asupra bunurilor #i
a planurilor de management pentru minimizarea riscurilor. Trebuie impuse strategii pentru aceasta.
I - Risc nalt. Trebuie luate imediat n calcul de c"tre manager. Se vor identifica strategiile de management n acest
caz. Ca #i anterior, trebuie minimizate riscurile.
M - Risc moderat. Trebuie luate n calcul de c"tre manager.
R - Risc Redus. Ac!iuni specificate n procedurile de rutin".
Tabelele folosite n analiza calitativ# a riscului trebuie particularizate pe activit#!ile "i locurile specifice.
Analiza cantitativ" a riscului de securitate
Pentru analiza calitativ" a riscului se parcurg urm"torii 6
pasi:
1. Identificarea #i evaluarea activelor (bunurilor firmei).
2. Determinarea vulnerabilit"!ilor.
3. Estimarea probabilit"!ii de producere.
4. Calcularea pierderilor anuale estimate.
5. Analiza m"surilor de control.
6. Calcularea Rentabilit"!ii Investi!iei (RI).
RESITA 303
Identificarea bunurilor.
304
Date
Financiare
Administrative
Documentatii
Logistice/manageriale Software
Planificari Hardware
Statistice Operationale
Operationale Programe
Personal Ghiduri de operare
Fizice
Cladiri Proceduri
Birouri Planuri de securitate
Anexe Planuri de avarie
Sisteme electrice Masuri de control
Sisteme de canalizare
Instalatii de gaze
Sisteme de iluminat
Sisteme de aer conditionat
Comunicatii
Retele de calculatoare
Proceduri de comunicatii
Sisteme de voce date
Sisteme de securitate
Evaluarea bunurilor.
Atunci cnd evalu"m bunurile este de preferat s" se foloseasc" o
scal" a valorii bunurilor.
RESITA 305
Num#rul Valoarea n EUR
0 <1
1 110
2 11 100
. .
6 100.001 1.000.000
7 1.000.00110.000.000
8 >10.000.000
Evaluarea bunurilor intrebari:
Presupune s" se stabileasc" costurile de nlocuire pentru cazuri cnd un
anume bun este distrus.
Pentru aceasta trebuie s" ne punem ntreb"ri care s" ne ajute s" evalu"m
aceste bunuri.
Referitor la bunurile materiale ar trebui puse urm#toarele ntreb#ri:
$ Care este costul de nlocuire a bunului la pre!urile actuale?
$ Ct timp dureaz" pn" se nlocuie#te bunul/componenta distrus"?
$ Dac" opera!ia/opera!iile pot fi f"cute manual, de c!i oameni este nevoie?
$ De ct timp suplimentar este nevoie pentru remediere?
$ Care sunt pierderile n rela!iile cu clien!ii n condi!ii de nefunc!ionalitate?
Referitor la personal:
$ De c!i oameni este nevoie s" lucreze pentru recuperarea pagubelor?
$ Ct cost" instruirea unui nou personal?
$ Care sunt efectele psihologice ale producerii pagubelor/dezastrelor?
RESITA 306
Estimarea valorii impactului - exemplu
Fiecare bun are, n cazul pierderii acestuia sau al func!ion"rii defectuoase,
impact asupra a trei elemente necesare n asigurarea securit"!ii, #i anume:
1. Secretizare.
2. Integritate.
3. Disponibilitate.
Consideram ca sistemul de admitere acces stocheaza datele a 1000 de angaja#i ai
firmei. n urma unui eveniment nedorit (inten#ionat, neinten#ionat, accident, fenomen
natural), se pierd att datele, ct "i structura acestuia. Desi exist! copie de siguran#!
pentru acestea refacerea structurii bazei de date poate fi f!cut! doar de o alta firma
calificata, lucrnd 48 de ore pentru reconstruc#ie (n timpul programului). Valoarea
tarifului firmei este de 100 Eur/or!. Repunerea datelor si refacerea sistemului, va putea fi
f!cut! n afara orelor de program de aceea"i firma iar aceast! opera#ie dureaz! 32 de
ore "i este tarifata cu 200 Eur/or! (lucrul n afara orelor de program).
Pierderea secretului, ne"tiind natura dezastrului, creeaz! pierderi estimate la 30.000
Eur, aceasta fiind zona cu impactul cel mai mare n privin#a costurilor de refacere.
Disponibilitate: 48 ore x 100 (EU/or") = 4.800 Eur.
RESITA 307
Estimarea valorii impactului - exemplu
n acest caz, Valoarea
b
= 30.000 + 0 + 4.800 = 34.800 Eur
RESITA 308
Zona impact Valoare impact (Eur)
Secret
30.000
Integritate
-
Disponibilitate
4.800
Calculul valorii totale pentru fiecare bun
Calcul"m valoarea total" pentru un impact folosind
formula:
unde Valoare b = valoarea impactului pentru bunul b;
Impact i = valoarea impactului n zona respectiv" pentru bunul b.
Avem trei (i = 3) zone de impact
(Secret, Integritate #i Disponibilitate).
Determinarea vulnerabilitatilor
309
Naturale Cutremure de p"mnt Acte inten!ionate Dezv"luiri
Inunda!ii Sabotaj al angaja!ilor
Uragane Fraud"ri
Alunec"ri de teren Furturi
Furtuni de z"pad" Loviri
Furtuni de nisip Utiliz"ri neautorizate
Tornade Vandalism
Tsunami Intruziuni
Desc"rc"ri electrice Atacuri cu bombe
Erup!ii vulcanice Revolte/r"scoale
Accidente Dezv"luiri

Perturb"ri electrice
ntreruperi electrice
Incendii
Scurgeri de lichide
Erori de transmisii-telecomunica!ii
Erori ale operatorilor/utilizatorilor
Erori de cadru organizatoric
Erori hardware
Erori software
Estimarea probabilitatii de producere
Se stabile#te
probabilitatea de
producere a unui
incident ntr-un interval
de timp.
Frecventa de
producere a
incidentelor...
ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA 310
Frecven!a Valoarea
Niciodat" 0,0
O dat" la 300 ani 1/300 0,00333
O dat" la 200 ani 1/200 0,005
O dat" la 100 ani 1/100 0,01
O dat" la 50 ani 1/50 0,02
O dat" la 25 ani 1/25 0,04
O dat" la 5 ani 1/5 0,2
O dat" la 2 ani 1/ 2 0,5
O dat" pe an 1/1 1,0
De dou" ori pe an 2/1 2,0
O dat" pe lun" 12/1 12,0
O dat" pe s"pt"mn" 52/1 52
O dat" pe zi 365/1 365
Amenintari:
RESITA 311
AMENINTARI NATURALE RATA DE PRODUCERE
Cutremure de pamant 0,005 0,2
Inundatii 0.01 0,5
Uragane 0,05 0,5
Alunecari de teren 0 0,1
Furtuni de zapada 0,07 - 50
Furtuni de nisip 0,01 0,5
Tornado 0 - 10
Tsunami 0,0001 - 2
Descarcari electrice 0 0,125
Eruptii vulcanive 0 0,01
Amenintari:
RESITA 312
ACCIDENTE RATA DE PRODUCERE
Dezvaluiri 0,2 - 5
Perturbari electrice 0,1 - 30
Intreruperi electrice 0,1 - 10
Incendii 0,1 - 10
Scurgeri de lichide 0,02 - 3
Erori de transmisii/telecomunicatii 0,5 - 100
Erori ale operatorilor/utilizatorilor 10 - 200
Erori hardware 10 - 200
Erori software 1 - 200
Amenintari:
RESITA 313
ACTE INTENTIONATE RATA DE PRODUCERE
Dezvaluiri 0,2 - 5
Sabotaj al angajatilor 0,1 - 5
Fraudari 0,09 0,5
Furturi 0,015 - 1
Loviri 0,1 - 5
Utilizari neautorizate 0,009 - 5
Vandalism 0,008 - 1
Intruziuni - ?
Atacuri cu bombe 0,01 - 100
Revolte/rascoale 0 0,29
Calcularea pierderilor anuale estimate
314
pe fiecare amenin!are.
unde
PAE
a
= Pierderi Anuale Estimate pentru amenin!area a, V
b
= Valoarea bunului b (0 la n bunuri),
E
a
= Estimarea num"rului de incidente ale amenin!"rii a (0 la m amenin!"ri).
Bun = Calculator (local) Bun = Imprimant" Bun = Centru servere
Ameni n! are = 'ocuri de
tensiune
Amenin!are = 'ocuri de tensiune Amenin!are = 'ocuri de tensiune
Cost incident = 500 Cost incident = 500 Cost incident = 10.000
Frecven!a de producere este
de cinci (5) ori pe an.
Frecven!a de producere este de
cinci (5) ori pe an.
cinci (5) ori pe an.
PAE
1, 1
= 500x5 = 2.500 PAE
2, 1
= 500x5 = 2.500 PAE
3, 1
= 10.000x5 = 50.000
PAE = PAE
1, 1
+ PAE
2, 1
+ PAE
3, 1

PAE = 2.500 + 2.500 + 50.000 = 55.000 Eur
315
Calcularea pierderilor anuale
estimate pe fiecare bun
unde
PAE
b
= Pierderi Anuale Estimate pentru bunul b, V
b
= Valoarea bunului b (0 la n bunuri), E
a
= Estimarea num"rului
de incidente ale amenin!"rii a (0 la m amenin!"ri).
Bun = Centru servere Bun = Centru servere Bun = Centru servere
Amenin!are = 'ocuri de
tensiune
Ameni n! are = Cut remur de
p"mnt
Amenin!are = Inunda!ie
Cost incident = 30.000 Cost incident = 50.000 Cost incident = 10.000
Frecven!a de producere
este de cinci (5) ori pe an.
Frecven!a de producere este o
dat" la 50 de ani.
o dat" la 25 de ani.
PAE
1, 1
= 30.000x5 = 150.000 PAE
1, 2
= 50.000x0,02 = 10.000 PAE
1, 3
= 10.000x0,04 = 4.000
PAE = PAE
1, 1
+ PAE
2, 1
+ PAE
3, 1

PAE = 150.500 + 10.000 + 4.000 = 164.000 Eur
Analiza masurilor de control
Se va identifica amenin!area care produce cele mai mari valori ale pierderilor anuale
estimate corespunz"tor acesteia (PAE
a
).
Se vor identifica m"surile care pot duce la reducerea vulnerabilit"!ii.
AMENINTARI NATURALE METODE DE CONTROL
Cutremure de pamant Senzori, amplasament
Inundatii Senzori, amplasament
Uragane Amplasament
Alunecari de teren Amplasament
Furtuni de zapada Amplasament
Furtuni de nisip Amplasament
Tornado Amplasament
Tsunami Amplasament
Descarcari electrice Eclatoare, amplasament
Eruptii vulcanive Amplasament
ACCIDENTE METODE DE CONTROL
Dezvaluiri Protectie date
Perturbari electrice Stabilizatoare tensiune
Intreruperi electrice Surse neintreruptibile
Incendii Sisteme avertizare/stingere
Scurgeri de lichide Senzori, carcase protectie
Erori de transmisii/telecomunicatii Linii dedicate de transmisie
Erori ale operatorilor/utilizatorilor Instruire personal
Erori hardware Testare echipament/service
Erori software Testare/service
ACTE INTENTIONATE METODE DE CONTROL
Dezvaluiri Protectie date
Sabotaj al angajatilor Protectie date
Fraudari Jurnale de acces
Furturi Jurnale de acces
Loviri Limitare acces fizic
Utilizari neautorizate Parole, criptare date
Vandalism Limitare acces fizic
Intruziuni Limitare acces fizic
Atacuri cu bombe Limitare acces fizic
Revolte/rascoale Control acces/admitere acces
Calcularea rentabilitatii investitiei (RI)
Pentru fiecare m"sur" de control aplicat" se identifica:
# Vulnerabilit"!ile care pot fi reduse prin aplicarea acelor m"suri de control.
# Atribuirea unei rate/valori optime pentru fiecare pereche eveniment/mod de control.
# Estimarea costurilor anuale pentru implementarea m"surii de control respectiv.
# Calcularea Rentabilit"!ii Investi!iei (RI).
Unde:
C
c
= Costul anual pentru aplicarea controlului c,
r
c
= indicele de eficacitate pentru controlul c,
PAE
a
= Pierderile Anuale Estimate pentru amenin!area a.
La selectarea m"surilor suplimentare de control trebuie s" se !in" cont de realizarea urm"toarelor
obiective:
& valoare a Rentabilit"!ii Investi!iei ct mai mare;
& minimizare a PAE (Pierderi Anuale Estimate).
Valoarea lui RI ct mai mare se va putea ob!ine ac!ionnd asupra indicelui de eficacitate r
c
prin
cre#terea acestuia pn" la valoarea maxim" (1), sau asupra costului anual pentru aplicarea
controlului C
c
prin mic#orarea costurilor de implementare a controlului.
Calcularea rentabilitatii investitiei exemplu:
RESITA 320
PAE = PAE
1, 1
+ PAE
2, 1
+ PAE
3, 1

PAE = 2.500 + 2.500 + 150.000 = 155.000 USD
Amenin!are = 'ocuri de tensiune
Control = Stabilizator de tensiune (100 Eur/buc.)
C
c
= 22 x 100 = 2.200 (22 buc.)
r
c
= 0, 7 (se acoper" doar 70% din pierderi)
Analiza riscului de securitate
Metoda cantitativ" de calcul al riscului de securitate este folosit" cu prec"dere
la firmele de m"rime medie #i/sau mare.
Metoda cantitativ" expus" are ns" anumite neajunsuri:
$ Dificultatea de a g"si un num"r care s" cuantifice ct mai exact frecven!a de
producere a unui eveniment.
$ Dificultatea de a cuantifica anumite valori. De exemplu, sunt foarte greu de definit
disponibilitatea unei informa!ii #i calculul pierderilor cnd aceast" caracteristic"
lipse#te.
$ Metoda nu face distinc!ie ntre amenin!"rile rare, dar care produc dezastre mari ca
valoare (incendiu, cutremure, tornade etc.), #i amenin!"rile dese care produc dezastre
mici ca valoare (erori de operare), n ambele cazuri efectele financiare fiind
asem"n"toare.
$ Alegerea numerelor folosite poate fi considerat" subiectiv", munc" laborioas" care
necesit" timp #i consum de resurse.
RESITA 321
Metoda calitativa Vs Metoda cantitativa
(Beneficii/avantaje)
RESITA 322
Metoda calitativa Metoda cantitativa
Permite o mai bun" #i mai clar"
ierarhizare a valorii riscului.
Riscurile sunt prioritizate datorit"
impactului financiar; bunurile sunt
prioritizate datorit" valorii financiare a
acestora.
Permite, datorit" valorilor folosite,
ajungerea mai rapid" la un consens.
Rezultatele ajut" la managementul
riscului prin investi!iile n securitate.
Nu este necesar" cuantificarea frecven!ei
amenin!"rilor.
Valorile rezultatelor cap"t" valori
tangibile (valori financiare, procente
etc).
Nu este necesar" determinarea valorii
financiare a bunurilor.
Acurate!ea tinde s" creasc" in timp
datorit" faptului ca firma #i creaz" o baz"
de date cu istoricul evenimentelor, in
acela#i timp firma c#tignd experien!".
RESITA 323
Metoda calitativa Vs Metoda cantitativa
(Dezavantaje)
Metoda calitativa Metoda cantitativa
Nu face o diferen!iere suficient" ntre riscuri
importante.
Valoarea impactului pe fiecare risc este bazat"
pe p"rerile subiective ale celor care fac analiza.
Procesele prin care se ajunge la rezultate
credibile sunt mari consumatoare de timp.
Rezultatele sunt subiective. Acestea sunt
dependente de calitatea #i componen!a echipei
de analiz" a riscului.
Calculele sunt foarte complexe #i necesit" timp
ndelungat.
Rezultatele au valoare monetar" #i sunt greu de
interpretat de c"tre personalul non-tehnic.
Este dificil de justificat o investi!ie n m"suri/
controale de securitate atunci cnd nu se
bazeaz" pe o analiz" cost-beneficii.
Procesele necesit" personal cu experien!" care
nu poate fi pregatit u#or.
Ciclul procesului decizional:
RESITA 324
Evaluarea
riscurilor
Coordonarea
procesului
decizional
Implementare
controale
M#surarea
eficacit#!ii
programului
2
3 4
1
Coordonarea procesului decizional:
RESITA 325
1. Definirea cerintelor operationale.
2. Identificarea solutiilor de control.
3. Revizuirea solutiilor de control propuse conform cerintelor
functionale.
4. Estimarea gradului de reducere a riscurilor.
5. Estimarea costului pentru fiecare solutie.
6. Selectarea strategiei de prevenire si/sau atenuare a riscurilor.
Coordonarea procesului decizional
(informatii necesare)
Informa!ia ce trebuie culeas" Descriere
Decizia asupra modului de
rezolvare a fiec!rui risc.
La ce nivel s! se fac! controlul pentru fiecare risc major.
Trebuie aceptate toate riscurile majore.
Se pot evita anumite riscuri majore.
Cerin#e func#ionale Declara#ii n care s! fie descrise elementele necesare
atenu!rii riscului.
Solu#ii poten#iale de control Liste cu elementele de control posibile, identificate de
echipa de management a securit!#ii riscului, care pot fi
eficiente n atenuarea fiec!rui risc.
Gradul de reducere a riscului
pentru fiecare solu#ie de control
Evaluarea fiec!rei solu#ii de control propuse pentru a
determina ct de mult reduce nivelul de risc pentru bunuri.
Costul estimal pentru fiecare
solu#ie de control
Totalitatea costurilor asociate cu achizi#ionarea,
implementarea, sus#inerea "i m!surarea eficacit!#ii pentru
fiecare control propus.
Lista solu#iilor de control ce
urmeaz! a fi implementate
Alegerea se face pe baza unei analize cost-beneficii.
Definirea cerintelor functionale
# Definirea unor cerin!e func!ionale necesare asigur"rii securit"!ii
reprezint" de fapt declara!ii/expuneri privind descrierea controalelor
necesare pentru atenuarea riscului.
# Cerin!ele func!ionale trebuiesc definite pentru fiecare din riscuri .
# Cerin!ele func!ionale definesc CE presupunem c" trebuie f"cut
pentru identificarea #i reducerea riscului dar nu specific" #i CUM
riscul poate fi atenuat sau s" indice controalele specifice.
# CUM poate fi atenuat riscul prin identificarea solu!iilor de control
revine ca sarcina Grupui de control/atenuare a riscului.
RESITA 327
Identificarea solutiilor de control
# Identificarea m"surilor de control presupune ca echipa care are
aceasta sarcin" s" aib" experien!" n domeniu.
# Dac" personalul propriu nu este specializat n acest scop atunci se
poate apela la speciali#ti sau consultan!i din afara firmei
(externalizare servicii outsourcing). Ace#tia pot s" preia toate
sarcinile sau s" asigure asisten!" n domeniu.
( A se vedea importanta consultantului de securitate )
RESITA 328
Clasificare si organizare controale:
Metoda clasific" - posibilele controale n trei categorii: organiza!ional, opera!ional #i
tehnologic
Fiecare categorie este mp"r!it" n trei subcategorii cu urm"toarele roluri: prevenire,
detec!ie #i r"spuns (management).
329
Tip control Descriere Subcategorii
Organiza#ional
Proceduri "i procese care stabilesc modul
de ac#iune al personalului n cazul unor
evenimente.
Prevenire
Detec#ie
R!spuns (management)
Opera#ional
(Procese)
Definesc modurile de manevrare a datelor,
a componentelor software "i hardware de
c!tre personal.
Se includ "i elementele de protec#ie
generale si specifice.
Prevenire
Detec#ie
Tehnologic
Se includ elemente de infrastructur!,
arhitectur!, inginerie, hardware, software
"i firmware.
Include toate componentele tehnologice
folosite pentru construirea unui sistem de
securitate al firmei
Prevenire
Detec#ie
R!spuns (management)
Control organizational - prevenire
RESITA 330
Roluri "i responsabilit#!i clare. Definirea #i documentarea clar" a acestora vor face ca
managerii #i angaja!ii s" n!eleag" responsabilit"!ile pe fiecare post n parte.
Separarea datoriilor "i mai pu!ine privilegii. Aceasta va asigura faptul c" fiec"rui post
de lucru i sunt permise doar opera!iile care sa-i asigure desfa#urarea doar a sarcinilor
de serviciu.
Planuri "i proceduri de securitate bine documentate. Acestea sunt dezvoltate pentru
a explica cum au fost implementate sustemele de control #i cum trebuie acestea
men!inute.
Instruire "i campanii de informare. Instruirea este necesar" pentru ca personalul sa
fie la zi cu tehnologia iar campaniile de informare sunt necesare pentru avizarea
personalului asupa schimbarilor care au fost f"cute.
Sisteme "i procese de activare/dezactivare utilizatori. Acestea sunt necesare ca
atunci cnd un nou personal este angajat acesta s" devin" ct mai repede productiv, iar
cel care nu mai lucreaz" n firm" s"-#i piard" imediat drepturile. Acelea#i principii
trebuiesc stipulate #i la transferurile de personal ntre diferite compartimente. Trebuie
luat" n considerare #i schimbarea clasific"rii pentru un post sau departament.
Stabilirea proceselor pentru acordarea accsului partenerilor de afaceri. Se includ
aici to!i partenerii de afaceri: furnizorii, clien!ii, distribuitorii, subcontractan!ii etc.
Principiile sunt similare cu cele enumerate anterior.
# Programe continue de control a riscului, pentru evaluarea #i
controlul riscului n compartimentele cheie ale firmei.
# Recenzii recurente ale sistemelor de control pentru a verifica
eficien!a lor.
# Auditul periodic al sistemelor pentru a ne asigura c" sistemele de
control nu au fost compromise sau prost configurate.
# Referin!e #i investigarea trecutului candida!ilor la angajare pe
posturi care necesita acces la nivele ridicate de securitate.
# Stabilirea unui sistem de rota!ie a muncii. Aceasta va permite
descoperirea unor activit"!i necinstite n rndul echipelor de
securitate si/sau n rndul angaja!ilor care au acces la date de
securitate.
RESITA 331
Control organizational - detectie
Planuri de r#spuns la incidente. Aceste planuri vor include m"suri
rapide de reac!ie pentru recuperare n caz de violare a securit"!ii #i
minimizarea impactului pentru prevenirea r"spndirii la alte sisteme.
Planurile de r"spuns la incidente mai trebuie s" permit" #i culegerea
de dovezi care s" permit" ulterior aducerea n justi!ie a vinovatului.
Plan de continuare a afacerii. Cuprinde planuri menite s" men!in"
firma n func!iune, total" sau par!ial", n cazul unor evenimente
catastrofice care afecteaz" marea parte a infrastructurii de securitate.
RESITA 332
Control organizational raspuns
management
Control operational - prevenire
# Protec!ia obiectivului prin mijloace fizice/electronice. Se includ aici
sisteme de alarma, TVCI, perimetre de protec!ie, nc"peri separatoare,
ncuietori #i lac"te electronice, control si admitere acces, etc.
# Asigurarea energiei electrice n caz de nevoie. Acestea vor asigura
energia electric" necesar" func!ion"rii sistemelor/subsistemelor atunci cnd
sursa primar" de energie este indisponibil". De asemene, vor asigura c"
aplica!iile #i sistemele de operare care ruleaz" pe sisteme vor fi inchise n
condi!ii normale evitnd n acest fel pierderea de date.
# Sisteme anti-incendiu. Cuprind sistemele de avertizare automat" a
incendiilor, a stingerii acestor, etc.
RESITA 333
$ Securitate fizic#. Sisteme care vor proteja firma de persoane care
vor s" p"trund" n incinta acesteia. Se includ aici senzori, alarme,
camere de supraveghere, senzori de perimetru #i de mi#care etc.
$ Securitatea fa!# de mediu. Sisteme care vor proteja firma de
amenin!"rile care vin din partea mediului ambiant. Se includ aici
detectoare de fum #i de foc, detectoare de inunda!ii, detectoare de
suprasarcini atmosferice, paratrasnete, eclatoare etc.
RESITA 334
Control operational - detectie
# Autentificare/Identificare. Procesul de validare a elementelor de
identificare ale unei persoane, computer, proces sau dispozitiv.
Autentificarea presupune ca unul din elementele care a solicitat
autentificarea s" fie cel care pretinde c" este. Formele de autentificare sunt:
combina!iile username #i parol", Kerberos, token-uri, biometric", certificate.
# Autorizare. Procesul de acordare a accesului la anumite informa!ii, servicii
sau func!ii a unei persoane, computer sau dispozitiv. Dup" ob!inerea
autentific"rii se ob!ine autorizarea.
# Admitere (Control access). Procesul de limitare a accesului la anumite
locatii/informa!ii, proces bazat pe identitatea utilizatorului #i pe apartenen!a la
anumite grupuri.
# Protejarea comunica!iilor. Pentru protejarea comunica!iilor la nivel de
re!ele se folose#te criptarea pentru a se asigura integritatea #i
confiden!ialitatea datelor transmise.
RESITA 335
Control tehnologic - preventie
$ Sisteme de audit. Aceste sisteme fac posibil" monitorizarea #i urm"rirea
evolu!iei unui sistem pentru a se vedea dac" func!ioneaz" n parametri
configura!i. Sistemele de audit reprezint" un instrument de de baz" pentru
detectarea, n!elegerea #i recuperarea n caz de evenimente.
$ Sisteme de alarmare efractie/detectie incendiu. Sistemele sunt
construite s" detecteze #i s" alarmeze la orice tentativa de patrundere in
obiectiv. R"spunsul const" n alarmarea echipelor de interventie si/sau
blocarea cailor de acces, actionarea instalatiilor de stingere, precum #i
informarea utilizatorului despre zonele direct afectate..
$ Instrumente de men!inere a integrit#!ii sistemului de securitate.
Aceste instrumente fac ca personalul responsabil cu securitatea s"
determine unde s-a f"cut o modificare neautorizat" n sistem.
RESITA 336
Control tehnologic - detectie
$ Unelete de administrare a securit#!ii. Aceste instrumente sunt
incluse n sistemele de securitate, programe #i dispozitive menite
s" asigure securitatea pe un anume segment.
$ Identificarea. Permite facilitatea de a identifica in mod unic o
anumita entitate. Cu ajutorul acestei facilit"!i se pot crea altele
suplimentare cum ar fi: contabilizarea, discretionary access control,
role-based access control etc.
$ Protec!ii inerente n sistem. Acestea sunt facilit"!i implementate
n sistemele de securitate #i care asigur" protec!ia acestora si a
informa!iei supuse proces"rii sau care este stocat" n acel sistem.
RESITA 337
Control tehnologic raspuns management
Revizuirea solu!iilor propuse n conformitate cu
cerin!ele
Echipa de Management al riscului de securitate trebuie s" aprobe solu!iile de
control propuse !innd cont de definirea cerin!elor func!ionale .
Estimarea gradului de reducere a riscului
$ Controlul propus previne un atac specific sau previne o categorie specifc"
de atacuri?
$ Controlul propus reduce #i/sau minimizeaz" riscul pentru o clas" de
atacuri?
$ Controlul propus este capabil s" recunoasc" un atac atunci cnd acesta
este n curs de desf"#urare?
$ Daca controlul propus recunoa#te un atac n curs de desf"#urare, este el
capabil s" reziste #i s" urm"reasc" atacul ?
$ Controlul propus poate ajuta la recuperarea bunurilor (datelor) dup"
ncetarea unui atac ?
$ Controlul propus mai ofer" #i alte beneficii?
$ Care este valoarea controlului propus relativ la valoarea bunului?
RESITA 338
Masurarea eficacitatii programului
1. Dezvoltarea diagramei de evolu!ie a riscului de securitate.
2. M"surarea eficacit"!ii controalelor.
3. Evaluarea continu") a m"surilor de control, a schimb"rilor
survenite asupra bunurilor #i asupra riscurilor.
RESITA 339
Modalitatea de raspuns la incidente
340
Protejarea vietilor
Aceasta trebuie s" reprezinte prima prioritate. Sistemele de csecuritatel, au un rol
important n protejarea vie!ii oamenilor. Func!ionarea lor defectuoasa, sau nefunc!ionarea,
pot s" duc" la pierderi de vie!i omene#ti.
Limitarea pagubelor
Presupune luarea de m"suri n vederea limit"rii urm"rilor unui atac sau eveniment. n cazul
unui atac trebuie monitorizate ac!iunile atacatorului #i limitarea daunelor provocate de
acesta. Pastrarea eviden!elor n vederea unei ac!iuni ulterioare de tragere la raspundere a
vinovatului. Limitarea daunelor provocate de evenimente fizice.
Evaluarea pagubelor
Dup" ce limitarea daunelor a fost realizat" se impune o evaluare a pagubelor.
Evaluarea pagubelor va oferi o m"sur" a succesului atacului, precum #i a virulen!ei
acestuia. n cazul dezastrelor naturale se va oferi o m"sur" a intensit"!ii acestora prin
prisma valorii pagubelor create.
Determinarea cauzelor
Determinarea cauzelor vizeaz" cu prec"dere stabilirea sursei dezastrelor. Un dezastru
poate fi provocat de un accident sau poate fi un act voit. Tratarea se face diferit.
Dezastrele provocate de fenomene naturale sau accidente sunt u#or de determinat.
Dificult"!i apar la determinarea cauzelor atunci cnd acestea sunt provocate de un atac al
unei persoane r"uvoitoare. Revizuirea tuturor configura!iilor este absolut necesar".
Repararea stricaciunilor
Este imperios necesar ca repararea stric"ciunilor s" fie f"cut" ct mai rapid pentru ca firma
s"-#i reia activitatea #i s" fie prezent" pe pia!". Planurile #i procedurile la nivel de firm"
trebuie s" cuprind" #i strategii de restaurare.
Verificare/revizuire
contram#suri,
revizuire politici "i
actualizare
Se stabile#te ce etape #i ac!iuni au avut succes #i care nu au avut succes din etapele
anterioare. Se stabilesc greselile de abordare #i de ac!iune. Se vor modifica procesele,
acolo unde este cazul, pentru ca pe viitor acestea sa confere o eficien!" sporit".
Se fac imbun"t"!iri #i aduceri la zi (actualiz"ri).
Cat investim in securitate?
341
10 20 30 40 50 60 70
80
90 100
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Costuri (%)
n majoritatea cazurilor 20% din costuri se
reflect" n 80% beneficii n ceea ce prive#te
minimizarea riscurilor #i asigurarea securit"!ii.
O securitate maxim" poate fi asigurat" cu
costuri foarte mari.
Beneficii (atenuarea riscului) %
Reducerea riscurilor
Pentru a putea s" reducem sau s" eliminam riscurile trebuie ca firma
s" fie capabil" de urm"toarele opera!ii:
# Prevenirea - selectarea corect" a sistemelor/subsistemelor de
securitate, actualizarea componentelor acestora #i adaptarea
acestora la schimb"rile care se impun.
# Detec!ia - filtrarea #i analiza informa!iei, analizarea alertelor,
corelarea cu nevoile firmei.
# R#spunsul - luarea m"surilor care se impun, comunicarea,
preg"tirea constant".
RESITA 342
Strategii pentru reducerea riscurilor
1. Prevenirea - Prevenirea unor evenimente care pot afecta
securitatea firmei.
2. Reducerea - Reducerea probabilit"!ii de producere #i a impactului.
3. Evitarea - Evitarea unui risc printr-o planificare eficient".
4. Transferul - Eliminarea riscului prin crearea unei asigur"ri pe acel
risc.
5. Planificarea alternativ# - n cazul unor riscuri care nu pot fi
prev"zute este nevoie de realizarea unor planuri alternative pentru
reducerea impactului.
RESITA 343
Metode utilizate in analiza riscurilor de
securitate
RESITA 344
Liteiatuia ue specialitate mentioneaza cteva metoue
consaciate uai specialistii sunt libeii s-o aleaga pe cea caie
coiespunue cel mai bine situatiei pe caie o aie ue evaluat.
# Netoua inteiuepenuenteeloi functionale;
# Netoua matiiciloi ue iisc
# Netoua aiboiiloi ue uefectaii.
# Netoua 0CTAvE (0peiationally Ciitical Thieat, Asset anu vulneiability EvaluationSN )
# Netoua NEBARI
Metoda matricilor de risc
RESITA 345
Metoda contine patru componente de baz" :
1. componenta fizic";
2. componenta func!ional" (procesual");
3. componenta informa!ional";
4. componenta de personal.
Plecand de la modelul rela!ionalit"!ii dintre amenin!"ri #i vulnerabilit"!i,
se face evaluarea riscului global prin aplicarea rela!iilor de calcul
specifice, la determinarea riscurilor pentru fiecare component" #i
nsumarea ponderat" a rezultatelor par!iale.
METODA MEHARI
RESITA 346
Metoda utilizata pe plan european este elaborat" de o
echip" de speciali#ti francezi, care abordeaz" att analiza,
ct #i managementul riscului, evalund, cantitativ #i
calitativ, factorii de risc.
Metoda utilizeaza o serie de instrumente specifice
existand, in cadrul sau, o baz" de cuno#tin!e referitoare la
situa!iile de risc, sus!inut" de o aplica!ie software, ce
permite calcule, simul"ri #i optimiz"ri.
Club de la Scurit de l'Information Franais (CLUSIF)
Materialul prezentat in aceasta expunere se bazeaza pe materialele publice aflate pe site-ul CLUSIF si respecta intocmai punctul de vedere asupra
metodologiei Mehari.
MEHARI
Actiuni manageriale
RESITA 347
# Met oda of er a un s et de unel t e s pec i f i c e
managementului securitatii cu un set de actiuni
manageriale, fiecare cu un scop specific:
Exemple:
# Dezvoltarea planurilor de securitate.
# Implementarea politicilor de securitate.
# Efectuarea evaluarilor starii securitatii.
# Evaluarea si managementul riscului.
# Includerea securitatii in procesul de management al proiectelor.
# Constientizarea importantei securitatii.
# Managementul operational al securitatii si controlul si monitorizarea
actiunilor programate.
Utilizari ale MEHARI
RESITA 348
# MEHARI este, in primul rand, o metoda pentru analiza riscului si
pentru managementul riscului ceea ce inseamna ca, in practica,
metoda si bazele sale de cunostiinte asociate, au fost menite
pentru analiza exacta a riscului, atunci cand este necesar.
# ATENTIE! la primii pasi in securitate este de recomandat sa
evaluati starea masurilor si politicilor de securitate existente ale
organizatiei si sa le comparati cu cele mai bune practici pentru a
putea clarifica golul care trebuie umplut.
# Dupa aceasta evaluare se vor decide actiunile concrete, grupate,
de regula in planuri, reguli ale organizatiei, politici si/sau un cadru
de referinta al securitatii.
# Aceasta abordare se poate baza pe analiza riscului, sau poate
include conceptul de risc.
MEHARI
Argumente pentru necesitatea unei metodologii
RESITA 349
Este acest lucru cu adevarat necesar?
# Aceasta intrebare o va pune, INTOTDEAUNA, persoana careia ii
apartine decizia finala pentru alocarea bugetului corespunzator.
# Datorita lipsei unei evaluari preliminare si a unui consimtamant
general asupra mizelor implicate, multe proeicte de securitate sunt
amanate sau chiar abandonate.
# Deseori, mai tarziu, sau chiar de la inceputul unei abordari de
securitate, riscul real pe care organizatia si-l asuma este pus sub
semnul indoielii Au fost identificate, chiar, toate riscurile la care organizatia ar
putea fi expusa? Sunt nivelurile acestora acceptabile?
# ACESTEA sunt argumente pentru necesitatea unei metodologii
care include analiza riscului.
MEHARI
Evaluari de securitate
RESITA 350
In setul Mehari exista doua module de evaluare:
1. Un modul de evaluare rapida.
2. Un modul de evaluare mai detaliata.
# In ambele cazuri, scopul este evaluarea riscului securitatii. In
practica, evaluarea analizeaza serviciile de securitate si in mod
cert, rezultatele vor depinde de profunzimea evaluarii, fiind evident
ca o analiza rapida este mai putin precisa.
# Modul rapid se utilizeaza pentru o asa numita recenzie a
vulnerabilitatilor un element al analizei riscului.
# Modul detaliat, cauta, in detaliu, posibilele slabiciuni ale fiecarui
serviciu de securitate constituind o baza de expertiza, utilizabila
pentru analiza riscului.
MEHARI
Planuri de securitate
RESITA 351
# Este ceva obisnuit sa se construiasca planuri de actiune
directa ca rezultat al evaluarii starii serviciilor de
securitate.
# Procesul de management al securitatii care utilizeaza
aceasta abordare este foarte simplu: efectueaza o
evaluare si decide sa imbunatateasca toate acele
servicii care nu au un nivel al calitatii suficient de bun.
A se vedea: Ghidul de evaluare pentru serviciile de securitate
MEHARI
Bazele de cunostinte
RESITA 352
# Modul de evaluare detaliata utilizeaza baza de cunostinte a
serviciilor de securitate (documentata in MEHARI Manualul de referinte
pentru servicii de securitate) aceasta descriind, pentru fiecare serviciu, la
ce foloseste, impotriva a ce este folosit, mecanismele si solutiile
care spijina serviciul si elementele care ar trebui luate in
considerare atunci cand se evalueaza calitatea serviciului.
# Aceasta baza de cunostinte unica, va putea fi utilizata direct pentru
a crea un cadru de referinta pentru securitate (politi de securitate)
care va contine si va descrie, setul de reguli si instructiuni de
securitate pe care le va urma organizatia.
# Manualul de referinte pentru servicii de securitate dar si
chestionarele de evaluare ofera o bun baza de lucru pentru
consultantii si managerii de securitate pentru a decide ce anume ar
trebui aplicat
MEHARI
Concluzii la modulele de evaluare
RESITA 353
# Modulele de evaluare ofera o privire larga si
consecventa asupra securitatii.
# Aceasta poate fi utilizata in toate stadiile de maturitate
ale constientizarii securitatii organizatiei.
MEHARI
Analiza mizelor de securitate
RESITA 354
# Indiferent care ar fi orientarile politicii de securitate, exista un principiu
asupra caruia toti managerii sunt de acord: trebuie sa existe un
echilibru just intre investitiile in securitate si importanta mizelor de
securitate.
# Intelegerea corespunzatoare a mizelor de securitate este fundamentala
iar analiza acestora merita un nivel ridicat al prioritatii si o metoda de
evaluare stricta si structurata.
# Scopul acestei analize este de a raspunde la dubla intrebare:
Ce s-ar putea intampla, si daca s-ar intampla, ar fi grav?
# Acest lucru ne arata ca, in domeniul securitatii, mizele sunt considerate
ca fiind consecintele evenimentelor care deranjeaza operatiunile
planificate ale unei organizatii.
Modul de analiza Mehari: Analiza mizelor si clasificare.
MEHARI
Analizarea mizelor de securitate
RESITA 355
# Baza pentru o analiza a riscului. (Daca nu exista un acord asupra
potentialului riscurilor, este posibil sa nu fie alocat un buget ).
# Baza pentru orice planificare de actiune strategica. (Bunurile si fondurile
alocate pentru securitate, ca si politele de asigurare sunt in proportie directa cu
riscul).
# Baza planificarii securitatii. (Uneori, planurile de actiune pot fi create direct
folosind o abordare directa bazata pe combinarea a doua seturi de expertiza:
profesia insesi, oferita de managementul operational si solutiile de securitate oferite
de consultantii de securitate).
# Clasificarea: un element esential pentru politica de securitate. (in
practica, o companie care administreaza securitatea printr-o politica si un set de
reguli specifice, va diferentia bunurile, valorile si informatiile care trebuiesc
protejate).
MEHARI
Analiza riscului
RESITA 356
! In toate publicatiile care privesc securitatea, analiza riscului, este
considerat motorul propulsor in securitate desi, majoritatea acestora, nu
prezinta si metodele care trebuiesc folosite..
! MEHARI ofera o abordare structurata pentru evaluarea riscului, pe baza
catorva principii destul de simple tinand cont ca o situatie de risc poate fi
caracterizata de mai multi factori:
! Factori structurali (organizationali) care nu depind de masuri de securitate, ci
de activitatea de baza a organizatiei, de mediul sau si de contextul acesteia.
! Factori de reducere a riscului care sunt o functie directa a masurilor de
securitate implementate.
! MHARI permite evaluarea calitativa si cantitativa a acestor factori si ajuta la
evaluarea nivelurilor de risc ca rezultat.
! De fapt, analiza mizelor de securitate este utilizata pentru a determina un
nivel de gravitate maxim al consecintelor unei situatii de risc.
MEHARI
Analiza riscului: un ajutor in planificarea strategica
RESITA 357
! Identificarea factorilor de reducere a riscului (functie a masurilor de
securitate) ofera o baza metodologica pentru construirea unui plan
de securitate sau a unui plan strategic general. Pentru acest lucru
MEHARI ofera o abordare structurata si organizata pentru
planificarea securitatii.
! Aceasta abordare este bazata pe o baza de cunostiinte a situatiilor
de risc si proceduri automate pentru evaluarea factorilor de
reducere a riscului.
! In sprijinul acesteia exista RISICARE un software produs de
compania franceza BUC SA si distribuit in Romania de catre
Paideia Consulting SRL (http://www.paideiaconsulting.ro).
MEHARI
Analize de risc
RESITA 358
# Analiza sistematica a situatiilor de risc se identifica toate,
potentialele, situatii de risc, se analizeaza cele mai critice dintre
acestea si se identifica actiuni pentru a reduce riscul la un nivel
acceptabil. Aceasta utilizare a MEHARI se concentreaza pe a se
asigura ca fiecare situatie critica de risc a fost identificata si este
acoperita de un plan de actiune.
# Analiza spontana a situatiilor de risc acelasi set de unelte poate fi
utilizat si in alte abordari de management al securitatii. In cazurile unde
securitatea este administrata prin politici si proceduri specifice vor
exista, intotdeauna, situatii cand unele reguli nu pot fi aplicate. Analiza
spontana a riscului este utilizata pentru a decide cum este mai bine sa
se mearga mai departe.
# Analiza riscului in proiecte noi modelul si mecanismele de analiza
a riscului pot fi utilizate, cu succes, in managementul proiectelor pentru
a planifica masurile impotriva riscurilor si a decide ce masuri trebuie
folosite ca rezultat.
MEHARI
Ghid de analiza a riscului
RESITA 359
Dezbatere
RESITA
360
VIII. PROCESUL DE ELABORARE A
PROIECTARII SISTEMELOR DE SECURITATE
Securitatea electronica
un sub-set de contramasuri ce
trebuiesc puse in practica de
orice organizatie
Aceasta ar fi .. ultima contramasura de pus in practica.
Ierarhic ar trebui sa se inceapa cu:
Politici si proceduri de securitate
Securitatea fizica
Securitatea informatica si a retelelor
Constientizarea si formarea personalului
Programe de securitate operationale
Principiu de baza:
CONSILIATI CLIENTUL
PENTRU A DEFINII CELE TREI TIPURI DE CONTRAMASURI:
1. High-tech sisteme electronice de securitate, tehnologii de
securitate a informatiilor etc.
2. Low-tech - incuietori, bariere, garduri, lumini de siguranta, etc.
3. Masuri ne-tehnice politici si proceduri, programe de securitate,
programe de training, planuri de paza, protectie si transport valori
etc.
Contramasuri de securitate
# Fiecare contram"sur" de securitate ar trebui s" ajute la
ndeplinirea unei politici specifice de securitate.
# Daca scopul unei contraac!iuni nu poate fi g"sit n politica de
securitate stabilita, asta ar putea insemna ori ca aceasta
contramasura nu a fost bine gandita, ori politica de securitate
este eronata.
# Ambelor situatii va trebui sa le dam o atentie suplimentara.
Stabilirea bugetului
Bugetul de securitate are trei dimensiuni:
1. Stabilirea contramasurilor;
2. Prioritizarea;
3. Eliminarea progresiv".
Stabilirea contramasurilor
ETAPE:
1. Defini!i activele care urmeaz# s# fie protejate
# Analizati mediul de amplasare al acestora (fizic, de securitate,
operational etc.)
# Analizati si determinati critic consecintele distrugerii si/sau
pierderii activelor
( ATENTIE! acestea pot fi masurate in pierderi de vieti omenesti, vatamari
corporale, pierderi valorice, daune aduse mediului precum si pierderea
intregii afaceri sau imposibilitatea ca aceasta sa continue intr-un timp
acceptabil).
2. Efectuati analiza de risc.
# Defini att poten!ialele riscuri si amenin!"ri generate de structura
de ansamblu a activelor cat si amenintarile generate de
posibilitatea unor furturi din interior si/sau exterior, atacuri armate,
distrugeri intentionate, acte teroriste etc. provocate de factorul
uman.
# Analizati si tineti cont, daca exista, de istoricul unor asemenea
evenimente, iar daca nu exista un asemenea istoric (activul este
nou) utilizati informatiile de la active similare.
# Creati un sistem propriu de ierarhizare a tipurilor de evenimente
si introduceti-le intr-o scala gradata de la risc minim la risc
maxim.
3. Revizuiti vulnerabilit"!ile de baz" ale tuturor activelor
protejate la tipurile de atacuri comune analizate la
punctul 2.
4. Evaluati contram"surile existente, care sunt deja n
vigoare sau se afla in proiectul obiectivului aflat in
constructie si/sau renovare etc.
5. Determinati probabilitatea unui atac asupra activelor.
Calculatia riscurilor
!"#$ &
#'('$)*!'*
$+,)!*-*#.!"(+!
"#$%&"'$(&
)*#+,+'-'(,('
$'.&-/- 0&
,1&$'$(,*&
.,-#,*&, ,"('.&-#*
(&$(,$(&
./-$&*,+'-'(,('
"#$(*,1,%/*'
&2'%(&$(& $,(/*,-
./-$&*,+'-'(,('
'$(*'$%&"'
Prioritizarea
PRIMA PRIORITATE:
PROTEJAREA VIETII PERSOANELOR
A DOUA PRIORITATE:
PROTEJAREA BUNURILOR
A TREIA PRIORITATE:
PROTEJAREA STABILITATII FINANCIARE
Folosind aceast" metod", vom avea o imagine clar" ce poate fi prezentata
clientului asupra masurilor ce trebuiesc luate, n ce ordine, cu ce costuri si
cu ce randament al investi!iei.
Clasificarea contramasurilor
# Proiectantul poate evidentia fiecare contramasura, in primul rand,
prin capacitatea sa de a proteja si salva vieti omenesti si in al
doilea rand, de a proteja bunurile prin reducerea consecintelor
urmarilor previzionate la analiza de risc efectuata anterior.
# n cele din urm", m"surile de contracarare pot fi clasificate fie ca
preventative fie ca executive (de atenuare) in situatii specifice
(incendiu, furturi, atacuri teroriste etc.).
# Contram"surile de prevenire, fie au un efect de descurajare fie
pot mpiedica initierea unui atac asupra obiectivului.
# M"surile executive au rolul de a limita limita daunele care rezult"
sau consecin!ele unui atac care se produce.
# n cele din urm", costul fiec"rui contramasuri poate fi calculat.
Primeaza balanta: contram"sur" - eficacitate.
Eliminarea progresiva
# Multe proiecte de securitate ajung sa fie eliminate inainte de punerea lor
in aplicare.
SA NU UITAM: vorbim despre elaborarea bugetului
# Folosind metoda de prioritizare anterioara putem prezenta clientului
optiunea optima.
# Aceasta nu se refera, cum gresit o face legea, la minimul necesar
acceptat tehnic ci la minimul necesar acceptat luand in calcul analizele
anterioare.
# In managementul financiar vorbim de pragul minim de rentabilitate sub
care orice afacere devine nerentabila si ar trebui inchisa.
SA NU UITAM: noi proiectam un sistem integrat de securitate
# Imediat ce bugetul devine disponibil, proiectul initial va putea fi completat
si optiunea optima va deveni ceea ce ar fi trebui sa fie de la inceput:
sistemul complet de securitate.
Fazele de proiectare #i executie a
proiectului
# Etapele urm"toare se aplic" indiferent dac" proiectul
este conceput, inca din faza de oferta, de c"tre un
proiectant de securitate autorizat sau de c"tre un
consultant de securitate angajat de c"tre beneficiar
pentru realizarea caietului de sarcini.
# Indiferent de situatie, pa#ii va fi aceiasi, poate un pic
mai pu!in formali, dac" nu exist" nici un consultant
extern implicat.
Faza: predesign
# Aceasta faza include o evaluare a riscurilor #i o
coordonare cu arhitectul pentru a ob!ine elementele de
securitate fizic" incluse n program de arhitectura.
# Acest lucru necesit" o strns" coordonare ntre
departamentul de securitate, managerul de proiect #i
arhitect.
Faza: schematica
# Aceasta faza, este acea parte a proiectului, n care
proiectantul scrie pe hrtie, scopul proiectului #i
mijloacele prin care el va mplini acest scop.
# Aceasta reprezinta o baz" pentru documentul de
proiectare care descrie in termeni clari, ce m"suri ar
trebui luate pentru a satisface nevoile a proiectului #i
costurile acestuia, in stare bruta.
# Faza schematica poate include, de asemenea, unul
sau mai multe desene simple, care ilustreaz"
conceptele de proiectare.
Faza: dezvoltarea proiectului
# Dup" aprobare a conceptelor #i a bugetului exprimate n faza
schematica, proiectantul va putea dezvolta proiectarea pn" la un
punct n care cl i entul poate vi zual i za ampl asamentul
dispozitivelor fizice si electronice de securitate.
# Aceast" vizualizare, de multe ori, duce la unele ajustari, nainte
de finalizarea proiectului.
# Ar putea fi necesare unele completari de echipamente (adaugari
de senzori, de camere, etc.) sau chiar schimbarea locatiei
centrului de monitorizare.
Faza: proiectul final
# Odat" ce a fost vizualizat documentul de dezvoltare a proiectului
#i acceptata solutia de proiectare, proiectantul va trece la
completarea acesteia.
# Acest lucru va implica alegerea echipamentului care se potrive#te
cel mai bine nevoilor fiecarei locatii.
# Proiectul rezultat va fi destul de complet pentru a preg"ti un caiet
de sarcini si a cere oferte firmelor instalatoare.
# Proiectul final va contine toate desenele si specificatiile necesare
tinand cont si de prevederile legii in acest sens.
(Vezi prevederile HG. 1010/2004)
Faza: oferta/negocierea
# In cazul n care proiectantul de securitate este si consultant de
securitate, acesta poate fi invitat s" participe la evaluarea de
oferte
# El va primi, probabil, cereri de clarific"ri sau informa!ii si va
revizui ofertele primite fiind invitat s" furnizeze clientului, o
recomandare.
Aceasta este o etap" foarte important".
# De al egerea cel ui mai bun proi ect depi nde reputati a
dumneavoastra ca specialisti in securitate.
Minighid in alegerea unui contractor
# Ofertantul este licen!iat/autorizat pentru efectuarea activitatilor de securitate?
# Ofertantul este capabil, din punct de vedere financiar, sa finalizeze proiectul?
# Ofertantul are suficiente mijloace materiale si umane sa finalizeze proiectul in
termen?
# Ofertantul se afla in litigii cu alti beneficiari? Si daca da, in ce stadiu se afla
acestea?
# Ofertantul este in masura sa livreze echipamentele necesare la timp? Cum este
creditat aceste de catre furnizori? Primeste echipamentele pe credit sau doar
dupa plata unui avans?
# Care este reputatia ofertantului pentru calitatea lucrarilor executate si poate
prezenta acesta o lista de referinte?
# Care este reputa!ia ofertantului pentru managementul de proiect? Poate prezenta
referinte?
# Ofertantul are in echipa si ingineri sau numai tehnicieni?
# Ofertantul ofera un pret corect pentru realizarea proiectului?
IX. PASII ELABORARII PROIECTARII
SISTEMELOR DE SECURITATE
# Fazele preliminare ale realizarii proiectului contin, in general,
documente cu schite simple realizate tinand cont de obiectivele,
metodele si bugetul alocat sistemului de securitate.
# De obicei, aceste faze includ documente care fieaza obiectivele
proiectului de securitate si modul de interactiune al fortelor de
securitate.
# Sistemul ar trebui s" fie descris ca un sistem intreg (integrat) #i,
separat, fiecare dintre subsistemele sale.
# n cele din urm", bugetul pentru intregul sistem va fi atasat, astfel
nct sa poata fi separate costurile operationale de cele ale
echipamentelor electronice.
#
Cercetarea
# ATENTIE! Acest proces de cercetare nu inseamna doar
examinarea caietului de sarcini ci colectarea de informatii despre
cerintele ce trebuiesc indeplinite putand include o varietate de
domenii ca de exemplu:
1. Ce tehnologie de control/admitere a acesului se cere a se utiliza
si ce anume se preteaza sa se realizeze la conditiile reale in
care se gaseste obiectivul?
2. Ce tehnologie video se cere si ce se poate realiza concret?
3. Ce sisteme existente trebuie s! fie integrate (interfoane, sisteme
de control acces, sisteme video, ascensoare, sisteme de
parcare, alarme, alte locatii de monitorizare)?

Cercetarea
# Exist" multe posibilit"!i nelimitate pentru cercetare.
# Este important s" face!i o list" de ntreb"ri la care sa cautati
raspunsul.
# Acest lucru va implica adesea interviuri cu principalele p"r!i
interesate din cadrul organizatiei clientului.
Dezbatere asupra activitatii de cercetare:20 min.
Interviuri/anchete
# Odat" ce obiectivele au fost definite si s-a convenit asupra
acestora, de comun acord, cu clientul, va fi necesar si util
realizarea unui sondaj utilizand interviuri si anchete pentru a
determina nu numai cum sunt privite dispozitivele ce se vor
instala dar si pentru a avea o imagine corecta asupra coordonarii
acestora prin interfetele existente (amplasarea echipamentelor, a
cladirilor, mediul ambiant, alte sisteme existente si utilizatori).
Amplasarea camerelor video
# Stabiliti obictivele pe care trebuie sa le indeplineasca
# Politicile de securitate #i baza pentru proiectare vor defini
obiectivele pentru sistemul video.
# Este foarte posibil ca locul de amplasare al camerelor sa difere,
in urma studiului si a analizei de risc, de cerintele clientului.
# Explicati de ce.
Ce mai poate fi diferit de cerintele clientului?!
Controlul si admiterea accesului
# n mod similar, loca!iile propuse ca puncte de control si/sau
admitere acces ar trebui s" fie determinate pe baza respect"rii
politicilor de securitate #i a n conformitatea cu baza de
proiectare.
# Va trebui sa luati in calcul dispozitiile interne privind accesul (atat
pentru angajati cat si pentru vizitatori) dar si pentru situatiile
speciale privind accesul persoanelor cu handicap.
# Nu uitati sa luati in calcul orarul de parcare, daca controlati
accesul autovehiculelor.
# ATENTIE! Amplasarea turnichetilor constituie una din cele mai
importante operatiuni de configurare a sistemului de C/A acces.
Una din regui este accea de a amplasa in asa fel turnichetii incat
acestia sa permita un acces imediat doar la lift fara a-I da
posibilitatea vizitatorului sa utilizeze scarile.
Cititoare de carduri si tastaturi
# Cititoarele de carduri ar trebui sa fie amplasate intr-un mod care
faciliteaza intrarile/iesirile, in cazul usilor acestea fiind recomandata a se
amplasa cat mai aproape de manerul usii.
# Daca acestea sunt operate de catre alte persoane (portari, dispeceri
etc.) acestea trebuiesc amplasate la indemana acestora.
# Butoanele de deschidere se amplaseaza in locatii cat mai intuitive pentru
utilizatori.
# Tastaturile ar trebui s" fie plasate similar cu cititoarele de carduri #i ntr-
un mod care, dac" este posibil, ascunznd vederii codul ce se introduce.
# Dispozitivele de citire a datelor biometrice ar trebui s" fie plasate similar
cu cititoarele de carduri #i ntr-un mod adecvat pentru mediul lor. De
exemplu, sistemele de recunoa#tere vocal" nu sunt adecvate pentru
mediile de nalt" zgomot, sistemele de recunoa#tere facial" necesit"
iluminare a anumitor condi!iile n scopul de a func!iona n mod fiabil iar
sistemele de amprent" digital" #i geometria minii pot lucra defectuos n
praf #i murdarie.
Iesirile de urgenta
# INTOTDEAUNA respectati cerintele pentru iesirile de siguranta la foc.
# Toate u#ile iesire de incendiu trebuie s" fie configurate mecanic pentru
ie#irea liber" iar unele dintre aceste usi sunt asigurate cu masuri de
control acces.
# Exemplu:
1. Controlul accesului pe casa scarilor este necesar pentru a preveni intrarea de la un etaj la
altul.
2. Limitarea accesului pe casa scarilor este tabu, cu unele excep!ii.
# n primul caz, este comun" amplasarea unui cititor de control al
accesului n casa sc"rii, folosind un sistem de blocare Hitower pe u#a
sc"rilor, cu legatura directa la sistemul de detectie/stingere incendiu.
# n al doilea caz, este necesara o abordare mai variata. Cum politicile de
securitate si proiectarea arhitecturala merg mana in mana, fiecare
dintre acestea o poate afecta pe celalata. Uneori este necesara
reconfigurarea unui spatiu arhitectural pentru a satisface ceintele de
securitate in privinta iesirilor de siguranta.
Mediul ambiant
# Factorii de mediu de securitate ar trebui s" fi fost deja analizati in
cadrul analizei de risc.
# n cazul n care clientul nu dore#te efectuarea unei analize a
riscului pentru proiectul ce urmeaza a fi realizat este important sa
avem o intelegere clara asupra activelor ce trebuiesc protejate.
# Ce amenintari exista asupra acestora si ce istoric al
evenimentelor de securitate exista.
# Este indicata o statistica a criminalitatii din zona de amplasare a
activelor de protejat.
Structura dispozitivelor electronice
# STRUCTURA DISPOZITIVELOR ca r#spuns al electronicii de
securitate la OBIECTIVE $I BUGET.
# Dup" cum sa afirmat anterior, fiecare echipament electronic de
securitate ar trebui s" fie proiectat, in sistem, ca urmare a unei
politici de securitate a clientului.
# Recomand"m ca foaia de calcul cu amplasarea locatiei fiecarui
dispozitiv, pe langa caracteristicile acestuia, sa aiba si o coloana
cu referire la politica de securitate si cerintele specifice acesteia.
# n cazul n care se impun reduceri bugetare, va fi mai usor sa
decidem (impreuna cu clientul) ce echipamente sunt prioritare pe
baza politicii care o deserveste.
Relatii cu diversi furnizori si subcontractori:
# Arhitectul si proiectantul cladirii.
# Furnizorul de usi.
# Electricianul.
# Firma de automatizari.
# Peisagistul.
# Liftierul si furnizorul de scari rulante.
# Specialistii in IT si in telecomunicatii.
Dezbatere.1 ora
X. TENDINTE ACTUALE IN PROIECTAREA
SISTEMELOR DE SECURITATE
# Lumea este in permanenta schimbare, uneori intr-un mod
neasteptat, dramatic si cu consecinte personale.
# O astfel de schimbare profesionala a aparut odata cu intrarea
Romaniei in Uniunea Europeana cand a trebuit sa adoptam toate
normele europene referitoare la industria de securitate.
# Schimbari remarcabile s-au produs si in tehnologia sistemelor de
securitate.
# Toate acestea nu puteau sa nu influenteze procesul de elaborare
a proiectelor de securitate.
# O practica comuna, acceptata de toti practicienii a fost aceea de
a utiliza istoricul nevoilor si experientelor clientilor utilizand, de
cele mai multe ori simulari informatice pentru a avea o viziune de
ansamblu a noilor cerinte ale beneficiarului.
Responsabilitati profesionale
# S-au extins responsabilitatile profesionale individuale si au
crescut oportunitatile provocatoare pentru toti cei care lucreaza in
industria de securitate privata.
# Au aparut programe de formare profesionale specifice industriei
si chiar primul master de securitate privata organizat de catre
Universitatea de Vest din Timisoara la initiativa ARSS.
# Se pune un accent clar pe profesionalizarea persoanelor din
industria de securitate iar programul de proiectant sisteme de
securitate este cel mai complex dintre toate aceste programe.
# Cerinta de baza, acum, esteintegrarea. Progresele tehnologice
permit acest lucru cu minimum de effort indiferent de
complexitatea subsistemelor utilizate.
# Operatorii care utilizeaza produsul final fiind mai usor de instruit si
mai eficienti in utilizarea echipamentelor sporind eficacitatea
interactiunii om-masina.
Despre tehnicile de proiectare
# Cererea pentru niveluri mai ridicate de securitate a condus la
crearea unor tehnici de proiectare obiectiv analitice pentru a
identifica pericolele ascunse #i poten!iale probleme, determinand
contram"suri de proiectare #i c"i de atac, #i creand metodologii
de evaluare #i clasificare a riscului rezidual.
# Tehnicile specifice variaz", dar includ si scheme de analiza a
defectelor a modrilor de defectare, efecte, analize critice si
evaluare a riscurilor.
# Toate acestea sunt ncorporate n standardele na!ionale #i
interna!ionale, standardele comerciale pentru diverse industrii,
cerin!ele contractuale #i specifica!ii tehnice, precum #i cerin!ele
obligatorii ale autoritatilor de reglementare.
# Acestea ofer" o gestionare mai eficienta a securitatii unui obiectiv
si asigura clientul ca a existat o perspectiv" critic" de care s-a
tinut cont in proiectul prezentat acestuia spre aprobare.
Reanalizarea factorilor de risc
# Relativ recent, o serie de concepte utilizate in alte industrii au
devenit familiare si in activitatea de proiectare a unui sistem de
securitate.
# Sa luam ca exemplu concedierea unui numar important de
persoane de catre beneficiarul care a asolicitat un sistem de
securitate. Aparent acest lucru are doar caracter social dar la
proiectarea sistemului de securitate va trebui sa se tina cont de
mult mai multe aspecte care tin atat de gradul de specializare a
celor concediati cat si de mentalitatile acestora fata de actul de
concediere.
# Este foarte posibil ca o buna parte din personalul concediat sa
cunoasca punctele slabe ale obiectivului si sa-si vanda
informatiile unor infractori.
# Fata de toata aceasta situatie va trebui sa reanalizam factorii de
risc.
Rolul proiectantului
# Rolul proiectantului de sisteme de securitate s-a largit
considerabil.
# Acesta include acum obligativitatea de a avea
cunostinte de tehnici de proiectare moderne care
utilizeaza software performant, comunicare multi-
lingvistica, cunoasterea standardelor nationale si
europene, cunoasterea legislatiei nationale si
europene, controlul consecintelor asupra erorilor
umane si asupra mediului precum si o buna
cunoastere a tehnologiei propuse in proiecte.
XII. PREZENTARE I18/2-02
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA 'I EXECUTAREA
INSTALA$IILOR DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR 'I
A SISTEMELOR DE ALARMARE CONTRA EFRAC$IEI
DIN CL%DIRI
Elaborat de:
INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE 'I TEHNIC% DE CALCUL N CONSTRUC$II
IPCT-SA
Aprobat de:
MINISTERUL LUCR%RILOR PUBLICE, TRANSPORTUR.IT.OR 'I LOCUIN$EI
Cu ordinul nr: 2014/18.12.2002
OBIECT 'I DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul normativ cuprinde prevederi obligatorii la proiectarea, executarea #i exploatarea
instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i a sistemelor de alarm" mpotriva efrac!iei din
construc!ii, n scopul satisfacerii exigen!elor de siguran!" a utilizatorilor.
1.2. Normativul este destinat proiectan!ilor, executan!ilor, verificatorilor de pro-iecte, exper!ilor
tehnici #i responsabililor tehnici cu execu!ia, proprietarilor sub orice titlu #i utilizatorilor
construc!iilor care se echipeaz" cu astfel de instala!ii.
1.3. Prevederile prezentului normativ se aplic" la proiectarea, executarea #i ex-ploatarea
instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i sistemelor de alarm" mpotri-va efrac!iei din
construc!iile civile, de produc!ie #i depozitare. Sistemele #i instala!iile la care se refer"
normativul sunt:
- instala!ii de semnalizare a incendiilor;
- sisteme de alarm" mpotriva efrac!iei;
- instala!ii de televiziune cu circuit nchis;
- sisteme de control acces (cu yale electromagnetice, cu cartele de identificare, cu
barier" inductiv" etc.).
1.4. Prevederile normativului se aplic" la instala!iile precizate la art.1.3. din construc!iile noi,
moderniz"rile, schimb"rile de destina!ie a construc!iilor existente precum #i la refacerea
instala!iilor existente din cl"diri.
OBIECT 'I DOMENIU DE APLICARE
1.5. Nu fac obiectul prezentului normativ instala!iile de semnalizare a
incendiilor #i sistemele de alarm" mpotriva efrac!iei pentru:
# metrou, porturi #i aeroporturi;
# exploat"ri miniere n subteran;
# obiective din re!elele MApN, MI, SRI nominalizate prin ordine ale conduc"torilor
structurilor respective;
# obiectivele exploatate de SNCFR;
# instala!ii de detectare #i alarm" din sistemele de ventilare-climatizare, de transport
pneumatic etc.
La aceste sisteme #i instala!ii se aplic" prevederile corespunz"toare,
elaborate de structurile respective, aprobate potrivit legii.
Terminologie specifica
# alarm! - semnal acustic #i/sau optic ini!iat de om sau de un dispozitiv de ini!iere (detector,
declan#ator manual de alarm" etc.) prin care persoanele din incint" sunt anun!ate despre
existen!a unui eveniment (incendiu, efrac!ie);
# alarm! fals! - alarm" produs" n condi!iile n care pericolul nu este real; anularea
semnaliz!rii acustice - opera!ie manual" de oprire a semnalului acustic; c.a. - curent
alternativ;
# c. c. - curent continuu;
# cale de transmisie - conexiune fizic", extern" echipamentului de control #i sem-nalizare
(centrala de semnalizare), necesar" pentru transmisia de informa!ii #i/sau tensiunii de
alimentare:
# ntre echipamentul de control #i semnalizare (centrala de semnalizare) #i celelalte
componente ale unei instala!ii de semnalizare a incendiului #i/sau;
# ntre p"r!i ale unui echipament de control #i semnalizare (centrala de sem-nalizare)
dispuse n carcase diferite.
# circuit de detectare - cale de transmisie care leag" punctele de detectare #i/sau semnalizare
la echipamentul de control #i semnalizare (centrala de semnalizare);
# comanda automat! a dispozitivelor de interven"ie n caz de incendiu - dispozitiv automat
folosit pentru ac!ionarea automat" a unor echipamente de protec!ie mpotriva incendiului,
dup" recep!ia unui semnal de la echipamentul de control #i semnalizare (centrala de
semnalizare);
# date de func"ionare - condi!ii care se pot modifica temporar n timpul exploat"rii, fie automat,
fie prin comenzi manuale;
# date specifice constructiei - condi!ii modificabile cerute de exploatarea unui echipament de
control #i semnalizare pentru o configura!ie determinat" a instala!i ei;
# declan#ator manual de alarm! (buton de semnalizare) - component" a unei insta-la!ii de
semnalizare a incendiilor care este utilizat" pentru semnalizarea manual" a unui incendiu;
# defect de izola"ie fa"! de p!mnt - conexiune accidental" ntre p"mnt #i un ele-ment
oarecare al unui echipament de control #i semnalizare, a c"ilor de transmisie spre un
echipament de control #i semnalizare sau a c"ilor de transmisie dintre elementele sistemului;
# defect de cablu - defect al unui circuit de transmisie spre echipamentul de con-trol #i
semnalizare sau al unui circuit de transmisie dintre elementele sistemului, de tip scurtcircuit
sau ntrerupere sau de orice alt tip #i care afecteaz" modul de func!ionare a circuitului de
transmisie respectiv;
# detector de incendiu - component" a sistemului de detectare a incendiului care con!ine cel
pu!in un senzor care, constant sau la intervale regulate, monitorizeaz" cel pu!in un parametru
fizic #i/sau chimic asociat cu incendiul #i care furnizeaz" un semnal corespunz"tor la
echipamentul de control #i semnalizare (centrala de sem-nalizare); n cazul detectoarelor
conven!ionale, acestea sesizeaz" doar dep"#irea unor valori limit", monitoarele analogice
transmi!nd centralei de semnalizare informa!ia furnizat" de parametrul fizic #i/sau chimic
supravegheat sau un echivalent al acestuia;
# dispozitiv de alarm! la incendiu - component" acustic" #i/sau optic" a sistemu-lui de
alarm" la incendiu, neinclus" n echipamentul de control #i semnalizare, care este utilizat"
pentru avertizare n caz de incendiu de exemplu o siren" sau un sem-nalizator optic;
# dispozitiv de transmisie alarm! incendiu - echipament intermediar care trans-mite un
semnal de alarm" de la un echipament de control #i semnalizare (centrala de semnalizare) la
un dispozitiv de recep!ie a alarmei;
# dispozitiv de transmisie semnal de defect - echipament intermediar care transmite un
semnal de defect de la echipamentul de control #i semnalizare (centrala de semnalizare) la un
dispozitiv de recep!ie a semnalului de defect;
# distan"a de c!utare - distan!a maxim" ce trebuie parcurs" n cadrul unei zone pentru
identificarea detectorului neadresabil care a ini!iat un semnal de alarm";
# echipament de alimentare cu energie electric! - component" a instala!iei de sem-nalizare
a incendiului care asigur" alimentarea cu energie electric" a echipamentu-lui de control #i
semnalizare (echipamentul de alimentare cu energie electric" include surse de alimentare
principal" #i de rezerv");
# echipament de protec"ie impotriva incendiului - echipament automat de con-trol #i de
interven!ie mpotriva incendiului, de exemplu, o instala!ie de stingere;
# elemente pentru conectare - toate acele elemente care formeaz" leg"turile ntre diferitele
componente ale unui sistem de detec!ie #i de alarm" la incendiu;
# echipament de control #i semnalizare (central! de semnalizare) - component" a unei
instala!ii de semnalizare a incendiului sau a unui sistem de alarm" mpotriva efrac!iei,
echipament multifunc!ional care, n principal, asigur" recep!ionarea, prelucrarea, centralizarea
#i transmiterea semnalelor de la #i c"tre elementele periferice interconec-tate n sistem;
# instala"ii de control acces - asigur" controlul diferen!iat al persoanelor n anumite zone de
interese specifice ale unei incinte;
# instala"ie de legare la p!mnt - un ansamblu de conductoare de legare la p"mnt (de
ramifica!ie, principale, de leg"tur") #i electrozi ngropa!i n p"mnt prin care se stabile#te, n
mod voit, leg"tura cu p"mntul a unor p"r!i dintr-o instala!ie de semnalizare la incendiu sau
dintr-un sistem de alarm" mpotriva efrac!iei;
# instalatie de semnalizare a incendiului - ansamblu complex, compus din de-clan#atoare
manuale de alarm" (butoane de semnalizare) #i detectoare automate, conectate la un
echipament de control #i semnalizare (central" de semnalizare) care permite monitorizarea
dispozitivelor de semnalizare #i care poate ac!iona automat, naintea instala!iei de stingere,
pornirea pompelor de incendiu, oprirea instala!iei de ventilare, pornirea instala!iei de evacuare
mecanic" a fumului, trecerea prin dispo-zitivul de anclan#are automat" de pe sursa de
alimentare electric" de rezerv", ac-!ionarea u#ilor antifoc, alertarea pompierilor #i salv"rii etc;
# instala"ii de televiziune cu circuit inchis (TVCI) - instala!ii prin care se suprave-gheaz", n
pennanen!" interiorul #i/sau exteriorul anumitor obiective sau spa!ii din cadrul acestora cu
ajutorul camerelor de luat vederi, a echipamentelor de prelucrare, semna-lizare, monitorizare,
nregistrare etc. #i al cablurilor specifice, asigurnd nregistrarea imaginilor preluate;
# panou sinoptic (repetor) - panou pe care se totalizeaz" indica!iile vizuale prin intermediul
c"rora se poate constata, rapid #i n ansamblu, starea unei instala!ii de semnalizare a
incendiului;
# resetare - opera!ie capabil" de a ncheia o stare de alarm" la incendiu #i/sau o stare de
defect;
# semnalizare - informa!ia furnizat" de un indicator;
# sistem de alarm! mpotriva efrac"iei - o instala!ie complex" compus" dintr-o serie de
dispozitive de comand", declan#atoare manuale #i detectoare automate conectate la un
echipament de control #i semnalizare;
# surs! de alimentare electric! de rezerv! - alimentarea cu energie electric" a instala!iei de
semnalizare a incendiului sau sistemului de alarm" la efrac!ie n cazul indisponibilit"!ii sursei
de baz";
# stare func"ional! - stare caracterizat" prin prezen!a tensiunii electrice #i a semnaliz"rilor la
echipamentul de control #i semnalizare;
# sta"ie de receptie alarm! incendiu - centru de la care pot fi ini!iate, n orice moment, m"suri
necesare de protec!ie #i de interven!ie la incendiu;
# sta"ie de receptie semnal de defect - centru de la care pot fi ini!iate m"surile corective
necesare;
# surs! de alimentare electric! de baz! - alimentarea cu energie electric" a insta-la!iei de
semnalizare a incendiului sau sistemului de alarm" la efrac!ie n condi!ii normale de
func!ionare;
# zon! - subdiviziune a spa!iilor protejate n care sunt instalate unul sau mai muIe puncte #i
pentru care este furnizat" o semnalizare zonal" comun".
Prevederi generale
3. PREVEDERI GENERALE PRIVIND PROIECTAREA $I EXECUTAREA
INSTALA%IlLOR DE SEMNALIZARE A INCENDIlLOR $I A SISTEMELOR DE
ALARM& MPOTRIVA EFRAC%IEI
3.1. Instala!iile de semnalizare a incendiilor #i sistemele de alarm" mpotriva efrac!iei
se proiecteaz" #i se execut" n conformitate cu prevederile prezentului normativ,
regle-ment"rilor tehnice specifice, func!iunilor unde se utilizeaz" #i prevederilor
cuprinse n standardele, normele #i reglement"rile din anexele nr.l, 2, 4 #i 5.
32. Documenta!ia tehnico-economic" se elaboreaz" pe baza conceptului de pro-tec!ie
la risc (la incendiu #i/sau efrac!ie) bazat pe identificarea riscului #i, dup" caz,
analiza de risc, stabilindu-se m"surile, tehnicile, procedeele #i organizarea insta-
la!iilor de semnalizare a incendiilor sau sistemelor de alarm" mpotriva efrac!iei.
3.3. n urma analizei de risc la incendiu se define#te nivelul relativ de stare de pericol
de incendiu sau de explozie urmat" de incendiu.
3.4. Dimensionarea instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i sistemelor de alarm"
mpotriva efrac!iei #i amenajarea spa!iilor necesare instal"rii echipamentelor
aferente se stabile#te de proiectant pe baza destina!iei construc!iei, caracte-
risticilor specifice ale produselor utilizate #i n func!ie de pericolul prognozat.
Prevederi generale
3.5. Folosirea de echipamente, aparate, dispozitive noi etc. se face numai n baza certificatului de
conformitate emis de un organism acreditat sau, dup" caz, a agrementului tehnic, precum #i a
avizelor eliberate de organismele abilitate conform prevederilor legale.
3.6. Instala!iile de semnalizare a incendiilor aferente construc!iilor se stabilesc n func!ie de riscul
de incendiu, tipul de cl"dire, destina!ie, categoria de importan!" a construc!iilor #i parametrii
ce trebuie supraveghea!i (temperatura din nc"pere, fumul, emana!ia de gaze periculoase sau
explozive, flac"ra etc.)
3.7. Sistemele de alarm" mpotriva efrac!iei aferente construc!iilor se stabilesc n func!ie de
categoria de importan!" a construc!iilor, de m"rimea #i importan!a valo-rilor materiale,
spirituale, na!ionale sau personale cuprinse n construc!ii, !innd sea-ma #i de reglement"rile
Inspectoratului General al Poli!iei. Acestea trebuie s" confe-re, att bunurilor, ct #i
persoanelor expuse la risc, un nivel compatibil cu importan!a riscului #i consecin!elor care ar
putea rezulta, astfel nct s" se asigure nivelul de securitate cerut.
3.8. Produc"torul sau fumizorul de elemente componente ale instala!iilor de semnalizare a
incendiilor #i sistemelor de alarm" mpotriva efrac!iei are obliga!ia s" livreze odat" cu
echipamentele #i instruc!iunile de func!ionare, montaj, exploatare #i verificare ale acestora.
Instuc!iunile #i inscrip!ion"rile elementelor de comand" #i semnalizare ale echipamentului de
control #i semnalizare trebuie s" fie n lim-ba romn".
Prevederi generale
3.9. Constructorul are obliga!ia s" efectueze lucr"rile n conformitate cu prevederile
documenta!iilor tehnico-economice #i reglement"rile tehnice specifice.
3.10. Investitorul are obliga!ia de a aviza documenta!ia tehnico-economic", de a
recep!iona lucrarea, de a exploata #i ntre!ine n condi!ii de siguran!" instala!iile de
semnalizare a incendiilor #i sistemele de alarm" mpotriva efrac!iei.
3.11. Tipul instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i sistemelor de alarm" mpotri-va
efrac!iei, care se adopt", modul de dispunere, dimensionare #i activare a acestora
trebu-ie s" corespund" caracteristicilor cl"dirii #i manifest"rilor specifice ale
evenimentelor, pri-vind ierarhizarea riscurilor, stabilindu-se st"rile prioritare, n
conformitate cu cerin!ele produc"torului.
3.12. Proiectarea, executarea, pnnerea n func!iune, asigurarea service-ului #i a
mentenan!ei instala!ii lor #i echipamentelor aferente instala!iilor de semnalizare a
incendiilor #i sistemelor de alarm" mpotriva efrac!iei se realizeaz" de c"tre socie-
t"!i comerciale care au competen!" profesional" atestat", n condi!iile legii, din
partea organelor abilitate.
Echiparea cladirilor
4. ECHIPAREA CL&DIRILOR CU INSTALA%ll DE SEMNALIZARE A INCENDllLOR
$I CU SISTEME DE ALARM& IMPOTRIVA EFRACTIEI
4.1. Instala!iile de semnalizare a incendiilor
4.1.1. Echiparea cl"dirilor cu instala!ii de semnalizare a incendiilor se realizeaz" n vederea
asigur"rii exigen!elor de siguran!" la foc a utilizatorilor construc!iei, pen-tru prevenirea
incendiilor #i interven!ia n timp util, n caz de apari!ie a acestora, n func!ie de categoria de
importan!" a construc!iei, tipul construc!iei, nivelul riscului de incendiu (categoria de pericol de
incendiu), destina!ia cl"dirii, potrivit prevederilor prezentului normativ. Beneficiarul poate
stabili #i n alte cazuri echiparea cu astfel de instala!ii a construc!iilor pe care le utilizeaz".
4.1.2. Instala!iile de semnalizare a incendiilor trebuie s" asigure:
# detectarea incendiilor, att pe c"ile de circula!ie pentru func!ionarea normal" a construc!iilor,
ct, mai ales, n spa!iile #i nc"perile auxiliare, precum #i n acele nc"peri n care incendiul ar
putea evolua nestnjenit, rar" a fi observat n timp util;
# anun!area incendiului la punctul de supraveghere permanent", automat #i/sau prin
declan#atoare manuale de alarm" (butoane de semnalizare) #i telefoane de interior, precum
#i dup" caz, la unitatea de pompieri (serviciul de pompieri); - alarmarea operativ" a
personalului de serviciu, care trebuie s" organizeze #i s" asigure prima interven!ie #i
evacuarea utilizatorilor n conformitate cu pla-nurile de ac!iune stabilite;
# avertizarea ocupan!ilor (utilizatorilor) din cl"dire asupra pericolului de incendiu #i transmiterea
de instruc!iuni (mesaje) pentru evitarea panicii.
Echiparea cladirilor
4.1.3. Echipamentul de control #i semnalizare (centrala de semnalizare - fig.l) este o
component" a unei instala!ii de semnalizare a mcendiului care poate fi utilizat",
dup" caz, pentru:
# a recep!iona semnale de la detectoarele conectate;
# a determina dac" aceste semnale corespund unei condi!ii de alarm";
# a indica acustic #i optic o condi!ie de alarm";
# a indica locul izbucnirii incendiului;
# a nregistra dac" este posibil oricare din aceste informa!ii;
# a monitoriza func!ionarea corect" a sistemului #i a da avertiz"ri acustice #i optice pentru orice
defect (scurtcircuit, rupere linie sau defect n alimenta-rea cu energie etc.);
# a transmite semnalul de alarm" incendiu, la dispozitive de alarm" incendiu sonore sau optice,
spre echipamentul de transmisie a alarmei de incendiu la serviciul de pompieri, spre
echipamentul de comand" automat" a unui sis-tem (dispozitiv) sau instala!ie de limitare #i
stingere a incendiului.
Schema instalatiei de semnalizare a incendiilor
Legend#:
# A detector ( oare) de incendiu;
# B - echipamentul de control #i semnalizare
(centrala de semnalizare);
# C - dispozitiv( e) de alarm" incendiu;
# D - declan#ator( oare) manual( e) de alarm"
(buton de semnalizare);
# E - dispozitiv de transmisie alarm" incendiu;
# F - sta!ie de recep!ie alarm" incendiu;
# G - comanda sistemelor automate de protec!ie
mpotriva incendiului;
# H - echipament de protec!ie mpotriva incendi-
ului sau instala!ie de stingere;
# J - dispozitiv de transmisie semnal de defect;
# K - sta!ie de recep!ie semnal de defect;
# L - echipament de alimentare cu energie.
Centrala de semnalizare
4.1.4. Echipamentul de control #i semnalizare (centrala de semnalizare) trebuie s"
semnalizeze far" ambiguitate, urm"toarele st"ri de func!ionare ale instala!iei de
semnalizare a incendiilor:
# starea de veghe, cnd echipamentul de control #i semnalizare este alimentat de o
surs" de alimentare electric" #i n absen!a semnaliz"rii oric"rei alte st"ri ;
# starea de alarm" la incendiu, cnd este semnalizat" alarma la incendiu;
# starea de defect, cnd este semnalizat un defect;
# starea de dezactivare, cnd este semnalizat" o dezactivare;
# starea de testare, cnd este semnalizat" o testare a func!ion"rii.
4.1.5. Instala!ile de semnalizare a incendiilor trebuie s" asigure alarmarea pentru
evacuarea persoanelor, s" asigure sau s" faciliteze interven!ia pompierilor #i s"
pun" n func!iune sistemele de limitare a propag"rii focului n cl"dire.
Dup! caz, instala#ia este destinat! s! concentreze informa#iile "i comenzile legate de
siguran#a la incendiu (s! le prelucreze "i s! se asigure toate func#iile sistemelor de
detec#ie, desfumare, comunicare, stingere incendiu, oprire a anumitor instala#ii
tehnologice etc).
Instalatia de semnalizare incendiu
4.1.6. Instala!ia de semnalizare a incendiului este, obligatoriu, compus# din
dou# p#r!i principale:
1. sistemul de detectare la incendiu;
2. sistemul de alarm" la incendiu #i, dup" caz, alertare.
Sistemul de detectare la incendiu are ca elemente:
# detectoare automate;
# declan#atoare manuale (butoane de semnalizare);
# echipament de control #i semnalizare (central" de semnalizare);
# sistem de alimentare.
Sistemul de alarm# la incendiu are ca elemente:
# echipament de alimentare cu energie electric";
# echipamente de alarmare;
# echipament de transmisie la distan!" a semnalelor de incendiu - op!ional;
# echipament de transmisie la distan!" a semnalelor de defect - op!ional;
# echipament de comand" a protec!iei automate la un echipament automat de stingere a
incendiului atunci cnd exist" instala!ie automat" de stingere a incendiului.
Dispozitive conectate la sistem
4.1.7. Toate dispozitivele conectate la sistem trebuie s# fie evaluate "i testate pentru
compatibilitatea utiliz#rii n instala!ii.
La proiectarea instala!iei #i stabilirea parametrilor de intrare/ie#ire trebuie respectate cerin!ele
specificate din documenta!ia produc"torului furnizat" mpreun" cu echipamentele.
4.1.8. Proiectarea instala!iei trebuie astfel efectuat# nct efectele unui defect de cablu sau
de conectare s# fie izolate "i s# nu mpiedice:
a) ini!ierea unui semnal de incendiu dintr-un spa!iu mai mare dect cel corespunz"tor unei
singure zone de detectare;
b) semnalizarea sonor" a unei alarme de incendiu ntr-un spa!iu mai mare dect cel
corespunz"tor unei singure zone de alarmare;
c) detectarea simultan" a unui incendiu #i semnalizarea unei alarme de incendiu;
d) ac!ionarea simultan" a semnalelor de incendiu prin ambele metode de ini!iere, automat" #i
manual";
e) ac!ionarea tuturor dispozitivelor de alarm" sonor" din cl"dire (cel pu!in un dispozitiv trebuie s"
r"mn" func!ional), dac" instala!ia este folosit" pentru a emite semnalizarea sonor" de
incendiu n cl"dire.
Proiectarea instala!iei trebuie astfel efectuat" nct efectele a dou" defecte de cablu sau de
conectare pe un singur circuit s" fie izolate #i s" nu mpiedice protejarea unei arii desIa#urate mai
mari de 10000 m
Z

Dispozitive conectate la sistem
4.1.9. Instala!ia trebuie realizat" astfel nct o indica!ie de defect s" fie dat", n caz de
circuit ntrerupt sau scurtcircuit pe orice circuit de alimentare pentru detec-toare
sau declan#atoare manuale de avertizare, (butoane de semnalizare), dispo-zitive
de alarm", oric"rui echipament auxiliar c"ruia trebuie s"-i fie indicat" starea de
defect.
4.1.10. Sistemele #i instala!iile de semnalizare a incendiilor n zone cu pericol de
explozie, gaze inflamabile, vapori combustibili #i praf trebuie realizate cu
echipamente corespunz"toare mediului respectiv asigurndu-se aparate cel pu!in
cu siguran!" intrin-sec". In zonele cu pericol de explozie se aplic" reguli speciale
de cablare, potrivit regle-ment"rilor specifice.
Zonarea cladirii
4.1.11. Cl"direa trebuie mp"r!it" n zone de detectare astfel nct locul de origine a alarmei s"
poat" fi determinat rapid din indica!iile date de echipamentul de control #i semnalizare la
incendiu (centrala de semnalizare). Trebuie asigurate circuite de rezerv" pentru identificarea
semnalelor de la declan#atoarele manuale de alarm" (butoane de semnalizare) astfel nct s"
fie prevenite semnalele eronate (false).
4.1.12. mp"r!irea cl"dirii pe zone de detectare trebuie s" !in" seama #i de urm"toarele reguli:
- aria desf"#urat" a unei singure zone trebuie s" fie mai mic" sau egal" cu 1600 m
2
;
- distan!a de c"utare (n interiorul unei zone), pentru a avea confirmarea vizual" a incendiului,
trebuie s" fie mai mic" sau egal" cu 30 m;
- ntr-o zon" de detectare se pot include mai multe nc"peri, dac":
# nc!perile sunt nvecinate, num!rul lor nu este mai mare de cinci "i n-treaga suprafa#! a
nc!perilor nu dep!"e"te 400 m
2
;
# nc!perile sunt nvecinate, cu posibilitate de acces u"or la acestea, suprafa#a total! a
nc!perilor nu dep!"e"te 1000 m
2
"i dac! n centrala de semnalizare a incendiilor sau la
aceste nc!peri s-au prev!zut avertizori de alarm! pen-tru spa#iul afectat de incendiu;
- fiecare zon" trebuie limitat" la un singur nivel (etaj) al cl"dirii cu excep!iile urm"toare:
# zona este casa sc!rii, pu#ul liftului sau o structur! similar! care se ntinde pe mai mult de un
nivel
# suprafa#a total! a cl!dirii este mai mic! de 300 m
2

Zonarea cladirii
4.1.13.
Imp"r!irea cl"dirii n zone de alarm" depinde de nevoile de diferen!iere a
tipului de alarm".
Dac" un semnal de alarm" se genereaz" ntotdeauna pentru ntreaga
cl"dire, atunci nu este necesar" divizarea cl"dirii n zone de alarm".
Alegerea detectoarelor #i declan#atoarelor
manuale
4.1.14. Detectoare
Tipul de detector se alege n func!ie de:
# materialele din spa!iul protejat #i clasa de reac!ie la foc a acestora;
# configura!ia spa!iului - n particular, n"l!imea;
# efectele sistemelor #i instala!iilor de ventilare #i nc"lzire;
# condi!iile ambiante n nc"perile supravegheate;
# posibilit"!ile declan#"rii alarmelor false.
Detectoarele trebuie s" reac!ioneze rapid #i sigur n condi!iile ambiante exis-tente din spa!iile unde
sunt amplasate. Diferitele tipuri de detectoare sunt prezen-tate n Anexa 3.
4.1.15. Tipul cel mai indicat de detector utilizat pentru asigurarea protec!iei persoanelor din
cl#dirile civile (publice) este detectorul de fum.
Celelalte tipuri de detectoare, de c"ldur" #i de flac"r", se utilizeaz" suplimentar fa!" de
detectoarele de fum sau numai n acele spa!ii n care incendiul n faza mcipient" se manifest" prin
cre#teri de temperatur" sau fl"c"ri sau are o evolu!ie rapid". C"ile de evacuare #i traseele de
circula!ie comune, n caz de incendiu, se protejeaz" cu detectoare de fum.
Alegerea detectoarelor #i declan#atoarelor
manuale
4.1.16. Pentru a asigura securitatea persoanelor se recomand" ca
detectoarele s" reac!ioneze nainte ca atenuarea produs" de fum pe c"ile
de evacuare s" ating" 0,5 dE/m, ceea ce corespunde la o vizibilitate de
circa 15 m.
4.1.17. Cl"dirile de locuit particulare se recomand" s" se doteze cu
detectoare de fum de tip autonom (dispozitiv autonom de alarmare la fum).
Acestea pot func!iona o durat" mare de timp, peste 1 an, alimentate la
baterii de 9 V.c.c.
Amplasarea detectoarelor
4.1.18. Detectoarele trebuie amplasate astfel nct produsele degajate de
incendiul din suprafa!a suprave-gheat" s" ajung" la detectoare Iar" dilu!ie,
aten-uare sau cu ntrziere.
Fiecare nc"pere trebuie s" fie echipat" cu cel pu!in un detector. Trebuie
montate detectoare #i n spa!iile ascunse, unde incendiul se poate ini!ia sau
de unde se poate r"spndi.
Aceste spa!ii pot include locuri sub pardoseli false sau deasupra tavanelor
false.
Distan!e #i limite de amplasare dintre
detectoare
Distan!e "i limite de amplasare dintre detectoare "i dintre decla"atoarele
manuale de alarm# (butoane de semnalizare)
Detectoare de c#ldur#, de fum "i de flac#r#
4.1.19. Zona de supraveghere a fiec"rui detector este limitat" de o serie de factori: - suprafa!a
protejat" (performan!a detectorului);
# distan!a orizontal" dintre orice punct din spa!iul supravegheat #i cel mai apropiat detector;
# distan!a fa!" de pere!i;
# n"l!imea #i configura!ia tavanului;
# ventilarea #i mi#carea aerului n spa!iul respectiv;
# obtura!iile mi#c"rii de convec!ie a produselor de ardere.
4.1.20. Detectoarele de fum #i de c"ldur" punctuale se monteaz" pe tavan, alte tipuri, dup" caz,
putndu-se monta #i pe pere!i. Performan!ele detectoarelor punctuale depind de n"l!imea
nc"perii, conform tabelului 1. Detectoarele trebuie amplasate n a#a fel nct elementele lor
sensibile s" fie n apropierea plafonului la o distan!" maxim" de 5% din n"l!imea nc"perii.
Dac" exist" gradien!i de temperatur" n spa!iul protejat #i n"l!imea de stratificare se poate
determina, se instaleaz" suplimentar detectoare #i la aceast" n"l!ime.
#
detectoare
detectoare
4.1.21. Detectoarele optice cu fascicul se instaleaz" conform instruc!iunilor produc"torului. Orice
parte a fascicolului apropiat" la mai pu!in de 500 mm de pere!i este considerat" insensibil" la
incendiu. Lungimea spa!iului protejat de fiecare detec-tor optic cu fascicul trebuie considerat" de
maximum 100 m.
Fasciculele detectoarelor optice nu trebuie s" fie ntrerupte.
4.122. Acoperirea zonei de supraveghere a fiec"rui detector de flac"r" este limi-tat" de urm"torii
factori:
# distan!a de vizibilitate;
# distan!a fa!" de orice punct din spa!iul de supraveghere #i cel mai apropiat detector;
# prezen!a barierelor de radia!ie;
# prezen!a surselor de radia!ie de interferen!".
Detectoarele de flac"r" se monteaz" pn" la n"l!imea de 20 m.
4.1.23. Pentru detectoarele de fum #i de c"ldur" montate sub acoperi#urile n pant", spre coam",
pentru o nclina!ie de 1 a pantei, se m"resc distan!ele din tabelul 1 cu 1 %. Dac" acoperi#ul este
n pant" sau cu luminatoare, se monteaz" detectoare n fiecare vrf de coam". Atunci cnd
denivel"rile tavanului (grinzi, nervuri) sunt mai mici de 5% din n"l!imea nc"perii se consider"
tavan plan.
detectoare
4.1.24. Dac" prin ventilare se produc mai mult de 4 schimburi de aer pe or" se utilizeaz"
detectoare n plus fa!" de cele necesare far" a lua n calcul ventilarea nc"perii. Determinarea
num"rului #i a amplas"rii detectoarelor se face prin teste de propagare a fumului. Nu se
monteaz" detectoare n apropierea gurilor de introducere a aerului. Dac" introducerea aerului
se face printr-un tavan perforat atunci detectoarele trebuie s" aib" n jurul lor o zon" de tavan
neperforat" cu raza de cel pu!in 600 mm.
4.1.25. Nu se recomand" montarea detectoarelor de fum sau c"ldur" n apropierea pere!ilor, la
mai pu!in de 500 mm, pe aceea#i distan!" de 500 mm p"strn-du-se spa!iul liber n jurul
oric"rui detector.
4.1.26. Pentru tavane cu denivel"rii (grinzi sau plan#ee casetate) se aplic" urm"toarele:
# grinzile cu n"l!imi mai mari de 5% din n"l!imea nc"perii vor fi tratate ca pere!i desp"r!itori,
cu excep!ia cazurilor cnd se poate ar"ta c" acestea nu ntrzie, apreciabil, declan#area
detectoarelor;
# n cazul plan#eelor casetate, o anumit" zon" dintre casete poate fi supraveg-heat" de un
singur detector. Volumul intern al casetelor acoperite de un detec-tor nu trebuie s"
dep"#easc" produsul a 6 m2 cu n"l!imea grinzii, pentru detec-toarele de c"ldur", #i 12 m
2
cu
n"l!imea grinzii, pentru detectoare1e de fum.
Tavanele false
4.1.27. Tavanele false impun dou# cerin!e:
# protec!ia mpotriva incendiilor ini!iate sub tavanele false;
# protec!ia mpotriva incendiilor ini!iate deasupra tavanelor false.
Dac" n tavanul fals exist" perfora!ii mici #i nu exist" posibilit"!i de ventilare care s"
transporte fumul deasupra tavanului fals, atunci trebuie montate detectoare sub
tavanul fals.
Dac" exist" riscuri de ini!iere a unui incendiu deasupra tavanului fals trebuie montate
detectoare #i deasupra tavanului fals.
Dac" perfora!iile din tavanele false sunt suficient de mari, se pot utiliza detectoarele
de deasupra tavanelor false pentru detectarea incendiilor ini!iate sub aceste tavane.
In acest caz este posibil ca detectoarele de sub tavanele false s" fie omise.
Asemenea cazuri necesit" o tratare individual" bazat" pe tipul, num"rul #i aria per-
fora!iilor, tipul #i cantitatea de combustibil #i ventila!ia care s" transporte fumul
deasupra tavanului fals.
Butoanele de semnalizare
4.1.28. Declan#atoarele manuale (butoanele de semnalizare) din spa!iul protejat
trebuie, n mod normal, s" aib" aceea#i metod" de func!ionare #i, preferabil, s" fie de
acela#i tip. Declan#atoarele manuale de la care se pot ini!ia semnale de incendiu se
marcheaz" clar, vizibil, pentru a putea fi diferen!iate de dispozitive prev"zute n alte
scopuri, astfel nct s" fie identificate u#or #i trebuie s" fie accesibile.
4.1.29. Distan!a maxim" de parcurs din orice punct al cl"dirii la cel mai apropiat
declan#ator manual nu va dep"#i 30 m. n cazul cl"dirilor nalte, foarte nalte #i cu
aglomer"ri de persoane #i la cl"dirile cu persoane cu handicap loco-motor distan!a nu
va dep"#i 20 m. n"l!imea de montare pentru butoane trebuie s" fie de la 1,2 la 1,5 m
de pardoseal".
4.1.30. Declan#atoarele manuale se amplaseaz" pe c"ile de evacuare la inte-riorul
sau la exteriorul fiec"rei u#i, pe scara de evacuare, (palierele de acces sau podestele
sc"rilor de evacuare) #i la fiecare ie#ire spre exterior. Ele pot fi amplasate lng"
spa!iile care prezint" riscuri mari de incendiu. Declan#atoarele se amplaseaz" n
locuri u#or accesibile.
Dispozitivele de alarmare
4.1.31. Tipul, num"rul #i amplasarea dispozitivelor acustice de alarmare se realizeaz" astfel nct
semnalizarea produs" de acestea s" fie audibil" n spa!iile n care sunt instalate, chiar n prezen!a
altor senmaliz"ri sau zgomote de fond existente n aceste locuri.
Sunetul emis de dispozitivele acustice de alarmare n caz de incendiu trebuie s" fie distinct #i u#or
de identificat fa!" de celelalte sunete emise de dispozitivele acustice utilizate n alte scopuri.
4.1.32. Pentru a se prentmpina panica #i n scopul unei evacu"ri eficiente a ocupan!ilor cl"dirii,
se recomand" ca senmalele destinate personalului de serviciu s" fie diferite fa!" de cele destinate
celorlal!i ocupan!i ai cl"dirii.
Detectoarele autonome sunt aparate prev"zute #i cu senmaliz"ri acustice #i/sau optice, cu
alimentare autonom" prin care se aten!ioneaz" utilizatorii asupra necesit"!ii nlocuirii, n termen de
10 la 30 de zile, a bateriilor sl"bite.
4.1.33. Toate dispozitivele acustice de alarmare instalate ntr-o cl"dire trebuie s" produc" sunete
de acela#i fel. Fac excep!ie spa!iile cu un nivel ridicat de zgomot fa!" de cel de fond n care se pot
utiliza alte tipuri de dispozitive acustice care s" corespund" scopului propus.
In spa!iile cu condi!ii normale de zgomot, dispozitivele acustice de alarmare trebuie s" produc"
semnale sonore cu intensitatea de minimum 65 dB. n condi!iile n care, n aceste spa!ii, pot apare
zgomote de fond cu durata mai mare de 30 secunde #i intensitatea egal" sau mai mare de 65 dB,
este necesar ca dispozitivele acustice de alarmare s" produc" semnale sonore cu cel pu!in 5 dB
peste nivelul acestora.
n spa!iile cu nivel ridicat de zgomot, dispozitivele de semnalizare acustic" asigur" semnale
sonore care s" aib" cel pu!in 10 dB peste nivelul zgomotului de fond #i, n func!ie de necesit"!i, se
asigur" suplimentar senmalizare optic".
4.1.34. n spa!iile destinate caz"rii persoanelor se recomand" ca intensitatea sonor" a
dispozitivelor acustice de alarmare s" fie de minim 75 dB. La proiectarea #i realizarea sistemelor
de alarmare n special pentru cl"dirile cu s"li aglomerate trebuie avut" n vedere #i atenuarea
sunetelor produse de elementele fonoabsorbante (mochete, u#i etc.).
4.1.35. Pentru spa!iile mari, se recomand" utilizarea mai multor dispozitive acustice de
semnalizare cu o intensitate mai redus", dar care asigur" nivelul de audibilitate necesar, dect
unul singur cu o intensitate sonor" foarte mare. Din considerente de siguran!", la cl"dirile cu s"li
aglomerate se instaleaz" cel pu!in dou" dispozitive acustice de alarmare, n fiecare compartiment
sau zon" de incendiu.
Dispozitivele optice de alarmare se utilizeaz" suplimentar fa!" de cele acustice.
4.1.36. n situa!iile n care alarma de incendiu este transmis" prin echipamente de informare a
publicului (de exemplu: sta!ii de amplificare), n locul unei instala!ii speciale de alarm", acestea
trebuie:
# s" transmit" PRIORITAR alarma de incendiu, fa!" de oricare alt" semnalizare care se
realizeaz" prin acestea #i n toate spa!iile n care acest lucru este necesar;
# s" fie prev"zute cu alimentare electric" de rezerv";
# s" fie prev"zute cu amplificator de rezerv".
4.1.37. Dispozitivele de alarmare, montate n medii cu risc mare de incendiu, n medii speciale
(explozive, corosive, cu umiditate ridicat" etc.) sau n exteriorul cl"dirilor, trebuie s" aib" un grad
de protec!ie corespunz"tor.
4.1.38. Sistemul de alarmare n cadrul unui obiectiv trebuie realizat astfel nct defec!iunile
intervenite la un circuit de semnalizare acustic" s" nu conduc" la scoaterea din func!iune a
celorlalte circuite.
Deconectarea de c"tre personalul autorizat sau defec!iunile ( scurtcircuit, rupere) circuitelor la
care se conecteaz" dispozitivele acustice de alarmare din obiectiv, #i, n special, la cele cu s"li
aglomerate trebuie s" fie semnalizate optic #i/sau acus-tic, automat la operatorul care
supravegheaz" echipamentul de control #i semnalizare la incendiu.
4.1.39. Sistemul de alarmare din cadrul unui obiectiv trebuie astfel realizat nct s" poat" fi
transmis" alarma, n func!ie de necesit"!i, pe rnd sau simultan, n toate spa!iile n care sunt
montate dispozitivele de alarmare n caz de incendiu.
4.1.40. Sunetul emis de dispozitivele de alarm" trebuie s" fie continuu, chiar dac" are
amplitudinea #i frecven!a variabil".
4.1.41. Semnalul de alarm" vocal" trebuie s" fie corespunz"tor, mesajele prenregistrate sau
sintetizate trebuie s" fie transmise automat ca r"spuns Ia un sem-nal de incendiu, fie imediat, fie
dup" o temporizare stabilit" #i nu trebuie s" depind" de prezen!a unui operator.
Toate mesajele trebuie s" fie dare, scurte, lipsite de ambiguitate #i preprogramate. Nivelul sonor
trebuie s" corespund" celorlalte dispozitive de alarm" sonor".
Sunetul recep!ionat trebuie s" fie inteligibil.
4.1.42. Nu se difuzeaz", n acela#i timp cu alarma de incendiu, alte semnale sonore
vocale n spa!iul de protejat, iar cele difuzate n alte cazuri nu trebuie s" se confunde
cu semnalele de alarm". Dac" timpul dintre mesajele succesive este mai mare de 10s
pn" la 30s, ntre mesaje, trebuie s" fie difuzate suplimentar semnale asem"n"toare
cu sunetele sirenelor.
4.1.43. Toate celelalte surse audio trebuie deconectate automat cu excep!ia
microfonului de incendiu #i modulelor de alarm" vocal".
Dac" se dau mesaje de incendiu n direct trebuie definite microfonul sau mi-
crofoanele de incendiu pentru a avea prioritate aceste anun!uri. Cel pu!in un mi-crofon
trebuie amplasat la echipamentul de control #i semnalizare (centrala de sem-nalizare)
#i altul ntr-un spa!iu separat. Func!ionarea microfoanelor de incendiu trebuie s" nu fie
simultan".
4.1.44. Dispozitivele optice de alarm" la incendiu trebuie utilizate numai n
complectarea celor sonore. Indiferent de aplica!ie nu se utilizeaz" numai dispozitive
de alarm" incendiu optic".
Alarma optic" trebuie s" dea semnale vizibile #i distincte fa!" de orice alte semnale
optice din spa!iul de protejat.
Echiparea constructiilor cu instalatii de
semnalizare a incendiilor
42. Criterii de echipare a construc!iilor cu instala!ii de semnalizare a
incendiilor.
Principalele criterii de alegere a instala!iilor de semnalizare a incendiilor
sunt:
# categoriile de importan!" ale construc!iilor (conform HG 766 / 97);
# tipurile de cl"diri #i construc!ii (conform normativului P I18);
# riscul de incendiu conform normativului P l18, iar num"rul ocupan!ilor
conform normativului I 7;
# destina!ia cl"dirilor #i construc!iilor (conform normativului P I18 #i HG
525/96);
# tipurile #i parametrii de func!ionare specifici ai echipamentelor, timpii de
alarmare-alertare #i zonele protejate (conform OMI 84 /2001).
4.2.1. Echiparea cu instala!ii de semnalizare a incendiilor, potrivit scenariilor de siguran!" la foc
elaborate, sau dup" caz la evaluarea capacit"!ii de ap"rare mpotriva incendiilor, se asigur" la
urm"toarele compartimente de incendiu, construc!ii #i nc"peri:
# toate categoriile de construc!ii (compartimente de incendiu, nc"peri) prev"zute, conform
reglement"rilor specifice cu instala!ii automate de stingere cu ap", tip drencer sau
pulverizatoare, cu cea!" de ap" #i substan!e speciale, n condi!iile n care ac!ionarea acestora
se face prin astfel de instala!ii;
# construc!iile nchise, de importan!" excep!ional" #i deosebit" (A, B), ncadrate conform
legisla!iei specifice, neechipate cu instala!ii automate de stingere a incendiilor, precum #i cele
echipate la care este necesar" asigurarea semnaliz"rii incendiilor nainte de intrarea n
func!iune a instala!iilor automate de stingere;
# construc!iile civile (publice) avnd destina!ia:
construc!ii administrative #i financiar bancare cu peste 600 de persoane;
construc!ii de turism cu mai mult de 3 niveluri sau care ad"postesc peste 150 persoane;
construc!ii de cultur" #i nv"!"mnt, cu mai mult de 4 niveluri sau care ad"postesc peste 600 persoane;
construc!ii de s"n"tate care ad"postesc peste 100 persoane (avnd paturi de spitalizare sta!ionare);
construc!ii comerciale #i de sport, cu peste 1500 de persoane;
construc!ii de cult cu peste 600 de persoane;
cl"diri nalte #i foarte nalte, cu excep!ia locuin!elor;
cl"diri cu s"li aglomerate;
construc!ii de produc!ie #i depozitare (inclusiv nc"peri ori spa!ii de produc!ie #i depozitare amplasate n alte
cl"diri) din categoriile A, B sau C pericol de incendiu, eu aria desf"#urat" mai mare de 600 m
2
, precum #i
depozite eu stive nalte (peste 4 m n"l!ime).
4.2.2. Tipurile echipamentelor utilizate "i a instala!iilor de semnalizare a
incendiilor sunt:
Tip 1. instala"ii de semnalizare a incendiilor pentru uz general: n cl"diri trebuie s" fie
prev"zute cu elemente standard SR EN 54 sau compatibile EN 54:
# echipamente de alimentare cu energie electric";
# detectoare;
# declan#atoare manuale (butoane de semnalizare);
# dispozitive de alarm";
# elemente anexe (izolatoare, module de intrare - ie#ire etc.).
Tip 2. instala"ii de semnalizare a incendiilor pentru aplica"ii specifice: instala!ii pentru care nu
exist" standarde europene sau agremente tehnice europene. Ele nu sunt prev"zute pentru
protejarea ntregii cl"diri, ci pentru situa!ii punctuale cum ar fi:
# zone de prelucrare electronic" a datelor, echipamente #i alte riscuri electrice;
# depozite cu stive nalte;
# zone cu pericol (chimic, biologic, nuclear, de exemplu);
# riscuri provenite din interiorul sau exteriorul cl"dirii.
4.2.3. Timpii de alarmare/alertare asigura!i de tipul 1 trebuie s" fie de 10
secun-de pentru alarmare #i de la 10 secunde pn" la maxim 10 minute
pentru alertare, din momentul intr"rii n alarm" a unui detector sau
ac!ion"rii unui declan#ator manual.
4.2.4. Tipurile de acoperire a zonelor de detectare la incendiu sunt:
# total" prin detectoare de incendiu #i declan#atoare manuale;
# par!ial" prin detectoare de incendiu #i dec1an#atoare manuale;
# c"i comune de evacuare prin detectoare de incendiu #i declan#atoare
manuale;
# local" prin detectoare de incendiu #i declan#atoare manuale;
# pentru un echipament prin detectoare de incendiu;
# prin declan#atoare manuale.
4.2.5. Cu instala!ii de semnalizare a incendiilor de Tipul 1 se pot realiza
tipurile 1,2,3 #i 6 de acoperire, iar cu instala!ii de semnalizare a
incendiilor de Tip-ul II se pot realiza tipurile 4 #i 5 de acoperire.
4.2.6. Tipul II de instala!ii de semnalizare a incendiilor se poate utiliza n
combina!ie cu tipul 1 #i cu toate tipurile de acoperire din tabelul 2.
Acoperirea realizat" astfel este de tip local sau pe echipament.
4.2.7. n toate construc!iile unde exist" pericol de sc"p"ri #i acumul"ri de
gaz sau vapori inflamabili, se vor monta #i/sau detectoare de
concentra!ie pentru gaze sau vapori care, n anumite concentra!ii, pot
deveni periculoase (explozive sau toxice). Aceste detectoare trebuie s"
avertizeze optic #i acustic atingerea pragului de 20% din limita inferioar"
de explozie (LIE).
4.2.8. Instala!iile de semnalizare a incendiilor se prev"d doar cu
dec1an#atoare manuale de alarmare (butoane de semnalizare), numai
acolo unde observarea ini!ierii incendiilor se asigur" n timp util.
Instala!iile de semnalizare a incendiilor prev"zute cu detectoare
automate se doteaz", obligatoriu, #i cu declan#atoare man-uale de
alarmare.
De vazut tabelele de la pag. 20,21,22 din normativ
4.3. Sistemele de alarma impotriva efractiei
4.3.1. Sistemele de alarma impotriva efractiei se prevad in cladiri si spatii deschise
sau compartimente din cladiri, civile sau industriale, care adapostesc valori importante
materiale sau spirituale, pentru prevenirea efractiei si protectia vietii.
Sistemele de alarma impotriva efractiei alese trebuie sa asigure valorile si persoanelel
expuse la risc, la un nivel de protectie (nivel de securitate) compatibil cu importanta si
consecintele riscului susceptibil de a se produce.
4.3.2. Sistemele de alarma impotriva efractiei au in componenta: echipament de
control si semnalizare (centrala de semnalizare), dispozitivele de detectie automata
sau manuala, dispozitive de semnalizare optica si sonora si optional, sisteme de
transmisie spre un centru de supraveghere la distanta (monitorizare etc.) in functie de
importanta obiectivului supravegheat.
4.3.3. Sistemul de alarm" mpotriva efrac!iei se proiecteaz" pentru ob!inerea unor
indica!ii clare, neambigue despre originea alarmei, mp"r!it pe zone sau circuite.
Echipamentul utilizat trebuie s" aib" performan!ele specificate pentru condi!iile de
mediu n care acesta urmeaz" s" fie instalat.
Sistemele de alarma impotriva efractiei
4.3.4. n proiectarea sistemelor de alarm" mpotriva efrac!iei, ponderea
organelor de comand" manuale asupra func!ion"rii sistemului se ia n
consider-are dup" o evaluare a riscurilor manevrelor gre#ite #i a
consecin!elor ce pot rezul-ta din aceste manevre asupra sistemului.
4.3.5. Instalarea detectoarelor de alarm" se face pe structuri fixe, lipsite de
#ocuri sau vibra!ii, n locuri inaccesibile personalului neautorizat, unde s" nu
poat" fi u#or obstruc!ionate. Pentru asigurarea unei ct mai bune protec!ii a
unei zone particu-lare se combin" diferitele tipuri de detectoare.
4.3.6. Echipamentul de control #i semnalizare al sistemelor de alarm"
mpotriva efrac!iei poate alimenta, n anumite cazuri, detectoare #i
declan#atoare manuale de incendiu, (supravegherea spa!iilor nsumeaz" n
total mai pu!in de 300 m
2
), protec!ia asigurat" este, de regul", de tip local #i
nu se substituie protec!iei prin instala!ia de semnalizare a incendiilor pentru
ntreaga cl"dire.
4.4. Instala!ii de televiziune cu circuit nchis
4.4.1. Instala!ii TVCI se prev"d pentru unit"!ile care impun o supraveghere
video (por!i de acces, sec!ii de produc!ie, unit"!i bancare, supermagazine,
centre de afa-ceri, baraje, locuri de parcare, supraveghere trafic auto etc.).
4.4.2. Amplasarea camerelor de luat vederi trebuie s" asigure att eficien!a,
ct #i siguran!a n func!ionare.
4.4.3. Instala!ia cuprinde echipamentele pentru prelucrarea #i compactarea
imaginilor precum #i nregistrarea simultan" a acestora, asigurndu-se
identificarea persoanelor participante #i a bunurilor supravegheate.
4.4.4. Instala!iile TVCI trebuie s" asigure arhivarea imaginilor pe o perioad"
de 30 de zile.
4.5. Sisteme de control acces
4.5.1. Sistemele de control acces se pot prevedea la u#ile principale ale
cl"dirilor, ca posibile deschiz"tori electronice pentru u#i, por!i, precum #i
deschiderea barierelor pentru accesul n parcaje, garaje etc.
4.52. Amplasarea centralelor de control acces poate fi centralizat", n
camera de comenzi a dispozitivelor de siguran!" ale cl"dirii sau amplasate
local, n dreptul u#ilor principale de acces n cl"dire.
4.5.3. Instala!ia cuprinde echipamentele pentru preluarea parolelor de acces
(carduri cu perfora!ii, cu cod de bare, cu cod magnetic, de proximitate etc.),
recunoa#terea acestora #i permiterea accesului prin poarta respectiv".
SPATII DESTINATE ECHIPAMENTELOR DE
SECURITATE
5. SPA%II DESTINATE ECHIPAMENTELOR DE CONTROL $I
SEMNALIZARE AFERENTE INSTALA%IILOR DE SEMNALIZARE A
INCENDIILOR $I A SISTEMELOR DE ALARM& IMPOTRN A EFRAC%IEI
5.1. Inc"perile destinate echipamentelor de control #i semnalizare (central"
de semnalizare) aferente instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i
sistemelor de alarm" mpotriva efrac!iei trebuie s" corespund" urm"toarelor
condi!ii:
# s" fie amplasate ct mai aproape de centrul de greutate (centrul cel mai
apropiat ca amplasament de majoritatea echipamentelor deservite) al
re!elei respective, asigurnd un grad de securitate corespunz"tor;
# s" fie situate, de regul", la parter, n spa!ii u#or accesibile din exterior, n
vecin"tatea acceselor de interven!ie ale pompieilor; cnd specificul
cl"dirii impune, se admite amplasarea echipamentelor de control #i
semnalizare afe-rente instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i
sistemelor de alarm" mpotriva efrac!iei la alte niveluri ale cl"dirii.
Conditii indeplinite de incaperile destinate
echipamentelor de securitatecontinuare
# s" asigure posibilitatea de transport pe c"ile de acces a echipamentelor
(coridoare, u#i) corespunz"tor gabaritului #i greut"!ii acestora;
# s" aib" iluminat natural #i posibilit"!i de aerisire, condi!ii normale de tem-peratur"
#i umiditate admise'pentru cl"diri administrative, s" fie ferite de praf #i agen!i
corosivi, riscul de avariere mecanic" a echipamentelor s" fie sc"zut;
# s" fie astfel realizate nct s" mpiedice propagarea din exterior a incendiilor,
exploziilor, trepida!iilor #i zgomotelor;
# s" nu fie traversate de conductele principale ale instala!iilor utilitare (ap",
canalizare, gaze, nc"lzire etc.). Sunt admise numai racorduri pentru radia-toarele
din nc"perile respective;
# s" nu fie amplasate sub nc"peri ncadrate n clasa U3 (AD4 ) conform
normativului I7;
# spa!iile pentru echipamentele de control #i semnalizare aferente instala!iilor de
semnalizare a incendiilor #i a sistemelor de alarm" mpotriva efrac!iei s" fie
prev"zute cu instala!ii de iluminat de siguran!" pentru continuarea lucrului. n
aceste nc"peri au acces doar persoane autorizate.
# nc"perile trebuie s" fie prev"zute cu tablou electric separat, alimentat naintea
ntreruptorului general - la o singur" cale de alimentare - sau de pe bara cu ten-
siune permanent" - la dubl" alimentare.
52. Echipamentele de control #i semnalizare aferente instala!iilor de
semnalizare a incendiilor se instaleaz" de regul", n cl"direa serviciului de
pompieri, n spa!ii u#or accesibile, sau cnd nu exist" serviciu de pompieri,
ntr-o incint" supravegheat" permanent.
5.3. Centrala sau panoul repetar trebuie s" asigure retransla!ia indica!iilor n
cl"dirile cu mai multe intr"ri pentru pompieri prin panouri suplimentare de
avertizare. Indica!iile vizuale sub forma I"mpilor de avertizare, ale
iluminatului pentru continuarea lucrului tre-buie s" fie montate la intr"rile
prev"zute pentru accesul pompierilor n cl"dire. Acolo unde se monteaz"
mai multe panouri de control care pennit preluarea controlului de la mai
multe loca!ii, trebuie luate m"suri pentru a se preveni operarea
contradictorie a comenzilor din pozi!ii diferite prin retransla!ia comenzilor.
5.4. Amplasarea echipamentului de control #i semnalizare (centrala de
semnalizare) la incendiu impune, n plus fa!" de cele prev"zute la pct. 5.1,
urm"toarele:
# indica!iile #i controalele s" fie u#or accesibile pompierilor #i personalului
res-ponsabil din cl"dire;
# iluminatul s" permit" citirea cu u#urin!" a etichetelor #i indica!iilor
vizuale;
# riscul de incendiu s" fie sc"zut #i spa!iul s" fie acoperit de instala!iile de
semna-lizare a incendiilor.
Dac" echipamentul de control #i semnalizare este distribuit n mai multe
carcase este necesar ca:
# spa!iul de amplasare a fiec"rei carcase s" satisfac" cerin!ele de mai sus;
# conexiunile dintre carcase s" fie protejate corespunz"tor mpotriva
avarierii prin incendiu sau avarierii mecanice;
# facilit"!ile de monitorizare a defectelor s" acopere interconect"rile dintre
diferite carcase ale centralei.
5.5. Inc"perile destinate echipamentelor de control #i semnalizare aferente instala!iilor
de semnalizare a incendiilor #i sistemelor de alarm" mpotriva efrac!iei se ncadreaz"
din punct de vedere al pericolului de electrocutare, ca locuri de munc" periculoase
definite prin STAS 8275. Din punct de vedere al mediului ele se n-cadreaz" n
categoria EE (BAS) definit" conform normativului I7.
Dac" se monteaz" echipamentele de control #i semnalizare aferente instala!iilor de
semnalizare a incendiilor #i sistemelor de alarm" mpotriva efrac!iei n medii care nu
satisfac condi!iile de mediu curat #i uscat, risc de avariere mecanic" #i de incendiu,
atunci trebuie luate m"suri suplimentare de protec!ie a echipamentului.
In aceste nc"peri se prev"d, prin documenta!ia tehnico-economic", cu minimum 1-2
prize de 16 A /220 V pentru l"mpi portabile #i unelte (scule, accesorii) portabile n
condi!iile prev"zute de normativul I7.
5.6. Inc"perile destinate echipamentelor de control #i semnalizare aferente instala!iilor
de semnalizare a incendiilor amplasate n construc!ii din categoria C, D, E trebuie
amplasate n spa!ii ferite de incendiu sau n nc"peri separate prin elemente
incombustibile ( Ca ) rezistente la foc, minim 60 miu, avnd golurile de acces pro-
tejate cu u#i rezistente la foc 30 miu. #i prev"zute cu dispozitive de autonchidere.
5.7. Iluminatul nc"perilor destinate echipamentelor de control #i semnalizare aferente
instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i sistemelor de alarm" mpotri-va efrac!iei se
execut" cu l"mpi fluorescente sau incandescente n conformitate cu STAS 6646/1.
5.8. In nc"perea centralelor de semnalizare a incendiilor se instaleaz" un post
telefonic, conectat la sistemul de telefonie interioar" a obiectivului #i un post direct la
serviciul public de pompieri de sector sau localitate.
5.9. Pentru localizarea rapid", u#oar" #i f"r" ambiguitate a alarmei #i pentru a lega
indica!ia centralei de loca!ia oric"rui detector sau declan#ator manual trebuie fumizate
cel pu!in: cardul de zon", harta zonei, diagrama de conectare, l"mpi pentru indicare la
distan!".
5.10. In cazul centrelor de supraveghere la distan!" se asigur" o semnalizare de
alarm" la incendiu printr-o leg"tur" automat" cu pompierii ntr-un minim de timp de
semnalizare. Alarmarea automat", n cazul existen!ei pazei n momentul declan#"rii
alarmei de incendiu, trebuie confirmat" #i manual, telefonic.
5.11. Leg"turile automate trebuie monitorizate astfel inct orice defect s" fie indicat la distan!" sau
la central". Acolo unde exist" centre de supraveghere la distan!" trebuie transmise cel pu!in
semnalele generale de incendiu sau de defect.
Dac" spa!iul este permanent supravegheat atunci se poate utiliza telefonul pentru anun!area
pompierilor.
5.12. Amplasarea corpurilor de iluminat din dispeceratele cu monitoare TV se face astfel nct s"
nu existe lumin" direct" att natural", ct #i artificial" pe ecranele acestora. Echipamentele #i
aparatura de comand" se instaleaz" pe pere!i 'la nivelul privirii operatorului, la minim 0,8 m de la
pardoseal".
5.13. Monitoarele se amplaseaz" la o distan!" de 6 ... 10 ori diagonala ecranului fa!" de locul de
supraveghere al operatorului. Dac" num"rul monitoarelor este mai mare de patru acestea se
instaleaz" in rackuri astfel inct operatorul s" le poat" urm"ri f"r" mi#carea capului.
5.14. Cablurile coaxiale care asigur" leg"tura ntre diferitele echipamente (mul-tiplexor, monitoare,
camere video, videorecordere etc.) se amplaseaz" la o distan!" mai mare de 0,5 m fa!" de
cablurile de for!" #i se evit" trasee paralele ale acestora pe distan!e mai mari de 1 m.
n cazurile n care paralelismul nu se poate evita, cablurile coaxiale se protejeaz" in tuburi
metalice, legate la p"mnt la ambele capete, situa!ie in care nu se normeaz" distan!a dintre ele.
REALIZAREA INSTALATIILOR
6. REALIZAREA INSTALA%IILOR DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR $I
SISTEMELOR DE ALARM& IMPOTRIVA EFRAC%IEI
6.1. Tipuri de cablu
6.1.1. Instala!iile de semnalizare a incendiilor se realizeaz" n execu!ie ngropat" sau aparent",
cablurile utilizate fiind conforme cu cerin!ele specificate de produc"torul echipamentelor, lundu-
se n calcul intensitatea curentului admisibil #i atenuarea sem-nalelor date.
6.12. Circuitele instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i sistemelor de alarm" mpotriva efrac!iei
se execut" cu cabluri cu conductoare de cupru cu excep!ia cazurilor cnd sistemul este proiectat
s" lucreze n alte tehnologii (de exemplu, cabluri optice).
6.1.3. Sec!iunea conductorului de cupru utilizat pentru instala!iile de semnalizare a incendiilor #i a
sistemelor de alarm" mpotriva efrac!iei este cea rezultat" din cal-cul n func!ie de nc"rcare
(curentul consumat n cazul cel mai defavorabil) #i consumul estimat pe circuitul respectiv,
configura!ia #i lungimea traseelor, astfel nct la cel mai ndep"rtat element conectat s" se asigure
tensiunea minim" de func!ionare, n conformitate cu indica!iile produc"toru1ui de echipament.
6.1.4. Tensiunile nominale de alimentare ale circuitelor instala!iilor de sem-nalizare a incendiilor #i
ale sistemelor de alarm" mpotriva efrac!iei sunt, de regul", n gama 12-24 V C.c.
6.1.5. n spa!iile de produc!ie #i depozitare din categoria A #i B (EE 3) de peri-col de incendiu,
conductoarele de semnalizare sunt cu ntrziere m"rit" la propagarea fl"c"rilor.
6.2. Protec!ia mpotriva incendiului
6.2.1. De regul", cablurile se instaleaz" n zone cu risc mic de incendiu (cu excep!ia celor din
incinte protejate).
Dac" este necesar" prevederea traseelor de cabluri n alte zone, trebuie utilizate cabluri
rezistente la foc sau se asigur" supravegherea canaliza!iilor de cabluri prin detectoare mpotriva
incendiului, astfel nct un defect al acestora s" nu mpiedice:
# recep!ia unui semnal de detectare la echipamentul de control #i semnalizare;
# func!ionarea dispozitivelor de alarm";
# recep!ia semnalelor ini!iate de sistemul de detec!ie prin echipamentul de transmisie al alarmei
de incendiu.
6.2.2. Cablurile care trebuie s" r"mn" n func!iune mai mult de 1 minut dup" detectarea
incendiului trebuie s" reziste la efectele focului un timp de 30 de minute sau s" fie protejate pentru
aceast" perioad". Aceste cabluri sunt cele care asigur":
# conectarea dintre echipamentul de control #i semnalizare #i echipamenul de alimentare cu
energie electric" dac" se g"sesc n carcase diferite;
# conectarea dintre p"r!i ale echipamentului de control #i semnalizare dac" se g"sesc n
carcase diferite;
# conectarea dintre echipamentul de control #i semnalizare #i panourile repetoare de
semnalizare #i/sau de comand";
# func!ionarea ntr-o zon" cu risc mare de incendiu.
Retelele de cabluri
62.3. Re!elele de cabluri care conecteaz" echipamentul de control #i
semnalizare cu detectoare, declan#atoare manuale, dispozitive de alarmare
etc. pot fi n sistem:
# linii radiale;
# bucle.
6.2.4. n cazul utiliz"rii liniilor radiale se asigur":
# amplasarea n zona supravegheat" prin detectoare, astfel ca la apari!ia
unui incendiu s" se ini!ieze o alarm";
# rezisten!a corespunz"toare la efectele focului #i interven!iei mpotriva
incendi-ului cel pu!in 30 de minute.
62.5. n cazul utiliz"rii buclelor acestea trebuie s" reziste ac!iunii focului #i
interven!iei mpotriva incendiului cel pu!in 30 de minute sau s" aib" o
protec!ie corespunz"toare pentru aceast" perioad", dac" func!iunile, altele
dect cea de detectare, de la mai mult de o zon", nu pot fi ndeplinite.
6.3. Protec!ia mpotriva defectelor mecanice
6.3.1. Cablurile trebuie protejate corespunz"tor mediului #i locului de
amplasare. Cablurile se instaleaz" n spa!ii protejate de tip: tunele de
cabluri, ghene, tuburi etc.
Cablul trebuie s" aib" o rezisten!" mecanic" suficient" pentru modul de
pozare ales. Dac" cablul nu ofer" aceast" rezisten!", se protejeaz"
mecanic, suplimentar.
6.3.2. La utilizarea circuitelor n bucl" trebuie luat" n calcul evitarea
deterior"rii simultane a celor dou" capete ale buclei (ruperea cablului sau
scurtcircuit).
La amplasarea ambelor capete ale buclei n acela#i spa!iu, se iau m"suri
suplimentare de protec!ie mecanic" sau se distan!eaz" suficient cele dou"
capete ale buclei, pentru evitarea unui defect simultan.
6.4. Protec!ia mpotriva efectelor electromagnetice
6.4.1. Pentru evitarea defectelor #i alarmelor false, cablurile #i
echipamentele nu se instaleaz" n spa!ii care prezint" niveluri ridicate ale
cmpului electromagnetic.
Dac" acest lucru nu este posibil, trebuie prev"zut" o protec!ie
electromagnetic" adecvat" prin ecranare #i legare la p"mnt conform PE
107.
6.5. Instalarea cablurilor
6.5.1. Traseele de cablu de tip conducte, canale etc. trebuie s" permit" intro-ducerea
#i scoaterea cu u#urin!" a cablurilor. Accesul trebuie permis prin nl"turarea sau
deschiderea unor capace de protec!ie.
6.5.2. Acolo unde cablurile traverseaz" (penetreaz") pere!i #i plan#ee cu rol de
rezisten!" la foc (antifoc), golurile trebuie asigurate mpotriva incendiului astfel nct
rezisten!a la foc a elementului de compartimentare traversat s" nu se reduc".
6.5.3. Conexiunile de cabluri, altele dect cele din carcasele echipamentelor, se evit".
n cazul n care acest lucru nu este posibil, conexiunea trebuie carcasat" ntr-o cutie
de conexiune, accesibil" #i identificabil". Metoda de conexiune nu tre-buie s" reduc"
fiabilitatea #i rezisten!a la foc a cablului f"r" conexiune.
6.5.4. Pentru reducerea interferen!elor electrice din cauza apropierii de instala!iile de
date #i cele electrice de joas" tensiune, cablurile instala!iilor de semnalizare a
incendiilor se separ" de cablurile altor sisteme prin:
# instalarea n conducte, ghene etc. separate;
# intermediul unor elemente desp"r!itoare mecanice continue #i rigide din materiale
rezistente la foc;
# instalarea la o distan!" de minim 0,3 m de cablurile altor sisteme .
Instalarea cablurilor in tuneluri si conducte
6.5.5. Se evit" instalarea cablurilor instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i
sistemelor de alarm" mpotriva efrac!iei n lungul conductelor calde, interzicn-du-se
instalarea pe suprafe!e calde.
De asemenea, se evit" traseele expuse la umezeal".
Pe por!iuni reduse ale traseelor apropiate de suprafe!e calde (minim 40 c) sau la
ncruci#"ri cu acestea, distan!a ntre circuitele instala!iilor de semnalizare a incendiilor
#i sistemelor de alarm" mpotriva efrac!iei trebuie s" fie de minim 12 cm sau se iau
m"suri de izolare termic".
6.5.6. Se evit" instalarea cablurilor instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i
sistemelor de alarm" mpotriva efrac!iei n tuneluri sau canale tehnice n care se
g"sesc cabluri electrice cu tensiuni mai mari de 1000 V. In cazurile n care nu este
posibil" o alt" solu!ie, cablurile se instaleaz" n tuneluri sau canale tehnice pe pere!ii
opu#i sau pe aceea#i parte cu cablurile electrice la o distan!" de cca 40 cm, sub cele
electrice.
Cnd lungimile de paralelism dep"#esc 150 m, iar tensiunile sunt mai mari de 1000 V,
se face, de la caz la caz, calculul de protec!ie, lundu-se m"suri corespunz"toare
conform normativelor #i standardelor n vigoare.
Cablul de alimentare
6.5.7. La stabilirea traseelor se evit" trecerile prin spa!ii cu pericol de explozie, medii
corosive sau zone n care exist" pericol de scurgere a unor lichide ce ar putea
deteriora nveli#ul cablurilor sau ar prezenta pericol de incendiu, alegndu-se solu!ii
de montaj pe pere!ii exteriori acestor spa!ii (cu condi!ia protej"rii mpotriva efectelor
de radia!ii termice n caz de incendiu #i deterior"rilor mecanice), #i anume, n spa!iile
de circula!ie, anexe tehnice sau alte spa!ii Iar" pericol.
6.5.8. Pentru realizarea circuitelor de alarm" la incendiu pentru conectarea dispo-
zitivelor de alarm" se utilizeaz" acela#i tip de cablu.
6.5.9. Cablul de joas" tensiune pentru alimentarea echipamentului de control #i
semnalizare la incendiu se monteaz" pe o intrare separat" n carcasa
echipamentului, fa!" de toate celelalte cabluri ale sistemului de detectare #i de alarm"
la incendiu.
6.5.10. Pentru sistemele de detectare #i de alarm" la incendiu #i sistemele de alarm"
mpotriva efrac!iei se prev"d puncte de concentrare separate, marcate corespunz"tor.
6.5.11. Cutiile de conexiuni se instaleaz" numai n locuri uscate, asigurate mpotriva
accesului persoanelor neautorizate, u#or accesibile personalului de ntre!inere.
Marcarea cablurilor
6.5.12. Cablurile, conectoarele, bomele etc. trebuie s" fie marcate pentru a putea fi
u#or identificate.
6.5.13. Rezisten!a de izola!ie fa!" de p"mnt a circuitelor de semnalizare trebuie s"
fie de minim 10 Mohm cu decuplarea bomei de mp"mntare.
6.5.14. In cl"dirile nalte #i foarte nalte coloanele dispuse pe vertical", pentru cir-
cuitele destinate instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i sistemelor de alarm"
mpotriva efrac!iei, trebuie s" fie separate de celelalte categorii de instala!ii electrice
sau de telecomunica!ii.
6.5.15. Organizarea echipamentului aferent instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i
sistemelor de alarm" mpotriva efrac!iei se face pe niveluri de acces a echipamentului
cu sistem de parolare.
6.5.16. Circuitele pentru instala!iile de semnalizare a incendilior #i sistemele de
alarm" mpotriva efrac!iei se instaleaz" n tuburi separate.
6.5.17. Circuitele pentru televiziune cu circuit nchis se realizeaz" n tuburi sau cu
cabluri separate. In cazul cnd instala!iile dispecer sau interfon au func!iuni de alarm"
la incendiu circuitele se instaleaz" n acela#i mod.
SURSE DE ALIMENTARE
7. SURSE DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRIC& A INSTALA%llLOR DE
SEMNALIZARE A INCENDllLOR $I A SISTEMELOR DE ALARM& MPOTRIVA
EFRAC%IEI
7.1. Alimentarea cu energie electric" a instala!iilor de semnalizare a incendiilor #i a
sistemelor de alarm" mpotriva efrac!iei se realizeaz" de la dou" surse independente
(baz" #i rezerv"). Energia electric" furnizat" de echipamentul de alimentare tre-buie
s" fie suficient" pentru satisfacerea cerin!elor de alimentare ale sistemului.
Alimentarea de rezerv" se realizeaz", de regul", la 24 V c.c. #i 12 V c.c, de la baterii
de acumulatoare sau de la grup electrogen.
7.2. Surse de alimentare.
7.2.1. Sursa principal" de energie pentru sistem trebuie s" fie re!eaua public" de
alimentare. In caz contrar se poate folosi un sistem de alimentare privat.
Sursa principal" trebuie s" fie conectat" cu sistemul printr-un cablu dedicat #i
protejat, s" aib" dispozitive de protec!ie dedicate care trebuie s" fie etichetate #i
accesibile numai de c"tre personal autorizat, s" fie independent" de orice dispozitiv
general de separare a cl"dirii.
La utilizarea mai multor echipamente de alimentare condi!iile se aplic" pen-tru fiecare
n parte.
Sursa de rezerva
7.2.2. In caz de c"dere a sursei principale, sursa de rezerv" trebuie s" fie disponibil"
sub forma unei baterii.
Capacitatea acestei baterii trebuie s" fie suficient" pentru ca sistemul s" func!ioneze
normal pe timpul ntreruperii sursei principale #i s" permit" luarea m"surilor de
restabilire a sursei principale.
In aceste cazuri alimentarea poate fi, de asemenea, facut" dintr-un generator de
interven!ie sau cu surse nentreruptibile. Cnd se utilizeaz" aceste surse capacitatea
bateriei de rezerv" poate fi redus", dar aceasta trebuie s" fie prev"zut" ntotdeauna.
Unde se utilizeaz" generatoare de urgen!" trebuie ca bateria s" se rencarce n 24
ore de la restabilirea sursei principale.
Pentru instala!iile de semnalizare a incendiilor limitele pentru durata de func!ionare pe
sursa de rezerv" asigurate de capacitatea bateriei trebuie s" fie de 48 ore, dup" care
trebuie s" func!ioneze la nc"rcarea de alarm" cel pu!in 30 minute. (Durata de
func!ionare pe baterie poate fi redus" la 30 ore pentru locurile unde exist" personal
permanent de supraveghere dac" este indicat" imediat c"derea sursei principale #i
dac" durata repara!iei este reglementat" prin contract la mai pu!in de 24 ore.)
In cazul cl"dirilor neocupate pentru o perioad" semnificativ", durata de func!ionare pe
sursa de rezerv" se m"re#te cu 24 de ore fa!" de durata de 48 ore.
Sursa de rezerva
7.3. Sursa de rezerv" trebuie s" preia n mod automat alimentarea instala!iei de
semnalizare, atunci cnd sursa de baz" cade sau nu mai asigur" tensiunea no-minal"
de func!ionare.
7.4. Comutarea de pe o surs" pe alta nu trebuie s" conduc" la modific"ri n starea
instala!iilor (alarme false, pierderi de informa!ii, ini!ierea comenzii de ac!ionare a
dispozitivelor de protec!ie etc.).
7.5. Sursa de rezerv" trebuie s" asigure autonomia n func!ionare a instala!iei de
sem-nalizare a incendiului #i a sistemului de alarm" mpotriva efrac#ei pe o durat" de
24 ore n condi!ii normale (stare de veghe) dup" care nc" 30 minute n stare de
alarm".
7.6. Schema electrica a instalatiei de semnalizare a incendiului #i a sistemului de
alarim" mpotriva efrac!iei cu echipamentele cuprinse n sistem se realizeaz" astfel
nct s" asigure men!Inerea bateriilor la capacitatea nominal" de func!ionare.
Protejarea sursei de rezerva
7.7. Pentru o singur" cale de alimentare, circuitul de alimentare de la sursa de baz"
este realizat sub forma unei coloane proprii racordat" direct la tabloul gene-ral de
distribu!ie dac" solu!ia prezint" siguran!" n func!ionare. Circuitul de alimentare este
marcat #i nu poate fi deconectat dect de persoane autorizate. Acest circuit este
alimentat nainte de ntreruptorul general.
7.8. Pentru utilizarea a dou" c"i distincte de alimentare cu energie electric", la
circuitele de alimentare de la sursa de baz" #i de rezerv", nu se admite conectarea
altor consumatori care nu au leg"tur" cu instala!ia de semnalizare a incendiului
7.9. Se excepteaz" de la prevederile art. 7.7 #i 7.8 instala!iile de semnalizare a
incendiilor de apartament.
7.10. Se asigur" dispozitivele de protec!ie antiseismice corespunz"toare tipu-lui de
surs", locului de amplasare #i condi!iilor specifice.
7.11. Se iau m"suri pentru protejarea la sabotaj a sursei de rezerv".
Prize de pamant
8. PRIZE DE P&MNT PENTRU INSTALA%IILE DE SEMNALIZARE A
INCENDIILOR $I SISTEMELE DE ALARM& IMPOTRIVA EFRAC%IEI.
8.1. Num"rul #i caracteristicile prizelor de p"mnt necesare n instala!iile de semnalizare a
incendiului #i n sistemul de alarm" mpotriva efrac!iei se stabilesc conform prevederilor STAS
6271.
8.2. Pentru conectarea instala!iei de semnalizare a incendiului #i a sistemului de alarm" mpotriva
efrac!iei se prev"d prize de p"mnt n valoare de 4 ohmi, realizate fie separat pentru fiecare
instala!ie, fie prin conectarea la o priz" comun" cu alte echipamente sau prize ale cl"dirii.
Utilizarea n comun a prizelor de p"mnt pentru instala!iile de semnalizare a incendiului #i
sistemul de alarm" mpotriva efrac!iei cu cele ale instala!iei de energie electric" se admite numai
n condi!iile prev"zute de STAS 6271.
8.3. Prizele de p"mnt se conecteaz" la tabloul special pentru prize, care se amplaseaz", de
preferin!", n nc"perile echipamentelor aferente.
Alegerea conductoarelor pentru legarea la p"mnt #i dimensionarea acestora se face n
confonnitate cu prevederile STAS 12604/5 pentru instala!ia de legare la conductorul de protec!ie.
8.4. Pentru trecerea prin funda!ie a conductoarelor de legare la p"mnt se prevede cte un tub
PVC !39 rom, curbat ntr-un singur plan cu o raz" de cel pu!in 1 m, care str"bate pardoseala pe
vertical" #i funda!ia exterioar" pe orizontal", ajungndu-se la exterior la 0,8 m sub nivelul solului #i
prelungindu-se cu cel pu!in 1 m de la funda!ia cl"dirii.
MANAGEMENTUL SECURITATII CLADIRILOR
9. SISTEME DE MANAGEMENT A SECURIT&%ll CL&DIRll
9.1. Sistemul de management al securit"!ii cl"dirii - prin DISPECERATUL DE
SECURITATE, amplasat, de regul", la parterul cl"dirii ntr-un spa!iu special amenajat
- gestioneaz" func!iile privind siguran!a persoanelor, a bunurilor materiale, precum #i
a spa!iului care le ad"poste#te.
9.2. Sistemul de management al securit"!ii cl"dirii are rolul de a prelua #i prelucra
avarii #i comenzi de la ins!ala!iile ce asigur" securitatea cl"dirii.
Echipamentele de securitate ale cl"dirii care se monitoriza sunt:
# instala!ie de semnalizare #i stingere a incendiilor;
# sistem de paz" mpotriva efrac!iei;
# sistem televiziune cu circuit nchis (TVCI);
# sistem control acces pe baz" de cartele de identificare #i prin nchiderea zonelor
cu acces controlat;
Legaturi cu dispeceratul de securitate
9.3. Instala!ia de semnalizare a incendiului este, dup" caz, n permanent"
leg"tur", prin intermediul echipamentului de control #i semnalizare la
incendiu cu sistemele de stingere, fiind integrat" n re!eaua de comunica!ie
a dispeceratului de securitate prin interfe!e de comunica!ie, f"cnd astfel
posibil" interven!ia de stingere.
9.4. Sistemul de alarm" mpotriva efrac!iei este n permanent" leg"tur", prin
intermediul echipamentului de control #i semnalizare mpotriva efrac!iei, cu
dispeceratul de securitate prin interfe!e de comunica!ie, fiind integrate n
re!eaua de comunica!ie a cl"dirii. Conform scenariului de siguran!" la foc
elaborat se stabile#te prioritatea alarmelor la incendiu #i efrac!ie.
9.5. Sistemul de televiziune cu circuit inchis (TVCI) are n componen!"
camere video pentru supravegherea exterioar" #i interioar" a cl"dirii.
Echipamentul de supraveghere video se leag" la dispeceratul de securitate
al cl"dirii pe re!eaua de comunica!ie, asigurnd accesul la imagini, n
diferitele puncte considerate importante ale cl"dirii.
Dispeceratul de securitate
9.6. Sistemul de control acces comunic" cu dispeceratul de securitate prin
intermediul centralelor mici de control acces, care sunt legate la calculatorul
central dar pot gestiona accesul independent (fiind prev"zute cu baterii),
care se face la intervale prestabilite de timp sau prin intermediul unei
centrale unice, legat" la re!eaua de comunica!ie a cl"dirii prin intermediul
interfe!elor de comunica!ie.
9.7. Dispeceratul de securitate monitorizeaz" #i sistemul de desfumare al
cl"dirii, organele de ac!ionare pentru nchiderea accesului n anumite zone,
men!inerea n func!iune a ascensoarelor de siguran!" n caz de incendiu,
monitorizarea dulapurilor electrice de siguran!" #i a surselor de alimentare
de siguran!", iluminatul de siguran!" de evacuare al cl"dirii, de continuare a
lucrului sau pentru interven!ii, sau a utilajelor care contribuie la men!inerea
n func!iune a instala!iilor de stingere #i avertizare incendiu, paz" mpotriva
efrac!iei etc.
Exploatarea instalatiilor
10. EXPLOATAREA INSTALA%llLOR DE SEMNALIZARE A INCENDllLOR
$I A SISTEMELOR DE ALARM& IMPOTRIVA EFRAC%IEI.
10.1. Proprietarul sau o alt# persoan# avnd control n acea parte a cl#dirii, care
con!ine instala!ia de semnalizare a incendiului sau sistemul de alarm# mpotriva
efrac!iei instalat, este responsabil pentru:
# asigurarea conformit"!ii ini!iale #i continue a instala!iei sau sistemului cu cerin!ele
n vigoare;
# scrierea procedurii pentru abordarea diferitelor alarme, avertiz"ri #i a altor
evenimente ap"rute n instala!ie sau sistem;
# antrenarea ocupan!ilor pentru recunoa#terea diferitelor situa!ii, alarme #i pentru
evacuare;
# p"strarea instala!iei sau sistemului n cele mai bune condi!ii de func!ionare.
# prevenirea alarmelor false, prin luarea de m"suri adecvate pentru mpiedica-rea
activ"rii detectoarelor prin opera!ii de sudare, t"iere metale, fumat, nc"lzit, g"tit,
evacuare gaze etc.;
Exploatarea instalatiilor
# asigurarea c" instala!ia sau sistemul este modificat corespunz"tor dac" apar orice
schimb"ri semnificative de utilizare sau configurare a cl"dirii; !inerea unui registru
de eviden!" a interven!iilor la sistem #i nregistrarea tuturor evenimentelor care
afecteaz" sau au ca surs" instala!ia sau sistemul;
# asigurarea c" instala!ia sau sistemul este ntre!inut la intervale corespunz"toare
dup" apari!ia unui defect, incendiu sau alt eveniment care poate afecta sistemul;
# numirea uneia sau mai multor persoane pentru ndeplinirea acestor func!ii;
numele lor trebuie scrise n registul de eviden!" a interven!iilor la sistem;
# schimbarea periodic" a codurilor de acces ale utilizatorilor #i personalizarea
acestora.
10.2. Proprietarul poate delega aceste func!ii prin contract unei organiza!ii
(organiza!ia care a instalat sistemul sau care asigur# service).
Jurnalul (registrul) instala!iei sau sistemului trebuie !inut ntr-un loc accesibil
persoanelor autorizate, de regul", lng" central" #i trebuie efectuate nregistr"ri
privind toate evenimentele sistemului.
XIII. PREZENTARE NP 08605
ORDIN
Pentru aprobarea Reglmentarii tehnice
Normativ pentru proiectarea, executarea si
exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor,
indicativ NP 086-5
Ordin emis de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului
Ordinul nr. 217/2005 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 479 din 7 iunie 2005
XIV. STANDARDE EUROPENE
# Standardele romne care transpun
standarde europene armonizate si a
specificatiilor tehnice recunoscute n
domeniul sistemelor de alarma si al
produselor pentru constructii.
ASRO
Asociatia de Standardizare din Romania
# Odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, ca stat
membru, Romania a devenit si membru cu drepturi depline al CEN
(Comitetul European de Standardizare) si al CENELEC (Comitetul
European de Standardizare pentru Electronica).
# Romania, ca stat membru al UE, are obligatia de a adopta toate
standardele europene. Standardele europene sunt publicate numai
ca standarde nationale identice cu standardele europene (continut
tehnic si prezentare).
# Standardele europene sunt puse in aplicare numai prin adoptarea
lor ca standarde romane.
RESITA
466
Standarde
ORDIN nr. 729 din 5 mai 2006
pentru aprobarea Listei standardelor romane care transpun standarde
europene armonizate si a specificatiilor tehnice recunoscute in domeniul
produselor pentru constructii
In temeiul art. 13 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea conditiilor de
introducere pe piata a produselor pentru constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, al art. 2
pct. 45 si al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea
Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificarile si completarile ulterioare,
ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmatorul ordin:
Art. 1
# Se aproba Lista standardelor romane care transpun standarde europene armonizate si a
specificatiilor tehnice recunoscute in domeniul produselor pentru constructii, prevazuta in anexa care
face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2 - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 3
# La data publicarii prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului
nr. 968/2005 pentru aprobarea Listei standardelor romane care transpun standarde europene
armonizate si a specificatiilor tehnice recunoscute in domeniul produselor pentru constructii, publicat
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 560 din 30 iunie 2005, se abroga.
RESITA
467
Standarde
# SR EN 54-3:2002 ver.eng. - Sisteme de detectare #i de alam" la incendiu.
Partea 3: Dispozitive de alarmare la incendiu. Sonerii
Standardul trateaza ncercarile soneriilor din componenta sistemelor de
detectie si alarmare n caz de incendiu.
# R EN 54-3:2002/A1:2003 ver.eng. - Sisteme de detectare #i de alarm" la
incendiu. Partea 3: Dispozitive sonore de alarm" la incendiu. Sonerii
Amendamentul aduce unele modificari la standardul european en 54-3:2001.
# SR EN 54-3:2002/A1:2003 - Sisteme de detectare #i de alarm" la
incendiu. Partea 3: Dispozitive sonore de alarm" la incendiu. Sonerii
Amendamentul aduce unele modificari la standardul european en 54-3:2001.
# SR EN 54-3:2002/A2:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare #i alarmare la
incendiu. Partea 3: Dispozitive sonore de alarmare la incendiu. Sonerii
Acest standard se refer" la soneriile vocale prin aplicarea cerin!elor
suplimentare, metodelor de ncercare #i criteriului de performan!" detaliat
n anexa C.
RESITA
468
Standarde
# SR EN 54-3:2002 - Sisteme de detectare #i de alam" la incendiu. Partea 3: Dispozitive de
alarmare la incendiu. Sonerii
Standardul trateaza ncercarile soneriilor din componenta sistemelor de detectie si alarmare n caz
de incendiu.
# SR EN 54-3:2002/A2:2006 - Sisteme de detectare #i alarmare la incendiu. Partea 3: Dispozitive
sonore de alarmare la incendiu. Sonerii
Acest standard se refer" la soneriile vocale prin aplicarea cerin!elor suplimentare, metodelor de
ncercare #i criteriului de performan!" detaliat n anexa C.
# SR EN 54-12:2003 - Sisteme de detectare #i de alarm" la incendiu. Partea 12: Detectoare de
fum. Detectoare liniare care utilizeaz" principiul transmisiei unui fascicul de unde optice.
Acest standard cuprinde sapte anexe (normative): A, B, C, D, E, F, G si una informativa ZA care
contin explicatii privind: standul pentru masurari valoare prag de raspuns, camera de ncercari
incendiu, focarul mocnit de lemn (piroliza) (TF2), focarul mocnit luminos de bumbac (TF3),
focarul de materiale plastice arznd (poliuretan) (TF4), focarul de lichide (n-heptan) (TF5),
aparatul pentru ncercarea influenta lumina ambianta si legatura cu directivele europene.
# SR EN 54-4+AC:2000/A1:2003 - Sisteme de detectare #i de alarm" la incendiu. Partea 4:
Echipament de alimentare electric". Acest amendament reprezinta versiunea romna a textului
n limba engleza a amendamentului la standardul european EN 54-4:1997/A1:2002.
RESITA
469
Standarde
# SR EN 54-10:2002 - Sisteme de detectare #i de alarm" la incendiu. Partea 10: Detectoare de
flacar". Detectoare punctuale. Acest standard face parte din seria de standarde EN 54 si
stabileste cerintele, metodele de ncercare si criteriile de performanta pentru detectoarele de
flacara destinate utilizarii n sistemele de detectare si de alarmare incendiu din cladiri.
# SR EN 54-11:2002 - Sisteme de detectare #i de alarm" la incendiu. Partea 11: Butoane de
semnalizare manual". Acest standard face parte din seria de standarde EN 54 si stabileste
cerintele, metodele de ncercare si criteriile de performanta pentru detectoarele de flacara
destinate utilizarii n sistemele de detectare si de alarmare incendiu din cladiri.
# SR EN 54-7:2002 - Sisteme de detectare #i de alarm" la incendiu. Partea 7: Detectoare de fum.
Detectoare punctuale care utilizeaz" dispersia luminii, transmisia luminii sau ionizarea.
Standardul specifica conditiile, metodele de ncercare si criteriile de performanta pentru
detectoare punctuale de fum care functioneaza utiliznd difuzia luminii, transmisia luminii sau
ionizarea, destinate utilizarii n sistemele de detectare si de alarma la incendiu ale cladirilor.
# SR EN 54-2+AC:2000 - Sisteme de detectare #i de alarm" la incendiu. Partea 2: Echipament de
control #i semnalizare. Standardul specifica conditiile, metodele de ncercare si criteriile de
performanta pentru echipamentele de control si semnalizare, destinate a fi utilizate n sistemele
de detectare si de alarma la incendiu instalate n cladiri.
RESITA
470
Standarde
# SR EN 54-5:2002/A1:2003 - Sisteme de detectare #i de alarm" la
incendiu. Partea 5: Detectori de c"ldur". Detectori punctuali.
Amendamentul modifica: La sfrsitul cuprinsului se insereaza Anexa YA
(informativa); Dupa anexa D se introduce anexa YA cu urmatorul titlu:
Capitole ale acestui standard european care se refera la cerintele esentiale
sau alte dispozitii ale Directivelor UE.
# SR EN 54-1:1998 - Sisteme de detectare "i de alarm# la incendiu.
Partea 1: Introducere. Standardul prezint" sistemele de detectare #i de
alarm" la incendiu pentru cl"diri. Aceste standarde, dac" acest lucru este
convenit, ar putea s" fie aplicat la partea de detectare a sistemelor de
stingere (cu axcep!ia capetelor sprinkler), cu toate c" condi!iile de
sensibilitate pot s" nu fie aplicabile n toate cazurile.
# SR EN 54-17:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare #i de alarmare la
incendiu. Partea 17: Izolatori de scurtcircuit. Standardul stabile#te
condi!iile, metodele de ncercare #i criteriile de performan!" referitoare la
izolatoarele de scurtcircuit utilizate n sistemele de detec!ie #i de alarmare
la incendiu n cl"diri.
RESITA
471
Standarde
# SR EN 54-13:2005 - Sisteme de detectare #i de alarm" la incendiu. Partea
13: Evaluarea compatibilit"!ii componentelor sistemului. Acest standard
stabileste cerintele pentru evaluarea compatibilitatii si conectabilitatii
componentelor sistemului care fie sunt conforme cu cerintele din EN 54 fie
cu o specificatie a producatorului unde nu exista standard EN 54. Acest
standard include numai cerintele de sistem cnd acestea sunt suficiente
pentru evaluarea compatibilitatii.
# SR EN 54-18:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare #i de alarmare la
incendiu. Partea 18: Dispozitive de intrare/ie#ire. Acest standard stabile#te
cerin!ele, metodele de ncercare #i criteriile de performan!" pentru
dispozitivele de intrare/ie#ire conectate la o cale de transmisie a sistemelor
de detectare #i de alarmare la incendiu, utilizate pentru recep!ia #i/sau
transmiterea semnalelor electrice la #i de la calea de transmisie, necesare
pentru func!ionarea sistemelor de detectare #i de alarmare la incendiu #i/
sau sistemelor de protec!ie la incendiu.
RESITA
472
Standarde
# SR EN 54-21:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare #i alarmare la incendiu. Partea
21: Echipament de transmitere a alarmei #i a semnalului de defect. Acest standard
stabile#te cerin!ele, metodele de ncercare #i criteriile de performan!" prin care poate
fi evaluat" eficacitatea #i fiabilitatea echipamentelor de transmitere capabile de
transmiterea alarmei de incendiu #i/sau semnalelor de defect pentru utilizare cu
sisteme de detectare #i alarmare la incendiu instalate n cl"diri. Echipamentul de
transmitere este proiectat s"-i permit" sistemului s" func!ioneze n concordan!" cu
cerin!ele acestui standard european. De asemenea el prevede evaluarea
conformit"!ii echipamentului cu cerin!ele acestui standard.
# SR EN 54-4+AC:2000/A2:2007 ver.eng. - Sisteme de detectare #i de alarmare la
incendiu. Partea 4: Echipament de alimentare electric". Acest standard stabile#te
cerin!ele, metodele de ncercare #i criteriile de performan!" pentru echipamentele de
alimentare electric" ale sistemelor de detectare #i de alarmare la incendiu instalate
n cl"diri. Acesta include componenta L din figura 1 din standardul EN 54-1:1996 #i
echipamentul de alimentare electric" care alimenteaz" direct celelalte componente,
altele dect echipamentul de control #i semnalizare, dac" nu se specific" altfel n
alte p"r!i ale EN 54.
RESITA
473
Standarde
# SR EN 54-2+AC:2000/A1:2007 ver.eng. - Sisteme de detectare #i de alarmare la
incendiu. Partea 2: Echipament de control #i semnalizare. Amendamentul cuprinde
modific"ri la standardul european EN 54-2:1997.
# SR EN 54-7:2002/A2:2007 ver.eng. - Sisteme de detectare #i de alarm" la incendiu.
Partea 7: Detectoare de fum. Detectoare punctuale care utilizeaz" dispersia luminii,
transmisia luminii sau ionizarea. Acest amendament introduce cerinte suplimentare
pentru detectoarele de fum echipate cu mai multi senzori de fum.
# SR EN 54-20:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare #i de alarmare la incendiu.
Partea 20: Detectoare de fum prin aspira!ie. Acest standard stabile#te cerin!ele,
procedurile de ncercare #i criteriile de performan!" pentru detectoarele de fum prin
aspira!ie pentru utilizare n sistemele de detectare #i alarmare la incendiu instalate n
cl"diri. Detectoarele de fum prin aspira!ie proiectate pentru protec!ie mpotriva
riscurilor specifice incluznd caracteristici particulare (inclusiv propriet"!i
suplimentare sau o func!ionalitate ameliorat" pentru care acest standard nu
define#te o ncercare sau o metod" de evaluare) nu sunt acoperite de acest
standard. Cerin!ele de performan!" pentru orice caracteristici specifice nu intr" n
domeniul de aplicare al acestui standard.
RESITA
474
Standarde
ASOCIA%IA DE STANDARDIZARE DIN ROMNIA
www.asro.ro
RESITA
475
Bibliografie
RESITA
476
# Thomas Norman, Integrated Security Systems Design.
# Andere de Peretti, Tehnici de comunicare.
# Conf. univ. dr. ing. Vladimir Melnic, Sisteme electronice de supraveghere si control.
# Conf. univ. dr. ing. Vladimir Melnic, Sisteme electronice de supraveghere.
# Col.ing. S.Calota s.a., Protectia mpotriva incendiului.
# CCTV Surveillance - Analog and Digital Video Practices and Technology - Second Edition by
Herman Kruegle,
# Intrusion Detection and Prevention Systems by Alberto Grand.
# The Complete Book of Electronic Security by Bill Phillips.
# Digital CCTV: A Security Professional's Guide by Emily M. Harwood.
# Vulnerability Assessment of Physical Protection Systems (Paperback) by Mary Lynn Garcia.
# Security Consulting, Third Edition by Charles A. Sennewald.
# Techniques of Burglar Alarm Bypassing by Wayne B. Yager.
# Security/Fire Alarm Systems: Design, Installation, and Maintenance by John E. Traister.

Suport de Curs Proiectant Sisteme de Securitate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs Proiectant Sisteme de Securitate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Traineri: Ion IORDACHE CAR

S-ar putea să vă placă și