Sunteți pe pagina 1din 3

SUBCARPATII GETICI La sud de pavaza Carpatilor Meridionali, geometria ormelor de relie se tradu!

e, in linii mari, printr"o lasare treptata !atre Podisul Geti!# $imi! nu"ti spune pe teren !a tre!i dintr" o regiune in alta, din Su%!arpati in podis, iind intim legate intre ele# &a!a mergi insa de la est la vest prin Su%!arpati !onstati modi i!ari esentiale mai ales in Su%!arpatii 'lteniei# In mus!ele, pornind de la Cimpulung la Rimni!u (il!ea prin &omnesti"Curtea de Arges" Mil!oiu, ori pe su% poala muntelui, poti vedea, dupa sim%olurile valori!e altitudinale, o s!)itare si orientare a !ulmilor * o!upate indeose%i !u pasuni si inete * de la nord la sud, intr"o su!!esiune mult asemanatoare# Ai!i, variatia inaltimilor si mi!ro!limatul au a!ut si o triere a aso!iatiilor %iologi!e, le"au eta+at, le"au impus o anumita repartitie# &eose%it interes prezinta in mus!ele ormele depresionare, distingindu"se unele de altele, prin pozit ,,, -.! ia si gruparea elementelor !are le genereaza spe!i i!ul# Asa este &epresiunea Cimpulung, stra%atuta de Riul Tirgului si a luentii lui, in!adrata intre Muntii Iezer si Leaota la nord si dealurile Cio!anu /00- m1 si Mioarele /l 230 m1 la sud# &e pe a!esta din urma /numit alta data si Matau1 ai !ea mai larga priveliste spre valea &im%ovitei# In !entrul &epresiunii Cimpulung se a la orasul !u a!elasi nume, un oras al 4linistii patriar)ale5, inainte de aparitia marilor intreprinderi industriale si punerea in valoare a za!amintelor de lignit din zona periur%ana# 'rasul Cimpulung este o pitoreas!a si ve!)e asezare ur%ana, osta resedinta domneas!a, astazi !unos!ut peste )otare pentru produ!tia de autoturisme de teren /AR'1# In apropierea orasului, in !omuna (alea mare" Pravat s"a !onstruit un Com%inat modern de lianti si az%o!iment# &in oras si de pe inaltimile din impre+urimi ai o vedere !lara spre Muntii Iezer# &intre o%ie!tivele turisti!e se remar!a indeose%i ansam%lul ar)ite!toni! Baratia, /%iseri!a manastirii $egru (oda /se!olul al 6I("lea1 valoros monument istori! /!u mormintul lui $i!olae Ale7andru Basara%1 si Muzeul orasenes! !u mai multe se!tii, Muzeul etnogra i!# In apropiere de oras, in satul $amaesti, se a la !asa memoriala# G# Topir!eanu# Comuna Al%estii de Mun!el se remar!a prin rezervatia geologi!a a !al!arului de Al%esti# Resedinta a!estei !omune, Bug)ea de Sus este o statiune %alneo!limateri!a de interes lo!al, !u ape sul uroase si sarate# Pe valea (ilsanului, a luent al Argesului, se a la statiunea %alneo!limateri!a Bradetu, importanta si din pun!t de vedere istori!, avind o !titorie a lui Mir!ea !el Batrin, din se!olul al 6I("lea# 'rasul Curtea de Arges, asezat intr"o pozitie naturala in!intatoare si la o raspintie de drumuri /&#$# 8C, &#$# 89C1, este una din ve!)ile !apitale ale Tarii Romanesti# Astazi este un important !entru industrial# &atorita monumentelor sale de ar)ite!tura si pi!tura este mult vizitat# Ai!i se pot vedea ruinele !urtii domnesti /se!olul al 6I("lea1, Biseri!a domneas!a, !el mai ve!)i monument istori! din tara, !onservat in intregime in orma lui originala, Manastirea Curtea de Arges /se!olul al 6(I"lea, restaurata in se!olul al 6I6" lea1, !apodopera a ar)ite!turii romanesti, :intina mesterului Manole et!# Curtea de Arges este in a!elasi timp o importanta statiune !limateri!a# ;ona su%!arpati!a dintre valea 'ltului si valea Motrului /Su%!arpatii 'lteniei1 are !ea mai mare intindere in dreptul orasului Tirgu <iu, marginita spre Podisul Geti! de dealurile Car%unestUor /=8, m1, Bran /999 m1 si Bu+ores!u /=3. m1# Clima este in general %linda, regiunea iind adapostita de muntii din partea nordi!a, apt !are e7pli!a e7istenta !astanilor !u ru!te !omesti%ile de la Tismana# (arietatea deose%ita a mediului natural si dezvoltarea e!onomi!a tot mai puterni!a din ultimii ani avorizata si de %ogatele

za!aminte de lignit, petrol si sare, la !are se mai adauga si apele minerale, au !ontri%uit !a a!easta regiune sa devina tot mai prospera# S"au dezvoltat numeroase statiuni de !ura si odi)na in %azinul su%!arpati! al 'ltului, unele de insemnatate internationala# Ast el sint statiunile %alneo!limateri!e Calimanesti si Ca!iulata, Baile 'lanesti, Baile Govora, '!nele Mari si '!nita# (aloroase monumente de ar)ite!tura medievala sint manastirile> Govora /se!olul al 6I("lea1 ?orezu /?urezi1, minunata !titorie a lui Constantin Brin!oveanu /se!olul al 6(II"lea1 si altele# 'rasul Rimni!u (il!ea a devenit in anii !onstru!tiei so!ialiste un important !entru industrial /Centrala industriala de produse anorgani!e, intreprinderea pentru utila+ !)imi! si or+a, intreprinderea miniera, Com%inatul pentru prelu!rarea lemnului, intreprinderea de piele si in!altaminte 4(il!eana5 et!#1 ne demonstreaza dezvoltarea pe !are o !unoaste orasul in zilele noastre# &e asemenea, orasul !on!entreaza multe trasee rutiere /&#$# .=, &#$# .=A, &#$# .8, &#$# 81, iind !unos!ut si prin turismul de tranzit# In a!est oras se pot vizita monumente de ar)ite!tura si pi!tura din se!olele tre!ute# M+uzeul +udetean de istorie, etnogra ie si arta, Muzeul memorial Anton Pan, &ealul Capela, Monumentul eroilor et!# Intre valea 'ltului si Gilort, depresiunile sint mi!i# Mai importanta este &epresiunea ?orezu, !are adaposteste orasul !u a!elasi nume * ?orezu, !unos!ut !a statiune !limateri!a, dar si prin produsele de arta populara, in primul rind !ele din !erami!a# La vest de riul Gilort se gases! depresiuni mai largi, !ea mai intinsa iind &epresiunea Tirgu <iu * Cimpu Mare# In a!easta depresiune se a la !entrul industrial muni!ipiul Tirgu <iu situat la o mare in!ru!isare de drumuri /&#$# .8, &#$# .., &#$# .8&1# Este un !entru ur%an !u importante unitati industriale> intreprinderea de masini"unelte pentru presare" or+are, intreprinderea de arti!ole ten"ri!e din !au!iu! si !au!iu! regenerat, :a%ri!a de produse re ra!tare, :a%ri!a de sti!larie mena+, Com%inatul de prelu!rare a lemnului, Com%inatul pentru lianti si az%o!iment, :a%ri!a de !on e!tii si alte intreprinderi, dar !unos!ut si prin opere de arta monumentala, muzee, !ase memoriale# S!ulptorul Constantin Brin!usi, nas!ut in satul ?o%ita, a !reat opere a !aror aima a tre!ut demult )otarele tarii> 4Masa ta!erii5, 4Poarta sarutului5 si 4Coloana in initului5, sint dintre !ele mai !unos!ute, !are impodo%es! par!urile orasului# Casa memoriala si Mauzoleul E!aterina Teodoroiu amintes! de a!tele de eroism ale uneia dintre ii!ele Gor+ului din timpul primului raz%oi mondial# Baile Sa!elu, de pe valea Slatinitei, dezvoltate mult in ultimii ani, sint !autate pentru !alitatile terapeuti!e# In multe lo!alitati se a la monumente istori!e, elemente de interes etnogra i! si ol!lori!, monumente de ar)ite!tura populara, !a la Tismana, Run!u, Stanesti, Cartisoara et!# In a!easta din urma lo!alitate s"a organizat un muzeu etnogra i! in aer li%er, reprezentind modul de viata materiala si spirituala al lo!uitorilor# Muzeele, !um sint !ele din Lelesti, Ar!ani, &o%rita /!omuna Run!u1, Glogova !uprind valoroase !ole!tii de !ostume, tesaturi, !erami!a, lemn si o%ie!te de gospodarie# Lo!uintele de lemn, portile si pridvoarele !u ornamentatii traditionale din multe lo!alitati de su% munte e7prima spe!i i!ul gor+an, al !reativitatii populare# S!oartele si maro!)inaria lu!rate la Tismana, tesaturile de la Ar!ani si din alte parti sint !unos!ute nu numai in tara noastra dar si peste )otare# Elementele de!orative ale portului popular atesta talent si gust pentru rumos# In ansam%lul vietii spirituale se remar!a !inte!ele si o%i!eiurile !are atrag multi vizitatori# $edeile sint ve!)i pe a!este meleaguri, prile+ de adunare nu numai pentru

s!)im% de produse, dar si !a mani estari !u !ara!ter artisti! !um este nedeia de la Tismana /anuala, 3- august1# Un o%i!ei ve!)i, rumoasa mani estare ol!lori!a, este !el de la $ova!i * 4Ur!atul oilor la munte5 * unde se valori i!a spe!i i!ul !reatiei lo!ale# Marea termo!entrala de la Rogo+elu, utilizeaza !ar%unele !are se e7ploateaza la zi, la Rovinari si in alte !entre, unde s"au des!)is !ariere mari# Car%unele /lignitul1 se s!oate !u !ele mai modernei utila+e#

S-ar putea să vă placă și