VALORI SI PRINCIPII CONSTITUTIONALE

Definim Constitutia ca acea lege fundamentala a statului, constituita dintr-un ansamblu sistematizat de norme juridice cu forta de reglementare suprema . Constitutia deriva de la latinescul constitution care inseamna asezare cu temei. Constituia adoptat n !! "i modificat n #$$% s-a inspirat dup legea fundamental a &om'niei interbelice (Constituia din !#%) "i dup Constituia celei de-a *-a &epublici +ranceze. ,a contine valori si principii constitutionale. -rimul articol din Constituie spune ca &omania este un stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil . .uveranitatea nationala apartine poporului roman, care o e/ercita prin organele sale representative, constituite prin alegeri libere, periodice, si corecte, precum si prin referendum. 0ici un grup si nici o persoana nu pot e/ercita suveranitatea in nume propriu. -rin urmare suveranitatea reprezinta independenta unui stat fata de alte state, suprematie a puterii de stat in interiorul tarii si independenta fata de puterea altor state. +orma de guvernamant este un concept din stiintele politice care se refer la modul n care este organizat puterea e/ecutiva a puterii de stat. +orma de guvernamant a &omaniei este republica semiprezidentiala, unde prim-ministrul este suful 1uvernului, dar nu si al statului, functia aceasta fiind preluata de presedintele statului. 2cesta din urm ndepline"te funcii importante mai ales n domeniul politicii e/terne "i celei de aprare "i de securitate. Cuv'ntul republic deriv din temenul latin res publica, nsemn'nd lucru public. &epublica este o form de organizare statal (sau form de stat) n care suveranitatea aparine poporului iar puterea e/ecutiv este e/ercitat de ceteni ale"i, pentru o perioad determinat de timp. 2cest termen, la fel ca "i termenul ec3ivalent politeia, din limba greac, se refer substanial la organizare politic a societii n sens larg. 4odul n care autorii clasici l-au folosit (spe e/emplu n &epublica lui -laton) nu trebuie s fie considerat o referin la un tip anume de instituie politic. &epublica n 2ntic3itate, nu reprezenta altceva dec't interesul pentru comunitate, pentru polis, pentru ora". De-a lungul secolelor, republica s-a delineat din ce n ce mai mult ca 5guvern al poporului5, ca sistem instituional n care "efii de stat nu mai sunt ale"i pe cale ereditar. 4onar3ia a devenit practic un antonim pentru republic.

&egimul politic al tarii noastre este democratia indirecta cu vot proportional. Democraia (n traducere literal 5conducere de ctre popor5, din grecescul demo6ratia demos, 5popor,5 "i 6ratos, 5conducere5) este un regim politic prin voina poporului. ,ste un regim in care sunt respectate drepturile cetatenesti, de asemenea e/istenta pluripartidismului, a constitutiei si dreptul la vot. 2stzi, termenul este de cele mai multe ori folosit cu sensul de democraie liberal, dar e/ist multe alte varieti iar metodele de a guverna pot diferi. 7n element important al democraiei este Constituia. 2cest document, votat de ctre popor prin referendum organizat n mod liber, reglementeaz drepturile "i libertile individului ntr-un stat "i define"te limitele puterii a conductorilor aflai n diferite funcii din stat "i din guvern, define"te politicile fundamentale "i stabile"te structura, datoria "i puterea guvernului. -otrivit art. din 8egea +undamentala, &omania este 9stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil. .ub aspectul analizei noastre, ne intereseaza cu precadere caracterul unitar si indivizibil. Caracterul unitar se refera la unul dintre elementele constitutive ale statului roman, si anume teritoriul. 2cest caracter poate fi definit ca fiind acea trasatura a statului roman ce determina e/istenta pe teritoriul statului roman a unui singur rand de autoritati publice centrale si a unei singure cetatenii, cea romana. -e de alta parte, caracterul indivizibil se refera la imposibilitatea de trecere sub stapanire straina a unuia dintre cele trei elemente constitutive ale statului : teritoriu, populatie si suveranitate. -otrivit art. ; din Constitutie 9.tatul se organizeaz potrivit principiului separaiei "i ec3ilibrului puterilor - legislativ, e/ecutiv "i judectoreasc - n cadrul democraiei constituionale. <eoria separatiei puterilor este o teorie celebra, de larga audienta si frecvent invocata. Cunoasterea acestei teorii inlesneste e/plicarea sistemelor constitutionale contemporane. 2paruta in secolul 8uminilor, alaturi de alte teorii la fel de tulburatoare si de penetrante, ea a fost indreptata impotriva obscurantismului feudal si a inc3istarii medievale, impotriva abuzurilor de putere. <eoria separatiei puterilor a fost o reactie impotriva monar3iei absolute de drept divin, forma de guvernamant in care regele concentra in mainile sale putere suprema, considerandu-se ca o personificare a statului de unde si celebra formula a regelui 8udovic al =>*-lea statul sunt eu . -rin urmare puterea judecatoreasca a &omaniei este -arlamentul. -arlamentul &om'niei este bicameral, fiind alctuit din .enat, cu %? de membri, "i Camera Deputailor, cu %%# de membri. Diferena numrului de

membri se datoreaz normei de reprezentare diferite de la o Camer la alta. 2stfel, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputailor este de un deputat la ?$.$$$ locuitori, iar pentru alegerea .enatului este de un senator la @$.$$$ locuitori. 2re rol legislativ, discut'nd si vot'nd legile organice, at't in comisiile de specialitate c't "i n plen. 4embrii parlamentului sunt ale"i prin vot pe list, universal, direct "i secret. .istemul electoral este unul proporional (membrii se aleg din toate partidele care au dep"it pragul electoral de AB din totalul sufragiilor e/primate n baza unui algoritm). 2legerile se in o dat la patru ani, "i sunt fcute printr-un sistem de reprezentare proporional cu vot pe list. 7ltimele alegeri au avut loc n #C noiembrie #$$;. Dn Camera Deputailor mai sunt primii "i c'te un reprezentant al fiecrei minoriti naionale. -uterea e/ecutiva este reprezentata de presedinte si prim-ministru. -re"edintele &om'niei este ales prin vot direct o dat la cinci ani, printr-un sistem majoritarian, n care c'"tigtor este declarat cel care acumuleaz A$BE din voturile corect e/primate. Dac acest procent nu se atinge, se realizeaz un balotaj ntre primii doi candidai, n funcie de rezultatele obinute. -'n la revizuirea Constituiei n #$$%, mandatul prezidenial era de ; ani. -re"edintele nume"te un -rim-ministru prin consultari cu parlamentul. -rimul ministru "i alege membrii guvernului, guvernul fiind apoi supus aprobrii parlamentului. 1uvernul mpreun cu pre"edintele reprezint puterea e/ecutiv n stat. 7ltimele alegeri au avut loc n #C noiembrie #$$; iar balotajul n # decembrie #$$;. -uterea judecatoreasca se realizeaza prin Dnalta Curte de Casaie "i Fustiie "i prin celelalte instane judectore"ti stabilite de lege (Curi de 2pel, tribunale "i judectorii). 2rt.C. din Constitutie face referire la pluralism si partidele politice. 9-luralismul n societatea rom'neasc este o condiie "i o garanie a democraiei constituionale iar 9-artidele politice se constituie "i "i desf"oar activitatea n condiiile legii. ,le contribuie la definirea "i la e/primarea voinei politice a cetenilor, respect'nd suveranitatea naional, integritatea teritorial, ordinea de drept "i principiile democraiei. Conceptul de democratie este indisolubil legat de notiunea de pluralism. ,a isi gaseste concretizarea in multitudinea de partide si organizatii politice, sindicale, religioase etc, e/primand diversitatea conceptiilor si organizatiilor care se interpun intre individ si stat. -luralismul politic este un principiu dupa care functionarea democratica a societatii, garantarea drepturilor si libertatilor cetatenesti sunt conditionate de e/istenta si actiunea mai multor

forte politice si sociale aflate in competitie. -rin instituirea pluralismului politic drept camp de manifestare a democratiei, puterea politica nu mai troneaza deasupra societatii, ci se intersecteaza cu toate segmentele structurii sociale intr-un mecanism c3emat sa functioneze pe baza legitimitatii, a libertatii. 2ristotel spunea ca libertatea este 5principiul fundamental al guvernamantului democratic.5 -roblema drepturilor cetatenesti, a proclamarii si inscrierii lor in declaratiile oficiale, in legi, in constiturii, precum si garantarea lor, constituie elemente ale unei vieti democratice a popoarelor. >nca din antic3itate aufost preocupari in acest sens, dar formularea siproclamarea drepturilor omului si cetateanului in documente de importanta istorica apar abia in epoca moderna. 2sa de e/emplu in documente cum ar fiG 4agna C3arca 8ibertatum din anul # A, -etitia Dreptului din anul @#C, Habeas Corpus 2ct din @?!I 8egea drepturilor din @C! erau prevazute si garantate anumite drepturi cetatenesti in 2nglia. >nstitutia drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale fiintei umane preocupa intreaga omenire si in ultimele cinci decenii de la crearea Jrganizatiei 0atiunilor 7nite a cunoscut o dinamica deosebita. 2ceasta institutie si-a gasit reglementarea in marile documente internationale cum ar fiG Declaratia 7niversala a Drepturilor Jmului adoptata de 2dunarea 1enerala a Jrganizatiei 0atiunilor 7nite de la $ decembrie !;C, al carei preambul contine un cuprinzator apel la moralitatea politica adresat intregii umanitati -actul international cu privire la drepturile civile si politice ( !@@). >n stiinta juridica, prin notiunea de drepturi fundamentale cetatenesti se desemneaza acele drepturi ale cetatenilor care sunt garantate de insasi Constitutia tarii, atat prin masuri de ordin juridic, cat si prin stabilirea conditiilor necesare pentru e/ercitarea lor. Drepturile fundamentale cetatenesti nu au nimic comun cu ideea sustinuta de scoala dreptului natural, potrivit careia aceasta categorie juridica ar cuprinde un numar de drepturi innascute, de o natura speciala pe care cetateanul le dobandeste in afara de orice reglementare legala. Drepturile fundamentale prezinta o mare importanta atat pentru cetateni cat si pentru stat, ele reprezinta baza pentru celelalte drepturi, sunt consacrate de Constitutie si sunt determinante pentru statutul juridic al cetateanului.>n concluzie, putem spune ca drepturile fundamentale sunt acele drepturi subiective apartinand cetatenilor, esentiale pentru viata, libertatea si demnitatea acestora, indispensabile pentru libera dezvoltare a personalitatii umane, drepturi stabilite si garantate prin Constitutie si legi.

-revederile constitutionale cuprinse in <itlul >> trebuie insa corelate cu cele din art. alin. % al Constitutiei in care se precizeaza ca &omania este un stat de drept, democratic si social, si, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantate. -revederile art. alin. % al Constitutiei constituie drept cadru si instrumente ale realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor. Din aceste prevederi, ce dau e/presie unei incontestabile realitati, pot fi desprinse cateva principii, trasaturi definitorii ale reglementarii drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor. Ceea ce caracterizeaza in mod deosebit aceasta institutie este principiul universalitatii drepturilor si libertatilor, principiu ce rezulta din prevederile art. A al Constitutiei care proclama ca ,,Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea5. 1arantarea politico-juridica si sociala a drepturilor si libertatilor fundamentale isi gaseste e/presia in faptul ca ,,&omania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de se/, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala. >n art. @ alin. % al Constitutiei se arata ca +unctiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara. ,/ercitarea altor drepturi si libertati prevazute de Constitutie nu este conditionata de calitatea de cetatean. 2stfel. in art. C al Constitutiei se prevede ca ,,Cetatenii straini si apatrizii care traiesc in &omania se bucura de protectia generala a persoanelor si a averilor, garantata de Constitutie si de alte legi. .trainii si apatrizii au si drepturile civile ale cetatenilor romani, ca si orice alte drepturi recunoscute de legile, tratatele, conventiile intemationale sau acordurile inc3eiate de &omania. J prevedere deosebit de importanta este cea din art. #$, potrivit careia ,,Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia 7niversala a Drepturilor Jmului, cu pactele si cu celelalte tratate la care &omania este parte. 2sa cum e/ista drepturi si libertati pe care Constitutia le garanteaza, e/ista si indatoriri pe care cetateanul este obligat sa le respecte. KKJrice

persoana isi e/ercita drepturile si libertatile constitutionale cu buna credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile altora.KK ,/ista indatoriri privitoare la devotamentul de tara, apararea patriei, contributii financiare, protectia mediului inconjurator si ocrotirea monumentelor. 8egalitatea si constitutionalitatea legilor sunt atribuii ncredinate Curii Constituionale. >n cadrul activitii sale jurisdicionale asigur controlul constituionalitii legilor, a ordonanelor 1uvernului, a tratatelor sau altor acorduri internaionale, precum "i a regulamentelor -arlamentului. Dn e/ercitarea controlului, Curtea se pronun e/clusiv cu privire la constituionalitatea actelor sau dispoziiilor n legtur cu care a fost sesizat, fr a putea modifica sau completa prevederile legale e/aminate. Controlul constituionalitii legilor nainte de promulgare (controlul abstract, anterior) se e/ercit numai la sesizarea subiecilor prevzui de art. ;@ lit.a) din Constituia republicat Lcorespunztor art. ;; lit.a) nainte de revizuireMG -re"edintele &om'niei, pre"edintele uneia dintre Camerele -arlamentului, 1uvernul, Dnalta Curte de Casaie "i Fustiie, 2vocatul -oporului, un numr de cel puin A$ de deputai sau de cel puin #A de senatori. -otrivit art. ;? alin.(#) din Constituia republicat, n cazul n care Curtea admite sesizarea de neconstituionalitate, legea se trimite -arlamentului, care este obligat s ree/amineze dispoziiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curii. Dn cei aproape # ani de e/isten a Curii, sesizrile de neconstituionalitate au fost admise n proporie de apro/imativ %$B. >n concluzie Constitutia este legea fundamentala a statului, in ea regasindu-re valori si principii constitutionale care garanteaza omului drepturi, libertati, dar si indatoriri pe care trebuie sa le respecte, in caz contrar fiind sanctionati pe cale statala sau prin constrangere.