Sunteți pe pagina 1din 34

ANTIGENELE SI ANTICORPII

Curs nr. 9

ANTIGENELE
DEFINITIE: Orice molecula, particula vie sau inerta, care patrunsa in organism este recunoscuta ca non self (nefiind a sa proprie) si fata de care se declanseaza un raspuns imun umoral (secretie de anticorpi) sau raspuns imun celular (activarea unor tipuri celulare) Antigen = antisomatogen genereaza anticorpi Astazi, antigen = structuri capabile sa reactioneze specific cu receptorii celulelor T (TCR) Receptorii celuleor B (BCR) Imunogen = substanta capabila sa declanseze raspuns imun Toti imunogenii = antigene, nu toate antigenele sunt imunogene

Clasificarea antigenelor
1. AUTOLOGE antigene proprii, dar care nu au venit in contact cu SI (sistemul imun) in cursul dezvoltarii embrionare ale acestuia si nu sunt recunoscute ca self, organismul nu manifesta toleranta fata de ele.

Exemple: proteinele din tiroida, cristalin,

gonade, creier (antigene sechestrate)

Clasificarea antigenelor
2. ALOANTIGENE Antigene care difera la indivizii aceleiasi specii de la un individ la altul si care explica respingerea grefelor

Exemple: antigenele de histocompatibilitate, antigenele de grup sanguin

Clasificarea antigenelor
3. XENOANTIGENELE Antigene de la alte specii Cu cat specia este mai indepartata, imunogenicitatea este mai mare

Exemple: bacteriile pentru om

Clasificarea antigenelor

ANTIGENE TIMO-DEPENDENTE

Marea majoritate a Ag non-self In general, de natura proteica (bacterii, virusuri,

paraziti, etc) Ele sunt initial prelucrate de unele celule denumite celule prezentatoare de antigen APC macrofagele in general, care transforma aceste antigene complexe in structuri polipeptidice, imunogene si apoi le prezinta lifocitelor T helper (ajutatoare), care la randul lor activeaza limfocitele B care se transforma in plasmocite producatoare de imunoglobuline cu rol de anticorpi. Induc sinteza de Ig (imunoglobuline cu rol de anticorpi) doar cu ajutorul limfocitelor T helper (Th), Pentru a se activa limfocitele B au nevoie de ajutorul Th

Clasificarea antigenelor

ANTIGENE TIMO INDEPENDENTE


De natura glucidica (PZ capsulare) sau

lipidica (LPZ bacterian) Induc sinteza de imunoglobuline fara interventia Th, activeaza direct LB, induc sinteza de IgM RI in anticorpi este mai slab

IMUNOGENICITATEA

1. 2.

Pentru ca un antigen sa fie un bun imunogen trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: Greutate moleculara > 10.000 dal Structura chimica

3.

Rigiditatea gelatina e un imunogen f slab, nefiind rigida (aminoacizii dau rigiditate)

Proteinele imunogeni buni Glucidele mai slabi Lipidele, acizii nucleici f. slabi

IMUNOGENICITATEA
4.

Epitopii (determinantii antigenici) sunt grupari chimice mici de pe molecula de antigen care pot induce sinteza de anticorpi si care pot reactiona cu anticorpii. Un antigen are unul sau mai multi epitopi Majoritatea antigenelor au multi determinanti (epitopi), de aceea ei sunt multivalenti. In general un epitop are aproximativ 5 aa sau zaharuri in structura

IMUNOGENICITATEA
5.
6.

Cantitatea de antigen (doza) coditioneaza intensitatea RI si tipul Calea de administrare (patrundere)


Orala proasta Ag degradat de sucurile gastrice Intraperitoneala Ag vine repede in contact cu celulele imune din ganglionii limfatici locoregionali foarte buna Intravenos, intradermic, subcutan, intramuscular cai bune

SPECIFICITATEA

Proprietatea antigenelor de a reactiona strict cu produsele rezultate in urma elicitarii (stimularii) RI (raspunsului imun)
Anticorpii Recetorii LB, LT, etc

Imunogenii sunt antigene complete au si specificitate si imunogenicitate Haptenele sunt antigene incomplete, au doar specificitate (se combina cu efectorii), dar nu au imunogenicitate, ele declanseaza RI doar combinate cu carrier-ul (proteina caraus)

Haptene si proteina caraus

CMH clasa I Alloantigene Sunt prezente pe toate celulele nucleate Determina self-ul Se mai numesc HLA (human leukocyte antigens) pt om, H2 la soarece Au structura glicoproteica, 2 lanturi: unul usor si unul greu, variabil Diferentele dintre diferitele persoane apar la nivelul regiunii hipervariabile a lantului greu si sunt raspunzatoare de rejectia grefei sunt codificate de genele HLA A,-B,-C situate pe cromozomul 6 Prezinta peptidele antigenice provenite din interior (endogene) celulelor CD8 (T citotoxice, T supresoare)

ANTIGNELE COMPLEXULUI MAJOR DE HISTOCOMPATIBILITATE

CMH clasa II Alloantigene Sunt prezente doar pe anumite celule, incluzand celulele prezentatoare de antigen (APC) = macrofage, monocite, celule dendridice, limfocite B, etc Interactioneaza cu limfocitele CD4 = limfocitele T helper Moleculele CMH II sunt codificate de locii D HLA D: DP, DQ, DR. Structura: glicoproteica, un dimer de subunitati alfa si beta Leaga antigene exogene ingerate si procesate de APC

ANTIGNELE COMPLEXULUI MAJOR DE HISTOCOMPATIBILITATE

SUPERANTIGENELE

Un grup de molecule care se caracterizeaza printr-un mod de legare neconventional de receptorii pentru antigen ai LT (TCR) Au capacitatea de activa aceste celule Sunt capabile sa declanseze RI disproportionate si necontrolabile care duc la alterarea apararii imune Nu se pot fixa decat pe celuleleT si doar in prezenta APC (CMH clasa II) Exemple:
enterotoxina stafilococica Toxina socului toxic stafilococic

IMUNOGLOBULINELE
Sunt glicoproteine globulare cu functie de anticorpi Sunt sintetizate de LB Sunt 5 clase de Ig:

SE IMPART IN SUBCLASE:
Ig A1 si Ig A2 Ig G1-IgG4

Ig A Ig D Ig E Ig G Ig M

STRUCTURA IMUNOGLOBULINELOR

Sunt alcatuite din


doua lanturi grele H (heavy)


Ig A - Ig D - Ig E - Ig G - Ig M -

Doua lanturi usoare L (light)


Lanturile sunt unite intre ele prin punti disulfidice

Kappa sau lambda Sau 2 kappa sau 2 lambda

STRUCTURA IMUNOGLOBULINELOR

STRUCTURA IMUNOGLOBULINELOR

Prin tratare cu papaina are loc o scindare a lanturilor la nivelul regiunii balama, obtinandu-se
doua fragmente Fab (antigen binding) un fragment Fc (fragmentul cristalizabil) care

se leaga de

La IgG si IgA Fc interactioneaza cu alte proteine pentru a strabate placenta si mucoasele

receptorii pt Fc (FcR ai macrofagelor) Complement

STRUCTURA IMUNOGLOBULINELOR

Fiecare lant greu si fiecare lant usor este format din : o regiune variabila V regiuni constante C Lantul usor O regiune variabila O regiune constanta Lantul greu O regiune variabila 3,4 regiuni constante Regiunile variabile prezinta la randul lor regiuni hipervariabile Regiunile variabile de pe lanturile usoare si grele formeaza impreuna situsul de legare al antigenelor = paratopul

Imunoglobulina G

Reprezinta clasa majora a Ig serice Aproximativ 80 % din Ig la adult In ser 8 10 mg/ml GM 154 kD 4 subclase clase de IgG (IgG1, IgG2, IgG3, IgG4) Sinteza IgG necesita Th Au cea mai lunga viata Traverseaza placenta Se sintetizeaza in cantitati crescute in RI II

Imunoglobulina G

Roluri
Fixeaza C Opsonizeaza fagocitoza

Liza antibacteriana
Neutralizeaza toxine si alti agenti

patogeni

Imunoglobulina M

Reprezinta 5-10% din Ig Aproximativ 4mg/ml ser GM = 900 kD Pentamer 5 subunitati legate prin lanturi J Sinteza sa nu necesita obligatoriu Th Nu traverseaza placenta fiind prea mare Nu iese din sangetesuturi Se sintetizeaza primul in RI I (primar)

Imunoglobulina M

Roluri:

Este cel mai bun fixator de C, un singur

pentamer poate activa C clasic Fagocitoza Promoveaza liza bacteriana prin activarea C Prezent sub forma de monomer pe suprafata LB alaturi de IgD = receptori pt Ag

Imunoglobulina A
5-15% din Ig GM = 160 kD 2 subclase Poate aparea sub forma de monomer sau dimer IgA este prezenta In ser (monomer) IgAs (secretorie), in secretii Saliva, secretii nazale, lacrimi, sudoare, La nivelul mucoaselor tract digestiv, respirator, urogenital cu functii in apararea locala fata de microorganismele patogene IgAs are o structura dimerica , cele doua subunitati se leaga prin lantul J, iar la trecerea prin celula epiteliala se adauga un polipeptid = componenta secretorie Necesita Th pentru a fi sintetizata

Imunoglobulina A

Roluri:
Nu fixeaza C Nu opsonizeaza

Nu strabate placenta
Liza bacteriana Persoanele cu deficit de IgA dezvolta

mai frecvent infectii respiratorii

Imunoglobulina D
<1% din Ig GM = 185 kD Prezenta in membrana In secretii LB tinere, alaturi de IgM monomer ROL

Receptor pentru Ag pentru a ajuta

initierea raspunsului in Ac prin activarea cresterii LB

Imunoglobulina E

<1% din Ig Mai poarta numele de reagina sau anticorp citotrop sau citolitic. Majoritatea IgE sunt fixate de receptorii pt Fc al IgE de pe mastocitele din tesuturi si bazofilele din sange = receptori pentru alergeni si paraziti Cand un nr suficient de Ag se leaga de Ac (IgE) are loc activarea acestor celule cu eliberarea de
histamina, serotonina, bradikinina, PG (prostaglandine),

ROL:

factori de activare ai trombocitelor, citokine, etc

Infectii parazitare Reactii de hipersensibilitate de tip I = alergice si

anafilactice

Functiile Ig
Opsonizeaza: promoveaza ingestia si omorarea de catre fagocite a Ag Neutralizeaza toxinele si virusurile blocand atasarea acestora Aglutineaza bacteriile favorizand eliminarea lor Complexele Ag-Ac fixate pe membrana activeaza C pe cale clasica si astfel au rol in

Inflamatie Favorizeaza fagocitoza Liza celulara prin complexul membranar de atac (CMA)