1) Mihail Sadoveanu (1880-1961) a fost cel mai mare povestitor artist al nostru.

. Debuteaz n anul 1904 cu patru volume de povestiri: Povestiri, oimii, Dureri nbuite, Crma lui mo Precu. Momente importante n evoluia autorului n plan estetic sunt romanele Baltagul (1930), Creanga de aur (1933), Nopile de Snziene (1934) i Fraii Jderi (1935-1942). Temele operei sale sunt foarte variate: copilria, natura, viaa ranilor, iubirea, natura, istoria, cltoria, povestirea. Opera de referinta a creatiei lui Sadoveanu, Baltagul marcheaza desprinderea autorului de romantismul sentimental, ideologic, de sorginte samanatorista si orientarea catre romanul de factura realista. Totusi, ca orice capodopera, acest roman nu poate fi circumscris unei singure tendinte literare, pe parcursul sau evidentiindu-se coexistenta elementelor realiste, mitice, romantice, psihologice. 4) Tema romanului se refer la drumul parcurs de Vitoria Lipan pentru aflarea adevrului despre moartea soului ei, urmat de svrirea dreptii prin pedepsirea vinovailor. De asemenea, se regsesc i alte teme ale operei sadovenine, i anume: natura, iubirea, viaa pastoral, cltoria. n acelai timp, romanul prezint monografia satului moldovenesc de la munte, cu obiceiurile legate de transhuman i de alte evenimente importante din lumea satului, cum ar fi ritualurile de nunt, botez i nmormntare.

Titlul romanului este simbolic, Baltagul este obiectul nelipsit din viata pastoreasca reprezentand aici si unealta crimei, dar si cea a pedepsei.Principala trasatura a Baltagului este ca, atunci cand este folosit pentru infaptuirea dreptatii, acesta nu se pateaza cu sange, astfel Baltagul este unealta magica , insusita de raufacator si recucerita de erou.Titlul sugereaza continutul romanului , cuvantul "baltag" insemnand secure cu doua taisuri dar si labirint. Simbolul labirintului este vizibil in opera fiind ilustrat de drumul serpuit al Vitoriei Lipan in cautarea sotului ; atat un labirint interior , al framantarilor sufletesti ale eroinei , cat si un labirint exterior, al drumului sapat in stancile muntilor pe care il parcursese si Nechifor Lipan.Acest labirint aminteste curgerea continua a vietii spre moarte si a mortii spre viata:Vitoria porneste in cautarea sotului din interior, din intuneric pentru a putea ajunge in exterior, la lumina. Baltagul este o monografie a satului romanesc de la munte la sfarsitul secolului al XIX-lea . Autorul prezinta asezarea geografica , dand denumiri de localitati :Magura Tarcaului ,Calugareni ,Borca ,Sabasa , Suha,Vatra Dornei ,forme de relief:M-tii Stanisoara,Ceahlau si denumiri de ape :Bistrita. Mesajul romanului constutie existena duala ciclica, succesiunea existenial de la via la moarte i din nou la via. Sadoveanu realizeaz o nou interpretare a mitului mioritic, care de fapt caracterizeaz ntr-un fel originea poporului romn. In romanul "Baltagul", Mihail Sadoveanu realizeaz o uniune deplin a sufletelor celor doi soi, care comunic nu numai n timpul vieii, ci mai ales dincolo de moarte, ceea ce a fcut ca s fie considerat un roman de dragoste.

7) Vitoria Lipan este personajul principal al romanului i unul dintre cele mai complexe personaje feminine din literatura noastr.

Dintre toate personajele figura cea mai important este Vitoria Lipan,care se individualizeaz prin cteva trsturi distincte:este soia lui Nechifor Lipan i mama Minodorei i lui Gheorghi.nc de la nceput impresioneaz prin frumuseea i farmecul fizic,cci la cei aproape 40 de ani ochii ei cprui rsfrngeau lumina castanie a prului,ns privirea ei era dus departe,semn al gndurilor care o copleeau. Ochii ei luceau ca ntr-o uoar cea,in dosul genelor lungi,rsfrnse n crliga. Vitoria Lipan este o figur reprezentativ de erou popular, deoarece ntrunete calitile fundamentale ale omului simplu de la ar. nfiarea fizic ilustreaz ngrijorarea femeii provocat de absena ndelungat a soului ei,pe care l bnuiete mort. Femeie drz,deprins cu greutile vieii,Vitoria este o gospodin harnic i priceput,care duce treburile gospodriei n absena soului,care adesea este plecat. Femeie arhaic,Vitoria este o femeie credincioas,care respect cu strictee obiceiurile strmoeti i cretine. Femeie superstiioas,Vitoria crede n vise,n semne,n decntece i n vrji i pentru aceasta nu uit s mearg i la baba Maranda pentru a afla veti despre soul ei. Certitudinea c soul ei e mort,este ntrit de visul n care acesta i-a aprut trecnd peste o ap neagr,ntors cu spatele. Vitoria impresioneaz prin luciditate i stpnire de sine,cci i d seama c Gheorghi are nevoie de mintea i experiena ei i hotrte s plece mpreun. Vorbete de multe ori n maxime:cine nu cearc,nu izbutete, cel ce spune multe,tie puine, toate pe lumea asta au un rost. Cu toate greutile ntmpinate n drumul su,Vitoria nu renun,nu d napoi pn nu-i atinge scopul. Ca mam se dovedete mai tolerant cu Gheorghi i e mai aspr cu Minodora,pe care vrea s o educe n spiritul tradiiei. Dirza, perspicace, hotarita, curajoasa, ea isi traieste tragedia cu o demnitate si cu o intelepciune venite din veac. In cautarea ucigasilor, Vitoria e un Hamlet feminine, care banuieste cu metoda, cerceteaza cu disimulatie, pune la cale reprezentatiuni tradatoare, si cind dovada s-a facut, da drumul razbunarii (G. Calinescu) Nichifor lipan este eroul principal al romanului, desi el nu mai exista. Imaginea lui Nechifor Lipan este aceea a lui Gheorghita, asa cum remarca nevasta negustorului David: zice ca flacaul seaman cu tat-sau. DE aici dragostea Vitoriei pentru Gheorghita. Numele lui este cel pe care trebuie sa-l poarte Nechifor. Fiind bolnav, mama l-a dat peste o fereastra si i-a schimbat numele, ca sa traiasca. Eresul n-o impiedica pe Vitoria sa-I spuna lui Nichifor Lipan, Gheorghita, cind erau singuri. Sadoveanu nu face in mod direct un portret fizic , infatisarea lui Nechifor se alcatuieste din memoria afectiva a Vitoriei , care-si aminteste ca avea mustata groasa , adusa a oala , sprancenele lasate si statura indesata si spatoasa . Chipul barbatului se incheaga in ochii femeii , pentru ca acesta ii fusese drag din tinerete si-I era drag si-acuma , cand aveau copii mari cat dansii . Legatura spirituala dintre cei doi soti este solida si eterna , ea se bazeaza pe dragostea ei de douazeci si mai bine de ani . Pportretul moral reiese din marturisirile , amintirile si atitudinile oamenilor care-l cunoscusera . Inteligent si ambitios , Nechifor Lipan era stiutor de carte si-i placeau pildele si povestile cu talc , pe care le spunea cu farmec pe la petrecerile din sat , animand cu veselia lui toate adunarile . Fire comunicativa si pasionala , lui Nechifor ii placeau femeile frumoase , insa nu depasea limitele bunului simt si ale respectarii familiei . Aceasta trasatura reiese din atitudinea Vitoriei de a respinge cu fermitate

previziunile babei Maranda , vrajitoarea satului , ca barbatul ar fi parasit-o pentru o femeie cu ochii verzi . Nechifor se contureaza , indirect , si din relatarile celor care-l cunoscusera ca pe un om generos , nu se uita la parale , numai sa aiba toate dupa gustul lui , prietenos si sociabil , era mester la vorba , oier cinstit si mandru , om vrednic si fudul . In toate locurile unde a intrebat de el , oamenii vorbeau cu prietenie despre munteanul cu caciula brumarie si calare pe un cal tintat , ca de un om cinstit , platindu-si datoriile si iubitor de animale . 10) In concluzie pot spune ca Mihail Sadoveanu, "Ceahlul literaturii romne", cum l-a numit Geo Bogza, "tefan cel Mare al literaturii romne" cum i-a spus G.Clinescu, are o oper monumental a crei mreie const n densitatea epic i grandoarea compoziional. romanul Baltagul aparine realismului mitic datorit faptului c are o strucutur polimorf, datorit mbinrii planului realist cu cel mitic.