Psihologie feminina vs psihologie masculina Argumente pro femei Este mai greu sa fii femeie doarece inteligenta spatiala

este mai putin dezvoltata. Capacitatea de orientare in spatiu este localizata in ambele emisfere ale creierului la femei, neavand un loc precis masurabil, ca la barbati, astfel ca femeile se orienteaza mai greu in spatiu. Dr. Camilla Benbow a facut o scanare a creierului a peste 1 milion de baieti si fete pentru a studia capacitatea lor de orientare in spatiu si a constatat ca fetele se descurcau bine la vederea in doua dimensiuni, iar baietii in dimensiuni, adica la perceperea adancimii. Doar 1!" dintre femei se orienteaza in spatiu cu aceeasi usurinta ca barbatii, de aceea ele au probleme la interpretarea hartilor sau a unor ghiduri ale strazilor, dar si la parcari. Astfel ca un studiu a constatat ca femeile din #area Britanie reusesc sa parcheze masina cu spatele cat mai aproape de bordura in proportie de $$" fata de %$" din barbati, iar doar $ " din femei reusesc sa faca asta din prima incercare, fata de &1" din barbati. 'a femeie stresul si tensiunea activeaza principala functie a creierului feminin si anume vorbirea. Este mai dificil pentru femei deoarece ele pot scapa de problemele care revin permanent in minte doar daca le e(prima. )iata femeilor este mai grea deoarece ele sunt in medie de doua ori mai deprimate decat barbatii, in special ca reactie la problemele pe care le au cu cei apropiati. * echipa de cercetatori a descoperit ca femeile au o memorie mult mai buna decat barbatii in ceea ce priveste capacitatea de a rememora evenimentele care au dus la emotii negative. Dintr+ un alt e(periment reiese ca amintirile neplacute raman in mintea femeilor mult mai vii decat la barbati. De aici putem concluziona ca dificultatea de a le uita faciliteaza aparitia starilor de depresie. ,olul de mama ce ii revine femeii presupune ca trebuie sa poarte in pantece copilul, ceea ce o poate costa mult din punct de vedere fizic, e(ista riscuri in timpul sarcinii si la nastere, dupa care trebuie sa+si alapteze copilul si sa+l intretina pe o perioada de mai multi ani. Este mai greu sa fii femeie deoarece femeile au capacitati de efort mai reduse decat barbatii. -n ansamblu, barbatii sunt mai zdraveni si mai inalti decat femeile datorita testosteronului. .ormonii feminini transforma corpul fetei a/ungandu+se la o proportie de $0" grasime si $!" proteine. 1tudiile arata ca voluntarii in/ectati cu testosteron sunt mai rezistenti la activitatile fizice sau alergatul pe distante mari, putandu+se concentra pe distante lungi. 1ensibilitatea femeilor le face viata mai grea, inteligenta emotionala este mult mai bine dezvoltata ca cea a barbatilor. Cercetatoarea 1andra 2itleson a realizat o serie de teste prin care a descoperit ca emotia la femei actioneaza pe o zona mai e(tinsa in ambele emisfere ale creierului si poate fi simultana cu alte functii ale acestuia. De asemenea femeile au capacitati senzoriale superioare barbatilor si primesc informatii mai detaliate. -n acelasi timp, starea femeilor este influentata de hormonii feminini care scad intre $1 si $% de zile dupa menstruatie, ceea ce duce la aparitia tensiunii premenstruale cu stari de tristete, mahnire, deprimare. Ciobanu Larisa

-lade 3icoleta Ecaterina Anul --, 4rupa & Psihologie feminin5+ Psihologie masculine De ce este mai greu s5 fii femeie6

1. 7emeile din ziua de azi sunt supuse multor presiuni culturale c8nd vine vorba de 9nf5:i;area lor. -ndustria modei ;i a publicit5:ii promoveaz5 ;i sus:in un corp standard pe care fiecare femeie ar trebui s5 9l aib5. Eforturile de a allege 9ntre un corp de vis ;i varietatea de alimente este cumplit. 7emeile se lupt5 cu adev5rate cure de abstinen:5 care de multe ori se soldeaz5 cu e;ec. Dou5 amenin:5ri care p8ndesc femeia de azi sunt anore(ia ;i bulimia. Acestea devin cu at8t mai periculoase cu c8t se instaleaz5 la v8rste foarte fragede. 1tudiile demonstreaz5 c5 femeile cu o stim5 de sine sc5zut5 se confrunt5 mai de s cu tenta:ia de a m8nca 9n e(ces,iar acest comportament alimentar poate sta la baza bulimiei. $. * e(presie de vehiculat5 este cea de <sindromul femeii casnice=. >ravis ;i *ffir ?1@&&A au realizat un studio prin care au demonstrate c5 femeile casnice resimt o frustrare comparative cu cele care de:in o profesie. 7emeile casnice se simt mai singure, mai an(ioase ;i au o senza:ie mai sc5zut5 de utilitate. Cercet5torule(plic5 aceste st5ri prin izolarea de ceilal:i ;i prin lipsa recunoa;terii pentru munca depus5. Acest sindrom pare s5 fie specific societ5:ilor contemporane. -n trecut femeia era 9ntr+o permanent interac:iune cu rudele ;i cu comunitatea, 9n present 9ns5 ma/oritatea femeilor locuiesc departe de familia l5rgita. Pentru c5 mamei 9i revine rolul principal 9n cre;terea copiilor, femeia este cea care trebuie s5 sacrifice locul de munc5 pentru a r5m8ne l8ng5 bebelu;i. . Este dificil s5 fii femeie c8nd trebuie s5 parchezi, s5 te orientezi 9ntr+un ora; nous au sa /oci un /oc ce presupune aruncarea pe o anumit5 traiectorie. Bn lucru

dificilpentru femei este orientarea 9n spa:iu. Bn professor de psihologie de la Bniv. de 1tat din -owa a studiat ;i demonstrate c5 9nc5 de la v8rsta de C ani fetele v5d 9n dou5 dimensiuni, 9n timp ce b5ie:ii v5d 9n trei dimensiuni. E(plica:ia ar fi c5 aceast5 func:ie este localizat5 diferit 9n creierul femeii ;i al b5rbatului. Evolu:ioni;tii e(plic5 perpetuarea acestei aptitudini prin activit5:ile specifice ale str5mo;ilor no;trii. B5rba:ii +v8n5tori erau mai interesa:i s5 se orienteze 9n spa:iu, s5 re:in5 drumul 9napoi spre cas5 sau s5 9;i dezvolte abilitatea de a recunoa;te direc:ia din care venea un sunet care putea s5 9nsemne hran5 sau moarte.7emeile, 9n schimb, nu erau nevoite s5 se 9ndep5rteze prea mult de locuin:5 pentru a avea nevoie de astfel de repere. -at5 deci de ce femeile se vor r5t5ci mai des 9ntr+un loc str5in comparative cu b5rba:ii. Alte studii care sus:in dezvoltarea superioar5 a acestei capacit5:i la b5rba:i sunt cele realizate la Bniv.Dale. Cercetatorii spun c5 diferen:ele se datoreaz5 structurii diferite a creierului , hormonii de testosterone inhib8nd dezvoltarea lobului st8ng la b5ie:i 9n schimb cel drept progreseaz5 mai rapid, ceea ce 9i face s5 se orienteze mai bine 9n spa:iu. C. *ricine ;tie c5 mamele sunt mai receptive la pl8nsul bebelu;ului lor, iar faptul c5 9n timpul nop:ii ta:ii nu se trezesc atunci c8nd bebelu;ul lor pl8nge este demonstrat de psihologul 1eifritz. El e(plic5 acest fapt prin structura diferit5 a creierului la cele dou5 se(e. Creierul mamei este mai sensibil la astfel de sunete ;i declan;eaz5 imediat 9ngri/orarea. -at5 deci c5 mamele sunt mai receptive, dar tot ele vor fi ;i mai obosite ;i stresate.3op:ilor nedormite li se adaug5 ;i oboseala de peste zi. Pe lang5 faptul c5 nu sunt a/utate 9n 9ngri/irea nou+n5scutului femeile nu primesc a/utor din partea so:ilor nici 9n treburile casnice. 1tudiile de specialitate arat5 c5 9ntr+un cuplu de salaria:i aportul femeii la treburile 9n gospod5rie este de trei ore ;i /um5tate fa:5 de dou5 ore c8t aloc5 so:ul.-ntr+un cuplu de ;omeri femeia va aloca treburilor casnice ;apte ore fa:5 de dou5 ore ale so:ului. 1e pare c5 acest fapt se produce ;i 9n cazul 9n care femeia este cea care aduce un venit suplimentar 9n cas5. E. 7emeile sunt cele care sufer5 mai mult 9n rela:ia de cuplu deoarece b5rba:ii 9n;eal5 mai des . Ar e(ista mai multe motive din cauza c5rora fericirea femeii 9n via:a de cuplu poate fi perturbat5. -n primul r8nd studiile demonstreaz5 c5 b5rba:ii

sunt mai interesa:i de rela:ii pe termen scurt ;i caut5 mai des aventuri se(ual dec8t rela:ii serioase. -n plus b5rba:ii sus:in c5 au de dou5 ori mai multe rela:ii e(tracon/ugale ;i pl5tesc mai des pentru se(, care este mult mai variat la b5rba:i. Bn studiu a ar5tat c5 femeile nu ar accepta niciodat5 s5 9ntre:in5 rela:ii se(ual cu un necunoscut, fa:5 de &E" dintre b5rba:i care au raspuns afirmativ. 0. Este dificil s5 fii femeie pentru c5 unele caracteristici ne limiteaz5 dezvoltarea persoanl5. Din cauz5 c5 posed5m sau nu posed5m anumite calit5:i putem ocupa doar anumite posturi ;i ne putem specialize doar 9n unele domenii.De e(emplu doi cercet5tori au realizat un e(periment care verifica capacitatea de manipulare a unor figure geometrice. ,ezultatele au indicat performan:e mai bune 9n r8ndul b5ie:ilor. 1e pare c5 evolu:ia naturii umane a determinat aceast5 diferen:5. * prim5 e(plica:ie ar fi c5 tocmai tipul de activitate specific celor dou5 se(e a determinat dezvoltarea diferen:ial5 a aptitudinilor numerice ;i verbale. &. Este mai greu pentru o femeiei s5 fie so:ie deoarece b5rba:ii nu se pricep la cump5r5turi. 'evi este cel care a demonstrate c5 nu este indicat s5 9:i trimi:i so:ul la cump5r5turi deoarece el nu d5 aten:ie informa:iilor de pe etichete sau caracterului s5n5tos al alegerii unui produs. * prim5 e(plica:ie vine din convingerea b5rbatului c5 aceast5 activitate este specific feminine, iar adev5ra:ii b5rba:i nu trebuie niciodat5 s5 arate caracteristici feminine. %. Bolile psihice cum ar fi F depresia, atacurile de panic5, an(ietatea sau schizofrenia sunt determinate ;i de consumul de alcool, droguri, de stresul cotidian, de condi:ii sociale ?s5r5cia, b5tr8ne:eaA, de starea de s5n5tate general5 sau de avort. Bn sonda/ CB,1 ca ;i analizele Centrului de Diagnostic ;i >ratament al Depresiei ce func:ioneaz5 pe l8ng5 1pitalul Central din Bucure;ti anun:5 o adev5rat5 epidemie a depresiei 9n r8ndul rom8nilor. -n prezent sunt 9nregistra:i aproape dou5 milioane de depresivi 9n r8ndul c5rora ponderea femeilor este cea mai mare.