Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU FACULTATEA DE MEDICINA VICTOR PAPILLIAN SPECIALIZAREA A. M.G.

DISCIPLINA: CHIRURGIE GENERALA

ANGIOCOLITA

POP (CHI) L. LAURA ANUL II SERIA II 2010-2011

Angiocolita (colangita) este o afeciune inflamatorie, acuta sau cronica, care intereseaz global arborele biliar sau doar cile biliare.

Etiopatogeneza

Forma difuz se datorete obstacolelor coledociene. n aproximativ !" din cazuri, angiocolita apare in prezenta litiazei cii biliare principale. #lte cauze sunt tumorile cilor biliare, stenozele biliare, parazitozele sau anomaliile congenitale. Forma intra$epatica este rara si se dezvolta secundar stenozelor de canal $epatic,compresiunii in $il, rupturii de c$ist $idatic, diseminrii de la un abces $epatic %bstacolul este esenial pentru producerea angiocolitei, dar nu este suficient. #ngiocolita este favorizata de preexistenta infeciei microbiene la nivelul cailor biliare si de refluxul coninutului duodenal in arborele biliar atunci obliterarea acestuia este doar pariala. &in acest motiv , survine mai frecvent in prezenta litiazei si stricturilor posttraumatice, si mai rar neoplasmul. 'n cazul obstruciei .neoplazice angiocolita se instaleaz mai ales dup manevrele exploratorii sau terapeutice (()*+ sau plasarea de proteze in calea biliara principala) ,peciile microbiene mai frecvent -nt.lnite +.coli proteus, /lebsiella, pseudomonas, enterococi, asociate sau nu cu bacterii anaerobe 0 (lostridium perfringens sau 1acteroides fragilis. Clinic 2abloul clinic caracteristic angiocolitei acute este dominat de triada ($arcot (durere, febra precedata de frison si icter cu caracter colestatic), caracteristica pentru angiocolita litiazica, care este prezenta la aproximativ doua treimi dintre pacieni. 2abloul infecios este precedat sau asociat cu durerea biliara. #ngiocolita catarala este mai puin severa. 1olnavii prezint dureri difuze sub rebordul costal drept. 3a examenul obiectiv se constata $epatomegalie sensibila. ,indromul infecios variaz de la subfebrilitati pana la febra de 4 5467 (. 'cterul este caracteristic, dar inconstant. )rocesul se remite dup 154 saptamani de tratament. #ngiocolita supurata (purulenta) are o evoluie mult mai severa. Febra creste pana la 4658!7(, fiind precedata de frisoane (febra 9bilioseptica9). ,tarea generala este alterata, icterul constant si intens, sensibilitatea la presiune foarte vie. )ot exista semne de iritaie peritoneala. ,plenomegalia septica se dezvolta frecvent. % varianta de maxima severitate este angiocolita uremigend, care evolueaz rapid spre insuficienta renala acuta prin tubulonecroza datorita socului si reteniei de sruri biliare. #ceasta se dezvolta aproape -ntotdeauna pe fondul unei litiaze coledociene. &aca nu se practica de urgenta decompresiunea biliara, insuficienta renala conduce la exit.

#ngiocolita recureniala se caracterizeaz prin repetate pusee de acutizare. +ste secundara stenozei biliare sau insuficientei oddiene si fistulelor biliodigestive. #ngiocolita cronica se dezvolta mai ales la v.rstnicii cu trecut biliar -ndelungat. +volueaz torpid, cu manifestri discrete; subfebrilitati, prurit, subicter, colurie, slbire din greutate. Ficatul este mare si de consistenta crescuta. )rogresiv se instaleaz ciroza biliara secundara. Diagnostic 'nvestigaiile biologice releva sindromul inflamator (leucocitoza mult crescuta, acce5lerarea <,=), citoliza $epatica si colestaza, prezente de regula in angiocolitele acute. =emoculturile pot evidenia agentul microbian in caz de septicemie. 'nvestigaiile imagistice neinvazive 0 ecografia si tomografia computerizata 0 permit vizuali5 zarea calculilor biliari, precum si a modificrilor parietale sau coleciilor>abceselor intra$epatice. (olangiopancreatografia endoscopica retro5grada este standardul de aur, care identifica litiaza biliara sau stenoza, neoplasmul etc. si are un rol esenial in decomprimarea cailor biliare prin drenarea secreiei purulente. Complicaii )ot fi severe in cazul angiocolitei supurate. ?icroabcesele $epatice, septicemia, insuficienta $epatica, insuficienta renala (angiocolita ictero5 uremigena) au risc crescut de mortalitate. Tratament (onsta in combaterea infeciei, suprimarea obstacolului si meninerea funciei $epatice. 'n angiocolita catarala, tratamentul conservator, cu antibiotice unice sau in asociaie 5 spre exemplu, ampicilina, gentamicini metronidazol, si reec$ilibrare $iroelectroba corespunztoare. 'n formele supurata si icterouremigena se impune intervenia de urgenta. 'n condiii de staza biliara, antibioticele nu se excreta biliar fiind necesar drena@ul biliar decompresiv de urgenta. #cesta se realizeaz preferenial prin sfincterotomie endoscopica si plasarea unei proteze in calea biliara principala ( sau cateter nazobiliar) pentru prevenirea reobstructiei si facilitarea drena@ului. )regtirea infeciei renale. operatorie se face prin antibioterapie masiva sau pentru combaterea si reec$ilibrare $idroelectrolitica viz.nd meninerea (sau corectarea) funciei consta in dezobstructia coledociana cu drena@ biliar.

*ezolvarea c$irurgicala

'ntervenia c$irurgicala este grevata insa de un risc considerabil mai mare de morbiditate si mortalitate dec.t decompresiunea endoscopica motiv pentru care intervenia endoscopica reprezint astzi tratamentul de electie.

BIBLIOGRAFIE: Mircea Beuran Mircea Grigorescu: Actualitati me!ico"c#irurgicale in patologia !igesti$a, +ditura ?edicala Aniversitara 9'uliu =atieganu9, (lu@5Bapoca, :!1! M !"#$ A#$% &'#(") L"*"$+$ ,"%"$-$ # %.'*.- % *"#$/ 0. %$ .1"0.2" % 3". %$ 3.!.*"#$/ Ed. Clusium, Cluj 2008 O%"&"4 P$'#4/ M"-#.$ G-"3 -.'#4/ M !"#$ A#$% &'#("/ V$'"%. A!0-."#$) G$'*- .!*.- % 3".. H.1$* % 3".. B$+.%. 1-$#*"#"" #%"!"#.. Ed Medicala U i!e"si#a"a $Iuliu Ha#ie%a u$, Cluj&Na'(ca, 2008