UTA!II IN "ALAN!A DE #UTERE LA NI$EL %LO"AL. TRAN&I!

IA '#RE O LU E ULTI#OLAR(

Ion I%NAT Ale+andru (oan )uza $niversit6 of (asi, 533437, 'omania ignation8uaic.ro %i)ia $ir*inia "UJANC( Ale+andru (oan )uza $niversit6 of (asi, 533437, 'omania gimia9233786a*oo.com

Abstract Articolul care ca scop analiza noilor realiti si tendinte referitoare la noua polaritate a economiei mondiale, si deci, la reconfigurarea centrelor de putere la nivel global, proces ce se caracterizat prin dou tendine simultane: ascensiunea unor noi puteri i declinul relativ al puterilor tradiionale. Puterea economica sufera doua mari transformari in secolul 21: pe de o parte se manifesta tranzitia acesteia dinspre Vest spre st, dinspre Atlantic spre zona Asia!Pacific, iar pe de alta parte se observa difuzia acesteia dinspre state spre actori nonstatali. Puterea economic globala actuala are o distribuie multipolar "ntre #$A, $ , %aponia i statele grupului &'(): )*ina, (ndia, 'usia si &razilia, fara a e+ista insa un ec*ilibru de putere intre acesti poli, ci doar o puternica ambitie a statelor emergente si mai ales a )*inei de a rivaliza cu puterile traditionale reprezentate de statele dezvoltate precum #$A si $ . volutiile principalilor indicatori macroeconomici furnizati de cele mai importante organizatii la nivel mondial ,-.(, / )0, &anca .ondiala, )(A1 arata o tranziie gradual ctre o lume multipolar, "n care alturi de #$A care va ramane pentru o perioada destul de lunga liderul economic global, se manifest ca puteri globale i alte state precum )*ina i (ndia aflate "ntr!o continu ascensiune, 'usia care se reinventeaz i "i caut statutul pierdut, la care se adaug &razilia ca pol de putere al continentului #ud american. Key words: putere economica, multipolaritate, #$A, $ , %aponia, 2rupul &'() JEL Classification: -32, /45, /11

I.INTRODUCTION Lumea de la nceputul secolului al XXI-lea este un amestec de continuitate i schimbare. Poziia marilor puteri ale lumii n ierarhia global sufera mutatii, astfel c pe l ng !echile centre de putere, isi fac aparitia unele noi, dornice de afirmare i de a lua parte din ce n ce mai mult la deciziile globale, ceea ce duce la conturarea unei ordini economice mondiale hibride, a unui sistem policentric. Preocuprile pri!ind economia mondial, mai ales ca entitate global din ce n ce mai integrat, au re!enit n actualitatea dup declanarea crizei economice din "##$, precum i n conte%tul discuiilor cu pri!ire la o nou arhitectur a centrelor de putere determinate de ascensiunea fulminanta a &hinei, dar i a altor state ce formeaza 'rupul ()I& *)usia, India, (razilia+ corelat cu problemele structurale i conceptuale cu care se confrunt ,niunea -uropean, dar i cu diminuarea relati! a puterii economice a .tatelor ,nite. /n acest conte%t, articolul reprezint un studiu a crui opiune este argumentat prin prisma importanei i actualitii temei. 0stfel, nceputul de secol XXI surprinde statele lumii confrunt ndu-se cu probleme economice, politice, financiare, demografice, geopolitice i geostrategice, toate acestea duc nd la schimbri profunde n sistemul internaional care au influenat i !or influena ecuaia de putere pe plan mondial n urmtoarele decenii. ,na dintre cele mai importante schimbari este multiplicarea centrelor de putere economic si trecerea spre un sistem policentric - prin ascensiunea noilor centre de putere economic *&hina a de!enit n "#1# a doua economie mondial declas nd 2aponia i se pregtete s o depeasc n termeni nominali pe cea a .,0 n !iitoarele decenii, India se manifest tot mai pregnant ca actor global, )usia reapare ca actor global semnificati!, (razilia este polul de putere al continentului sud american+. 3e asemenea, se obser!a accentuarea competiiei dintre centrele de putere pentru dominaia regional sau global, la care se adauga configurarea unor noi grupuri de puteri cu influen marcanta asupra dinamicii economiei i politicii mondiale *'rupul ()I&+. &riza economico-financiar mondial nceput n "##$, reprezinta un e!eniment cheie in e!olutia marilor puteri economice, deoarece a dus la acumularea unor mari datorii de ma4oritatea statelor, ceea ce a pus sub semnul ntrebrii ,niunea -uropeana care dup "##5 se confrunt cu o criz a 6onei -uro i a modelului su de

funcionare. 7 alta tendinta este reprezentata de manifestarea a doua realiti contradictorii8 pe de o parte accentuarea integrarii politice si economice, a regionalizarii economiei mondiale care !izeaz i coeziunea *e%tinderea ,-, infiintarea 0.-09+, si pe de alta parte accelerarea proceselor de globalizare care fac ca problemele si solutiile ce pri!esc diferite subsisteme economice sa de!ina mai curand globale dacat nationale. &onform unor autori *(onciu and (aicu, "#1#: ;ini% and <a=lez,1>>5, p.?+ aceasta suprapunere de forte integratoare si dezintegratoare determina schimbari ma4ore la ni!el mondial. 3e asemenea, se constata schimbarea centrului de greutate a sferei de interes economic, politic i strategic din zona 0tlanticului spre zona 0sia-Pacific determinat de ascensiunea tigrilor asiatici, a 2aponiei i a &hinei. Pentru a asigura o pri!ire de ansamblu asupra acestei lumi n schimbare, articolul !a urmri s prezinte noile con4uncturi economice ale nceputului de secol XXI, realitile n ceea ce pri!ete transformrile din economia mondial referitoare la difuzia i tranziia puterii, ascensiunea unor noi poli de putere !ersus declinul relati! al puterilor tradiionale, noul rol al puterilor emergente n cadrul sistemului internaional, monopolul 0sia-Pacific caracterizat prin deplasarea centrului de greutate al acti!itii economice din 0tlantic n Pacific, distribuia actuala a puterii *principalii actori care se manifest pe arena mondial ca centre de putere economice+ i perspecti!ele de !iitor n ceea ce pri!ete locul n ierarhia celo mai importante puteri economice. ,n accent deosebit se !a pune pe ideea de dinamic, de schimbare continu a poziiei relati!e a rilor i entitilor economice n cadrul unor ierarhii ce depind de criteriile n funcie de care sunt stabilite. 3in perspecti!a anului "#1@ se constat c economia mondial de!ine din ce n ce mai interconectat *e%emplu st nd importanta contribuie a puterilor n ascensiune la redresarea efectelor crizei financiare din "##$+, c oportunitile sunt la fel de multe sau poate mai numeroase dec t pro!ocrile, c perspecti!ele de !iitor de!in e%trem de importante, iar momentele de schimbare in dinamica economiei mondiale sunt mai frec!ente i mai numeroase. II. E$OLUTIA #RINCI#ALELOR CENTERE DE #UTERE DIN ECONO
IA ONDIALA

/n cadrul economiei mondiale, economiile naionale dominante se disting ca centre de putere economica, acestea fiind, nuclee ce concentreaz p:rg*iile i mi;loacele cele mai importante ale deciziei . Prin canalul interdependenelor, acestea transmit "n economia partenerilor dependeni fie efecte de antrenare "n procesul creterii economice ,de unde i denumirea de poli de cretere economic1, fie efecte adverse, de propagare a dezec*ilibrelor, a fenomenelor de criz i recesiune ,(gnat and Pralea, 231<, p.=71. 3e asemenea, centrele de putere economica sunt si principalele forte ce participa la schimburile internationale, dand economiei mondiale un caracter polarizat si dominand fie la ni!el global, fie la cel regional. .istemul economic internaional de la nceputul secolului al XXI-lea se afl ntr-o perioad de tranziie i rea4ustare generate de schimbrile ma4ore sur!enite la nceputul anilor A>#, urmate de e!enimentele de la 11 septembrie "##1 i n final de criza economico-financiara mondial din "##$-"##5 a crei efecte se resimt i n prezent. 0cesta !a fi unul destul de diferit de cele precedente. Inaintea celui de-al doilea )azboi ;ondial, e%ista o ordine multipolar in care puterea era concentrata in cate!a centre importante8 0nglia, Branta, 'ermania, Italia, 2aponia, .,0 si ,)... 3upa cum se poate obser!a in Bigura 1, a urmat apoi duopolul .,0C,).. ca urmare a )azboiului )ece, sistem mai stabil sub anumite aspecte, dar n care superputerile reacionau la fiecare micare a celeilalte. 0cest duopol era definit dupa criterii social-politice, ideologice si de putere economica si militara. )elansarea &hinei *dupa 1>DE+ a facut trecerea spre un sistem tripolar definit dupa crieterii similare. 0poi, cresterea ponderii puterii economice conferita de potentialul economic si capacitatea tehnica si producti!a in balanta de putere, a facut ca relansarea economica a -uropei 7ccidentale care a de!enit principala piata mondiala si Fmiracolul 4aponezG care a propulsat 2aponia la ni!elul de putere economica globala, sa duca la reconfigurarea sistemului economic mondial intr-unul pentagonal *care a dominat literatura economica a anilor H5#+, cu E centre de putere8 .,0, -uropa 7ccidentala, ,).., &hina si 2aponia. Implozia ,).. i a regimurilor comuniste de la inceputul anilor H>#, impreuna cu ascensiunea tarilor din .-- 0siei *(rzezinsIi, "##D+ a dat nastere unui sistem economic multipolar, unde e%ista @ centre de putere dominante la ni!el mondial - .,0, ,-, 2aponia, in 4urul carora gra!iteaza alti " poli de crestere economica - &hina si India. -conomia global deschis s-a e%tins i a accelerat spectaculos inca din primii ani ai mileniului @, aceasta e%pansiune conducand ctre urmatoarea schimbare n natura ordinii economice internaionale8 declinul relati! *9Je, "#1#+ al puterii economice a .,0, ,- si 2aponia si cresterea accelerata a puterii economice a statelor emergente ce formeaza grupul ()I& - (razilia, )usia, India si &hina sau ()I&. *prin includerea 0fricii de .ud in "#1#+. In secolul "1 puterea economica a unui stat este cea care primeaza, lasand pe plan secund puterea militara *'elb, "#1#+ 0stfel, la ni!el internaional are loc o mutarea treptat a centrului de greutate dinspre rile dez!oltate ctre economiile emergente, iar statele ()I& constituie plutonul liderilor.

Kendintele de !iitor anunta o schimbare la !arful ierarhiei, estimandu-se ca economia .,0 !a fi de!ansata de cea a &hinei intr-un orizont de timp mai scurt sau mai lung. &u toate ca multi economisti printre care si 2oseph 9Je 2r. *"#1", p.1$$+ sunt de parere ca proiectarea tendintelor pe termen lung pornind de la e!enimente de scurta durata sau bazate pe resurse de putere aflate in crestere rapida este o greseala *asa cum s-au do!edit a fi si opiniile de acum " decenii cu pri!ire la de!ansarea .,0 de 2aponia dupa ce PI(Lloc al acesteia din urma l-a depasit pe cel al .,0+, altii interpreteaza criza economico-financiara globala ca o do!ada a declinului .,0 si in consecinta a transformarii balantei de putere *)achman, "#1#+ sau ca o pre!estire a transformarii tectonice globale *)oche, "##5, p.11+. ;ai mult, raportul B;I din "#1# *Morld -conomic 7utlooI, "#1#+ subliniaza ideea conform careia criza a mutat centrele de putere dinspre statele dez!oltate ctre cele emergente. 3impotri!a, alte studii sustin intaietatea .,0 *(rooIs and Mohlfort, "##5+, dar a!and o dominatie mai redusa *9ational Intelligence &ouncil, "#1"+. .e acorda o importanta din ce in ce mai mare grupului ()I& despre care se estimeaza ca !a depasi productia statelor 7-&3 pana in "#@# *7A9eill, "#1#: 'oldman .achs, "#1#+. 3e asemenea, aceste puteri in ascensiune solicita din ce in ce mai multa !izibilitate la ni!el mondial, insa capacitatea lor de a conduce n mod eficient la ni!el global este limitata deoarece nu ofer nc suficiente bunuri publice globale *Nappel, "#11+ precum securitate, aran4amente monetare, a4utor pentru dez!oltare precum .,0, ,- sau 2aponia. Pe de alta parte, se obser!a cresterea importantei la ni!el international a 'rupului '-"# *infiintat in 1>>> ca urmare a crizei financiare din 0sia+, ceea ce arata ca deciziile importante nu se mai pot lua ntr-un cerc restr ns cel al 'rupului '-$ *si ulterior '-5+ care reunea doar tari dez!oltate.

+i*,ra -. T.e world/s lar*est econo)ies by %D# 0ad1,sted for ###2 .ource8 Asia on t*e move > gravitational centre of t*e 21st centur6?, 0llianz 'lobal In!estors -urope 'mb<, ;aJ "#1", p.E, 0!ailable at ===.allianzglobalin!estors.de L capitalmarIetanalJsis III. LOCUL #RINCI#ALELOR #UTERI ECONO
ICE IN IERAR3IA ONDIALA. REALITATI 'I #ER'#ECTI$E

Perioada de la inceputul secolului "1 si pana astazi a adus numeroase si dese schimbari in ierarhia celor mai puternice economii la ni!el mondial, astfel ca, analizand indicatorii macroeconomici oferiti de rapoartele B;I, (ancii ;ondiale, 7-&3 si &I0 se poate constata *Bigura "+ ca .,0 si-au mentinut prima pozitie in topul celor mai mari economii la ni!el global, in timp ce 2aponia situata pe a doua pozitie din "##1 a fost surclasata de &hina, un pol de putere in continua crestere in ultimii @# de ani, care de pe a D a pozitie in "##1, a depasit pe rand Branta in "##E, ;area (ritanie in "##D, 'ermania in "##$ si 2aponia in "#1#, de!enind a doua putere economica mondiala. 3e asemenea, se obser!a de-a lungul perioadei analizate "##1-"#1@ o tendinta de ascensiune a unor tari emergente corelata cu un declin relati! a statelor dez!oltate. 0stfel, (razilia isi face aparitia in top 1# in "##E pe pozitia a 1# a, )usia in "##5 pe pozitia a 5 a, India in "#1# pe pozitia a 1# a.

+i*,ra 4. To5 -6 5,teri econo)ice in 466-7 46687 46697 466: si 46-6 0#I" no)inal in 5ret,ri c,rente7 in trilioane de dolari2 .ursa8 propriile calcule dupa datele I;B, Morld -conomic 7utlooI Tabel -. Co)5aratie intre 5rinci5alele centre de 5,tere la ni;el )ondial in f,nctie de indicatorii )acroecono)ici 5entr, an,l 46-4
INDICATOR< !AR( -. #I" la ##C 4. #I" no)inal 4. Rata de cre=tere #I" >. #I"<loc,itor ?. %NI inde@ 8. 'tr,ct,ra #I" 5e sectoare 8.-. A*ric,lt,rA 8.4. Ind,strie 8.>. 'er;icii 9. +orBa de ),ncA :. Rata =o)a1,l,i C. In;estiBii D din #I" E. Deficit b,*etar D din #I" -6. Datorie 5,blicA D din #I" --. Datorie e@ternA -4. Rata inflaBiei 05ret,ri de cons,)2 ->. E@5ort,ri -?. I)5ort,ri -8. ReGer;e ;al,tare si Hn a,r -9. I'D Hn BarA -:. I'D Hn strAinAtate 'UA C3INA 1E.D5? trilioane O 1".?#E trilioane O *locul 1+ *locul "+ 1E.D5? trilioane O 5.""$ trilioane O *locul 1+ *locul "+ ","P $,5P E#.$## O *locul 1?+ >.@## O *locul 1"?+ ?E *locul ?1+ ?$,? *locul ">+ 1,1P 1>,"P $>,$P 1EE,# milioane *locul ?+ 5,1P 1",>P -D.>#P $",EP 1E.>@ trilioane O *locul 1+ ",1P 1.ED? trilioane O *locul @+ ".">> trilioane O *locul "+ 1E#." miliarde O *locul 1>+ ".$"@ miliarde O *locul 1+ ?.E#$ miliarde O *locul 1+ 1#.1#P ?E,@P ??,DP $>5,E milioane *locul 1+ D,EP ?$,5P -1,DP @1.$#P $$#,5 miliarde O *locul "#+ ",DP ".#E$ trilioane O *locul "+ 1.$@E trilioane O *locul @+ @.@?1 trilioane O *locul 1+ 1.@?? trilioane O *locul "+ E#",# milioane O *locul 1?+ JA#ONIA ?.D"$ trilioane O *locul ?+ E.>D@ trilioane O *locul @+ "P @D.>## O *locul @5+ @$,D *locul $D+ 1,1P "D,@P $",EP DE,EE milioane *locul >+ ?,?P "1,1P ->,1P "1@,?P @.#"? trilioane O *locul D+ #,1P $$@,> miliarde O *locul E+ 5@#,D miliarde O *locul D+ 1."D5 trilioane O *locul "+ "#",5 miliarde O *locul "E+ 1.#?> trilioane O *locul D+ INDIA RU'IA "RA&ILIA UE ?.D5? trilioane O ".E1@ trilioane O ".@EE trilioane O 1D.#>" trilioane O *locul @+ *locul E+ *locul $+ *locul 1+ 1.5"? trilioane O ".#"1 trilioane O ".@>E trilioane O 1D.E5? trilioane *locul 1#+ *locul 5+ *locul D+ *locul 1+ D,EP @,?P #,>P - #,@P @.>## O *locul 1D5+ 15.### O *locul $$+ 1".1## O *locul 1#D+ @E.1## O *locul ?1+ @D,5 *locul $5+ ?1,$ *locul E"+ E1,> *locul 1$+ @#,$ *locul 11"+ 1$,?P "D,1P ED,EP ?5D,D milioane *locul "+ 5,EP @#P -E.?#P E>,DP @$D,@ miliarde O *locul ">+ >,@P ">5,? miliarde O *locul "1+ E##,? miliarde O *locul ?+ "5$,5 miliarde O *locul 11+ "">," miliarde O *locul "@+ 11$,E miliarde O *locul "5+ @,>P @DP D#,1P $E,"? milioane *locul 5+ E,$P 1>,$P #P $,$P D@1,5 miliarde O *locul ""+ E,1P E>",D miliarde O *locul >+ @@?,$ miliarde O *locul 1D+ E@$,D miliarde O *locul E+ E#",E miliarde O *locul 1?+ ?1@,1 miliarde O *locul 1D+ E,"P "D,@P D5,EP 1#D,@ milioane *locul D+ E,EP 15,>P ","P E5,5P ?"5,@ miliarde O *locul "$+ E,EP "?",D miliarde O *locul "E+ ""@," miliarde O *locul "@+ @$@,1 miliarde O *locul 5+ D#>,? miliarde O *locul 1"+ 15" miliarde O *locul "E+ 1,5P "?,$P $@,?P "@#,# milioane *locul @+ 1#,@P 15,1P F F 1E.E trilioane O *locul " + ",DP ".1$ trilioane O *locul 1+ ".@>$ trilioane O *locul 1+ 51".1 miliarde O F F

.ursa8 propriile calcule dupa &I0 Morld BactbooI, https8LL===.cia.go!LlibrarJLpublicationsLthe-=orld-factbooIL &onform datelor prezentate in Kabelul 1, .tatele ,nite continua sa fie lider economic mondial si in prezent deoarece puterea sa economica este impresionanta8 are cel mai mare PI( de apro%imati! 1E,D5? trilioane O, un !enit mediu pe locuior de circa E#.$## O care o plaseaza pe locul 1? in lume *din ""> tari+, are o pondere de aproape "#P din produsul global brut, in usoara scadere fata de ponderea de "@P din "### ca urmare a efectelor crizei economico-financiare din "##$, este al @ lea e%portator mondial dupa ,niunea -uropeana si &hina, cu un !olum de 1,ED? trilioane O *adica 1.ED? miliarde O+ si al " lea importator mondial dupa ,niunera -uropeana, cu un !olum de ",">> trilioane O *".">> miliarde O+ si detine a 1> a pozitie dupa rezer!ele !alutare si in aur, cu 1E#." miliarde O. 3e asemenea, .,0 este cel mai mare in!estitor mondial, ?.E#$ milarde O, dar detine si cele mai multe I.3-uri intrate in tara, ".$@" milarde O. -conomia americana nu atrage numai o parte insemnata din capitalul pus in siguranta de alte state, ci si o parte din Qmateria lor cenusieG, a!and in !edere structura PI(-ului unde ser!iciile predomina cu $>,$P, urmand apoi industria cu 1>,"P si agricultura cu numai 1.1P, aceasta fiind e%trem de mecanizata si beneficiind de un ni!el inalt de tehnologie. .,0 a reprezentat ani la randul centrul financiar al lumii, factorul determinant fiind chiar siguranta pe care o intalneau capitalurile pe pietele americane, insa acest palier al economiei a fost puternic afectat de criza financiara din "##$-"##5, ce a dus apoi la ridicarea Londrei ca centru financiar al lumii, care acum, impreuma cu 9e= RorI-ul, sunt cotate ca cele mai importante, pentru ca pe locul al treilea sa se situeze <ong-Nong. &u a ? a forta de munca la ni!el mondial dupa &hina, India

si ,-, rata soma4ului in .,0 se ridica la 5,1 P in "#1", in scadere fata de anii anteriori, iar inde%ul 'ini S ?E arata o distributie a !eniturilor inegala, obser!andu-se in ultimii ani o restrangere a clasei de mi4loc. 3eficitul bugetar se ridica la D,>P din PI(, datoria publica la $".EP din PI(, iar datoria e%terna insumeaza 1E.>@ miliarde O, clasand .,0 pe prima pozitie. Insa 9iall Berguson afirma ca o crestere a datoriei publice nu poate eroda in sine forta .,0, insa pot contribui la slabirea increderii in capacitatea .,0 de a depasi orice criza *Berguson, "#1#, p.@+. )ata inflatiei este in scadere de la @,5P in "##5 la ",1P, in timp ce rata de crestere a PI( urmeaza o e!olutie ascendenta de la -#,@ in "##5 la ","P in "#1". ,niunea -uropean luat ca principal structur de integrare suprastatal este entitatea cea mai apropiat de statutul de egal al .,0. -conomia total a ,- este puin mai mare dec t ce a .,0, cu un PI( nominal de 1D,E5 trilioane O *1D.E5 miliarde O+ si un PI( calculat la PP& de 1D,#> trilioane O, are a @ a forta de munca la ni!el global, dupa e%porturi i importuri ocup prima poziie in clasamentul mondial fiind prima putere comerciala a lumii, este cea mai mare pia comercial a lumii, !enitul pe cap de locuitor este mai mic dec t n .,0 ca urmare a integrrii statelor mai srace din -st. 9u trebuie uitat ns c cifrele care plaseaz ,- pe locuri fruntae reprezint doar adunri aritmetice ale totalurilor !enite de la statele membre, iar acestea au sens at ta timp c t ntre membri e%ist un consens. Practic, economia ,- este o sum de economii naionale care nc manifest reticen in faa unei integrari totale ce !izeaza si latura politica, pierz nd de multe ori competiia cu economia .,0, 2aponiei sau &hinei. Pri!it ca un tot unitar, -uropa are capacitile, tehnologia, resursele financiare i populaia unei mari puteri, dar i lipsete consensul pentru a urma aceast cale. 3e asemenea, i lipsete anga4area emoional i idealist pe care .,0 au a!ut-o c nd au luat fiin. /n ciuda eforturilor i strategiilor de tip Lisabona "#1#, ,- nu reuete s-i rec tige dinamismul, competiti!itatea *diminuata prin supradimensionareaunor ramuri economice considerate de succes care au de!enit neperformante+ i poziia pe care le-a a!ut c nd!a n economia mondial *;oagr-Poladian, "#1#+. 3e asemenea, pre!iziunile pentru "#1@ ale &omisiei -uropene *"#1@+ arata ca economia european, se gsete, din nou, ntr-o faz de stagnare dup recesiunea din "#1", ca urmare a scaderii absolute a consumului pri!at si a ritmului real al in!estitiilor producti!e. 0ceasta stagnare se apreciaza ca !a fi urmat de o relansare moderat n "#1?. 0lte probleme cu care se confrunta ,- in ultimii ani sunt8 lipsa de eficacitate a modelului socio-economic european, criza datoriilor su!erane, raporturile dintre datoria publica a statelor si PI(, dar si dintre deficitul bugetar si PI(, ambele fiind la ni!eluri ridicate. -conomia 2aponiei a fost depit n "#1# de cea a &hinei, retrograd nd pe locul @ dupa !olumul PI( nominal care in "#1" se ridica la E,>D trilioane O, in timp ce dupa PI( calculat la PP& si egal cu ?,D" trilioane O, ocupa pozitia a ? a. /n ciuda pierderii locului al " lea, 2aponia i menine resursele impresionante de putere prin ni!elul PI(Llocuitor care este mult mai mare dec t al ambelor state emergente8 @D."## O fa de >.1## O pentru &hina i @.>## O pentru India: prin e%porturile i importurile in funcie de care ocup locul E, respecti! D *luand i ,- n considerare+: prin rezer!ele !alutare i n aur care sunt pe locul " la ni!el mondial: prin deinerea unei industrii foarte sofisticate, a unei fore de munc cu un grad ridicat de calificare i a unor domenii n care conduce n pri!ina tehnologiei i abilitilor de producie. )ata de crestere a PI( este de "P in "#1" in crestere fata de perioada de dupa "##$, rata soma4ului a scazut la ?.?P, dar se comfrunta cu o datorie publica si una e%terna foarte mare, a!and ne!oie de o restructurare financiar urgent. 'rupul ()I& constituie un pol de dinamism al economiei mondiale at t pentru prezent, c t mai ales pentru deceniile urmtoare *.ubacchi, "##5: .chol!in, "#1#+, lucru demonstrat prin cresterea cotei sale din productia mondiala de la 1DP la ""P intre "###-"##5, prin iesirea din recesiune mult mai bine decat statele dez!oltate si mentinerea unor rate de crestere economica peste medie *Nappel, "#1#+, in contrast cu ratele de crestere ale statelor dez!oltate. 7 !ulnerabilitate comuna tarilor ()I& este inflatia, India fiind cea mai afectata, in timp ce datoria publica ca procent din PI( este mare in India si (razilia. 3e asemenea, schimburile comerciale cu ser!icii ale rilor ()I&. cu restul lumii sunt situate la un ni!el !aloric cu mult inferior fa de cel al flu%urilor de bunuri. In perioada de dupa recenta criza economica mondiala rile ()I& si-au bazat cresterea economica nu numai pe motoarele clasice de cretere economic precum e%porturile i I.3 Curile, cat in special pe motoare de cretere suplimentare precum cererea interna *stimulat de ni!elul ridicat al transferurilor din strintate+, iesirile de I.3, ino!aie i dez!oltarea infrastructurii. Pe parcursul crizei rile ()I&., dar n special &hina i )usia i-au consolidat poziia de in!estitori globali. 3e asemenea, statele ()I& nu au apelat la masuri de austeritate ca ma4oritatea tarilor dez!oltate, ci la masuri de stimulare a economiei, deoarece inaintea crizei ele se aflau intr-un moment considerat de e%peri drept Fcel mai prosperG pentru economiile emergente *Tuadros, "##5, p. "1+. -sena 'rupului ()I& const n creterea puterii economice a &hinei, a doua economie la ni!el mondial ca marime a PI(-ului. &hina este rezultatul unei combinaii de factori ce i dau unicitate8 are cea mai numeroas populaie din lume *circa 1,@ miliarde locuitori+, este economia cu cea mai mare rat de cretere n ultimii ani *circa 1#P pe an in primul deceniu al sec XXI, cu mult superioara celei a .,0 de circa @P sau a ,- de circa "P+, cel mai mare producator de bunuri de larg consum din "#1# *surclasand .,0 care a detinut aceasta pozitie

circa 11E ani+, are cea mai numeroas for de munc *$>5,E milioane+, este al doilea consumator de petrol dupa .,0 i cel mai mare consumator de energie din lume, are cea mai mare rezer!a !alutara *de @.@?1 miliarde O+, n "#1# a urcat pe locul al doilea n ierarhia celor mai mari economii mondiale lu nd locul 2aponiei, a!and un PI( nominal de 5.""$ trilioane O si un PI( la PP& de 1".?#E trilioane O, atrage cele mai multe in!estiii strine dup .,0, este al doilea e%portator dupa ,- si al treilea importator dupa ,- si .,0. Kotui, decala4ul dintre &hina si celelalte state dez!oltate se obser! n cazul PI(Llocuitor *(atson, "#1#+ de doar >.@##O ce o claseaza pe locul 1"?, la foarte mare distanta atat de 2aponia, economia pe care a de!ansat-o in termenii PI( nominal, dar si de )usia si (razilia. &hina si-a re!enit rapid in urma crizei economice din "##5, iar 'oldman .achs *"#1#+ si 2acUues ;artin *"##>+ pre!ede ca marimea totala a economiei chineze o !a depasi pe cea a .,0 in "#"$. &hina se afla inca cu mult in urma .,0 la ni!el economic, fiind ne!oita sa se concentreze asupra dez!oltarii interne si sa mentina rate de crestere ridicate ce impun o crestere a ratei in!estitiilor si a consumului. 3aca economia ar incetini si inflatia ar creste, soma4ul ar creste, alimentand astfel tensiunile politice si amenintand stabilitatea sociala. &hiar daca sub aspectul PI( total &hina !a atinge si !a depasi .,0 in !iitor, economia sa !a fi comparabila cu cea a .,0 doar sub aspectul marimii, dar nu si a compozitiei, deoarece &hina !a a!ea de infruntat numeroase probleme precum discrepantele de dez!oltare intre regiuni, imbatranirea populatiei ca urmare a politicii Qun cuplu, un copilG, ratele inalte de economisire a populatiei si deci o cerere scazuta, integrarea fortei de munca din pro!inciile indepartate de coasta si eliminarea intreprinderilor de stat corupte si ineficiente, sistem lacunar al protectiei sociale, lipsa de transparenta in economie si restrictionarea in!estitiilor. India deine locul @ n pri!ina populaiei, locul " la fora de munc, este a @-a economie mondial dupa PI( la PP& cu ?,D5 trilioane O in "#1" si a 1# a economie dupa PI( nominal cu 1,5" trilioane O, iar cresterea puternica a economiei in perioada "##1-"#1# *triplarea ei+ se datoreaza in special dez!oltarii industriei ser!iciilor ce contribuie cu ED,EP la PI(-ul sau, astfel ca e%pansiunea ser!iciilor a dus si la cresterea e%porturilor acestora. )m ne insa n mare parte o ar srac, cu un !enit pe locuitor de doar @.>##O, cel mai mic dintre principalele centre de putere economica. /n ultimii ani India a atins o rat anual de cretere impresionanta a4ungand chiar si la 11P in "#1#. /n mod e!ident, economia indian, cu marea ei clas de mi4loc bine educat i anglofon, este n faza de decolare. 3ac &hina este Qfabrica lumiiG, India constituie QbirourileG ei i n general birourile ofer mult mai mult stabilitate pe termen lung dec t fabrica, sustine .micI 3a!id *"##>, p.1E$+. /n timp ce modelul chinez depinde de !ariabile e%terne impre!izibile i imposibil de controlat n ntregime C e%porturle i intrrile de in!estiii strine directe n tehnologie, India beneficiaz de o economie susinut n mare parte de cererea intern, dei cu intrri de capital pe termen mai scurt. /n plus, India funcioneaz n condiiile unei domnii a legii de tip anglo-sa%on relati! constant care, chiar dac nu e perfect pentru in!estitorii strini, rm ne n contrast puternic cu situaia legal lipsit de transparen sau chiar ine%istent a &hinei. In ultimii ani, 'u!ernul indian s-a concentrat asupra pietei interne caracterizata de o capacitate mare de absorbtie determinata de numarul mare al populatiei, e%tinderea clasei de mi4loc, modernizarea treptat a infrastructurii, dar si a remiterilor cetenilor indieni din strintate. Puterea de cumparare este erodata de inflatie, in "#1" rata inflatiei a4ungand la >,@P, fiind printre cele mai ridicate in cadrul economiilor emergente. )usia ocup locul 5 n topul celor mai mari economii dupa PI( nominal cu ".#5 trilioane O si locul E dupa PI( la PP& cu ",E" trilioane O in "#1": este in top E cele mai mari rezer!e !aluate: are cel mai mare PI(Lloc. dintre rile ()I& *15.###OLlocuitor+: a 5 a forta de munca la ni!el mondial: ns economia depinde semnificati! de e%porturile de petrol i gaze naturale, dupa e%porturile totale )usia fiind pe locul 5, mult inainte Indiei si (raziliei. )usia e caracterizata prin e%istenta unei mari disfunctionalitati intre economia nominala si cea reala *3umitrescu, "##D+, o ingemanare a capitalului financiar cu aparatul de stat, bariere ce limiteaza I.3urile, dez!oltarea inegala a regiunilor, iar coruptia si e!aziunea fiscala afecteaza e!olutia economico-sociala. (razilia este a D a economie ca mrime dupa PI( nominal si a $ a dupa PI( la PP&, are un !enit pe locuitor de 1".1##O, mai mic dec t al )usiei, dar de @ ori mai mare dec t al Indiei si dispune de mari rezer!e !alutare. Kara se confrunt cu probleme gra!e precum infrastructura inadec!at, sistemul 4uridic mpo!rat, corupie ridicat, creterea producti!itii este lent, srcia i inegalitatea. Pe parcursul crizei economice, 'u!ernul i-a concentrat atenia asupra pieei interne care are o mare capacitate de absorbie. &onsumul intern robust a fost impulsionat de o rat sczut a oma4ului de E,EP, dar i de salarii reale n cretere si este considerat unul dintre principalele motoare ale creterii economice n ultimii ani alaturi de e%porturile de produse agricole, (razilia fiind o superputere agricola.

+i*,ra >. E;ol,tia #I"F,l,i real 5entr, 5rinci5alele 5,teri econo)ice )ondiale< Real %D# *rowt. e;ol,tion 0ann,al 5ercent c.an*e2 .ursa8 propriile calcule dupa http8LL===.imf.orgLe%ternalLdatamapperLinde%.php Primele doua lucruri care se spun despre economia americana sunt ca principalul a!anta4 este tocmai capacitatea ino!atoare si spiritul antreprenorial al cetatenilor, si ca economia americana functioneaza ca un QbarometruG pentru economia mondiala - termen pe deplin confirmat de efectele crizei economice mondiale din "##$-"##5. 0stfel, conform Bigurii @, pe ansamblul economiei mondiale, pentru perioada "##$ C "#11 anul "##> marcheaz o e!oluie negati!, obser!andu-se o diminuare a ritmurilor de crestere economica in aproape toate statele, dar cu precadere in cele dez!oltate. )usia si (razilia au trecut rapid peste episodul de recesiune din "##>, in timp ce &hina si India au continuat sa inregistreze rate de crestere mari. Insa in "#1" se obser!a o incetinire a cresterii PI(-ului in toate cele ? puteri emergente, ceea ce demonstreaza ca aceste tari nu s-au putut decupla de la economia mondiala *7ehler-Vincai, "#1@, p.1@+, ci dimpotri!a, au fost afectate de situatia economica nefa!orabila din .,0 si ,- *in special 6ona -uro+. ;ai mult, incetinirea economica a &hinei a influentat negati! (razilia, )usia si India, deoarece ea este cel mai mare partener commercial pentru aceste tari dupa ,-.

+i*,ra ?. E;ol,tia #I"F,l no)inal si #I" la 55c 5entr, 5rinci5alele centre de 5,tere din econo)ia )ondiala .ursa8 propriile calcule dupa http8LL===.imf.orgLe%ternalLdatamapperLinde%.php &onform Bigurii ?, tendintele in e!olutia PI(-ului nominal arata ca .,0 !or continua sa detina prima pozitie in topul celor mai puternice economii nationale la ni!el global in urmatorul deceniu si poate chiar !a intrece ,- care este cel mai mare producator mondial cu un PI( putin peste cel al .,0. Pe de alta parte se obser!a conform graficelor de mai sus o ascensiune fulminanta a &hinei mai ales din punctul de !edere al cresterii PI( nominal, inregistrand o crestere de la circa " miliarde O in "### la peste 5 miliarde O in "#1", dar si a PI(-ului calculat la PP&, de la circa @###O la 1?.?##O in "#1". .ub aspectul PI( la PP&, B;I estimeaza o in!ersare a primelor " pozitii in top prin de!ansarea .,0 de catre economia chineza in urmatorii E ani, dar nu si sub aspectul PI( nominal in dolari americani. Proiectiile liniare ale tendintelor cresterii economice a &hinei in !iitor pana la a de!ansa .,0 pot induce in eroare tinand cont de faptul ca tarile ce beneficiaza de pe urma tehnologiilor importate in primele stadii de dez!oltare economica mentin rate de crestere economica ridicate, insa acesta incetinestc pe masura apropierii de stadiile superioare ale dez!oltarii determinate de un PI(Lloc de peste 1#.###O.

+i*,ra 8. E;ol,tia #I"F,l,i no)inal 5e ca5 de loc,itor si a #I"F,l,i la ##C 5e ca5 de loc,itor .ursa8 propriile calcule dupa http8LL===.imf.orgLe%ternalLdatamapperLinde%.php ,n alt aspect important in e!olutia ritmurilor de crestere pentru principalele centre de putere este PI(Llocuitor prezentat in Bigura E, care este in mod e!ident mult mai mare in statele dez!oltate fata de puterile emergente in ascensiune, insa pentru ambele categorii de state acesta este in continua crestere.

+i*,ra 9. E;ol,tia 5rocent,l,i contrib,tiei statelor la cresterea econo)ica *lobala .ursa8 propriile calcule dupa http8LL===.imf.orgLe%ternalLdatamapperLinde%.php )aporturile de putere economica dintre statele din topul celor mai mari economii la ni!el mondial se pot obser!a si din procentul contributiei fiecarui stat la produsul global brut de-a lungul timpului. 0stfel, conform Bigurii D, ,niunea -uropeana detine prima pozitie cu un procent de circa "#P, .,0 contribuie cu 1>P, &hina cu 1EP, India cu E.DP, 2aponia cu E,EP, )usia cu @P si (razilia cu ".5P. -!olutiile pentru perioada inceputului de secol "1 arata o reducere a procentului pentru statele dez!oltate, concomitent cu o crestere a ponderii detinute de puterile emergente in frunte cu &hina. B;I prognozeaza o schimbare la !arful acestei ierarhii determinata de trecerea &hinei pe primul loc in fata ,- si .,0 dupa "#1$-"#15. &a urmare a ritmurilor de crestere sustinuta din perioada anterioara crizei economice din "##$, ponderea rilor ()I& n produsul brut mondial e%primat la PPP a crescut de la 1D P n "### la "" P n "##5. Procesul de producie nu se mai desfasoar n .,0, ci n rile n curs de dez!oltare, transform nd .,0 ntr-o economie bazat pe ser!icii, dar producia asiatic trebuie pri!it, conform lui Bareed 6aIaria *"##>, p.1D5+ n conte%tul unei economii globale n care ri precum &hina au de!enit !erigi importante ale lanului de apro!izionare C dar nu sunt totui dec t nite !erigi. Puterile traditionale ii menin a!anta4ul fa de ri!alii lor prin educaia n tiinte i tehnologie, astfel ca in!estiiile .,0 n cercetare i dez!oltare sunt mai consistente de t cele din ,-, ridic ndu-se la ",5P din PI(, n comparaie cu "P n -uropa *n 2aponia sunt @,?P din PI(+. I$.CONCLU'ION' Lumea de!ine multipolar n conte%tul creterii rolului rilor n ascensiune din grupul ()I&, mai ales al &hinei i a continurii transferului de putere economic din bazinul 0tlanticului *.,0 i statele dez!oltate din ,-+ n zona 0sia-Pacific *noul centru de greutate al economiei mondiale, reprezentat n special de 0P-&Iniiati!a de &ooperare -conmic 0sia-Pacific, din care fac parte ma4oritatea marilor economii ale lumii8 .,0, &hina, 2aponia, )usia+, iar n 0sia, centru de greutate s-a mutat similar, din 2aponia spre &hina i India. 0ceast ascensiune a unor noi poli de putere !a schimba dominana la ni!el global a celor mai mai economii 7-&3 i !a conduce spre o schimbare n competiti!itate, gu!ernana global i relaiile internaionale. Kendina spre configurarea unei lumi multipolare este demonstrata de cate!a transformri cu impact la ni!el mondial. /n primul r nd se obser! trecerea de la '$L5 la '"# si creterea importanei acestui grup ca forum mondial de discutare a problemelor cu impact global, acesta fiind un semnal clar ca deciziile importante nu se mai pot lua ntr-un cerc restr ns. Kot n acest conte%t se nscrie i creterea ponderii rilor ()I& n

economia mondial. 0stfel, cu toate ca ni!elul de trai din aceste state in dez!oltare este nc departe de cel atins de puterile occidentale, ele au de!enit pe fondul declinului economic al puterilor traditionale principala surs a creterii economice la ni!el global i n consecin un factor decizional important n cadrul grupului '-"#. Puterile emergente nu mai sunt spectatori, ci din ce n ce mai mult protagoni ti ai ordinii mondiale n schimbare, dar nu trebuie uitat faptul c aceast schimbare trebuie s fie nso it si de anga4amentul lor. .,0 rm n cel mai important actor din punct de !edere economic, tehnologic, i militar, singura superputere global, dar puterea sa relati! !a scdea prin raportare la noile e!oluii ale statelor ()I& ca poli de putere n ascensiune. $.RE+ERENCE' 1. 0llianz 'lobal In!estors *"#1"+ Asia on t*e move > gravitational centre of t*e 21st centur6? , 0llianz 'lobal In!estors -urope 'mb<, ;aJ "#1", 0!ailable at https8LL===.allianzglobalin!estors.deLcmsoutLIapitalmarItanalJseLdocsLpdf-engLanalJsis-and-trends-asia-on-the-mo!e.pdf ". (atson 0. *"#1#+ A second loo@ at )*inaAs 20P ran@, Khe Mall .treet 2ournal, 0sia edition, ""-"@ 2anuarJ "#1#, 0!ailable at http8LLonline.=s4.comLarticleL.(1###1?"?#E"$?5$#??"@"#?E$E#1DEE1?D#5###"D.html @. (onciu B., (aicu, '. *"#1#+ conomia mondial sub lup: de la crize acute, la crize cronice , Pro ,ni!ersitaria, (ucureti. ?. (rooIs .., Mohlforth M. *"##5+ Borld out of balance, Princeton ,ni!ersitJ Press, Princeton. E. (rzezinsIi 6. *"##D+ Criada geostrategic. )onvieuirea cu )*ina, uropa i 'usia, <istoria, (ucureti. D. &I0 Morld BactbooI, 0!ailable at https8LL===.cia.go!LlibrarJLpublicationsLthe-=orld-factbooIL $. 3umitrescu, .. et al. *"##D+ -conomie mondiala, -d. Interdependenta -conomica, Pitesti. 5. -uropean &ommission *"#1@+ uropean conomic -orecast Binter 231<, 1E ;arch "#1@, (russels. >. Bareed 6. *"##>+ Dumea postamerican, Polirom, Iai. 1#. 'elb L. <. *"#1#+ 20P noE matters more t*an force, Boreign 0ffairs, 5>*D+, pp.@E-?@, 0!ailable at http8LL===.foreignaffairs.comLarticlesLDD5E5Lleslie-h-gelbLgdp-no=-matters-more-than-force 11. Berguson 9. *"#1#+ )omple+it6 and collapse, Boreign 0ffairs, 5>*"+, ;arch-0pril "#1#, 0!ailable at http8LL===.foreignaffairs.comLarticlesLDE>5$Lniall-fergusonLcomple%itJ-and-collapse 1". 'oldman .achs *"#1#+ 2lobal economics Eee@l6, 1#*#1+, D 2anuarJ "#1#. 1@. Ignat I., Pralea .. *"#1@+ conomie mondial, edn.", .edcom Libris, Iai. 1?. International ;onetarJ Bund *"#1@+ Borld conomic /utloo@ 0atabase. April 231<, 0ccessed at "> .eptember "#1@, 0!ailable at http8LL===.imf.orgLe%ternalLpubsLftL=eoL"#1@L#1L=eodataLinde%.asp% 1E. 2acUues ;. *"##>+ B*en )*ina rules t*e Eorld: t*e end of t*e Eestern Eorld and t*e birt* of a neE global order, Penguin, 9e= RorI. 1D. Nappel ). *"#1#+ /n t*e conomics of 'egional PoEers: )omparing )*ina, (ndia, &razil, and #out* Africa , <amburg8 'I'0 MorIing Paper 1?E, 0!ailable at ..)98 http8LLssrn.comLabstractS1D$>D5? or http8LLd%.doi.orgL1#."1@>Lssrn.1D$>D5? 1$. Nappel )., *"#11+, C*e decline of urope and t*e $#: s*ifts in t*e Eorld econom6 and in global politics , <amburg8 'I'0 MorIing Paper, 0!ailable at http8LLnbn-resol!ing.deLurn8nbn8de8#1D5-ssoar-"55>1E 15. LJnam, 2. *"##>+ 223 ma@e or brea@, ((& ne=s, "5 ;arch "##>, 0!ailable at http8LLne=s.bbc.co.uIL"LhiL$>$#1>>.stm 1>. ;oagr-Poladian, .. *"#1#+ conomia mondial "ntr!o sc*imbare vizibil a centrelor de putere , )e!ista de -conomie ;ondial, "*@+, Institutului de -conomie ;ondial, 0cademia )om na, 0!ailable at http8LL===.iem.roLremLinde%.phpL)-;LarticleL!ie=L@EL"1 "#. ;ini% 3. 0., <a=lez ..;. *1>>5+ 2lobal politics, Mads=orth, (elmont. "1. 9ational Intelligence &ouncil .,0 *"#1"+ 2lobal Crends 23<3. Alternative Eorlds, 'P7, Mashington, 3&. 0!ailable at http8LLglobaltrends"#@#.files.=ordpress.comL"#1"L11Lglobal-trends-"#@#-no!ember"#1".pdf. "". 7ehler-Vincai, I. ;. *"#1@+ 'econfigurarea modelelor de dezvoltare ale rilor brics "n conte+tul crizei financiare i economice mondiale, )e!ista de -conomie ;ondial, E*11+, Institutului de -conomie ;ondial, 0cademia )om na, 0!ailable at http8LL===.iem.roLremLinde%.phpL)-;LarticleL!ie=L1#? "@. 7A9eill 2. *"#1#+ &'()# are still on top, 9e=s=eeI, $ 3ecember "##>, 0!ailable at http8LL===.ne=s=eeI.comLidL""ED"E. "?. 9Je 2. 2r. *"#1#+ C*e future of american poEer, Boreign 0ffairs, 5>*D+, pp."-1", 0!ailable at http8LL===.foreignaffairs.comLarticlesLDD$>DL4oseph-s-nJe-4rLthe-future-of-american-po=er "E. 9Je 2. 2r. *"#1"+ Viitorul puterii, Polirom, Iasi. "D. Tuadros, ). *"##5+ (mplications of t*e 2lobal -inancial )risis for t*e &razilian conom6 , in Voices from t*e #out* > C*e (mpact of t*e -inancial )risis on 0eveloping )ountries, Institute of 3e!elopment

.tudies, pp. "1-"". "$. )achman '. *"#1#+ All e6es are on 0avos as a s*ift in t*e global balance of poEer mar@ets itself felt , Binancial Kimes, "$ 2anuarJ "#1#. "5. )oche 3a!id, *"##5+, Anot*er empire bites t*e dust, Bar -astern -conomic )e!ie=, 1$1*5+, 7ctober "##5. ">. .chol!in .. *"#1#+ merging Fon!/ )0 )ountries: 2lobal #*ifts in PoEer and 2eopolitical 'egionalization, <amburg8 'I'0 MorIing Paper 1"5, 0!ailable at )-P-&8 http8LLrepec.gigahamburg.deLpdfLgigaW1#W=p1"5Wschol!in.pdf @#. .ubacchi P. *"##5+ FeE PoEer )entres and FeE PoEer &ro@ers: Are C*e6 #*aping t*e FeE conomic /rder?, (nternational Affairs, 5?*@+, pp. ?5EC?>5, 0!ailable at http8LL===.chathamhouse.orgLsitesLdefaultLfilesLpublicLInternationalP"#0ffairsL"##5L5?W@subacchi.pdf @1. .micI 3. *"##>+ Dumea e rotund, Publica, (ucureti. @". Morld -conomic 7utlooI *"#1#+ 'ecover6, 'is@, and 'ebancing, 7ctober, ===.imf.org