Activitati de transport Activitatea de transporturi in municipiul Braila se desfasoara pe 3 cai: rutiera, feroviara si navala.

Ierarhizarea celor 3 cai de transport se poate face pe mai multe criterii si anume: volumul marfurilor transportate intr-o luna, suprafetele ocupate de societatile comerciale aferente celor 3 cai de transport,numarul de angajati ce deservesc natura transporturilor. In analiza activitatii de transporturi au intrat si societatile comerciale care asigura transporturi pentru agricultura, insa numai acele societati ce nu apartin Ministerului Agriculturii. Din cele ! societati, una asigura ttransportul pe calea ferata "#$%&'(, ) asigura transportul naval, iar * asigura transporturile interne. In afara acestora, + societati ,'.A D'-M-'I #I ./D-'I si #0%1IA B'AI2A D'-M-'I $A1I/$A20- asigura intretinerea drumurilor. In teritoriul intravilan, cele ! societati pot fi repartizate astfel: + in zona industriala vest, 3 in zona portuara, iar 4 ocupa amplasamente dispersate. %omparate din punct de vedere al volumului de marfuri transportat, pe primul loc se afla societatile ce asigura transportul naval, cu un volum de ). !3.*** tone lunar, urmate de societale ce asigura transportul pe calea ferata- 5*.+3* tone lunar , iar la urma societatile ce asigura transportul rutier, cu 4.+3* tone lunar. Din punct de vedere al suprafetelor ocupate, ordinea se pastreaza: transporturile navale dispun de 54!.!** m.p, adica 54,!! ha6 transporturile feroviare de 3!3.++4 m.p, adica 3!,3+ ha, iar cele rutiere de ++!.3!4 m.p, adica ++,! ha. %omparate ca nr. de personal angajat, ordinea este: societati ce deservesc transporturile rutiere au !7* angajati, din care 34) 8ar8ati si +)) femei6 societatile navale 4 4 angajati, din care )4* 8ar8ati si 34 femei, iar #$%&' are +)* angajati, din care + 8ar8ati si +7 femei. Mijloacele de transport rutiere sunt cele care produc procentul cel mai mare din poluarea aerului, iar, impreuna cu

transportul feroviar, produc in totalitate poluarea sonora a mun. Braila. Mijloacele de transport naval prin deversarile de pe vase polueaza apele Dunarii, insa in proportie mult mai mica fata de deversarile pe care le face orasul prin apele menajere sau cele industriale. 1urismul -nitatile turistice administrate de societati comerciale 8railene sunt de 3 feluri: hoteluri, moteluri si campinguri. Dintre aceste unitati, unnumar de !, 3 sunt hoteluri, este motel si camping. Din cele 3 hoteluri, unul este amplasat in e9travilan, iar ) in intravilan. %ele 4 hoteluri in intravilan sunt: - :otel cu restaurant ;1raian< - +*+ locuri6 - :otel cu restaurant ;Belvedere< - 74 locuri6 - :otel cu restaurant ;1ineretului< - 5* locuri6 - :otel cu restaurant ;#portiv< - 35 locuri6 $umarul de locuri de cazare in cele ) hoteluri este de )34, din care hotelul ;1raian< are ponderea cea mai mare. Din cele ) hoteluri, + sunt in raport cu categoria de cofort de 3 stele si totalizeaza +*5 locuri de cazare, iar unul, cu o capacitate de 43 locuri de cazare, care are o singura stea. Activitatile turistice au marcat ,ca si celelalte activitati economice si de prestari servicii, o scadere considera8ila incepand cu anul 757 pana in prezent. Daca in 757 numarul turistilor care au vizitat Braila atingea cifra de *5. !4 persoane, din care * .37+ erau romani, iar 4.!53 straini, in anul 77) Braila a fost vizitata doar de 37.34) turisti, adica 33,3=, respectiv !4,)=. In anul 77! cifrele au fost si mai mici: 3!.333 turisti, din care 3+.3)+ romani si 4.5!4 straini. #e o8serva ca scaderea drastica s-a inregistrat la nivelul turistilor romani, al caror numar s-a injumatatit, pe cand cel al strainilor aproape ca a ramas acelasi. Alte activitati din domeniul serviciilor

-nitatile comerciale care finanteaza in municipiul Braila acopera toate tipurile de comert alimentar, nealimentar, alimentatie pu8lica si prestari servicii. $umarul unitatilor comerciale cu profil de comert alimentar se ridica la )3, dintre care ) sunt cu capital de stat si locatie de gestiune, iar 3 cu capital privat in regim de #$% sau #'2. -nitatile comertului alimentar sunt raspandite pe intreg teritoriului municipiului si totalizeaza o suprafata utila de )*.)33 m.p. In cele )3 unitati lucreza .+34 angajati, din care + + sunt 8ar8ati, iar *!3 sunt femei. -nitatile cu profil de comert nealimentar sunt si ele dispersate pe intreg teritoriul municipiului si ocupa o suprafata utila totala de !5.44 m.p. -nitatile de alimentatie pu8lica a8sor8 un numar de !7! angajati, din care + 3 8ar8ati si 35) femei. .rntru desfasurarea activitatilor de tip alimentatie pu8lica, cele + 3 unitati ocupa o suprafata utila totala de +7.)35 m.p, iar activitatile de tipul prestari servicii ocupa +*7.7+3 m.p. Invatamant-cultura In domeniul invatamantului se disting cele 4 categorii de invatamant: prescolar, gimnazial, liceal, profesional, postliceal si superior. Invatamantul prescolar se desfasoara in municipiul Braila in cele )4 de gradinite, grupate in functie de programul si profilul fiecaruia: - gradinite cu program normal - +5 unitati6 - gradinite cu program prelungit - ) unitati6 - gradinite cu program saptamanal - +5 unitati6 - gradinita speciala pentru copii cu deficiente psihice - unitate6 - gradinite cuplate cu crese - + unitati. Incinta celor )4 de gradinite ocupa o suprafata de 3,++ ha si dispun de 33.77* m.p suprafata utila. Invatamantul gimnazial se desfasoara in 3+ de scoli pentru un numar de +3.533 elevi. .entru acesti sunt asigurate )3! sali de

clasa, 4* de la8oratoare, +3 sali de sport si 33 de sali ateliere scolare. %ele 3+ de scoli ocupa incinte a caror suprafata insumeaza +3.!++ m.p, adica .+!4 ha si dispun de 43.7 ) m.p suprafata utila. Invatamantul liceal se desfasoara in 5 licee, din care 3 teoretice, 5 industriale, economic, agricol, educatie fizica si sport, arte plastice si pedagogic. In aceste licee invata un numar de !. 75 elevi, care au la dispozitie )3* sali de clasa, 5) la8oratoare, 7 sali de sport, *3 sali ateliere scoala. #uprafata totala de teren pe care o ocupa incintele celor 5 licee este de .+35 ha, iar suprafata utila este de 5).343 m.p. #colile profesionale, in numar de , sunt repartizate pe profile, dupa cum urmeaza: - scoli profesionale industriale - 4 unitati6 - scoli profesonale agricole - unitate6 - scoli profesionale comerciale - unitate6 - scoli profesionale mestesugaresti - + unitati6 - scoli profesionale speciale - unitate. Aceste scoli functioneaza in cadrul grupurilor scolare, din care fac parte si liceele industriale. Invatamantul superior din municipiul Braila este reprezentat de &acultatea de Inginerie, ce apartine de -niversitate<Dunarea de >os< din ?alati si -niversitatea<%onstantin Brancoveanu<facultate privata acreditata, cu profil economic. Institutiile de cultura sunt reprezentate de 4 cinematografe, Muzeul Brailei cu cele ) sectii"istorie, arta, etografie si stiintele naturii(, + teatre"unul dramatic si altul de papusi(, Bi8lioteca >udeteana, precum si %asa de %ultura a 1ineretului. Aceste institutii ocupa o suprafata de teren de !.!73 m.p si dispun de 3.4+3 m.p suprafata utila. Dotarile cu profil sportiv sunt reprezentate de ) stadioane, cu un total de 3!.3** locuri si + sali de sport cu un total de 3.*** locuri, un strand cu 3** locuri, o arena de 8o9 cu 3** locuri, un

pavilion descoperit cu o suprafata de gheata de .*** m.p, o pista de dirt-tra@ de )** m lungime.1oate aceste dotari ocupa o suprafata de teren de ) !.4** m.p. 'eteaua sanitara Din datele centralizate rezulta ca in cadrul municipiului functioneaza ++3 unitati de profil, grupate in 4 grupe distincte: unitati sanitare de stat- ** locuri6 ca8inete stomatologice de stat!6 ca8inete medicale si la8oratoare particulare-+ 6 la8oaratoare de tehnica dentara particulare- +6 ca8inete stomatologice particulare+) si farmacii-3+. Aceste unitati ocupa )4.* ) m.psi dispun de 5).7*5 m.p suprafata utila. Alte unitati Aom cuprinde in aceasta grupa unitatile administratiei pu8lice, a directiilor de teritoriu, a unor minstere, ale organelor judecatoresti, 8anci comerciale, unitati ale %.0.%, firme de asigurari. 1oate cuprind suprafete utile dupa cum urmeaza: - administratie - 34.5)* m.p6 - %.0.% - 757 m.p6 - asigurari - 474 m.p6 - 8anci - *.555 m.p6 - culte - )5.4)* m.p. 2a 8aza datelor economice prezentate, se pot formula cateva constatari: - s-a reusit sa se pastreze partea veche a orasului intr-o proportie destul de ridicata6 - spatiul intravilan nu este folosit eficient, e9istand suficiente resurse pentru viitor6 - nu sunt realizate dotari specifice oraselor moderne "oaze de verdeata, parcari su8terane(. Avand in vedere ca numarul activitatilor la nivelul populatiei 8railene este estimat la 3 . ** persoane si ca in anul 773 populatia ocupata era de *5.!57 persoane, rezulta ca in acest moment e9cedentul de forta de munca se ridica la ++.3 persoane, respectiv !,*+=.

1'A$#./'1-'I #I %I'%-2A1I0 %irculatia rutiera #chema stradala e9istenta a municipiului Braila are o configuratie, in general, radial semicirculara, pentru zona cuprinsa intre fluviul Dunarea si B-dul Doro8antilor si una apro9imativ rectangulara in restul zonelor. 2ungimea totala a strazilor este de +4),3 @m, corespunzator unei suprafete carosa8ile de +. ! .3** m.p. Datorita faptului ca la ora actuala municipiul Braila detine intersectii pe reteaua principala de circulatie care nu sunt amenajate sau sunt partial amenajate, fluenta circulatiei si siguranta circulatiei este diminuata in zonele respective.#e considera ca un numar de 3! de intersectii de pe reteaua principala de circulati se incadreaza in cele afirmate mai sus. 1ronsoanele din reteaua rutiera principala sun insuficient dotate cu elemente de presemnalizare. 0chiparea cu semnalizare nu este suficient intretinuta, nu e9iste, pe arterele rutiere din reteaua principala, sistem coordonat de dirijat. .arcaje, platforme carosa8ile, alei de acces .entru Brail, la o populatie de +35.5+4 locuitori si la un numar de +!.3)3" 77!( autoturisme, a rezultat un grad mediu de motorizare de 3 autoturisme la *** locuitori, ceea ce reprezinta 35,)= din gradul mediu de saturatie pentru o zona ur8anistica. %onform prevederilor $ormativului pentru proiectarea parcajelor de autoturisme in localitati ur8ane, pentru autoturisme proprietate particulara, se considera un loc de parcare la domiciliu si , respectiv, *,3-o,5 locuri de parcare la destinatie pentru fiecare autoturism. In Braila, pentru un numar de autoturisme proprietate particulara de +4.+)) rezulta: - pentru parcarea la domiciliu - +4.+)) locuri, - pentru parcarea la destinatie - +4.+)) 9 *,43B !.*37 locuri.

In total, necesarul de parcaje pentru municipiul Braila este de )3.!43 locuri parcare.