Tema 1. Notiunea, particularittile specifice si principiile DPI Ce este proprietatea intelectual?

? Proprietatea intelectuala, prescurtat PI, se refera la: inventii (brevete), opere literare si artistice, simboluri, nume, imagini, design, utilizate in activitati comerciale. Detinatorul proprietatii intelectuale poate controla si trebuie rasplatit pentru uzul acesteia, si acest fapt incurajeaza inovatia si creativitatea spre beneficiul umanitatii. Proprietatea intelectuala este impartita in doua categorii principale:

Dreptul de autor (Copyright), care include lucrari literare si artistice precum romane, poeme, piese de teatru, jocuri, filme, opere muzicale, situri web, picturi, fotografii, sculpturi, arhitectura, etc. Drepturile conexe includ drepturile artistilor aparute ca urmare a interpretarii, drepturile legate de inregistrarile efectuate de producatorii de fonograme si drepturile aparute urmare a emisiei programelor de radio si televiziune. Proprietatea industriala, care include brevete de inventie (patente), marci si indicatii geografice, desene si modele industriale, si topografii pentru produse semiconductoare.

Ce se nelege prin drepturi de proprietate intelectual? Drepturile de proprietate intelectual sunt drepturi de proprietate ca toate celelalte ! ele permit creatorului sau proprietarului unui brevet de inven"ie, al unei m rci sau al unei opere protejate prin drept de autor s beneficieze de pe urma muncii sau a investi"iei sale. #ceste drepturi sunt eviden"iate $n articolul %& din Declara"ia 'niversal a Drepturilor (mului care stipuleaz faptul c fiecare om trebuie s beneficieze de protec"ia drepturilor morale )i materiale care decurg din orice lucrare )tiin"ific , literar sau artistic al c rei autor este. Dreptul de proprietate intelectuala reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatile privind protectia creatiei intelectuale in domeniile industrial, stiintific, literar si artistic, precum si semnele distinctive ale activitatii de comert. !iectul dreptului de proprietate intelectuala Dreptul proprietatii intelectuale reprezinta acea ramura de drept care studiaza normele juridice ce reglementeaza creatiile intelectuale cu caracter literar, artistic sau stiintific, precum si creatiile intelectuale cu aplicabilitate industriala. Disciplina dreptului proprietatii intelectuale este formata din doua subramuri: a) subramura dreptului de autor* b) subramura dreptului proprietatii industriale.

 De ce trebuie s promovm i s protejm proprietatea intelectual? +,ist mai multe motive care fac ca protec"ia propriet "ii s fie imperios necesar . -) progresul )i prosperitatea umanit "ii depind de creativitatea ei $n domeniile tehnic )i cultural, %) protec"ia juridic a crea"iilor noi $ncurajeaz investi"iile )i conduc la alte inova"ii, .) promovarea )i protec"ia propriet "ii intelectuale stimuleaz cre)terea economic , duc la crearea de noi locuri de munc )i noi ramuri de activitate )i la $mbun t "irea calit "ii vie"ii. 'n sistem de proprietate intelectual eficient )i echitabil poate fi de ajutor tuturor " rilor $n e,ploatarea poten"ialului de proprietate intelectual care este un instrument puternic de dezvoltare economic )i de progres social )i cultural. #cest sistem contribuie la instaurarea unui echilibru $ntre interesele inovatorului )i interesul public, asigur/nd un mediu propice creativit "ii )i inven"iei, $n beneficiul tuturor. Care sunt avantajele de care poate beneficia fiecare dintre noi? Drepturile de proprietate intelectual recompenseaz creativitatea )i efortul uman care reprezint motorul progresului umanit "ii, iat c/teva e,emple: 0 industria cinematografic , industria $nregistr rilor audio )i video, activitatea editorial )i industria software!ului care investesc miliarde de dolari pentru amuzamentul milioanelor de oameni din toate col"urile lumii, nu ar e,ista f r protec"ia dreptului de autor* 0 consumatorii n!ar putea achizi"iona cu $ncredere produsele sau serviciile f r o protec"ie interna"ional eficient a m rcii, $n m sur s descurajeze contrafacerea )i pirateria* 0 f r avantajele pe care le ofer sistemul de brevete, cercet torii )i inventatorii ar fi prea pu"in stimula"i pentru a continua s caute s $)i amelioreze produsele sub aspectul calit "ii )i al eficien"ei $n interesul consumatorilor din lumea $ntreag . Ce este un brevet? 1revetul confer dreptul e,clusiv asupra unei inven"ii, care poate fi un produs sau un procedeu ce ofer un nou mod de a face ceva sau aduce o nou solu"ie tehnic pentru rezolvarea unei probleme. 1revetul garanteaz titularului protec"ia inven"iei. #ceast protec"ie este acordat pentru o perioad limitat , care poate fi $n general de %2 de ani. Ce fel de protecie ofer un brevet? Protec"ia prin brevet $nseamn c inven"ia nu poate fi realizat , utilizat , distribuit sau v/ndut f r consim" m/ntul titularului de brevet. Drepturile care decurg dintr!un brevet pot fi ap rate $n mod normal prin introducerea unei ac"iuni

$n fa"a unui tribunal care, $n cea mai mare parte a sistemelor, are autoritatea de a face s $nceteze orice $nc lcare a drepturilor ce decurg din brevet. $n acela)i timp, tribunalul poate )i s declare nul un brevet contestat de un ter". Ce drepturi are un titular de brevet? 3itularul unui brevet are dreptul de a decide cine poate )i cine nu poate s foloseasc inven"ia brevetat pe durata protec"iei. +l poate pe baza unei licen"e s permit ter"ilor s utilizeze inven"ia pe baza unor condi"ii convenite de comun acord. +l poate de asemenea, s v/nd dreptul asupra inven"iei unui ter" care devine $n felul acesta titularul brevetului. 4a e,pirarea brevetului, protec"ia ia sf/r)it )i inven"ia intr $n domeniul public, adic titularul pierde drepturile e,clusive asupra inven"iei )i aceasta poate fi e,ploatat liber, din punct de vedere comercial de c tre ter"i. Ce este o marc? ( marc este un semn distinctiv care indic faptul c anumite produse sau servicii sunt fabricate sau furnizate de o anumit persoan sau $ntreprindere. (riginea m rcii dateaz din timpuri str vechi, c/nd artizanii $)i reproduceau semn turile sau 5marca6 pe produsele lor artistice sau utilitare. 7n timp, lucrurile au evoluat c tre ceea ce constituie ast zi sistemul de $nregistrare )i protec"ie a m rcilor. Care este utilitatea mrcii? ( marc furnizeaz protec"ie titularului asigur/ndu!i dreptul e,clusiv de a o utiliza pentru desemnarea unor produse )i servicii, sau pentru a autoriza un ter" s o utilizeze $n schimbul unei pl "i. Perioada de protec"ie variaz , dar o marc poate fi re$nnoit de nenum rate ori cu condi"ia de a efectua plata ta,elor corespunz toare. Protec"ia drepturilor asupra m rcilor este garantat de tribunale care, $n majoritatea sistemelor juridice, de"in autoritatea de a $mpiedica $nc lcarea dreptului asupra m rcii. Ce tipuri de mrci pot fi nregistrate? Posibilit "ile sunt aproape nelimitate. 8 rcile se pot compune din cuvinte, litere )i cifre, singure sau combinate. +le pot consta $n desene, simboluri, semne tridimensionale cum ar fi forma )i ambalajul produselor, semne sonore cum ar fi sunetele muzicale sau vocale, parfumuri sau culori utilizate ca tr s turi distinctive. 7n plus fa" de m rcile de produse sau de servicii care indic originea comercial a acestora, mai e,ist )i alte categorii de m rci. 8arca colectiv apar"ine unei asocia"ii ai c rei membri o utilizeaz pentru a fi identifica"i cu normele de calitate )i cu alte cerin"e stabilite de asocia"ie (cum ar fi asocia"ia e,per"ilor contabili, a inginerilor, arhitec"ilor). Ce este un desen sau un model industrial?

'n desen sau un model industrial reprezint aspectul estetic sau ornamental al unui obiect. +l poate consta $n caracteristici tridimensionale, cum ar fi forma sau te,tura suprafe"ei obiectului, sau bidimensionale, cum ar fi motivele, liniile sau culoarea. Desenele )i modelele industriale se aplic celor mai diverse produse din industrie )i din produc"ia me)te)ug reasc : de la instrumente tehnice )i medicale, la ceasuri, bijuterii )i alte articole de lu,, de la obiecte de uz casnic )i aparate electrice la vehicule )i structuri arhitecturale, de la motive te,tile la articole pentru timpul liber. 9onform majorit "ii legisla"iilor na"ionale, pentru a beneficia de protec"ie, un desen sau un model industrial trebuie s fie nou sau original )i s nu $ndeplineasc o func"ie tehnic . Desenul sau modelul industrial are de fapt o natur estetic , iar caracteristicile tehnice ale obiectului c ruia i se aplic nu sunt protejate. De ce s protejm desenele i modelele industriale? Desenul sau modelul industrial este acel 5ceva6 care d articolului atractivitate )i putere de seduc"ie* el adaug deci ceva valorii comerciale a produsului )i $i cre)te vandabilitatea. 9/nd un desen sau un model industrial este protejat, titularul ! persoana fizic sau juridic care a $nregistrat desenul ! de"ine dreptul e,clusiv de a face opunere pentru orice copie sau imita"ie neautorizat a desenului sau a modelului industrial de c tre ter"i. Ce este o indicaie geografic? Indica"ia geografic este un semn utilizat pe produsele care au o origine geografic precis )i care prezint anumite calit "i sau posed o notorietate ce se datoreaz acestui loc de origine. 7n general, indica"iile geografice constau $n denumirea locului de origine al produselor. Produsele agricole au de obicei calit "i legate de locul de produc"ie )i sunt influen"ate de anumi"i factori geografici cum ar fi clima )i solul. Pentru ca un semn s func"ioneze ca indica"ie geografic este necesar ca legisla"ia na"ional s prevad acest lucru )i consumatorii s $l perceap ca atare. 'tilizarea indica"iilor geografice nu este limitat la produsele agricole. #cestea pot pune $n valoare )i calit "i speciale ale unui produs datorate factorului uman prezent $n locul de origine al produselor, a)a cum sunt anumite tehnici de fabrica"ie sau tradi"ii. 4ocul de origine poate fi un sat sau un ora), o regiune sau o "ar . De e,emplu substantivul 5:witzerland6 sau adjectivul 5:wiss6 este perceput $n numeroase " ri ca o indica"ie geografic pentru produse fabricate $n +lve"ia, $n special ceasuri. Ce este o denumire de origine? ( denumire de origine este un tip special de indica"ie geografic utilizat pe produse care prezint o calitate special datorat e,clusiv sau esen"ialmente mediului geografic $n care au fost ob"inute. ;o"iunea de indica"ie geografic

$nglobeaz denumirile de origine. 51ordeau,6 pentru vinul produs $n regiunea 1ordeau, din <ran"a, 5=avana6 pentru tutunul cultivat $n regiunea cubanez =avana sau 53e>uila6 pentru b utura alcoolic fabricat $n anumite zone din 8e,ic sunt e,emple de denumiri de origine protejate $n statele care sunt parte a #ranjamentului de la 4isabona cu privire la protec"ia denumirilor de origine )i la $nregistrarea interna"ional a acestora. Ce sunt dreptul de autor si drepturile conexe? Dreptul de autor reprezint un ansamblu de legi care confer protec"ie autorilor, arti)tilor )i altor creatori pentru crea"iile lor literare )i artistice denumite $n general 5opere6. 'n ansamblu de drepturi aflate $ntr!o str/ns leg tur cu dreptul de autor este reprezentat de drepturile cone,e care confer prerogative asem n toare sau identice celor oferite de dreptul de autor, de)i uneori de $ntindere limitat )i de mai scurt durat . 1eneficiarii drepturilor cone,e sunt: 0 interpre"i (de e,emplu actori )i muzicieni) pentru presta"ia lor* 0 produc torii de fonograme (inregistr ri audio pe caset )i compact disc) pentru $nregistr rile lor, )i* 0 organismele de radiodifuziune pentru programele radio sau 3?. (perele protejate prin dreptul de autor includ $n mod special, dar nu e,clusiv, romanele, poeziile, piesele de teatru, lucr rile de referin" , ziarele, programele de calculator, bazele de date, filmele, compozi"iile muzicale, operele coregrafice, picturile, desenele, fotografiile, sculpturile, operele de arhitectur , crea"iile publicitare, h r"ile )i desenele tehnice. Ce ofer dreptul de autor i drepturile conexe? 9reatorii operelor protejate prin drept de autor ca )i mo)tenitorii acestora )i succesorii lor $n drepturi (numi"i $n general 5titulari de drepturi6) beneficiaz de anumite drepturi fundamentale $n conformitate cu legisla"ia dreptului de autor. +i au $n special dreptul e,clusiv de utilizare a operei sau de autorizare a utiliz rii acesteia $n condi"ii stabilite de comun acord. 3itularul sau titularii de drepturi asupra unei opere pot interzice sau autoriza: 0 reproducerea acesteia sub orice forma, inclusiv sub form de publica"ie tip rit sau de $nregistrare sonor * 0 interpretarea sau e,ecutarea ei $n public )i comunicarea ei c tre public* 0 difuzarea ei $n emisiuni radio sau 3?* 0 traducerea $n alte limbi* )i 0 adaptarea ei, const/nd de pild $n transformarea unui roman $n scenariu de film. Drepturi similare referitoare la fi,are ($nregistrare) )i reproducere, printre altele, sunt conferite de drepturile cone,e. Pentru a fi difuzate $n mod eficient, multe tipuri de opere protejate de legisla"ia dreptului de autor )i a drepturilor cone,e, au nevoie de mijloace de distribu"ie )i de comunicare )i de investi"ii importante (este, de e,emplu, cazul

publica"iilor, $nregistr rilor sonore )i al filmelor)* de asemenea, creatorii $n)i)i cedeaz adesea drepturile asupra operelor lor unor societ "i care pot e,ploata )i comercializa mai bine aceste opere, $n schimbul unei compensa"ii care $mbrac forma unor pl "i )i@sau redeven"e (compensa"ii bazate pe un procentaj din veniturile aduse de oper ). "istemul na#ional de PI Dup proclamarea la %& august -AA- a independen"ei, Bepublica 8oldova a p )it ferm spre o economie de pia" care este de neconceput f r un sistem eficient de protec"ie a propriet "ii, inclusiv a celei intelectuale. +ste incontestabil, c sistemul de protec"ie a propriet "ii intelectuale (PI) este unul din cele mai importante atribute ale statalit "ii Bepublicii 8oldova, iar art. .. din 9onstitu"ia " rii-, adoptat la %A iulie -AAC, consfin"e)te dreptul cet "enilor la proprietatea intelectual , interesele lor materiale )i morale ce apar $n leg tur cu diverse genuri de crea"ie intelectual fiind ap rate de lege. 7ntr!un timp relativ scurt, $n Bepublica 8oldova au fost create institu"iile, structurile )i instrumentele necesare unei activit "i eficiente de reglementare )i administrare a propriet "ii intelectuale. #stfel, prin Decretele Pre)edintelui Bepublicii 8oldova nr. %.D din %E noiembrie -AA- )i nr. -%2 din %E mai -AA% au fost instituite, respectiv: #gen"ia de :tat pentru Drepturile de #utor (#D#), av/nd drept scop ap rarea drepturilor )i intereselor legitime ale autorilor de opere literare, )tiin"ifice )i de art , precum )i asigurarea ap r rii drepturilor cone,e )i #gen"ia de :tat pentru Protec"ia Propriet "ii Industriale (#F+PI), av/nd drept scop realizarea protec"iei juridice a propriet "ii industriale pe teritoriul Bepublicii 8oldova, prin dezvoltarea sistemului de protec"iei a propriet "ii industriale )i promovarea politicii de stat $n acest domeniu. 7ntru e,ecutarea prevederilor 9odului cu privire la )tiin" )i inovare ;r.%EA! G? din -E.2&.%22C, $n conformitate cu =ot r/rea Fuvernului nr. -2-H din -. septembrie %22C, a fost creat #gen"ia de :tat pentru Proprietatea Intelectual (#F+PI) prin fuzionarea #gen"iei de :tat pentru Protec"ia Propriet "ii Industriale )i #gen"iei de :tat pentru Drepturile de #utor, iar prin =ot r/rea Fuvernului nr. -.&D din -. decembrie %22C a fost aprobat statutul noii #gen"ii. Prin aceast unificare institu"ional $n Bepublica 8oldova s!a consolidat un sistem na"ional de proprietate intelectual integrat, modern )i viabil care cuprinde totalitatea elementelor administrativ!organizatorice, normative )i infrastructura ce asigur protec"ia )i valorificarea obiectelor de proprietate intelectual la nivel na"ional, regional )i interna"ional. Pe parcursul perioadei de timp dup declararea independen"ei )i p/n $n prezent, Bepublica 8oldova a aderat la principalele organiza"ii interna"ionale )i
-

C N"TIT$%I& '(P$)*ICII + *D ,&. #rticolul .. 4ibertatea crea"iei (%) Dreptul cet "enilor la proprietatea intelectual , interesele lor materiale )i morale ce apar $n leg tur cu diverse genuri de crea"ie intelectual sunt ap rate de lege.

regionale, precum )i la .% de tratate, acorduri )i conven"ii interna"ionale )i regionale $n domeniul PI, inclusiv la: %. ! administrate de c tre (rganiza"ia 8ondial a Propriet "ii Intelectuale ((8PI) (din totalul de %C, 3ratatul privind proprietatea intelectual $n domeniul circuitelor integrate (Iashington, %H.2E.-ADA) r m/n/nd unicul la care Bepublica 8oldova nu este parte, totodat 4egea privind protec"ia topografiilor circuitelor integrate nr. HEE!GI? din %A.-2.-AAA este armonizat cu acest tratat)* . J administrate, corespunz tor, de c tre 'niunea interna"ional pentru Protec"ia ;oilor :oiuri de Plante ('P(?)* (rganiza"ia 8ondial a 9omer"ului ((89) )i (rganiza"ia ;a"iunilor 'nite pentru +duca"ie, Ktiin" )i 9ultur (';+:9() )i H ! administrate $n cadrul 9omunit "ii :tatelor Independente (9:I). 7n perioada de timp de la instituirea sistemului na"ional de protec"ie a propriet "ii intelectuale )i p/n $n prezent a fost creat )i s!a consolidat un cadru normativ privind proprietatea intelectual destul de comple,, care cuprinde legisla"ia na"ional , conven"iile, tratatele )i acordurile interna"ionale, precum )i cele regionale $n domeniul PI, la care Bepublica 8oldova este parte Natura -uridic a dreptului de proprietate intelectual ;atura juridic a dreptului de proprietate intelectual reprezint una din celemai controversate probleme. 7n func"ie de clasific rile folosite, punctele de vederesus"inute $n literatura de specialitate pot fi grupate $n dou mari teorii. Dreptul asupra propriet "ii intelectuale este apreciat ca un drept de proprietate, sau ca un dreptdistinct ce formeaz o categorie special . Dup o prim opinie, dreptul de crea"ie intelectual este caracterizat ca undrept de proprietate, conform dreptului natural. 7n aceast concep"ie, crea"iaintelectual este considerat cea mai personal , cea mai legitim , cea mai sacr )i ceamai inatacabil dintre toate propriet "ile. 3eoria drepturilor intelectuale a preconizat ideea unei noi categorii dedrepturi. 4a diviziunea clasic a drepturilor $n personale, obliga"ionale )i reale,consacrat de dreptul roman, +dmond Picard a ad ugat $nc o grupare a drepturilor intelectuale. Ideea drepturilor intelectuale, ca o categorie special , s!a bucurat de unsucces deosebit. +a a fost preluat )i sus"inut $n diverse variante. Drepturile intelectuale au un caracter patrimonial, confer titularului unmonopol de e,ploatare )i sunt opozabile erga omnes. :pre deosebire de drepturile reale, drepturile intelectuale au ca obiect activitatea )i g/ndirea omului. Drepturile intelectuale au o valoare pecuniar , f r s aib ca obiect bunuricorporale )i f r s constituie crean"e $n raporturile cu debitorii. +le sunt formate dincrea"iile intelectuale, literare, artistice, inven"iile, desenele )i modelele, semnele deatragere a clientelei, numele comercial, emblema, m rcile de fabric , apela"iunile deorigin , drepturile asupra clientelei, ca cele recunoscute reprezenta"ilor, agen"ilor deasigur ri, membrilor unor profesii liberale. Prin opozabilitatea erga omnes )i caracterul lor imediat, drepturile intelectuale se $nrudesc cu drepturile reale.

Dup o teorie, dreptul asupra crea"iei intelectuale este un drept comple,, carecuprinde $n con"inutul s u atributele personale nepatrimoniale )i atribute patrimoniale. #ceste prerogative personale nepatrimoniale )i patrimoniale sunt indisolubil legate$ntre ele, f r s e,iste un primat al unora asupra celorlalte. Dup o alt teorie, dreptul asupra crea"iei intelectuale este un drept personalnepatrimonial ce d na)tere, pe cale de consecin" , )i la drepturi de ordin patrimonial. Drepturile de ordin patrimonial, fiind $mpletite organic cu cele de ordin personalnepatrimonial, formeaz un tot unitar. Principiile DPI Principiile fundamentale ale dreptului propriet "ii intelectuale reies din conventia de la Paris si din 9onventia de la 1erna. #cestea sunt: tratamentul na"ional, dreptul de prioritate, independen"a brevetelor ndependen"a m rcilor. Tratamentul na#ional Prin tratamentul na"ional se $n"elege c resortisan"ii 'niunii de la Paris )i ai 'niunii de la 1erna beneficiaz , $n celelalte " ri membre, de acelea)i drepturi ca )i na"ionalii. Principiul tratamentului na"ional este consacrat de art. % din 9onven"ia de la Paris. 9et "enii fiec rei " ri a 'niunii, potrivit alin. - al art. %, se vor bucura $n toate celelalte " ri ale 'niunii, $n ceea ce prive)te protec"ia propriet "ii industriale, de avantajele pe care legile respective le acord $n prezent sau le vor acorda $n viitor na"ionalilor, aceasta f r a se prejudicia drepturile prev zute $n mod special de prezenta 9onven"ie. #similarea str inului cu na"ionalul constituie o dispozi"ie fundamental )i a 9onven"iei de la 1erna din -DDH. Principiul este $nscris $n art. E al 9onven"iei. 7n afar de tratamentul na"ional, 9onven"ia de la Paris instituie )i tratamentul unionist. Prin tratament unionist se $n"elege c resortisan"ii 'niunii beneficiaz de totalitatea drepturilor acordate direct de 9onven"ia de la Paris. 3ratamentul unionist asigur resortisan"ilor un minimum de avantaje, care constituie un drept intern al 'niunii interna"ionale. Dreptul de prioritate Prin drept de prioritate se $n"elege situa"ia privilegiat a unei persoane, care a efectuat $ntr!o "ar a 'niunii un prim depozit reglementar, de a depune cereri cu acela)i obiect pentru ob"inerea protec"iei $n celelalte " ri membre. Pentru a e,ista un drept de prioritate, primul depozit trebuie s aib valoarea unui depozit na"ional reglementar, care $ndepline)te condi"iile prev zute de legisla"ia na"ional fiec rei " ri membre sau a tratatelor bilaterale sau multilaterale $ncheiate $ntre " rile 'niunii (art. C, lit. #, alin. %).

Prin depozit na"ional reglementar se $n"elege orice depozit care este suficient pentru a stabili data la care a fost depus cererea $n "ara respectiv , oricare ar fi soarta ulterioar a cererii (art. C, lit. #, alin. .). Primul depozit se poate constitui $n "ara de origine a resortisantului sau $ntr!o alt "ar a 'niunii. 9ea de a doua cerere este necesar s aib acela)i obiect ca )i prima. 7n ambele cereri se vor formula acelea)i revendic ri. :uccesorii $n drepturi ai primului depun tor pot invoca dreptul de prioritate. 3ermenele de prioritate, conform lit. 9, alin. - al art. C, au fost stabilite la -% luni pentru brevetele de inven"ie )i modelele de utilitate )i la H luni pentru desenele sau modelele industriale )i pentru m rcile de fabric sau comer". 3ermenele $ncep s curg de la data depozitului primei cereri, f r ca ziua depozitului s fie cuprins $n calcul (art.C, lit.9, alin. .). 9ererile depuse de alte persoane pentru acela)i obiect, $n intervalul de prioritate, vor fi lovite de nulitate. Prioritatea $n cascad $nseamn c persoana, care a depus o cerere ulterioar cu invocarea priorit "ii, va putea solicita un nou termen de prioritate de la data depozitului posterior. 7ntruc/t dreptul de prioritate este configurat numai de primul depozit, nu se admite cascada de priorit "i succesive. Priorit "ile multiple $nseamn c cererea ulterioar este cuprins $n mai multe cereri anterioare. Potrivit lit. < a art. C, nici o "ar a 'niunii nu va putea refuza o prioritate sau o cerere de brevet pentru motivul c depun torul revendic priorit "i multiple, chiar dac ele provin din " ri diferite, cu condi"ia s e,iste o unitate a inven"iei $n sensul legii " rii respective. De obicei, priorit "ile multiple se invoc cu ocazia inven"iilor de perfec"ionare sau de completare succesive. Dreptul de prioritate poate fi transmis unui cesionar, pentru o alt "ar . 3ransmiterea este admisibil dac beneficiarul are calitatea de resortisant al 'niunii. 9onven"ia de la Paris consacr )i o prioritate de e,pozi"ie. Prin dispozi"iile art. --, alin. - se prevede c " rile 'niunii vor acorda, $n conformitate cu legisla"ia lor intern , protec"ia temporar inven"iilor brevetabile, modelelor de utilitate, desenelor sau modelelor industriale, precum )i m rcilor de fabric sau de comer", pentru produsele care vor figura la e,pozi"iile interna"ionale oficiale sau oficial recunoscute, organizate pe teritoriul uneia din ele. Independena !re.etelor Prin independen"a brevetelor se $n"elege c cererile de brevete pentru aceea)iinven"ie depuse $n diferite " ri ale 'niunii de la Paris nu depind unele de altele. 7nconformitate cu dispozi"iile alin.-!E ale art. C bis, brevetele cerute $n diferitele " ri ale'niunii, de cet "eni ai 'niunii, vor fi independente de brevetele ob"inute pentruaceea)i inven"ie $n celelalte " ri, membre sau nu ale 'niunii. #ceast dispozi"ietrebuie $n"eleas $n mod absolut, $n sensul c brevetele acordate $n cursul termenuluide prioritate sunt independente, at/t din punct de vedere al cauzelor de nulitate )idec dere c/t )i din punct de vedere al duratei normale de protec"ie. Independen#a mrcilor

Prin independen"a m rcilor se $n"elege c , dup $nregistrarea $ntr!o "ar a'niunii de la Paris, marca nu mai depinde de marca de origine sau de m rcile$nregistrate $n celelalte " ri ale 'niunii.