1.

Obiectul de studiu al filosofiei Filosofia, ca obiect de studiu, apare în secolele 7-6 î. Hr. în India, China și Grecia . Filosofia studiază domenii precum știința, religia și conștiința (și relațiile între domenii) . Filosofia e știința despre tot ce există (Hegel, D'Aquino, Aristotel) . Hegel are filosofia într-un șir de domenii precum: filosofia naturii, filosofia istoriei, metafizica, fizica, logica, filosofia religiei, filosofia dr eptului, estetica . Reprezentanții școlilor din India, China, ai neotomismului și ai existențialismului contemporan susțin că filosofia este știința despre existență în general . Reprezentanții unor școli din Grecia antică, ai școlii antropologice contemporane și ai pozitivismului susțin că filosofia este învățătura despre cunoaștere în general . Hegel și Feuerbach considerau că filosofia nu studiază o sferă specifică în general ci legile generale ale lumii și principiile existenței . Concepția despre lume Concepția despre lume (CDL) este un sistem de idei și reprezentări despre natură, om, societate .Există tabloul științific al lumii care vorbește despre natură și structura universului și pe care CDL îl completează cu ființa umană . CDL studiază omul și relația lui cu lumea ♦ CDL se schimbă, în timp, în dependență de nivelul de dezvoltare a societății, tehnicii, culturii, științei, economiei, etc. . Elementele CDL sunt: cunoștințele, sentimentele, emoțiile, aspirațiile, proiectele, valorile și convingerile . CDL include două blocuri: intelectual și emoțional (psihologic, de comportament) . Blocul intelectual tinde spre acumularea, analizarea și verificarea cunoștințelor . Blocul emoțional este îndreptat spre crearea unui mod de viață și studierea acestuia CDL se clasifică în două nivele: cotidian și teoretic . Nivelul cotidian e format de societate, bazat pe cunoștințele religioase și științifice, nu e argumentat științific dar e foarte bogat . Nivelul teoretic se formează pe baza științei și pe baza argumentelor logice și fundamentul acestuia este filosofia. Tipurile istorice de concepții despre lume sunt: religia, mitologia și filosofia.

2.

3. Tipuri istorice de concepții despre lume 4.

Concepția mitologică despre lume ♦ Concepția mitologică (CM) apare în societatea primitivă . Fundamentul concepției mitologice mitul, legendele, istorisirile despre ființe fabuloase, etc. CM încearcă să răspundă la diverse întrebări legate de apariția lumii, a zeilor, despre normele morale, esența valorilor și chiar despre sfârșitul . Miturile cosmogonice încearcă să răspundă la întrebarea apariției și structurii lumii . Miturile teologice încearcă să răspundă la întrebări legate de apariția și puterea zeilor . Miturile etiologice încearcă să răspundă la întrebări legate de valorile spirituale, normele sociale, știință, medicină, meserii, umanitate . Miturile eshatologice povestesc despre sfârșitul lumii. 5. Concepția religioasă despre lume legătură (dintre om și Dumnezeu). Religia include gândirea mitologică dar se bazează pe gândire . Religia împarte lumea în două părți: naturală și spirituală . Lumea spirituală e veșnică și dirijează lumea materială . Lumea materială e supusă unor legi și nu e liberă . Lumea supranaturală dirijează natura și fenomenele ei . Lumea supranaturală este primordială. Concepția filosofică despre lume se formează pe baza diferitor cunoștințe științifice . CF se formează cu ajutorul unor argumente și demonstrații logice . Demonstrarea logică e caracteristică concepției religioase . Concepția filosofico-științifică este sistem de cunoștințe, convingeri și principi despre viața umană . Funcțiile filosofiei Gnoseologică (metodele cunoașterii), Axiologică (teoria și studiul valorilor morale), Conceptuală, Metodologică, Generalizatoare. Funcția conceptuală studiază raportul dintre conștiință și existență (materie) . Concepția materialistă susține că materia este primară, veșnică și în continuă mișcare . Concepția materialistă susține că din materie apare conștiința . Concepția materialistă e susținută de medicină, psihologie, ideologie . Concepția idealistă susține că conștiința e primară și materia e dependentă de aceasta . Idealismul obiectiv presupune că ar exista o rațiune universală care determină existența materiei . Platon și Hegel sunt reprezentanți ai idealismului obiectiv . Idealismul subiectiv consideră că lumea care există este o lume a subiectului, dependentă de senzațiile și perceperile omului. Kant este reprezentanț al idealismului subiectiv . Funcția metodologică a filosofiei . Dialectica este înțelegerea lumii ca un tot întreg, a cărei părți sunt în interacțiune, schimbare și dezvoltare continuă . Dialectica susține că cauza mișcării și schimbării se află în interiorul obiectelor și fenomenelor . Metafizica cercetează obiectele și fenomenele în mod izolat și nu acceptă existența dezvoltării interne ci doar o simplă creștere cantitativă determinată de o forță supranaturală.

5.

6.

7.

8.

9.

10. Filosofia Chinei antice Conform miturilor chineze, lumea apare din haos . Chinezii antici considerau că puterea supremă în univers este cerul. Împăratul era considerat fiul cerului și avea anumite puteri: era primul preot, era stăpânul Pământului, era primul administr ator . Împăratului i se aduceau sacrificii . Școala Confuciană susținea că societatea trebuie să se comporte ca o familie mare . Confucius a elaborat concepția omului ideal. Moiștii neagă concepția Confuciană despre rolul sorții în viața omului ,ei susțineau că oamenii sunt datori să se iubească unii pe alții și că cauza tuturor dezamăgirilor este lipsa de armonie și iubire dintre oameni . Moiștii susțineau că în tradiții sunt și elemente negative . Nominaliștii au încercat să rezolve probleme ce țin de exprimarea realității. 11. Filosofia Indiei antice Dezvoltarea gândirii filosofice în India e datorată corelației strânse dintre gândirea religioasă și reflecția filosofică În India, primii filosofi au fost preoți . Primele izvoare ale gândirii filosofice erau prezente în Vede . Vedele erau niște cărți care s-au format pe parcursul a 9 secole . Upanisadele au fost primele cărți de filozofie în care se întâlneau idei precum că lumea a apărut din dorință și că există un strămoș universal al acestei lumi . Ei considerau că există un suport universal al lumii, o energie universală ce susține viața . Indienii considerau că trupul moare iar sufletul este veșnic și trece dintr-un corp în altul . Ei vedeau corpul ca o închisoare pentru suflet.

Ideile creștine din Grecia și Roma antică reprezintă izvorul de bază . în prim-planul interesului filosofilor au trecut problemele omului. Platon. John Locke) și idealist (George Berkeley. Evreii susțineau că istoria a fost creată și va fi terminată de Dumnezeu . Empirismul (filosofia modernă) Perioada epocii moderne: sec. În această perioadă se ajunge la concluzia că religia și rațiunea sunt două lucruri diferite și că nimic nu poate fi demonstrat prin rațiune .Aristotel a supus unei critici severe filosofia platoniciana. Platon susținea că ideile există în afara conștiinței umane . Aristotel a fost unul dintre cel mai prolifici filosofi ai antichitatii. Distingem 2 perioade în epoca scolastică: sec. Cei mai importanti filosofi ai epocii clasice au fost sofistii si cei mai valorosi filosofi greci: Socrate. 13 . El si-a motivat aceasta atitudine fata de conceptia dascalului sauprin dictonul: „Platon imi este prieten. Cea mai mare parte a acestor lucrari sunt cursuripredate de el la Liceu. Filosofia Medievală Se împarte în trei etape: apologetică. Filosofia scolastică în epoca medievală În perioada scolastică se deschid o mulțime de școli pe lângă biserici pe când Academia lui Platon se închide Prima universitate a apărut în Polonia. Filosofia antropologică a Greciei antice. 20. care a pus o problemă nouă gândirii filosofice: problema cunoașterii . 17. Aristotel susținea că forma este activă și materia este pasivă. David Hume). În această perioadă au apărut tendințe schismatice care au slăbit forța învățăturii bisericești. El a scris o carte în care se descriu erorile științei scolastice . Panteismul și Științele naturii (filosofia renașterii) . fiindu-i atribuite circa145 de lucrari în cele mai diferite domenii.Învăţătura expusă de reprezentanţii şcolii din Milet va influenţa dezvoltarea gîndirii filosofice şi ştiinţifice din alte oraşe ale Greciei antice . deoarece nominalismul susținea că rațiunea poate cuprinde doar lumea naturală. 9 . În această perioadă s-a remarcat Aureliu Augustin Școala Epicuriană susținea că fericirea omului depinde de el însuși . Stoicii susțineau că omul nu-și formează singur soarta. 16 . nu și cea supranaturală. patristică și scolastică . Aureliu Augustin spunea că Dumnezeu există în 3 ipostaze: tatăl.dar adevarul e mai presus”. Filosofia clasica in Grecia Antica Etapa clasica (sec. Filosofia patristică în epoca modernă E epoca în care la baza gândirii filosofice a stat biserica . . Bacon a propus metoda inductivă de eliminare pentru analiza rezultatelor experimentelor. era o sursă de inspirație . în etapa clasica ea va deveni preponderent antropologica. 18. A doua perioadă este perioada desăvârșirii şi lărgirii scolasticii . Protagoras). Obiectul filosofiei devine natura. 19. 13.Hr. Filosofia cosmologica in Grecia Antica In perioada cosmologica dezvoltarea filosofiei din Grecia antică cuprinde apariţia primelor concepţii filosofice despre lume. Umanismul. Toate substanţele enumerate şi fixate ca temelii a existenţei sunt perceptibile . În filosofia greceasca se înregistreaza în etapa clasica o deplasare semnificativa acentrului de interes al filosofilor dinspre problemele naturii spre problemele omului.) – este etapa apogeului filosofiei antice grecesti . Evreii credeau (cred) în Mesia .12. Bacon a luptat împotriva filosofiei medievale . natura era de origine demonică pe când pentru Renaștere. Aici apar două curente: empiric și raționalist . Sofiștii au pus bazele filosofiei clasice (Aristotel. Sofiștii erau preocupați de problema adevărului și susțineau că nu există un adevăr general pentru toți ci doar un adevăr relativ . Aceasta mutatie de accent al interesului filosofic are atât cauze logice cât si cauze istorice. Apa lui Thales. 16. V-IV î. Filosofia lui Francis Bacon Bacon e fondatorul filosofiei engleze .. Școala din Milet punea în discuție problema substanței (gândirea religioasă are altă părere față de gândirea științifică). Platon si Aristotel.despre categorii şi legi. Bacon înaintează metoda empiristă de cercetare care include experimentul şi inducţia . Bacon susținea că greșelile vin din gândirea religioasă și că știința apare acolo unde apare îndoiala . 13 și sec. Pentru medieval.sec.. Socrate. 14. iar forma formelor e Dumnezeu .19 Un șir de revoluții din majoritatea țărilor Europei au favorizat trecerea de la feudalism la capitalism . Prima perioadă se caracterizează prin efortul de a adapta logica aristotelică şi filosofia platoniciană şi neoplaton iciană la învăţătura creştină. Daca filosofia presocratica avusese un pregnant timbru cosmologic.aerul lui Anaximene sunt substanţe ce aparţin lumii fenomenelor natural e. problema mișcării și problema structurii lumii (Democrit susținea că lumea e alcătuită din atomi și vid). Conceptul descrie esența lucrurilor și se descoperă prin rațiune . În această perioadă au început să apară controverse între știință și religie . Există empirism materialist (Francis Bacon. Nu este vorba de noţiuni abstracte. fiul și duhul sfânt. adica va pune în centrul interesului problematica socio-umana. trebuia sa fie explicita.14 . Thomas Hobbes. care fusese numai implicita în filosofiapresocratica. 15. A început dezvoltarea intensivă a tuturor științelor. Sub raport logic problematica omului. Aureliu Augustin susținea că fericirea umană depinde de credința în Dumnezeu și că omul s-a născut cu voință liberă . fizicalist. Sub raport istoric deplasarea centrului de interes alfilosofiei dinspre natura spre om se explica prin mutatiile care au loc în viata social-politica si în planul constiintei. Curentul empiric va susţine că cele mai folositoare sunt cercetările experimentale . a doua – în Spania .a dialecticii spontane şi a contradicţiei dintre dialectic şi metafizică . Filosofii din Milet afirmau ca la baza a tot ce există este o substanţă.

Filosofia lui Friedrich Nietzsche Nietzsche a fost poet. chimia. că cunoștințele acumulate prin rațiune sunt adevărate și că simțurile sunt înșelătoare . 30. Filosofia lui Arthur Schopenhauer Schopenhauer era un filosof pesimist și considera că originea lumii nu e bună. Hegel susținea că nu există doar mișcarea mecanică ci orice proces de schimbare și dezvoltare poate descrie mișcarea. Raționalismul lui Rene Descartes Descartes e considerat cel mai mare gânditor din epoca modernă . Platon susținea că ideile reprezintă existența și că materia reprezintă neantul. legea trecerii schimbărilor cantitative în schimbări calitative (caracteristicile c antitative sunt într-o continuă creștere până la etapa când trec la altă caracteristică calitativă) și legea negării negației (descrie direcția mișcării și susține că mișcarea nu are traiectorie liniară). loc. Raționalismul (filosofia modernă) Raționaliștii susțineau că Dumnezeu a creat și a ordonat lumea Raționaliștii susțineau că lucrurile individuale depind de substanța și de atributele pe care le întemeiază. 23. muzician. calitate. integritate și act. Comte susținea că filosofia este preocupată de această clasificare dar nu face parte din cadrul ei. Einstein susținea că realitate fizică este o imagine adecvată a realității obiective. realitate. El mai susținea că toate valorile umane sunt. Știința contemporană clasifică mișcarea în trei blocuri: mișcarea în materia neorganică.reflectia filosofica despre spatiu sit imp este cel mai strins legat de natura teoriei fizice. Conceptul de existență în fizică. Conceptele de spatiu sit imp in Filosofie. Pe parcursul etapelor dezvoltării societății. mișcarea există separat de materie.Printre problemele filosofice se numara urmatoarele:daca spatial si timpul trebuie gindite drept niste lucruri reale(dupa cum a spus Newton – lucruri ale lor insasi cit si ale tuturor celorlante lucruri). Comte a clasificat științele de la simplul la compus și de la abstract la complet în următoarea ordine: matematica. a schimbărilor cantitative și calitative și negarea negației. Conceptul de existență în filozofie Prima școală care a fost preocupată de problema existenței a fost școala din Eleea care susținea că existența nu este dată în organele senzoriale și că este obiect al rațiunii. Aristotel identifică existența după categorii: substrat. Hegel a clasificat mișcarea în trei legi: legea unității și a luptei contrare. matematică Dezvoltarea științelor a dus la crearea unor concepții noi precum realitatea fizică și realitatea matematică. metafizică și pozitivistă. raționaliștii susțineau că rațiunea este facultatea cognitivă fundamentală. Potrivit lui Aristotel. 24. Conceptul de mișcare în filozofie Pentru prima dată în filozofie. El este creatorul geometriei analitice . părere susținută și de Isaac Newton. timp. Pozitivismul (filosofia modernă) Dezvoltarea societății a trecut prin 3 etape: teologică. cele mai bune sunt metodele matematice . 25. Aristotel identifică existența ca: accident. El era împotriva gândirii scolastice și împotriva logicii lui Aristotel . care studiau cauzele fenomenelor naturii. morala. El a transformat gândirea medievală în gândire modernă (științifică) . că substanța lumii e irațională. mișcarea în materia organică și mișcarea în societate. El susținea că lumea e o caricatură din punct de vedere estetic. cantitate. 22. Erau trei puncte de vedere asupra existenței matematice: realismul. Formele mișcării sunt: mișcarea în materia neorganică. 26. fiziologia. sociologia. legea trecerii. El a ajuns la concluzia că în matematică trebuie să existe metode universale de cercetare . 27. Legile și formele mișcării Legile mișcării descoperite de Hegel sunt: legea unității și lupta contradictoriului (părțile contrar opuse formează o contradicție care e rezultatul mișcării). El susținea că pentru cercetarea științifică. potență. Principala substanță la Schopenhauer era voința care descrie nu doar oamenii dar absolut totul. valori prin care omul se neagă pe el însuși și prin care el se convinge de propria sa superioritate. care există de sine stătător chiar dacă intră în componența lucrurilor. o casă de nebuni din punct de vedere intelectual și în general susținea că lumea e o închisoare. regula analizei. El susținea că omul este o ființă în evoluție . mișcarea a fost analizată de Heraclit care susținea că existența universului depinde de mișcare și că fără mișcare acesta ar fi o groapă de gunoi. El susținea că voința nu are rațiune și în acest mod explica originea rea a lumii. Nietzsche face diferență între morala oamenilor slabi și morala oamenilor puternici . În etapa pozitivistă. fizica. Raţionaliştii au fost adepţii unei morale întemeiate pe cunoaştere autentică. poziție. filosof și filolog. în materia organică și în societate. Savanții susțineau că obiectul fizicii poate fi redat și înțeles prin formule matematice . fundament empiric al științei . idealismul și religia și a susținut punctul de vedere pesimist al filosofiei indiene. 28. Hobbes spunea că mișcarea este un rezultat al interacțiunii lucrurilor. esența gândirii a devenit rațiunea. astronomia.daca este posibil sa existe spatiu vid si timp fara evenimente. Există o teorie precum că formele superioare ale mișcării nu pot fi reduse la forme inferioare.21. pe adevăr. Dintre toate ramurile filosofiei. în mod absolut. . Filosofia sa pornește de la reevaluarea filosofiei Greciei antice în defavoarea clasicismului. Parmenide susținea că există două căi ale cunoașterii: senzorială (înșelătoare) și rațională (adevărată). El a scris 21 de reguli de cercetare dintre care a evidențiat: regula evidenței. Comte a fost un filosof francez care s-a evidențiat în această perioadă și care susținea că orice lege e o legătură dintre cauză și effect. El a criticat toate teoriile pozitive: materialismul. 29. conceptualismul și nominalismul. regula sintezei și regula verificării. El susținea că esenţa cea mai intimă a existenţei este voinţa de putere. În domeniul gnoseologic. oarbă și că de aici apare egoismul . acțiune. de fapt. gândirea era preocupată de căutarea adevărului prin metode științifice.

Reflectarea psihica(apare la nivelul sistemului nervos. Ierarhia structurii materiei Mega galactică.Si timpul dupa parerea lui exista independent de atomi. ARN. 33. După Platon.Lucrurile de la acet nivel nu utilizeaza in nici un mod informatia.Ea apare la animalele care au organe de simt). Conceptia subectivista a fost create de filosoful german Kant care considera aca spatial si timpul nu are existent reala ci doar existenta subiectiva. biocenoză. ritm cardiac.cartografieii insusirilor unui obiect material in caracteristicele altuia.Reflectarea este o insusire generala a materiei care consta in capacitatea fenomenelor. 31. sufletul are structură rațională. Sa demonstrat că atomul e alcătuit din nucleu și electroni. 37.Atit timpul si spatial sunt independente de corp si ele sun omogene in tot universal. prin caracteristicile lor. psihica este considerată o substanță veșnică cu caracter independent.Conceptia relationala. odata cu dezvoltarea formelor de reflecatare in sistemele material apare mai intii psihica la animale si apoi psihica umana. 2.Apar anumite programe care se materializeaza in structura materiei si astfel organismele vor reactiona la informatia venita din reflectare. etc.Pentru miscare trebuie sa fie loc gol. Aristotel consideră că există suflet plantă. Conceptia substantiala considera ca spatial si timpul exista independent de materie. celulă.Conceptia substantiala despre spatiu si timp. explicarea spațiului și timpului se realizează prin teoria relativității (relativitatea restrânsă și generalizată). In material vie informatia ete utilizata.Conceptia subectivesta. În lumea vie.ca ele reflecta raporturile dintre corpurile material care sunt in miscare. formează. La nivelul materiei neorganice avem urmatoarele:  reflectare izomorfa(reproducerea exacta al unui obiect.Despre timp si spatiu exista mai multe conceptii atit stiintifice cit si filosofice. Behavioriștii susțin că conștiința nu are însemnătate și o exclud din psihologie. Idealiștii consideră că sufletul există aparte. alte obiecte sau fenomene.Orice interactiune contine in sine momentul reflectiei in sensul reproducerii. 1. În religie. localitati) reflectarea homomorfa(este o reflectare aproximativa ex. de echilibru. galactici.Acelasi punct de vedere mai tirziu il va sustine Newton care considera ca exista timp si spatiu absolut. ca obiect. Materialiștii susțin că psihica și conștiința sunt dependente de materie. biosferă. Conceptele despre spațiu și timp în știința contemporană În știința contemporană. Sistemul limbic răspunde de controlul emoțiilor și de memorie .Aceasta conceptia va fi sustinuta de Aureliu Augustin.al unei insusiri). valori diferite. Reflectarea psihică e caracteristică vieții umane și a animalelor superioare. La nivelul materiei organice există reflectare izomorfică (exactă) și homomorfică (aproximativă). în general. nucleoni.Pentru el spatial si timpul sunt forme ale cunoasterii. printr-un șir de experimente. reflectarea se realizează prin iritabilitate și prin sensibilitate. Reflectarea ca premisă genetică a conștiinței Reflectarea e capacitatea fenomenelor sau a obiectelor de a reproduce.sistemelor de a reproduce prin insusirele sare caracteristicele altor fenomene. ADR.Aceasta forma se deosebeste prin aceea ca la nivelurile cele mai inalte ale psihicii formeaza imagine psihica sau idealul). Reflectarea si formele ei Aceasta intrebare incearca sa arate care este izvorul aparitiei psihicei si a constiintei. planete. harta unei In material neorganica informatia nu are nici o intrebuintare. În lumea vie. Creierul mare e divizat în emisfera stângă și în emisfera dreaptă.sisteme in procesul interactiunii cu ele. Structura psihicii și conștiința Conștiința e cel mai înalt nivel de organizare a psihicii. Ideea de bază a acestei teorii este că timpul şi distanţele unui eveniment măsurate de doi observatori au. câmpul nu se separă de substanță. 3. 34. Introspecționiștii consideră că toată viața psihică e conștiința. atom. informația este utilizată de organ. .Prin iretabilitatea se intelege capacitatea organismului de a efectua cele mai simple reactii la actiunea anumitor excitanti).Cu ajutorul spatiului si timpului ca forme ale cunoasterii subiectul organizeaza existent sa. Protonii și neutronii sunt formați din quarcule și glutoni. creierul mic.Se considera ca atit psihica cit si constiinta isi are izvor in reflectare . puls. Nucleul este alcătuit din protoni și neutroni. despre structura materiei Fizica a demonstrat că atomul nu e cea mai mică particulă a lumii. moleculă.Reflectare la nivelul materiei organice are anumite caracteristice:este selectva si are character anticipative. suflet animal și suflet rational. Creierul mic este localizat deasupra trunchiului cerebral și răspunde de majoritate mișcărilor.obiectelor materiale. societate umană. La diferite niveluri al dezvoltarii materiei avem diferite forme ale reflectarii. populație. Conceptia relationala sustine ca timpul si spatial nu au existent absoluta.Pentru prima data aceasta conceptie a fost descrisa de Democrit care spune ca exista atomii si vidul iar atomii se misca in vid. sistem de planete. micro-elemente și vacuum fizic. 32. dar se supun totdeauna aceloraşi legi fizice. organisme multi-celulare. care trecând unul în altul. Trunchiul cerebral e plasat în partea de jos a creierului și răspunde de respirație. Structura creierului Creierul e alcătuit din patru principale: trunchiul cerebral. 35. irațională și irascibilă. În lumea cuantică. la rândul lor. Sensibilitatea(capacitatea de a simti. macro-obiecte.orgaismul reactioneaza doar la acele actiuni care sunt folositoare si daunatoare organismului. proteină.Avem urmatoarele forme de reflectare:  Iretabilitatea(forma initiala de reflectare in lumea vie.obiecte. sistemul limbic și creierul mare .intuitii care exista doar in subiect.timpul este legat de miscare atomului. Fizica contemporană. 36.

Nivelele cunoașterii Sunt două nivele ale cunoașterii: senzorial și rațional. 41. Kant susținea că noi nu putem cunoaște lucrurile. care pot demonstra ceva. Senzațiile sunt o cale înșelătoare de a reproduce lumea înconjurătoare. Socrate și Platon au negat punctul de vedere al Sofiștilor. judecată și raționament. 39. Obiectul cunoașterii este ceea spre ce 43. Gnoseologia ca teorie a cunoașterii Gnoseologia studiază procesul de cunoaștere în general. care sunt creaturi ale rațiunii noastre. ci doar fenomenele lor.38. Există trei tipuri de cunoaștere: noțiune. Carneade a fost un reprezentant al etapei a doua a scepticismului antic și a susținut că reprezentările semnifică ceva în sine și nimic mai mult . Nivelul senzorial e alcătuit din senzații. exemple și experimente. Einstein susținea că cel mai greu lucru de cunoscut este cunoașterea însăși. că adevărul e relativ și că există doar opinii pro și contra. considera ca in raţiune in direct nu exista mai mult decât senzaţie . Enisidem mai susținea că simțurile noastre furnizează adevăruri diferite despre obiecte. Scepticismul și rolul lui în cunoaștere Scepticismul susține că rezultatele cunoașterii umane nu corespund realității. Descartes și Hume. Sofiștii susțineau că nu există un adevăr comun. 40. Rolul scepticismului e de a trezi îndoială în domeniul cercetării. considerând că există doar un singur adevăr. percepții și reprezentări. Subiectul și obiectul cunoașterii este îndreptată activitatea Subiectul cunoașterii este considerat omenirea. Scepticismul modern în procesul cunoașterii Cei mai remarcabili reprezentanți ai scepticismului modern sunt Kant. Scepticismul antic în procesul cunoașterii Pirrhon a fost un reprezentant al primei etape a scepticismului antic și a susținut că lucrurile nu pot fi cunoscute și că ceea ce cunoaștem se reduce la opinii înșelătoare . ca producător și ocrotitor. Scepticii încearcă să demonstreze că cercetarea nu constă doar din opinii. Descartes susține că doar logica și matematica sunt științe exacte. Scepticismul folosește îndoiala ca etapă preliminară a cercetării. . Unul din cei mai remarcabili empirişti. Lock. 42. Enisidem a fost un reprezentant a părții a treia a scepticismului antic care a susținut că oamenii sunt diferiți și că adevărul nu este clar .

fantezii etc.rotund). Concepția coerenței e pentru teoriile deductive. Intuitia. judecata (gând ce afirmă sau infirmă ceva) și raționamentul (concluzie obținută din judecăți). 3. 49. Concepția pragmatică susține că orice teorie. ipoteze. 45. Rationamentul – o concluzie facuta din judecati. Nivelele cunoașterii științifice Nivelul faptual (practic) e nivelul unde se culeg datele sau nivelul empiric . Nivelul rational. Rationamentul.sensul carora trebuie descifrat. Nivelul empiric al cunoașterii științifice fapte brute și fapte științifice.Explica esenta unei clase de obiecte.iar dupa Kant avem senzatii si la Hussel avem idei cu continut bogat sensorial. obiectul și condițiile observării.Senzatile nu se pote da crezare pentru ca gresesc. Teoria adevărului Concepția corespondenței începe de la Aristotel care susținea că un enunț este adevărat dacă corespunde unui obiect real. pentru a fi considerată adevărată. Faptul științific și rolul lui în cunoaștere Faptul științific este rezultatul cercetărilor științifice și fundament pentru construirea științifică. include subiectul. Notiune nu gindeste generalit.o extragere din constiinta. etc. 1. Judecata nu gindeste ca afirma ceva. 51.caldura). teorii. Judecata.Hussel. 48.Senzatiile sunt semnele lucrurilor. Criteriul verificabilității susține că orice teorie sau cunoștință științifică trebuie controlată pentru a verifica dacă aceasta e adevărată sau nu.Kant.Realitatea se imprima obiectiv in psihica umana.combina si compara.Senzatiile sunt reflectari aproximative a lucrurilor.reprezentara – este senzatia perceptiva care se reaminteste sau se reprezinta. Reprezentanti:Loake. Nivelul teoretic e nivelul la care se analizează datele și se creează anumite constatări. Cunoasterea incepe cu senzatii. 46. Kant sustine ca senzatiile sunt preluate de principiile intelectului. 50. Acest nivel nu studiaza lucrurilie ci ideele.se percep insusirile obiectului(lumina. demonstrată. Criteriile cunoștințelor științifice Universalitatea cunoașterii susține că obiect al cunoașterii științifice nu este doar un fenomen sau un lucru particular ci poate fi și o clasă sau un grup de obiecte. Formele cunoașterii raționale Formele cunoașterii raționale sunt noțiunea (explicarea esenței).Dar ce prezinta senzatiile? Sunt 3 puncte de vedere despre relatia dintre obiecte si este continutul senzatiei. la rândul ei. Cunoașterea senzorială Cunoașterea senzorială se realizează prin senzații (forma elementară a cunoașterii). Există 52.44. Hussel sustine ca senzatiile sunt preluate de capacitate ale omului:inchipuiri. Criteriul sistemic descrie anumite raporturi dintre fenomenele și obiectele din aceeași clasă. trebuie cercetată în practică. Obiectul cercetării se numește fapt . .senzatia – forma elementara a cunoasterii.mar. La iesire dupa Loke avem idei. 2. Platon susține că obiectul cunoașterii raționale este ideea iar metodele cunoașterii sunt raționamentul și intuiția.senzatia este doar prezenta.din ceva cunoscut deja. Criteriul necesității caracterizează partea stabilă a lucrurilor și se bazează pe lege.Dupa parerea lui Platon cunoasterea adevarata este o amintire a adevarului. 47. 3. Faptul științific include observarea care. Senzatiile si rolul lor in cunoastere Nivelul sensorial se realizeaza in 3 etape: 1. Cunoasterea rationala Nivelul rational este unul stiintific al cunoasterii:   Rationamentul. percepții și reprezentări .perceptia – o senzatie totalizatoare care contine in sine mai multe senzatii(rosu. 2. Loke spune ca senzatiile sunt luate de capacitatea intelectului de a le uni. judecățile cărora nu pot fi contradictorii.3 elemente:    Notiunea. Nivelul empiric este caracterizat de observație și experiment.

care nu este inclus în nici o teorie științifică. Faptul științific este o parte a realității raportată la un context științific. Analogia este procesul de evidențiere a însușirilor comune dintre obiecte și a construirii raționamentelor pe această bază. Observările științifice se deosebesc după obiectul observat. care o explică. Experimentul reprezintă o anumita stare de cercetare a unui obiect in condiţii special create. care permit dirijarea. Formalizarea este procesul trecerii de la un alfabet natural la un limbaj formal. 55. Clasificarea metodelor cunoașterii teoretice Abstractizarea este îndreptată spre formarea noțiunilor științifice . Există experiment mintal (imaginar) și experiment matematic. . Idealizarea este un mod al abstractizării prin care se creează concepte limită. Experimentul și clasificarea lui Experimentul face parte din cunoașterea empirică. Inducția și deducția sunt procese de trecere de la general la particular și invers. Nivelul teoretic al cunoașterii În cadrul nivelului teoretic al cunoașterii se analizează datele și se creează anumite ipoteze și teorii. Pentru analiza datelor în cadrul nivelului teoretic se utilizează metode logice și metode teoretice avansate. după mijloacele cercetării și după acțiunea efectuată asupra obiectului. Investigarea faptelor și clasificarea ei Faptul brut este un fapt preștiințific. 56. 54. amestecul cercetătorului in schimbarea procesul ui si reproducerea fenomenului prin schimbarea condiţiei.53. Clasificarea este o operație de divizarea a volumului unei noțiuni.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful