1.

Obiectul de studiu al filosofiei Filosofia, ca obiect de studiu, apare în secolele 7-6 î. Hr. în India, China și Grecia . Filosofia studiază domenii precum știința, religia și conștiința (și relațiile între domenii) . Filosofia e știința despre tot ce există (Hegel, D'Aquino, Aristotel) . Hegel are filosofia într-un șir de domenii precum: filosofia naturii, filosofia istoriei, metafizica, fizica, logica, filosofia religiei, filosofia dr eptului, estetica . Reprezentanții școlilor din India, China, ai neotomismului și ai existențialismului contemporan susțin că filosofia este știința despre existență în general . Reprezentanții unor școli din Grecia antică, ai școlii antropologice contemporane și ai pozitivismului susțin că filosofia este învățătura despre cunoaștere în general . Hegel și Feuerbach considerau că filosofia nu studiază o sferă specifică în general ci legile generale ale lumii și principiile existenței . Concepția despre lume Concepția despre lume (CDL) este un sistem de idei și reprezentări despre natură, om, societate .Există tabloul științific al lumii care vorbește despre natură și structura universului și pe care CDL îl completează cu ființa umană . CDL studiază omul și relația lui cu lumea ♦ CDL se schimbă, în timp, în dependență de nivelul de dezvoltare a societății, tehnicii, culturii, științei, economiei, etc. . Elementele CDL sunt: cunoștințele, sentimentele, emoțiile, aspirațiile, proiectele, valorile și convingerile . CDL include două blocuri: intelectual și emoțional (psihologic, de comportament) . Blocul intelectual tinde spre acumularea, analizarea și verificarea cunoștințelor . Blocul emoțional este îndreptat spre crearea unui mod de viață și studierea acestuia CDL se clasifică în două nivele: cotidian și teoretic . Nivelul cotidian e format de societate, bazat pe cunoștințele religioase și științifice, nu e argumentat științific dar e foarte bogat . Nivelul teoretic se formează pe baza științei și pe baza argumentelor logice și fundamentul acestuia este filosofia. Tipurile istorice de concepții despre lume sunt: religia, mitologia și filosofia.

2.

3. Tipuri istorice de concepții despre lume 4.

Concepția mitologică despre lume ♦ Concepția mitologică (CM) apare în societatea primitivă . Fundamentul concepției mitologice mitul, legendele, istorisirile despre ființe fabuloase, etc. CM încearcă să răspundă la diverse întrebări legate de apariția lumii, a zeilor, despre normele morale, esența valorilor și chiar despre sfârșitul . Miturile cosmogonice încearcă să răspundă la întrebarea apariției și structurii lumii . Miturile teologice încearcă să răspundă la întrebări legate de apariția și puterea zeilor . Miturile etiologice încearcă să răspundă la întrebări legate de valorile spirituale, normele sociale, știință, medicină, meserii, umanitate . Miturile eshatologice povestesc despre sfârșitul lumii. 5. Concepția religioasă despre lume legătură (dintre om și Dumnezeu). Religia include gândirea mitologică dar se bazează pe gândire . Religia împarte lumea în două părți: naturală și spirituală . Lumea spirituală e veșnică și dirijează lumea materială . Lumea materială e supusă unor legi și nu e liberă . Lumea supranaturală dirijează natura și fenomenele ei . Lumea supranaturală este primordială. Concepția filosofică despre lume se formează pe baza diferitor cunoștințe științifice . CF se formează cu ajutorul unor argumente și demonstrații logice . Demonstrarea logică e caracteristică concepției religioase . Concepția filosofico-științifică este sistem de cunoștințe, convingeri și principi despre viața umană . Funcțiile filosofiei Gnoseologică (metodele cunoașterii), Axiologică (teoria și studiul valorilor morale), Conceptuală, Metodologică, Generalizatoare. Funcția conceptuală studiază raportul dintre conștiință și existență (materie) . Concepția materialistă susține că materia este primară, veșnică și în continuă mișcare . Concepția materialistă susține că din materie apare conștiința . Concepția materialistă e susținută de medicină, psihologie, ideologie . Concepția idealistă susține că conștiința e primară și materia e dependentă de aceasta . Idealismul obiectiv presupune că ar exista o rațiune universală care determină existența materiei . Platon și Hegel sunt reprezentanți ai idealismului obiectiv . Idealismul subiectiv consideră că lumea care există este o lume a subiectului, dependentă de senzațiile și perceperile omului. Kant este reprezentanț al idealismului subiectiv . Funcția metodologică a filosofiei . Dialectica este înțelegerea lumii ca un tot întreg, a cărei părți sunt în interacțiune, schimbare și dezvoltare continuă . Dialectica susține că cauza mișcării și schimbării se află în interiorul obiectelor și fenomenelor . Metafizica cercetează obiectele și fenomenele în mod izolat și nu acceptă existența dezvoltării interne ci doar o simplă creștere cantitativă determinată de o forță supranaturală.

5.

6.

7.

8.

9.

10. Filosofia Chinei antice Conform miturilor chineze, lumea apare din haos . Chinezii antici considerau că puterea supremă în univers este cerul. Împăratul era considerat fiul cerului și avea anumite puteri: era primul preot, era stăpânul Pământului, era primul administr ator . Împăratului i se aduceau sacrificii . Școala Confuciană susținea că societatea trebuie să se comporte ca o familie mare . Confucius a elaborat concepția omului ideal. Moiștii neagă concepția Confuciană despre rolul sorții în viața omului ,ei susțineau că oamenii sunt datori să se iubească unii pe alții și că cauza tuturor dezamăgirilor este lipsa de armonie și iubire dintre oameni . Moiștii susțineau că în tradiții sunt și elemente negative . Nominaliștii au încercat să rezolve probleme ce țin de exprimarea realității. 11. Filosofia Indiei antice Dezvoltarea gândirii filosofice în India e datorată corelației strânse dintre gândirea religioasă și reflecția filosofică În India, primii filosofi au fost preoți . Primele izvoare ale gândirii filosofice erau prezente în Vede . Vedele erau niște cărți care s-au format pe parcursul a 9 secole . Upanisadele au fost primele cărți de filozofie în care se întâlneau idei precum că lumea a apărut din dorință și că există un strămoș universal al acestei lumi . Ei considerau că există un suport universal al lumii, o energie universală ce susține viața . Indienii considerau că trupul moare iar sufletul este veșnic și trece dintr-un corp în altul . Ei vedeau corpul ca o închisoare pentru suflet.

Evreii susțineau că istoria a fost creată și va fi terminată de Dumnezeu . Evreii credeau (cred) în Mesia . 14.Învăţătura expusă de reprezentanţii şcolii din Milet va influenţa dezvoltarea gîndirii filosofice şi ştiinţifice din alte oraşe ale Greciei antice . trebuia sa fie explicita. Empirismul (filosofia modernă) Perioada epocii moderne: sec. 16. El a scris o carte în care se descriu erorile științei scolastice . 13 . Thomas Hobbes. Prima perioadă se caracterizează prin efortul de a adapta logica aristotelică şi filosofia platoniciană şi neoplaton iciană la învăţătura creştină. nu și cea supranaturală. David Hume). Platon. În această perioadă s-a remarcat Aureliu Augustin Școala Epicuriană susținea că fericirea omului depinde de el însuși . Toate substanţele enumerate şi fixate ca temelii a existenţei sunt perceptibile . Bacon susținea că greșelile vin din gândirea religioasă și că știința apare acolo unde apare îndoiala . fiindu-i atribuite circa145 de lucrari în cele mai diferite domenii. Filosofia antropologică a Greciei antice. V-IV î. Sofiștii au pus bazele filosofiei clasice (Aristotel. fiul și duhul sfânt. care a pus o problemă nouă gândirii filosofice: problema cunoașterii . Bacon înaintează metoda empiristă de cercetare care include experimentul şi inducţia .12. Platon susținea că ideile există în afara conștiinței umane . Curentul empiric va susţine că cele mai folositoare sunt cercetările experimentale .a dialecticii spontane şi a contradicţiei dintre dialectic şi metafizică . Filosofia patristică în epoca modernă E epoca în care la baza gândirii filosofice a stat biserica . fizicalist. 15.despre categorii şi legi.. Există empirism materialist (Francis Bacon. patristică și scolastică . Daca filosofia presocratica avusese un pregnant timbru cosmologic. iar forma formelor e Dumnezeu . a doua – în Spania . natura era de origine demonică pe când pentru Renaștere. 13 și sec. în prim-planul interesului filosofilor au trecut problemele omului. În filosofia greceasca se înregistreaza în etapa clasica o deplasare semnificativa acentrului de interes al filosofilor dinspre problemele naturii spre problemele omului. Filosofia scolastică în epoca medievală În perioada scolastică se deschid o mulțime de școli pe lângă biserici pe când Academia lui Platon se închide Prima universitate a apărut în Polonia. 20. în etapa clasica ea va deveni preponderent antropologica. Bacon a luptat împotriva filosofiei medievale . problema mișcării și problema structurii lumii (Democrit susținea că lumea e alcătuită din atomi și vid). 13. Școala din Milet punea în discuție problema substanței (gândirea religioasă are altă părere față de gândirea științifică).sec.aerul lui Anaximene sunt substanţe ce aparţin lumii fenomenelor natural e. El si-a motivat aceasta atitudine fata de conceptia dascalului sauprin dictonul: „Platon imi este prieten.) – este etapa apogeului filosofiei antice grecesti . Aici apar două curente: empiric și raționalist . Cea mai mare parte a acestor lucrari sunt cursuripredate de el la Liceu. John Locke) și idealist (George Berkeley. Filosofia lui Francis Bacon Bacon e fondatorul filosofiei engleze . Aristotel a fost unul dintre cel mai prolifici filosofi ai antichitatii. 9 . Stoicii susțineau că omul nu-și formează singur soarta. adica va pune în centrul interesului problematica socio-umana. 19. deoarece nominalismul susținea că rațiunea poate cuprinde doar lumea naturală. Filosofii din Milet afirmau ca la baza a tot ce există este o substanţă. Distingem 2 perioade în epoca scolastică: sec. 17. În această perioadă au început să apară controverse între știință și religie . Panteismul și Științele naturii (filosofia renașterii) . Filosofia clasica in Grecia Antica Etapa clasica (sec. Sofiștii erau preocupați de problema adevărului și susțineau că nu există un adevăr general pentru toți ci doar un adevăr relativ . Sub raport istoric deplasarea centrului de interes alfilosofiei dinspre natura spre om se explica prin mutatiile care au loc în viata social-politica si în planul constiintei. care fusese numai implicita în filosofiapresocratica. Filosofia cosmologica in Grecia Antica In perioada cosmologica dezvoltarea filosofiei din Grecia antică cuprinde apariţia primelor concepţii filosofice despre lume. Obiectul filosofiei devine natura. Pentru medieval. Nu este vorba de noţiuni abstracte. A doua perioadă este perioada desăvârșirii şi lărgirii scolasticii . era o sursă de inspirație . . Protagoras). Aureliu Augustin spunea că Dumnezeu există în 3 ipostaze: tatăl. Conceptul descrie esența lucrurilor și se descoperă prin rațiune . Platon si Aristotel. Socrate.14 . Aureliu Augustin susținea că fericirea umană depinde de credința în Dumnezeu și că omul s-a născut cu voință liberă .Hr.dar adevarul e mai presus”.. În această perioadă se ajunge la concluzia că religia și rațiunea sunt două lucruri diferite și că nimic nu poate fi demonstrat prin rațiune . 18. Filosofia Medievală Se împarte în trei etape: apologetică. Umanismul. Sub raport logic problematica omului. În această perioadă au apărut tendințe schismatice care au slăbit forța învățăturii bisericești. Aceasta mutatie de accent al interesului filosofic are atât cauze logice cât si cauze istorice. Cei mai importanti filosofi ai epocii clasice au fost sofistii si cei mai valorosi filosofi greci: Socrate. Ideile creștine din Grecia și Roma antică reprezintă izvorul de bază . Apa lui Thales.19 Un șir de revoluții din majoritatea țărilor Europei au favorizat trecerea de la feudalism la capitalism . 16 . A început dezvoltarea intensivă a tuturor științelor. Bacon a propus metoda inductivă de eliminare pentru analiza rezultatelor experimentelor.Aristotel a supus unei critici severe filosofia platoniciana. Aristotel susținea că forma este activă și materia este pasivă.

El a scris 21 de reguli de cercetare dintre care a evidențiat: regula evidenței. Filosofia lui Friedrich Nietzsche Nietzsche a fost poet. El este creatorul geometriei analitice . muzician. gândirea era preocupată de căutarea adevărului prin metode științifice. Știința contemporană clasifică mișcarea în trei blocuri: mișcarea în materia neorganică. mișcarea în materia organică și mișcarea în societate. în mod absolut. Pe parcursul etapelor dezvoltării societății. 29. Pozitivismul (filosofia modernă) Dezvoltarea societății a trecut prin 3 etape: teologică. o casă de nebuni din punct de vedere intelectual și în general susținea că lumea e o închisoare. mișcarea există separat de materie. realitate. Comte susținea că filosofia este preocupată de această clasificare dar nu face parte din cadrul ei. fundament empiric al științei . El susținea că esenţa cea mai intimă a existenţei este voinţa de putere. fizica. fiziologia. oarbă și că de aici apare egoismul . că substanța lumii e irațională. Filosofia sa pornește de la reevaluarea filosofiei Greciei antice în defavoarea clasicismului. Raţionaliştii au fost adepţii unei morale întemeiate pe cunoaştere autentică. El susținea că voința nu are rațiune și în acest mod explica originea rea a lumii. Erau trei puncte de vedere asupra existenței matematice: realismul. Conceptele de spatiu sit imp in Filosofie. care studiau cauzele fenomenelor naturii. 24. Platon susținea că ideile reprezintă existența și că materia reprezintă neantul. morala. Raționalismul lui Rene Descartes Descartes e considerat cel mai mare gânditor din epoca modernă . 28. integritate și act. chimia. raționaliștii susțineau că rațiunea este facultatea cognitivă fundamentală. filosof și filolog. El a transformat gândirea medievală în gândire modernă (științifică) . conceptualismul și nominalismul. cantitate. acțiune. mișcarea a fost analizată de Heraclit care susținea că existența universului depinde de mișcare și că fără mișcare acesta ar fi o groapă de gunoi. Comte a clasificat științele de la simplul la compus și de la abstract la complet în următoarea ordine: matematica. Legile și formele mișcării Legile mișcării descoperite de Hegel sunt: legea unității și lupta contradictoriului (părțile contrar opuse formează o contradicție care e rezultatul mișcării). 25. regula analizei. El mai susținea că toate valorile umane sunt. Există o teorie precum că formele superioare ale mișcării nu pot fi reduse la forme inferioare. valori prin care omul se neagă pe el însuși și prin care el se convinge de propria sa superioritate. legea trecerii schimbărilor cantitative în schimbări calitative (caracteristicile c antitative sunt într-o continuă creștere până la etapa când trec la altă caracteristică calitativă) și legea negării negației (descrie direcția mișcării și susține că mișcarea nu are traiectorie liniară). părere susținută și de Isaac Newton. că cunoștințele acumulate prin rațiune sunt adevărate și că simțurile sunt înșelătoare . de fapt. Aristotel identifică existența ca: accident. astronomia. în materia organică și în societate. Filosofia lui Arthur Schopenhauer Schopenhauer era un filosof pesimist și considera că originea lumii nu e bună. loc. 23. Parmenide susținea că există două căi ale cunoașterii: senzorială (înșelătoare) și rațională (adevărată). care există de sine stătător chiar dacă intră în componența lucrurilor. Hegel a clasificat mișcarea în trei legi: legea unității și a luptei contrare. Dintre toate ramurile filosofiei. metafizică și pozitivistă. 30. sociologia. . El susținea că pentru cercetarea științifică. esența gândirii a devenit rațiunea. Conceptul de existență în fizică. legea trecerii. idealismul și religia și a susținut punctul de vedere pesimist al filosofiei indiene. Principala substanță la Schopenhauer era voința care descrie nu doar oamenii dar absolut totul. regula sintezei și regula verificării. 27. poziție. Potrivit lui Aristotel. Comte a fost un filosof francez care s-a evidențiat în această perioadă și care susținea că orice lege e o legătură dintre cauză și effect. El a criticat toate teoriile pozitive: materialismul. El a ajuns la concluzia că în matematică trebuie să existe metode universale de cercetare . potență. Conceptul de mișcare în filozofie Pentru prima dată în filozofie. El susținea că omul este o ființă în evoluție .Printre problemele filosofice se numara urmatoarele:daca spatial si timpul trebuie gindite drept niste lucruri reale(dupa cum a spus Newton – lucruri ale lor insasi cit si ale tuturor celorlante lucruri). timp. Savanții susțineau că obiectul fizicii poate fi redat și înțeles prin formule matematice . El era împotriva gândirii scolastice și împotriva logicii lui Aristotel . pe adevăr. Formele mișcării sunt: mișcarea în materia neorganică.daca este posibil sa existe spatiu vid si timp fara evenimente. Nietzsche face diferență între morala oamenilor slabi și morala oamenilor puternici . Hegel susținea că nu există doar mișcarea mecanică ci orice proces de schimbare și dezvoltare poate descrie mișcarea. a schimbărilor cantitative și calitative și negarea negației. calitate. Conceptul de existență în filozofie Prima școală care a fost preocupată de problema existenței a fost școala din Eleea care susținea că existența nu este dată în organele senzoriale și că este obiect al rațiunii. Hobbes spunea că mișcarea este un rezultat al interacțiunii lucrurilor. În etapa pozitivistă. matematică Dezvoltarea științelor a dus la crearea unor concepții noi precum realitatea fizică și realitatea matematică. cele mai bune sunt metodele matematice . 22. Raționalismul (filosofia modernă) Raționaliștii susțineau că Dumnezeu a creat și a ordonat lumea Raționaliștii susțineau că lucrurile individuale depind de substanța și de atributele pe care le întemeiază. El susținea că lumea e o caricatură din punct de vedere estetic. În domeniul gnoseologic.21. Aristotel identifică existența după categorii: substrat. Einstein susținea că realitate fizică este o imagine adecvată a realității obiective.reflectia filosofica despre spatiu sit imp este cel mai strins legat de natura teoriei fizice. 26.

Conceptia relationala sustine ca timpul si spatial nu au existent absoluta.Pentru el spatial si timpul sunt forme ale cunoasterii.intuitii care exista doar in subiect. Nucleul este alcătuit din protoni și neutroni. sufletul are structură rațională.orgaismul reactioneaza doar la acele actiuni care sunt folositoare si daunatoare organismului.sistemelor de a reproduce prin insusirele sare caracteristicele altor fenomene. galactici. La nivelul materiei organice există reflectare izomorfică (exactă) și homomorfică (aproximativă).Lucrurile de la acet nivel nu utilizeaza in nici un mod informatia.Aceasta conceptia va fi sustinuta de Aureliu Augustin. Reflectarea si formele ei Aceasta intrebare incearca sa arate care este izvorul aparitiei psihicei si a constiintei. formează. sistemul limbic și creierul mare . Creierul mare e divizat în emisfera stângă și în emisfera dreaptă. planete. În lumea cuantică. în general. 34. etc. prin caracteristicile lor. 37. explicarea spațiului și timpului se realizează prin teoria relativității (relativitatea restrânsă și generalizată). Ideea de bază a acestei teorii este că timpul şi distanţele unui eveniment măsurate de doi observatori au.cartografieii insusirilor unui obiect material in caracteristicele altuia. despre structura materiei Fizica a demonstrat că atomul nu e cea mai mică particulă a lumii. odata cu dezvoltarea formelor de reflecatare in sistemele material apare mai intii psihica la animale si apoi psihica umana.Acelasi punct de vedere mai tirziu il va sustine Newton care considera ca exista timp si spatiu absolut. Trunchiul cerebral e plasat în partea de jos a creierului și răspunde de respirație. La diferite niveluri al dezvoltarii materiei avem diferite forme ale reflectarii.obiecte.Si timpul dupa parerea lui exista independent de atomi. 33. populație. În religie. Ierarhia structurii materiei Mega galactică. 2. puls. sistem de planete.timpul este legat de miscare atomului. nucleoni. macro-obiecte. localitati) reflectarea homomorfa(este o reflectare aproximativa ex. În lumea vie. informația este utilizată de organ. ADR. Materialiștii susțin că psihica și conștiința sunt dependente de materie.sisteme in procesul interactiunii cu ele. Creierul mic este localizat deasupra trunchiului cerebral și răspunde de majoritate mișcărilor.Apar anumite programe care se materializeaza in structura materiei si astfel organismele vor reactiona la informatia venita din reflectare. ritm cardiac. În lumea vie. Reflectarea psihică e caracteristică vieții umane și a animalelor superioare.Pentru prima data aceasta conceptie a fost descrisa de Democrit care spune ca exista atomii si vidul iar atomii se misca in vid. valori diferite.Avem urmatoarele forme de reflectare:  Iretabilitatea(forma initiala de reflectare in lumea vie.Cu ajutorul spatiului si timpului ca forme ale cunoasterii subiectul organizeaza existent sa. Reflectarea psihica(apare la nivelul sistemului nervos. de echilibru. biosferă. 36. Sensibilitatea(capacitatea de a simti. organisme multi-celulare.Aceasta forma se deosebeste prin aceea ca la nivelurile cele mai inalte ale psihicii formeaza imagine psihica sau idealul). 1. Structura creierului Creierul e alcătuit din patru principale: trunchiul cerebral. reflectarea se realizează prin iritabilitate și prin sensibilitate.Reflectare la nivelul materiei organice are anumite caracteristice:este selectva si are character anticipative. la rândul lor.Prin iretabilitatea se intelege capacitatea organismului de a efectua cele mai simple reactii la actiunea anumitor excitanti). harta unei In material neorganica informatia nu are nici o intrebuintare. Sa demonstrat că atomul e alcătuit din nucleu și electroni.Pentru miscare trebuie sa fie loc gol.Atit timpul si spatial sunt independente de corp si ele sun omogene in tot universal. Protonii și neutronii sunt formați din quarcule și glutoni. care trecând unul în altul. micro-elemente și vacuum fizic. .Conceptia substantiala despre spatiu si timp.ca ele reflecta raporturile dintre corpurile material care sunt in miscare. printr-un șir de experimente. Aristotel consideră că există suflet plantă. alte obiecte sau fenomene. Behavioriștii susțin că conștiința nu are însemnătate și o exclud din psihologie. După Platon. Introspecționiștii consideră că toată viața psihică e conștiința.al unei insusiri). creierul mic. proteină.Ea apare la animalele care au organe de simt). celulă. 3.Conceptia subectivesta. In material vie informatia ete utilizata. 31. câmpul nu se separă de substanță.Despre timp si spatiu exista mai multe conceptii atit stiintifice cit si filosofice. Fizica contemporană.Conceptia relationala. moleculă. 35.Orice interactiune contine in sine momentul reflectiei in sensul reproducerii. Conceptia subectivista a fost create de filosoful german Kant care considera aca spatial si timpul nu are existent reala ci doar existenta subiectiva.Se considera ca atit psihica cit si constiinta isi are izvor in reflectare . Conceptia substantiala considera ca spatial si timpul exista independent de materie. atom. 32. ca obiect. La nivelul materiei neorganice avem urmatoarele:  reflectare izomorfa(reproducerea exacta al unui obiect. dar se supun totdeauna aceloraşi legi fizice. societate umană. Conceptele despre spațiu și timp în știința contemporană În știința contemporană.Reflectarea este o insusire generala a materiei care consta in capacitatea fenomenelor. suflet animal și suflet rational. Sistemul limbic răspunde de controlul emoțiilor și de memorie . Idealiștii consideră că sufletul există aparte. psihica este considerată o substanță veșnică cu caracter independent.obiectelor materiale. ARN. biocenoză. irațională și irascibilă. Reflectarea ca premisă genetică a conștiinței Reflectarea e capacitatea fenomenelor sau a obiectelor de a reproduce. Structura psihicii și conștiința Conștiința e cel mai înalt nivel de organizare a psihicii.

ci doar fenomenele lor. 42. ca producător și ocrotitor. care sunt creaturi ale rațiunii noastre. Unul din cei mai remarcabili empirişti. Lock. Carneade a fost un reprezentant al etapei a doua a scepticismului antic și a susținut că reprezentările semnifică ceva în sine și nimic mai mult . Sofiștii susțineau că nu există un adevăr comun. considera ca in raţiune in direct nu exista mai mult decât senzaţie . exemple și experimente. . Nivelele cunoașterii Sunt două nivele ale cunoașterii: senzorial și rațional. Einstein susținea că cel mai greu lucru de cunoscut este cunoașterea însăși. Scepticismul și rolul lui în cunoaștere Scepticismul susține că rezultatele cunoașterii umane nu corespund realității. 40. considerând că există doar un singur adevăr. Rolul scepticismului e de a trezi îndoială în domeniul cercetării. Kant susținea că noi nu putem cunoaște lucrurile.38. Obiectul cunoașterii este ceea spre ce 43. Nivelul senzorial e alcătuit din senzații. Descartes și Hume. Scepticismul folosește îndoiala ca etapă preliminară a cercetării. 39. percepții și reprezentări. Enisidem a fost un reprezentant a părții a treia a scepticismului antic care a susținut că oamenii sunt diferiți și că adevărul nu este clar . Enisidem mai susținea că simțurile noastre furnizează adevăruri diferite despre obiecte. Senzațiile sunt o cale înșelătoare de a reproduce lumea înconjurătoare. Scepticismul antic în procesul cunoașterii Pirrhon a fost un reprezentant al primei etape a scepticismului antic și a susținut că lucrurile nu pot fi cunoscute și că ceea ce cunoaștem se reduce la opinii înșelătoare . Subiectul și obiectul cunoașterii este îndreptată activitatea Subiectul cunoașterii este considerat omenirea. care pot demonstra ceva. 41. judecată și raționament. Scepticii încearcă să demonstreze că cercetarea nu constă doar din opinii. Descartes susține că doar logica și matematica sunt științe exacte. Există trei tipuri de cunoaștere: noțiune. Scepticismul modern în procesul cunoașterii Cei mai remarcabili reprezentanți ai scepticismului modern sunt Kant. că adevărul e relativ și că există doar opinii pro și contra. Socrate și Platon au negat punctul de vedere al Sofiștilor. Gnoseologia ca teorie a cunoașterii Gnoseologia studiază procesul de cunoaștere în general.

3.Dupa parerea lui Platon cunoasterea adevarata este o amintire a adevarului.se percep insusirile obiectului(lumina.mar. percepții și reprezentări . Hussel sustine ca senzatiile sunt preluate de capacitate ale omului:inchipuiri.o extragere din constiinta.sensul carora trebuie descifrat. include subiectul. Judecata.caldura).iar dupa Kant avem senzatii si la Hussel avem idei cu continut bogat sensorial.combina si compara. 46. 2. Judecata nu gindeste ca afirma ceva. 48.senzatia este doar prezenta. obiectul și condițiile observării. Criteriul verificabilității susține că orice teorie sau cunoștință științifică trebuie controlată pentru a verifica dacă aceasta e adevărată sau nu.Kant. Nivelul teoretic e nivelul la care se analizează datele și se creează anumite constatări.Explica esenta unei clase de obiecte. Nivelul empiric al cunoașterii științifice fapte brute și fapte științifice. Rationamentul – o concluzie facuta din judecati. 1. Criteriul necesității caracterizează partea stabilă a lucrurilor și se bazează pe lege. 51. 50. Acest nivel nu studiaza lucrurilie ci ideele.3 elemente:    Notiunea. Criteriul sistemic descrie anumite raporturi dintre fenomenele și obiectele din aceeași clasă. Concepția coerenței e pentru teoriile deductive.Hussel. Notiune nu gindeste generalit. judecățile cărora nu pot fi contradictorii.rotund). Concepția pragmatică susține că orice teorie.reprezentara – este senzatia perceptiva care se reaminteste sau se reprezinta.Dar ce prezinta senzatiile? Sunt 3 puncte de vedere despre relatia dintre obiecte si este continutul senzatiei. 47.senzatia – forma elementara a cunoasterii. Senzatiile si rolul lor in cunoastere Nivelul sensorial se realizeaza in 3 etape: 1. 45. 3. Cunoasterea rationala Nivelul rational este unul stiintific al cunoasterii:   Rationamentul. Criteriile cunoștințelor științifice Universalitatea cunoașterii susține că obiect al cunoașterii științifice nu este doar un fenomen sau un lucru particular ci poate fi și o clasă sau un grup de obiecte. etc. Kant sustine ca senzatiile sunt preluate de principiile intelectului. 49. judecata (gând ce afirmă sau infirmă ceva) și raționamentul (concluzie obținută din judecăți).Senzatile nu se pote da crezare pentru ca gresesc.Realitatea se imprima obiectiv in psihica umana. Nivelul empiric este caracterizat de observație și experiment.Senzatiile sunt reflectari aproximative a lucrurilor. Nivelul rational. Platon susține că obiectul cunoașterii raționale este ideea iar metodele cunoașterii sunt raționamentul și intuiția. teorii. Loke spune ca senzatiile sunt luate de capacitatea intelectului de a le uni. Există 52. Cunoașterea senzorială Cunoașterea senzorială se realizează prin senzații (forma elementară a cunoașterii). Faptul științific și rolul lui în cunoaștere Faptul științific este rezultatul cercetărilor științifice și fundament pentru construirea științifică. Faptul științific include observarea care. Reprezentanti:Loake. Obiectul cercetării se numește fapt .44. Intuitia.din ceva cunoscut deja. La iesire dupa Loke avem idei. demonstrată.Senzatiile sunt semnele lucrurilor. la rândul ei. Formele cunoașterii raționale Formele cunoașterii raționale sunt noțiunea (explicarea esenței).perceptia – o senzatie totalizatoare care contine in sine mai multe senzatii(rosu. Teoria adevărului Concepția corespondenței începe de la Aristotel care susținea că un enunț este adevărat dacă corespunde unui obiect real. . Cunoasterea incepe cu senzatii. ipoteze. Rationamentul. trebuie cercetată în practică. pentru a fi considerată adevărată.fantezii etc. Nivelele cunoașterii științifice Nivelul faptual (practic) e nivelul unde se culeg datele sau nivelul empiric . 2.

amestecul cercetătorului in schimbarea procesul ui si reproducerea fenomenului prin schimbarea condiţiei. Idealizarea este un mod al abstractizării prin care se creează concepte limită. Pentru analiza datelor în cadrul nivelului teoretic se utilizează metode logice și metode teoretice avansate. Nivelul teoretic al cunoașterii În cadrul nivelului teoretic al cunoașterii se analizează datele și se creează anumite ipoteze și teorii. Faptul științific este o parte a realității raportată la un context științific. Formalizarea este procesul trecerii de la un alfabet natural la un limbaj formal. Există experiment mintal (imaginar) și experiment matematic. Experimentul și clasificarea lui Experimentul face parte din cunoașterea empirică. Experimentul reprezintă o anumita stare de cercetare a unui obiect in condiţii special create. Observările științifice se deosebesc după obiectul observat. Investigarea faptelor și clasificarea ei Faptul brut este un fapt preștiințific. Clasificarea metodelor cunoașterii teoretice Abstractizarea este îndreptată spre formarea noțiunilor științifice . care permit dirijarea. după mijloacele cercetării și după acțiunea efectuată asupra obiectului. 55. care nu este inclus în nici o teorie științifică. Inducția și deducția sunt procese de trecere de la general la particular și invers. 56. 54. care o explică. .53. Clasificarea este o operație de divizarea a volumului unei noțiuni. Analogia este procesul de evidențiere a însușirilor comune dintre obiecte și a construirii raționamentelor pe această bază.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful