1.

Obiectul de studiu al filosofiei Filosofia, ca obiect de studiu, apare în secolele 7-6 î. Hr. în India, China și Grecia . Filosofia studiază domenii precum știința, religia și conștiința (și relațiile între domenii) . Filosofia e știința despre tot ce există (Hegel, D'Aquino, Aristotel) . Hegel are filosofia într-un șir de domenii precum: filosofia naturii, filosofia istoriei, metafizica, fizica, logica, filosofia religiei, filosofia dr eptului, estetica . Reprezentanții școlilor din India, China, ai neotomismului și ai existențialismului contemporan susțin că filosofia este știința despre existență în general . Reprezentanții unor școli din Grecia antică, ai școlii antropologice contemporane și ai pozitivismului susțin că filosofia este învățătura despre cunoaștere în general . Hegel și Feuerbach considerau că filosofia nu studiază o sferă specifică în general ci legile generale ale lumii și principiile existenței . Concepția despre lume Concepția despre lume (CDL) este un sistem de idei și reprezentări despre natură, om, societate .Există tabloul științific al lumii care vorbește despre natură și structura universului și pe care CDL îl completează cu ființa umană . CDL studiază omul și relația lui cu lumea ♦ CDL se schimbă, în timp, în dependență de nivelul de dezvoltare a societății, tehnicii, culturii, științei, economiei, etc. . Elementele CDL sunt: cunoștințele, sentimentele, emoțiile, aspirațiile, proiectele, valorile și convingerile . CDL include două blocuri: intelectual și emoțional (psihologic, de comportament) . Blocul intelectual tinde spre acumularea, analizarea și verificarea cunoștințelor . Blocul emoțional este îndreptat spre crearea unui mod de viață și studierea acestuia CDL se clasifică în două nivele: cotidian și teoretic . Nivelul cotidian e format de societate, bazat pe cunoștințele religioase și științifice, nu e argumentat științific dar e foarte bogat . Nivelul teoretic se formează pe baza științei și pe baza argumentelor logice și fundamentul acestuia este filosofia. Tipurile istorice de concepții despre lume sunt: religia, mitologia și filosofia.

2.

3. Tipuri istorice de concepții despre lume 4.

Concepția mitologică despre lume ♦ Concepția mitologică (CM) apare în societatea primitivă . Fundamentul concepției mitologice mitul, legendele, istorisirile despre ființe fabuloase, etc. CM încearcă să răspundă la diverse întrebări legate de apariția lumii, a zeilor, despre normele morale, esența valorilor și chiar despre sfârșitul . Miturile cosmogonice încearcă să răspundă la întrebarea apariției și structurii lumii . Miturile teologice încearcă să răspundă la întrebări legate de apariția și puterea zeilor . Miturile etiologice încearcă să răspundă la întrebări legate de valorile spirituale, normele sociale, știință, medicină, meserii, umanitate . Miturile eshatologice povestesc despre sfârșitul lumii. 5. Concepția religioasă despre lume legătură (dintre om și Dumnezeu). Religia include gândirea mitologică dar se bazează pe gândire . Religia împarte lumea în două părți: naturală și spirituală . Lumea spirituală e veșnică și dirijează lumea materială . Lumea materială e supusă unor legi și nu e liberă . Lumea supranaturală dirijează natura și fenomenele ei . Lumea supranaturală este primordială. Concepția filosofică despre lume se formează pe baza diferitor cunoștințe științifice . CF se formează cu ajutorul unor argumente și demonstrații logice . Demonstrarea logică e caracteristică concepției religioase . Concepția filosofico-științifică este sistem de cunoștințe, convingeri și principi despre viața umană . Funcțiile filosofiei Gnoseologică (metodele cunoașterii), Axiologică (teoria și studiul valorilor morale), Conceptuală, Metodologică, Generalizatoare. Funcția conceptuală studiază raportul dintre conștiință și existență (materie) . Concepția materialistă susține că materia este primară, veșnică și în continuă mișcare . Concepția materialistă susține că din materie apare conștiința . Concepția materialistă e susținută de medicină, psihologie, ideologie . Concepția idealistă susține că conștiința e primară și materia e dependentă de aceasta . Idealismul obiectiv presupune că ar exista o rațiune universală care determină existența materiei . Platon și Hegel sunt reprezentanți ai idealismului obiectiv . Idealismul subiectiv consideră că lumea care există este o lume a subiectului, dependentă de senzațiile și perceperile omului. Kant este reprezentanț al idealismului subiectiv . Funcția metodologică a filosofiei . Dialectica este înțelegerea lumii ca un tot întreg, a cărei părți sunt în interacțiune, schimbare și dezvoltare continuă . Dialectica susține că cauza mișcării și schimbării se află în interiorul obiectelor și fenomenelor . Metafizica cercetează obiectele și fenomenele în mod izolat și nu acceptă existența dezvoltării interne ci doar o simplă creștere cantitativă determinată de o forță supranaturală.

5.

6.

7.

8.

9.

10. Filosofia Chinei antice Conform miturilor chineze, lumea apare din haos . Chinezii antici considerau că puterea supremă în univers este cerul. Împăratul era considerat fiul cerului și avea anumite puteri: era primul preot, era stăpânul Pământului, era primul administr ator . Împăratului i se aduceau sacrificii . Școala Confuciană susținea că societatea trebuie să se comporte ca o familie mare . Confucius a elaborat concepția omului ideal. Moiștii neagă concepția Confuciană despre rolul sorții în viața omului ,ei susțineau că oamenii sunt datori să se iubească unii pe alții și că cauza tuturor dezamăgirilor este lipsa de armonie și iubire dintre oameni . Moiștii susțineau că în tradiții sunt și elemente negative . Nominaliștii au încercat să rezolve probleme ce țin de exprimarea realității. 11. Filosofia Indiei antice Dezvoltarea gândirii filosofice în India e datorată corelației strânse dintre gândirea religioasă și reflecția filosofică În India, primii filosofi au fost preoți . Primele izvoare ale gândirii filosofice erau prezente în Vede . Vedele erau niște cărți care s-au format pe parcursul a 9 secole . Upanisadele au fost primele cărți de filozofie în care se întâlneau idei precum că lumea a apărut din dorință și că există un strămoș universal al acestei lumi . Ei considerau că există un suport universal al lumii, o energie universală ce susține viața . Indienii considerau că trupul moare iar sufletul este veșnic și trece dintr-un corp în altul . Ei vedeau corpul ca o închisoare pentru suflet.

Sofiștii au pus bazele filosofiei clasice (Aristotel. Daca filosofia presocratica avusese un pregnant timbru cosmologic. fiul și duhul sfânt. Bacon înaintează metoda empiristă de cercetare care include experimentul şi inducţia . În această perioadă au început să apară controverse între știință și religie . problema mișcării și problema structurii lumii (Democrit susținea că lumea e alcătuită din atomi și vid).Aristotel a supus unei critici severe filosofia platoniciana. 15. Școala din Milet punea în discuție problema substanței (gândirea religioasă are altă părere față de gândirea științifică). Filosofia Medievală Se împarte în trei etape: apologetică. Ideile creștine din Grecia și Roma antică reprezintă izvorul de bază . 13 . El si-a motivat aceasta atitudine fata de conceptia dascalului sauprin dictonul: „Platon imi este prieten.Învăţătura expusă de reprezentanţii şcolii din Milet va influenţa dezvoltarea gîndirii filosofice şi ştiinţifice din alte oraşe ale Greciei antice . Filosofia scolastică în epoca medievală În perioada scolastică se deschid o mulțime de școli pe lângă biserici pe când Academia lui Platon se închide Prima universitate a apărut în Polonia. 16 . Toate substanţele enumerate şi fixate ca temelii a existenţei sunt perceptibile . trebuia sa fie explicita. Filosofia cosmologica in Grecia Antica In perioada cosmologica dezvoltarea filosofiei din Grecia antică cuprinde apariţia primelor concepţii filosofice despre lume. David Hume). Filosofia clasica in Grecia Antica Etapa clasica (sec. Thomas Hobbes. Bacon susținea că greșelile vin din gândirea religioasă și că știința apare acolo unde apare îndoiala . nu și cea supranaturală. 14. A doua perioadă este perioada desăvârșirii şi lărgirii scolasticii . Cea mai mare parte a acestor lucrari sunt cursuripredate de el la Liceu. Cei mai importanti filosofi ai epocii clasice au fost sofistii si cei mai valorosi filosofi greci: Socrate. Conceptul descrie esența lucrurilor și se descoperă prin rațiune .Hr. Stoicii susțineau că omul nu-și formează singur soarta. Curentul empiric va susţine că cele mai folositoare sunt cercetările experimentale . El a scris o carte în care se descriu erorile științei scolastice .dar adevarul e mai presus”.12. Evreii susțineau că istoria a fost creată și va fi terminată de Dumnezeu . Obiectul filosofiei devine natura. Protagoras). Distingem 2 perioade în epoca scolastică: sec. Aici apar două curente: empiric și raționalist . Filosofia patristică în epoca modernă E epoca în care la baza gândirii filosofice a stat biserica . Pentru medieval. John Locke) și idealist (George Berkeley. Platon susținea că ideile există în afara conștiinței umane .sec. Sofiștii erau preocupați de problema adevărului și susțineau că nu există un adevăr general pentru toți ci doar un adevăr relativ . Platon si Aristotel. Aristotel a fost unul dintre cel mai prolifici filosofi ai antichitatii. Există empirism materialist (Francis Bacon. În această perioadă se ajunge la concluzia că religia și rațiunea sunt două lucruri diferite și că nimic nu poate fi demonstrat prin rațiune . deoarece nominalismul susținea că rațiunea poate cuprinde doar lumea naturală. era o sursă de inspirație . Filosofia antropologică a Greciei antice. iar forma formelor e Dumnezeu . 20.) – este etapa apogeului filosofiei antice grecesti . Umanismul. patristică și scolastică . Platon. Aureliu Augustin spunea că Dumnezeu există în 3 ipostaze: tatăl. fizicalist. A început dezvoltarea intensivă a tuturor științelor. a doua – în Spania . Filosofia lui Francis Bacon Bacon e fondatorul filosofiei engleze . Nu este vorba de noţiuni abstracte.19 Un șir de revoluții din majoritatea țărilor Europei au favorizat trecerea de la feudalism la capitalism . Aureliu Augustin susținea că fericirea umană depinde de credința în Dumnezeu și că omul s-a născut cu voință liberă . Empirismul (filosofia modernă) Perioada epocii moderne: sec. Panteismul și Științele naturii (filosofia renașterii) .aerul lui Anaximene sunt substanţe ce aparţin lumii fenomenelor natural e. Socrate. natura era de origine demonică pe când pentru Renaștere. Sub raport logic problematica omului. 17. Aceasta mutatie de accent al interesului filosofic are atât cauze logice cât si cauze istorice. . 13 și sec.a dialecticii spontane şi a contradicţiei dintre dialectic şi metafizică . În această perioadă au apărut tendințe schismatice care au slăbit forța învățăturii bisericești. Evreii credeau (cred) în Mesia . 18.14 .despre categorii şi legi. adica va pune în centrul interesului problematica socio-umana. Aristotel susținea că forma este activă și materia este pasivă. Bacon a luptat împotriva filosofiei medievale .. 16. care a pus o problemă nouă gândirii filosofice: problema cunoașterii . 19. 13. În filosofia greceasca se înregistreaza în etapa clasica o deplasare semnificativa acentrului de interes al filosofilor dinspre problemele naturii spre problemele omului. Bacon a propus metoda inductivă de eliminare pentru analiza rezultatelor experimentelor. care fusese numai implicita în filosofiapresocratica. Apa lui Thales. în prim-planul interesului filosofilor au trecut problemele omului. V-IV î. în etapa clasica ea va deveni preponderent antropologica. Prima perioadă se caracterizează prin efortul de a adapta logica aristotelică şi filosofia platoniciană şi neoplaton iciană la învăţătura creştină. Filosofii din Milet afirmau ca la baza a tot ce există este o substanţă. 9 .. fiindu-i atribuite circa145 de lucrari în cele mai diferite domenii. În această perioadă s-a remarcat Aureliu Augustin Școala Epicuriană susținea că fericirea omului depinde de el însuși . Sub raport istoric deplasarea centrului de interes alfilosofiei dinspre natura spre om se explica prin mutatiile care au loc în viata social-politica si în planul constiintei.

idealismul și religia și a susținut punctul de vedere pesimist al filosofiei indiene. Raționalismul (filosofia modernă) Raționaliștii susțineau că Dumnezeu a creat și a ordonat lumea Raționaliștii susțineau că lucrurile individuale depind de substanța și de atributele pe care le întemeiază. În etapa pozitivistă. Pe parcursul etapelor dezvoltării societății. Einstein susținea că realitate fizică este o imagine adecvată a realității obiective. El a scris 21 de reguli de cercetare dintre care a evidențiat: regula evidenței. mișcarea există separat de materie. o casă de nebuni din punct de vedere intelectual și în general susținea că lumea e o închisoare. El a ajuns la concluzia că în matematică trebuie să existe metode universale de cercetare . 23. Potrivit lui Aristotel.Printre problemele filosofice se numara urmatoarele:daca spatial si timpul trebuie gindite drept niste lucruri reale(dupa cum a spus Newton – lucruri ale lor insasi cit si ale tuturor celorlante lucruri). Comte a clasificat științele de la simplul la compus și de la abstract la complet în următoarea ordine: matematica. Aristotel identifică existența ca: accident. valori prin care omul se neagă pe el însuși și prin care el se convinge de propria sa superioritate. Conceptele de spatiu sit imp in Filosofie. 28. integritate și act. poziție. Parmenide susținea că există două căi ale cunoașterii: senzorială (înșelătoare) și rațională (adevărată). Savanții susțineau că obiectul fizicii poate fi redat și înțeles prin formule matematice . realitate. oarbă și că de aici apare egoismul . 27. care există de sine stătător chiar dacă intră în componența lucrurilor. El a criticat toate teoriile pozitive: materialismul. astronomia. că substanța lumii e irațională. Există o teorie precum că formele superioare ale mișcării nu pot fi reduse la forme inferioare. gândirea era preocupată de căutarea adevărului prin metode științifice.21. mișcarea în materia organică și mișcarea în societate. El susținea că voința nu are rațiune și în acest mod explica originea rea a lumii. 30. În domeniul gnoseologic. conceptualismul și nominalismul. Platon susținea că ideile reprezintă existența și că materia reprezintă neantul. Hobbes spunea că mișcarea este un rezultat al interacțiunii lucrurilor. Principala substanță la Schopenhauer era voința care descrie nu doar oamenii dar absolut totul. 25. El susținea că esenţa cea mai intimă a existenţei este voinţa de putere. . mișcarea a fost analizată de Heraclit care susținea că existența universului depinde de mișcare și că fără mișcare acesta ar fi o groapă de gunoi. Raționalismul lui Rene Descartes Descartes e considerat cel mai mare gânditor din epoca modernă . regula sintezei și regula verificării. legea trecerii schimbărilor cantitative în schimbări calitative (caracteristicile c antitative sunt într-o continuă creștere până la etapa când trec la altă caracteristică calitativă) și legea negării negației (descrie direcția mișcării și susține că mișcarea nu are traiectorie liniară). Dintre toate ramurile filosofiei. părere susținută și de Isaac Newton. El susținea că pentru cercetarea științifică. Pozitivismul (filosofia modernă) Dezvoltarea societății a trecut prin 3 etape: teologică. Filosofia sa pornește de la reevaluarea filosofiei Greciei antice în defavoarea clasicismului.daca este posibil sa existe spatiu vid si timp fara evenimente. Aristotel identifică existența după categorii: substrat. Hegel a clasificat mișcarea în trei legi: legea unității și a luptei contrare. 24. 29. care studiau cauzele fenomenelor naturii. sociologia. în mod absolut. El susținea că lumea e o caricatură din punct de vedere estetic. timp. cantitate. fundament empiric al științei . Conceptul de existență în filozofie Prima școală care a fost preocupată de problema existenței a fost școala din Eleea care susținea că existența nu este dată în organele senzoriale și că este obiect al rațiunii. de fapt. Raţionaliştii au fost adepţii unei morale întemeiate pe cunoaştere autentică.reflectia filosofica despre spatiu sit imp este cel mai strins legat de natura teoriei fizice. Conceptul de mișcare în filozofie Pentru prima dată în filozofie. Știința contemporană clasifică mișcarea în trei blocuri: mișcarea în materia neorganică. Comte susținea că filosofia este preocupată de această clasificare dar nu face parte din cadrul ei. cele mai bune sunt metodele matematice . Formele mișcării sunt: mișcarea în materia neorganică. Filosofia lui Arthur Schopenhauer Schopenhauer era un filosof pesimist și considera că originea lumii nu e bună. fizica. El era împotriva gândirii scolastice și împotriva logicii lui Aristotel . Erau trei puncte de vedere asupra existenței matematice: realismul. matematică Dezvoltarea științelor a dus la crearea unor concepții noi precum realitatea fizică și realitatea matematică. Conceptul de existență în fizică. pe adevăr. acțiune. El susținea că omul este o ființă în evoluție . El mai susținea că toate valorile umane sunt. a schimbărilor cantitative și calitative și negarea negației. Comte a fost un filosof francez care s-a evidențiat în această perioadă și care susținea că orice lege e o legătură dintre cauză și effect. esența gândirii a devenit rațiunea. Nietzsche face diferență între morala oamenilor slabi și morala oamenilor puternici . metafizică și pozitivistă. chimia. El a transformat gândirea medievală în gândire modernă (științifică) . potență. Legile și formele mișcării Legile mișcării descoperite de Hegel sunt: legea unității și lupta contradictoriului (părțile contrar opuse formează o contradicție care e rezultatul mișcării). că cunoștințele acumulate prin rațiune sunt adevărate și că simțurile sunt înșelătoare . 22. filosof și filolog. 26. Hegel susținea că nu există doar mișcarea mecanică ci orice proces de schimbare și dezvoltare poate descrie mișcarea. regula analizei. El este creatorul geometriei analitice . raționaliștii susțineau că rațiunea este facultatea cognitivă fundamentală. muzician. loc. în materia organică și în societate. Filosofia lui Friedrich Nietzsche Nietzsche a fost poet. fiziologia. legea trecerii. calitate. morala.

despre structura materiei Fizica a demonstrat că atomul nu e cea mai mică particulă a lumii. În lumea vie. În lumea cuantică. Structura psihicii și conștiința Conștiința e cel mai înalt nivel de organizare a psihicii. odata cu dezvoltarea formelor de reflecatare in sistemele material apare mai intii psihica la animale si apoi psihica umana. organisme multi-celulare.Reflectare la nivelul materiei organice are anumite caracteristice:este selectva si are character anticipative. biocenoză.Prin iretabilitatea se intelege capacitatea organismului de a efectua cele mai simple reactii la actiunea anumitor excitanti). harta unei In material neorganica informatia nu are nici o intrebuintare. Conceptia subectivista a fost create de filosoful german Kant care considera aca spatial si timpul nu are existent reala ci doar existenta subiectiva. ritm cardiac. Conceptele despre spațiu și timp în știința contemporană În știința contemporană. Sistemul limbic răspunde de controlul emoțiilor și de memorie . La diferite niveluri al dezvoltarii materiei avem diferite forme ale reflectarii. macro-obiecte. atom. Ierarhia structurii materiei Mega galactică. Conceptia relationala sustine ca timpul si spatial nu au existent absoluta.cartografieii insusirilor unui obiect material in caracteristicele altuia. 2. 37. Idealiștii consideră că sufletul există aparte. Conceptia substantiala considera ca spatial si timpul exista independent de materie.Aceasta forma se deosebeste prin aceea ca la nivelurile cele mai inalte ale psihicii formeaza imagine psihica sau idealul).Conceptia subectivesta.timpul este legat de miscare atomului. creierul mic. În religie. 33. La nivelul materiei neorganice avem urmatoarele:  reflectare izomorfa(reproducerea exacta al unui obiect. psihica este considerată o substanță veșnică cu caracter independent. Materialiștii susțin că psihica și conștiința sunt dependente de materie.Si timpul dupa parerea lui exista independent de atomi. După Platon.ca ele reflecta raporturile dintre corpurile material care sunt in miscare. puls. Aristotel consideră că există suflet plantă. Sensibilitatea(capacitatea de a simti.Avem urmatoarele forme de reflectare:  Iretabilitatea(forma initiala de reflectare in lumea vie. planete. de echilibru. populație. Protonii și neutronii sunt formați din quarcule și glutoni. formează.Pentru el spatial si timpul sunt forme ale cunoasterii. sufletul are structură rațională. Creierul mic este localizat deasupra trunchiului cerebral și răspunde de majoritate mișcărilor. Reflectarea psihică e caracteristică vieții umane și a animalelor superioare. 36. care trecând unul în altul.Lucrurile de la acet nivel nu utilizeaza in nici un mod informatia.al unei insusiri). Creierul mare e divizat în emisfera stângă și în emisfera dreaptă. prin caracteristicile lor.Se considera ca atit psihica cit si constiinta isi are izvor in reflectare . Trunchiul cerebral e plasat în partea de jos a creierului și răspunde de respirație. printr-un șir de experimente. galactici. Reflectarea psihica(apare la nivelul sistemului nervos.obiecte. biosferă. La nivelul materiei organice există reflectare izomorfică (exactă) și homomorfică (aproximativă).Reflectarea este o insusire generala a materiei care consta in capacitatea fenomenelor. Fizica contemporană.Orice interactiune contine in sine momentul reflectiei in sensul reproducerii. . reflectarea se realizează prin iritabilitate și prin sensibilitate. 35.intuitii care exista doar in subiect. etc.obiectelor materiale. In material vie informatia ete utilizata. alte obiecte sau fenomene. irațională și irascibilă.Conceptia relationala. Behavioriștii susțin că conștiința nu are însemnătate și o exclud din psihologie. proteină.Apar anumite programe care se materializeaza in structura materiei si astfel organismele vor reactiona la informatia venita din reflectare. ADR. localitati) reflectarea homomorfa(este o reflectare aproximativa ex. Introspecționiștii consideră că toată viața psihică e conștiința. informația este utilizată de organ. valori diferite. ca obiect.Acelasi punct de vedere mai tirziu il va sustine Newton care considera ca exista timp si spatiu absolut. la rândul lor. suflet animal și suflet rational. ARN. societate umană. celulă. 32. nucleoni. în general. sistemul limbic și creierul mare . explicarea spațiului și timpului se realizează prin teoria relativității (relativitatea restrânsă și generalizată). 3. moleculă.sistemelor de a reproduce prin insusirele sare caracteristicele altor fenomene.Despre timp si spatiu exista mai multe conceptii atit stiintifice cit si filosofice. Structura creierului Creierul e alcătuit din patru principale: trunchiul cerebral. În lumea vie.sisteme in procesul interactiunii cu ele.orgaismul reactioneaza doar la acele actiuni care sunt folositoare si daunatoare organismului.Pentru miscare trebuie sa fie loc gol.Cu ajutorul spatiului si timpului ca forme ale cunoasterii subiectul organizeaza existent sa.Pentru prima data aceasta conceptie a fost descrisa de Democrit care spune ca exista atomii si vidul iar atomii se misca in vid.Atit timpul si spatial sunt independente de corp si ele sun omogene in tot universal. Sa demonstrat că atomul e alcătuit din nucleu și electroni.Conceptia substantiala despre spatiu si timp. 31.Ea apare la animalele care au organe de simt). 1. dar se supun totdeauna aceloraşi legi fizice. 34. micro-elemente și vacuum fizic. Nucleul este alcătuit din protoni și neutroni. câmpul nu se separă de substanță. Ideea de bază a acestei teorii este că timpul şi distanţele unui eveniment măsurate de doi observatori au.Aceasta conceptia va fi sustinuta de Aureliu Augustin. Reflectarea si formele ei Aceasta intrebare incearca sa arate care este izvorul aparitiei psihicei si a constiintei. sistem de planete. Reflectarea ca premisă genetică a conștiinței Reflectarea e capacitatea fenomenelor sau a obiectelor de a reproduce.

Scepticismul antic în procesul cunoașterii Pirrhon a fost un reprezentant al primei etape a scepticismului antic și a susținut că lucrurile nu pot fi cunoscute și că ceea ce cunoaștem se reduce la opinii înșelătoare . 39. 40. Scepticismul și rolul lui în cunoaștere Scepticismul susține că rezultatele cunoașterii umane nu corespund realității. considerând că există doar un singur adevăr. ca producător și ocrotitor. Lock. Scepticismul modern în procesul cunoașterii Cei mai remarcabili reprezentanți ai scepticismului modern sunt Kant. Unul din cei mai remarcabili empirişti. Senzațiile sunt o cale înșelătoare de a reproduce lumea înconjurătoare. Nivelul senzorial e alcătuit din senzații. 41. Enisidem mai susținea că simțurile noastre furnizează adevăruri diferite despre obiecte. Gnoseologia ca teorie a cunoașterii Gnoseologia studiază procesul de cunoaștere în general. judecată și raționament. Obiectul cunoașterii este ceea spre ce 43. Kant susținea că noi nu putem cunoaște lucrurile. Descartes susține că doar logica și matematica sunt științe exacte. Einstein susținea că cel mai greu lucru de cunoscut este cunoașterea însăși. percepții și reprezentări. considera ca in raţiune in direct nu exista mai mult decât senzaţie . care sunt creaturi ale rațiunii noastre.38. Socrate și Platon au negat punctul de vedere al Sofiștilor. 42. Scepticii încearcă să demonstreze că cercetarea nu constă doar din opinii. Există trei tipuri de cunoaștere: noțiune. exemple și experimente. Sofiștii susțineau că nu există un adevăr comun. Subiectul și obiectul cunoașterii este îndreptată activitatea Subiectul cunoașterii este considerat omenirea. care pot demonstra ceva. Nivelele cunoașterii Sunt două nivele ale cunoașterii: senzorial și rațional. . Carneade a fost un reprezentant al etapei a doua a scepticismului antic și a susținut că reprezentările semnifică ceva în sine și nimic mai mult . Enisidem a fost un reprezentant a părții a treia a scepticismului antic care a susținut că oamenii sunt diferiți și că adevărul nu este clar . Descartes și Hume. că adevărul e relativ și că există doar opinii pro și contra. Scepticismul folosește îndoiala ca etapă preliminară a cercetării. Rolul scepticismului e de a trezi îndoială în domeniul cercetării. ci doar fenomenele lor.

combina si compara.senzatia este doar prezenta.mar. Obiectul cercetării se numește fapt . Loke spune ca senzatiile sunt luate de capacitatea intelectului de a le uni. 2. Concepția pragmatică susține că orice teorie.3 elemente:    Notiunea. 1. Criteriul necesității caracterizează partea stabilă a lucrurilor și se bazează pe lege. Rationamentul – o concluzie facuta din judecati.din ceva cunoscut deja. Judecata nu gindeste ca afirma ceva. Intuitia.o extragere din constiinta. Nivelul empiric al cunoașterii științifice fapte brute și fapte științifice. judecata (gând ce afirmă sau infirmă ceva) și raționamentul (concluzie obținută din judecăți). 45. Cunoasterea incepe cu senzatii. Nivelul teoretic e nivelul la care se analizează datele și se creează anumite constatări.Senzatiile sunt reflectari aproximative a lucrurilor. ipoteze. include subiectul. 3. Faptul științific include observarea care.Kant. la rândul ei. Rationamentul. demonstrată. 50. Faptul științific și rolul lui în cunoaștere Faptul științific este rezultatul cercetărilor științifice și fundament pentru construirea științifică.reprezentara – este senzatia perceptiva care se reaminteste sau se reprezinta.perceptia – o senzatie totalizatoare care contine in sine mai multe senzatii(rosu. etc. Senzatiile si rolul lor in cunoastere Nivelul sensorial se realizeaza in 3 etape: 1. Nivelul empiric este caracterizat de observație și experiment.Dar ce prezinta senzatiile? Sunt 3 puncte de vedere despre relatia dintre obiecte si este continutul senzatiei. 2. judecățile cărora nu pot fi contradictorii. 3.Realitatea se imprima obiectiv in psihica umana. 49. . Kant sustine ca senzatiile sunt preluate de principiile intelectului. Nivelul rational. obiectul și condițiile observării. 51.rotund). 46. Notiune nu gindeste generalit.Dupa parerea lui Platon cunoasterea adevarata este o amintire a adevarului.Hussel. Hussel sustine ca senzatiile sunt preluate de capacitate ale omului:inchipuiri.sensul carora trebuie descifrat. Criteriul verificabilității susține că orice teorie sau cunoștință științifică trebuie controlată pentru a verifica dacă aceasta e adevărată sau nu. 47.senzatia – forma elementara a cunoasterii. La iesire dupa Loke avem idei. Platon susține că obiectul cunoașterii raționale este ideea iar metodele cunoașterii sunt raționamentul și intuiția. Nivelele cunoașterii științifice Nivelul faptual (practic) e nivelul unde se culeg datele sau nivelul empiric . Criteriul sistemic descrie anumite raporturi dintre fenomenele și obiectele din aceeași clasă.fantezii etc.se percep insusirile obiectului(lumina. Criteriile cunoștințelor științifice Universalitatea cunoașterii susține că obiect al cunoașterii științifice nu este doar un fenomen sau un lucru particular ci poate fi și o clasă sau un grup de obiecte. Judecata. teorii.Senzatile nu se pote da crezare pentru ca gresesc. Reprezentanti:Loake. 48. percepții și reprezentări . trebuie cercetată în practică.Senzatiile sunt semnele lucrurilor. Acest nivel nu studiaza lucrurilie ci ideele.Explica esenta unei clase de obiecte. Cunoașterea senzorială Cunoașterea senzorială se realizează prin senzații (forma elementară a cunoașterii). Teoria adevărului Concepția corespondenței începe de la Aristotel care susținea că un enunț este adevărat dacă corespunde unui obiect real. Concepția coerenței e pentru teoriile deductive. pentru a fi considerată adevărată.caldura). Cunoasterea rationala Nivelul rational este unul stiintific al cunoasterii:   Rationamentul.44. Formele cunoașterii raționale Formele cunoașterii raționale sunt noțiunea (explicarea esenței). Există 52.iar dupa Kant avem senzatii si la Hussel avem idei cu continut bogat sensorial.

care permit dirijarea. amestecul cercetătorului in schimbarea procesul ui si reproducerea fenomenului prin schimbarea condiţiei. Experimentul reprezintă o anumita stare de cercetare a unui obiect in condiţii special create. Pentru analiza datelor în cadrul nivelului teoretic se utilizează metode logice și metode teoretice avansate. Nivelul teoretic al cunoașterii În cadrul nivelului teoretic al cunoașterii se analizează datele și se creează anumite ipoteze și teorii. 55. după mijloacele cercetării și după acțiunea efectuată asupra obiectului. . Clasificarea metodelor cunoașterii teoretice Abstractizarea este îndreptată spre formarea noțiunilor științifice . Investigarea faptelor și clasificarea ei Faptul brut este un fapt preștiințific. Experimentul și clasificarea lui Experimentul face parte din cunoașterea empirică. Idealizarea este un mod al abstractizării prin care se creează concepte limită. 54. Clasificarea este o operație de divizarea a volumului unei noțiuni. Analogia este procesul de evidențiere a însușirilor comune dintre obiecte și a construirii raționamentelor pe această bază. Faptul științific este o parte a realității raportată la un context științific. Există experiment mintal (imaginar) și experiment matematic. care o explică. Inducția și deducția sunt procese de trecere de la general la particular și invers. 56. care nu este inclus în nici o teorie științifică. Formalizarea este procesul trecerii de la un alfabet natural la un limbaj formal. Observările științifice se deosebesc după obiectul observat.53.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful