P. 1
Raspunsuri

Raspunsuri

|Views: 9|Likes:
Published by Tudor Plugaru

More info:

Published by: Tudor Plugaru on Jan 26, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/01/2015

pdf

text

original

1.

Obiectul de studiu al filosofiei Filosofia, ca obiect de studiu, apare în secolele 7-6 î. Hr. în India, China și Grecia . Filosofia studiază domenii precum știința, religia și conștiința (și relațiile între domenii) . Filosofia e știința despre tot ce există (Hegel, D'Aquino, Aristotel) . Hegel are filosofia într-un șir de domenii precum: filosofia naturii, filosofia istoriei, metafizica, fizica, logica, filosofia religiei, filosofia dr eptului, estetica . Reprezentanții școlilor din India, China, ai neotomismului și ai existențialismului contemporan susțin că filosofia este știința despre existență în general . Reprezentanții unor școli din Grecia antică, ai școlii antropologice contemporane și ai pozitivismului susțin că filosofia este învățătura despre cunoaștere în general . Hegel și Feuerbach considerau că filosofia nu studiază o sferă specifică în general ci legile generale ale lumii și principiile existenței . Concepția despre lume Concepția despre lume (CDL) este un sistem de idei și reprezentări despre natură, om, societate .Există tabloul științific al lumii care vorbește despre natură și structura universului și pe care CDL îl completează cu ființa umană . CDL studiază omul și relația lui cu lumea ♦ CDL se schimbă, în timp, în dependență de nivelul de dezvoltare a societății, tehnicii, culturii, științei, economiei, etc. . Elementele CDL sunt: cunoștințele, sentimentele, emoțiile, aspirațiile, proiectele, valorile și convingerile . CDL include două blocuri: intelectual și emoțional (psihologic, de comportament) . Blocul intelectual tinde spre acumularea, analizarea și verificarea cunoștințelor . Blocul emoțional este îndreptat spre crearea unui mod de viață și studierea acestuia CDL se clasifică în două nivele: cotidian și teoretic . Nivelul cotidian e format de societate, bazat pe cunoștințele religioase și științifice, nu e argumentat științific dar e foarte bogat . Nivelul teoretic se formează pe baza științei și pe baza argumentelor logice și fundamentul acestuia este filosofia. Tipurile istorice de concepții despre lume sunt: religia, mitologia și filosofia.

2.

3. Tipuri istorice de concepții despre lume 4.

Concepția mitologică despre lume ♦ Concepția mitologică (CM) apare în societatea primitivă . Fundamentul concepției mitologice mitul, legendele, istorisirile despre ființe fabuloase, etc. CM încearcă să răspundă la diverse întrebări legate de apariția lumii, a zeilor, despre normele morale, esența valorilor și chiar despre sfârșitul . Miturile cosmogonice încearcă să răspundă la întrebarea apariției și structurii lumii . Miturile teologice încearcă să răspundă la întrebări legate de apariția și puterea zeilor . Miturile etiologice încearcă să răspundă la întrebări legate de valorile spirituale, normele sociale, știință, medicină, meserii, umanitate . Miturile eshatologice povestesc despre sfârșitul lumii. 5. Concepția religioasă despre lume legătură (dintre om și Dumnezeu). Religia include gândirea mitologică dar se bazează pe gândire . Religia împarte lumea în două părți: naturală și spirituală . Lumea spirituală e veșnică și dirijează lumea materială . Lumea materială e supusă unor legi și nu e liberă . Lumea supranaturală dirijează natura și fenomenele ei . Lumea supranaturală este primordială. Concepția filosofică despre lume se formează pe baza diferitor cunoștințe științifice . CF se formează cu ajutorul unor argumente și demonstrații logice . Demonstrarea logică e caracteristică concepției religioase . Concepția filosofico-științifică este sistem de cunoștințe, convingeri și principi despre viața umană . Funcțiile filosofiei Gnoseologică (metodele cunoașterii), Axiologică (teoria și studiul valorilor morale), Conceptuală, Metodologică, Generalizatoare. Funcția conceptuală studiază raportul dintre conștiință și existență (materie) . Concepția materialistă susține că materia este primară, veșnică și în continuă mișcare . Concepția materialistă susține că din materie apare conștiința . Concepția materialistă e susținută de medicină, psihologie, ideologie . Concepția idealistă susține că conștiința e primară și materia e dependentă de aceasta . Idealismul obiectiv presupune că ar exista o rațiune universală care determină existența materiei . Platon și Hegel sunt reprezentanți ai idealismului obiectiv . Idealismul subiectiv consideră că lumea care există este o lume a subiectului, dependentă de senzațiile și perceperile omului. Kant este reprezentanț al idealismului subiectiv . Funcția metodologică a filosofiei . Dialectica este înțelegerea lumii ca un tot întreg, a cărei părți sunt în interacțiune, schimbare și dezvoltare continuă . Dialectica susține că cauza mișcării și schimbării se află în interiorul obiectelor și fenomenelor . Metafizica cercetează obiectele și fenomenele în mod izolat și nu acceptă existența dezvoltării interne ci doar o simplă creștere cantitativă determinată de o forță supranaturală.

5.

6.

7.

8.

9.

10. Filosofia Chinei antice Conform miturilor chineze, lumea apare din haos . Chinezii antici considerau că puterea supremă în univers este cerul. Împăratul era considerat fiul cerului și avea anumite puteri: era primul preot, era stăpânul Pământului, era primul administr ator . Împăratului i se aduceau sacrificii . Școala Confuciană susținea că societatea trebuie să se comporte ca o familie mare . Confucius a elaborat concepția omului ideal. Moiștii neagă concepția Confuciană despre rolul sorții în viața omului ,ei susțineau că oamenii sunt datori să se iubească unii pe alții și că cauza tuturor dezamăgirilor este lipsa de armonie și iubire dintre oameni . Moiștii susțineau că în tradiții sunt și elemente negative . Nominaliștii au încercat să rezolve probleme ce țin de exprimarea realității. 11. Filosofia Indiei antice Dezvoltarea gândirii filosofice în India e datorată corelației strânse dintre gândirea religioasă și reflecția filosofică În India, primii filosofi au fost preoți . Primele izvoare ale gândirii filosofice erau prezente în Vede . Vedele erau niște cărți care s-au format pe parcursul a 9 secole . Upanisadele au fost primele cărți de filozofie în care se întâlneau idei precum că lumea a apărut din dorință și că există un strămoș universal al acestei lumi . Ei considerau că există un suport universal al lumii, o energie universală ce susține viața . Indienii considerau că trupul moare iar sufletul este veșnic și trece dintr-un corp în altul . Ei vedeau corpul ca o închisoare pentru suflet.

Filosofia clasica in Grecia Antica Etapa clasica (sec. 15. Protagoras).) – este etapa apogeului filosofiei antice grecesti . 13. natura era de origine demonică pe când pentru Renaștere.Învăţătura expusă de reprezentanţii şcolii din Milet va influenţa dezvoltarea gîndirii filosofice şi ştiinţifice din alte oraşe ale Greciei antice .. Cei mai importanti filosofi ai epocii clasice au fost sofistii si cei mai valorosi filosofi greci: Socrate.sec. În această perioadă s-a remarcat Aureliu Augustin Școala Epicuriană susținea că fericirea omului depinde de el însuși . iar forma formelor e Dumnezeu . Stoicii susțineau că omul nu-și formează singur soarta. Distingem 2 perioade în epoca scolastică: sec. Bacon înaintează metoda empiristă de cercetare care include experimentul şi inducţia .dar adevarul e mai presus”. Aureliu Augustin susținea că fericirea umană depinde de credința în Dumnezeu și că omul s-a născut cu voință liberă . 16. Empirismul (filosofia modernă) Perioada epocii moderne: sec. în prim-planul interesului filosofilor au trecut problemele omului. trebuia sa fie explicita. Filosofia lui Francis Bacon Bacon e fondatorul filosofiei engleze .. 17. Bacon a luptat împotriva filosofiei medievale . Obiectul filosofiei devine natura. În această perioadă au apărut tendințe schismatice care au slăbit forța învățăturii bisericești. 9 . Platon si Aristotel. deoarece nominalismul susținea că rațiunea poate cuprinde doar lumea naturală. 18. Aceasta mutatie de accent al interesului filosofic are atât cauze logice cât si cauze istorice. Panteismul și Științele naturii (filosofia renașterii) . Filosofia Medievală Se împarte în trei etape: apologetică. Thomas Hobbes. Filosofia scolastică în epoca medievală În perioada scolastică se deschid o mulțime de școli pe lângă biserici pe când Academia lui Platon se închide Prima universitate a apărut în Polonia. Filosofia antropologică a Greciei antice. nu și cea supranaturală. patristică și scolastică . Apa lui Thales. Aristotel susținea că forma este activă și materia este pasivă. El si-a motivat aceasta atitudine fata de conceptia dascalului sauprin dictonul: „Platon imi este prieten. Sofiștii erau preocupați de problema adevărului și susțineau că nu există un adevăr general pentru toți ci doar un adevăr relativ . Platon susținea că ideile există în afara conștiinței umane . Cea mai mare parte a acestor lucrari sunt cursuripredate de el la Liceu. În această perioadă au început să apară controverse între știință și religie . . V-IV î.despre categorii şi legi. Sub raport istoric deplasarea centrului de interes alfilosofiei dinspre natura spre om se explica prin mutatiile care au loc în viata social-politica si în planul constiintei. Bacon a propus metoda inductivă de eliminare pentru analiza rezultatelor experimentelor. Filosofia patristică în epoca modernă E epoca în care la baza gândirii filosofice a stat biserica . fiindu-i atribuite circa145 de lucrari în cele mai diferite domenii. A început dezvoltarea intensivă a tuturor științelor.aerul lui Anaximene sunt substanţe ce aparţin lumii fenomenelor natural e. Evreii credeau (cred) în Mesia . Școala din Milet punea în discuție problema substanței (gândirea religioasă are altă părere față de gândirea științifică). Umanismul.a dialecticii spontane şi a contradicţiei dintre dialectic şi metafizică . Socrate.12. John Locke) și idealist (George Berkeley. care a pus o problemă nouă gândirii filosofice: problema cunoașterii . Filosofii din Milet afirmau ca la baza a tot ce există este o substanţă. 13 . Aristotel a fost unul dintre cel mai prolifici filosofi ai antichitatii. Ideile creștine din Grecia și Roma antică reprezintă izvorul de bază .Aristotel a supus unei critici severe filosofia platoniciana. 13 și sec. Prima perioadă se caracterizează prin efortul de a adapta logica aristotelică şi filosofia platoniciană şi neoplaton iciană la învăţătura creştină. care fusese numai implicita în filosofiapresocratica. Daca filosofia presocratica avusese un pregnant timbru cosmologic. El a scris o carte în care se descriu erorile științei scolastice . În filosofia greceasca se înregistreaza în etapa clasica o deplasare semnificativa acentrului de interes al filosofilor dinspre problemele naturii spre problemele omului. a doua – în Spania . 14. era o sursă de inspirație . Bacon susținea că greșelile vin din gândirea religioasă și că știința apare acolo unde apare îndoiala . Aici apar două curente: empiric și raționalist .14 .Hr. A doua perioadă este perioada desăvârșirii şi lărgirii scolasticii . în etapa clasica ea va deveni preponderent antropologica. adica va pune în centrul interesului problematica socio-umana. Nu este vorba de noţiuni abstracte. Sub raport logic problematica omului. Toate substanţele enumerate şi fixate ca temelii a existenţei sunt perceptibile . fizicalist. David Hume).19 Un șir de revoluții din majoritatea țărilor Europei au favorizat trecerea de la feudalism la capitalism . Evreii susțineau că istoria a fost creată și va fi terminată de Dumnezeu . În această perioadă se ajunge la concluzia că religia și rațiunea sunt două lucruri diferite și că nimic nu poate fi demonstrat prin rațiune . Pentru medieval. Curentul empiric va susţine că cele mai folositoare sunt cercetările experimentale . Sofiștii au pus bazele filosofiei clasice (Aristotel. Conceptul descrie esența lucrurilor și se descoperă prin rațiune . problema mișcării și problema structurii lumii (Democrit susținea că lumea e alcătuită din atomi și vid). Platon. 19. 16 . Aureliu Augustin spunea că Dumnezeu există în 3 ipostaze: tatăl. 20. Filosofia cosmologica in Grecia Antica In perioada cosmologica dezvoltarea filosofiei din Grecia antică cuprinde apariţia primelor concepţii filosofice despre lume. fiul și duhul sfânt. Există empirism materialist (Francis Bacon.

Principala substanță la Schopenhauer era voința care descrie nu doar oamenii dar absolut totul. El susținea că lumea e o caricatură din punct de vedere estetic. valori prin care omul se neagă pe el însuși și prin care el se convinge de propria sa superioritate. Raţionaliştii au fost adepţii unei morale întemeiate pe cunoaştere autentică. El susținea că omul este o ființă în evoluție . 24. Conceptul de existență în fizică. cantitate. că substanța lumii e irațională. acțiune. Potrivit lui Aristotel. fizica. mișcarea a fost analizată de Heraclit care susținea că existența universului depinde de mișcare și că fără mișcare acesta ar fi o groapă de gunoi. de fapt. Nietzsche face diferență între morala oamenilor slabi și morala oamenilor puternici . raționaliștii susțineau că rațiunea este facultatea cognitivă fundamentală. Hegel susținea că nu există doar mișcarea mecanică ci orice proces de schimbare și dezvoltare poate descrie mișcarea. El a criticat toate teoriile pozitive: materialismul. filosof și filolog. Conceptele de spatiu sit imp in Filosofie. El era împotriva gândirii scolastice și împotriva logicii lui Aristotel . potență. astronomia. . Aristotel identifică existența ca: accident. regula analizei. Filosofia lui Friedrich Nietzsche Nietzsche a fost poet. care studiau cauzele fenomenelor naturii. conceptualismul și nominalismul. oarbă și că de aici apare egoismul . sociologia. Legile și formele mișcării Legile mișcării descoperite de Hegel sunt: legea unității și lupta contradictoriului (părțile contrar opuse formează o contradicție care e rezultatul mișcării). Pozitivismul (filosofia modernă) Dezvoltarea societății a trecut prin 3 etape: teologică. Dintre toate ramurile filosofiei. mișcarea în materia organică și mișcarea în societate. Einstein susținea că realitate fizică este o imagine adecvată a realității obiective. muzician. cele mai bune sunt metodele matematice . Filosofia sa pornește de la reevaluarea filosofiei Greciei antice în defavoarea clasicismului. legea trecerii schimbărilor cantitative în schimbări calitative (caracteristicile c antitative sunt într-o continuă creștere până la etapa când trec la altă caracteristică calitativă) și legea negării negației (descrie direcția mișcării și susține că mișcarea nu are traiectorie liniară). 23.daca este posibil sa existe spatiu vid si timp fara evenimente. că cunoștințele acumulate prin rațiune sunt adevărate și că simțurile sunt înșelătoare . 22. Savanții susțineau că obiectul fizicii poate fi redat și înțeles prin formule matematice . Comte a clasificat științele de la simplul la compus și de la abstract la complet în următoarea ordine: matematica. El a transformat gândirea medievală în gândire modernă (științifică) . 29. Raționalismul lui Rene Descartes Descartes e considerat cel mai mare gânditor din epoca modernă . Pe parcursul etapelor dezvoltării societății. realitate. timp. Filosofia lui Arthur Schopenhauer Schopenhauer era un filosof pesimist și considera că originea lumii nu e bună. morala. 30. Conceptul de existență în filozofie Prima școală care a fost preocupată de problema existenței a fost școala din Eleea care susținea că existența nu este dată în organele senzoriale și că este obiect al rațiunii. 28. părere susținută și de Isaac Newton. Comte a fost un filosof francez care s-a evidențiat în această perioadă și care susținea că orice lege e o legătură dintre cauză și effect. metafizică și pozitivistă. În domeniul gnoseologic. Raționalismul (filosofia modernă) Raționaliștii susțineau că Dumnezeu a creat și a ordonat lumea Raționaliștii susțineau că lucrurile individuale depind de substanța și de atributele pe care le întemeiază. Aristotel identifică existența după categorii: substrat. Conceptul de mișcare în filozofie Pentru prima dată în filozofie. esența gândirii a devenit rațiunea. regula sintezei și regula verificării. Există o teorie precum că formele superioare ale mișcării nu pot fi reduse la forme inferioare. Platon susținea că ideile reprezintă existența și că materia reprezintă neantul. 27. Parmenide susținea că există două căi ale cunoașterii: senzorială (înșelătoare) și rațională (adevărată). În etapa pozitivistă. fiziologia. Erau trei puncte de vedere asupra existenței matematice: realismul.reflectia filosofica despre spatiu sit imp este cel mai strins legat de natura teoriei fizice. 25.Printre problemele filosofice se numara urmatoarele:daca spatial si timpul trebuie gindite drept niste lucruri reale(dupa cum a spus Newton – lucruri ale lor insasi cit si ale tuturor celorlante lucruri). în mod absolut. pe adevăr. El susținea că pentru cercetarea științifică. o casă de nebuni din punct de vedere intelectual și în general susținea că lumea e o închisoare. idealismul și religia și a susținut punctul de vedere pesimist al filosofiei indiene. chimia. fundament empiric al științei . a schimbărilor cantitative și calitative și negarea negației. El este creatorul geometriei analitice . Hobbes spunea că mișcarea este un rezultat al interacțiunii lucrurilor. poziție. Comte susținea că filosofia este preocupată de această clasificare dar nu face parte din cadrul ei. El susținea că esenţa cea mai intimă a existenţei este voinţa de putere. El mai susținea că toate valorile umane sunt. 26. legea trecerii. El a ajuns la concluzia că în matematică trebuie să existe metode universale de cercetare . integritate și act. care există de sine stătător chiar dacă intră în componența lucrurilor. matematică Dezvoltarea științelor a dus la crearea unor concepții noi precum realitatea fizică și realitatea matematică. Formele mișcării sunt: mișcarea în materia neorganică. Știința contemporană clasifică mișcarea în trei blocuri: mișcarea în materia neorganică. în materia organică și în societate. loc. calitate. El a scris 21 de reguli de cercetare dintre care a evidențiat: regula evidenței.21. Hegel a clasificat mișcarea în trei legi: legea unității și a luptei contrare. mișcarea există separat de materie. El susținea că voința nu are rațiune și în acest mod explica originea rea a lumii. gândirea era preocupată de căutarea adevărului prin metode științifice.

alte obiecte sau fenomene.cartografieii insusirilor unui obiect material in caracteristicele altuia. organisme multi-celulare. sistem de planete. dar se supun totdeauna aceloraşi legi fizice. 3. în general.Avem urmatoarele forme de reflectare:  Iretabilitatea(forma initiala de reflectare in lumea vie. odata cu dezvoltarea formelor de reflecatare in sistemele material apare mai intii psihica la animale si apoi psihica umana. Reflectarea ca premisă genetică a conștiinței Reflectarea e capacitatea fenomenelor sau a obiectelor de a reproduce. sufletul are structură rațională. În lumea vie.Orice interactiune contine in sine momentul reflectiei in sensul reproducerii.Acelasi punct de vedere mai tirziu il va sustine Newton care considera ca exista timp si spatiu absolut. informația este utilizată de organ.obiectelor materiale. In material vie informatia ete utilizata. 34. Materialiștii susțin că psihica și conștiința sunt dependente de materie. Sa demonstrat că atomul e alcătuit din nucleu și electroni.Reflectarea este o insusire generala a materiei care consta in capacitatea fenomenelor. celulă.ca ele reflecta raporturile dintre corpurile material care sunt in miscare. La diferite niveluri al dezvoltarii materiei avem diferite forme ale reflectarii. atom.Conceptia substantiala despre spatiu si timp. Introspecționiștii consideră că toată viața psihică e conștiința.Reflectare la nivelul materiei organice are anumite caracteristice:este selectva si are character anticipative. psihica este considerată o substanță veșnică cu caracter independent. 1. În lumea cuantică. Reflectarea psihica(apare la nivelul sistemului nervos.Conceptia subectivesta. Conceptia subectivista a fost create de filosoful german Kant care considera aca spatial si timpul nu are existent reala ci doar existenta subiectiva. Fizica contemporană.Cu ajutorul spatiului si timpului ca forme ale cunoasterii subiectul organizeaza existent sa. de echilibru.Pentru el spatial si timpul sunt forme ale cunoasterii. După Platon. Reflectarea psihică e caracteristică vieții umane și a animalelor superioare.Ea apare la animalele care au organe de simt). Structura psihicii și conștiința Conștiința e cel mai înalt nivel de organizare a psihicii. prin caracteristicile lor. În lumea vie.Pentru miscare trebuie sa fie loc gol.Se considera ca atit psihica cit si constiinta isi are izvor in reflectare .Prin iretabilitatea se intelege capacitatea organismului de a efectua cele mai simple reactii la actiunea anumitor excitanti).Pentru prima data aceasta conceptie a fost descrisa de Democrit care spune ca exista atomii si vidul iar atomii se misca in vid. creierul mic. 36. ca obiect.timpul este legat de miscare atomului.sisteme in procesul interactiunii cu ele. . proteină. câmpul nu se separă de substanță.Si timpul dupa parerea lui exista independent de atomi.orgaismul reactioneaza doar la acele actiuni care sunt folositoare si daunatoare organismului. galactici. explicarea spațiului și timpului se realizează prin teoria relativității (relativitatea restrânsă și generalizată). moleculă.intuitii care exista doar in subiect.sistemelor de a reproduce prin insusirele sare caracteristicele altor fenomene. 33.Conceptia relationala. despre structura materiei Fizica a demonstrat că atomul nu e cea mai mică particulă a lumii. societate umană. la rândul lor. biocenoză. harta unei In material neorganica informatia nu are nici o intrebuintare. Idealiștii consideră că sufletul există aparte. 35. puls. ritm cardiac. Structura creierului Creierul e alcătuit din patru principale: trunchiul cerebral.Atit timpul si spatial sunt independente de corp si ele sun omogene in tot universal. Creierul mic este localizat deasupra trunchiului cerebral și răspunde de majoritate mișcărilor. Conceptia relationala sustine ca timpul si spatial nu au existent absoluta.Apar anumite programe care se materializeaza in structura materiei si astfel organismele vor reactiona la informatia venita din reflectare. Creierul mare e divizat în emisfera stângă și în emisfera dreaptă. Sistemul limbic răspunde de controlul emoțiilor și de memorie . nucleoni. Reflectarea si formele ei Aceasta intrebare incearca sa arate care este izvorul aparitiei psihicei si a constiintei. Conceptele despre spațiu și timp în știința contemporană În știința contemporană. Ierarhia structurii materiei Mega galactică. suflet animal și suflet rational. Protonii și neutronii sunt formați din quarcule și glutoni. La nivelul materiei organice există reflectare izomorfică (exactă) și homomorfică (aproximativă). biosferă. Ideea de bază a acestei teorii este că timpul şi distanţele unui eveniment măsurate de doi observatori au. sistemul limbic și creierul mare . La nivelul materiei neorganice avem urmatoarele:  reflectare izomorfa(reproducerea exacta al unui obiect.Despre timp si spatiu exista mai multe conceptii atit stiintifice cit si filosofice. 2. Conceptia substantiala considera ca spatial si timpul exista independent de materie. printr-un șir de experimente. etc. 32. populație. În religie. Trunchiul cerebral e plasat în partea de jos a creierului și răspunde de respirație. ARN. formează. Nucleul este alcătuit din protoni și neutroni. 31. micro-elemente și vacuum fizic.Lucrurile de la acet nivel nu utilizeaza in nici un mod informatia.al unei insusiri). ADR.obiecte. planete. localitati) reflectarea homomorfa(este o reflectare aproximativa ex.Aceasta conceptia va fi sustinuta de Aureliu Augustin. macro-obiecte. Sensibilitatea(capacitatea de a simti.Aceasta forma se deosebeste prin aceea ca la nivelurile cele mai inalte ale psihicii formeaza imagine psihica sau idealul). Aristotel consideră că există suflet plantă. 37. Behavioriștii susțin că conștiința nu are însemnătate și o exclud din psihologie. valori diferite. reflectarea se realizează prin iritabilitate și prin sensibilitate. care trecând unul în altul. irațională și irascibilă.

Rolul scepticismului e de a trezi îndoială în domeniul cercetării. Einstein susținea că cel mai greu lucru de cunoscut este cunoașterea însăși. Subiectul și obiectul cunoașterii este îndreptată activitatea Subiectul cunoașterii este considerat omenirea. Scepticismul folosește îndoiala ca etapă preliminară a cercetării. Nivelele cunoașterii Sunt două nivele ale cunoașterii: senzorial și rațional. Scepticismul modern în procesul cunoașterii Cei mai remarcabili reprezentanți ai scepticismului modern sunt Kant. Descartes susține că doar logica și matematica sunt științe exacte. judecată și raționament.38. . considerând că există doar un singur adevăr. Sofiștii susțineau că nu există un adevăr comun. Senzațiile sunt o cale înșelătoare de a reproduce lumea înconjurătoare. care sunt creaturi ale rațiunii noastre. Obiectul cunoașterii este ceea spre ce 43. Scepticii încearcă să demonstreze că cercetarea nu constă doar din opinii. ca producător și ocrotitor. Scepticismul antic în procesul cunoașterii Pirrhon a fost un reprezentant al primei etape a scepticismului antic și a susținut că lucrurile nu pot fi cunoscute și că ceea ce cunoaștem se reduce la opinii înșelătoare . 42. Există trei tipuri de cunoaștere: noțiune. Unul din cei mai remarcabili empirişti. Lock. 40. Nivelul senzorial e alcătuit din senzații. Enisidem a fost un reprezentant a părții a treia a scepticismului antic care a susținut că oamenii sunt diferiți și că adevărul nu este clar . Kant susținea că noi nu putem cunoaște lucrurile. Descartes și Hume. Carneade a fost un reprezentant al etapei a doua a scepticismului antic și a susținut că reprezentările semnifică ceva în sine și nimic mai mult . Enisidem mai susținea că simțurile noastre furnizează adevăruri diferite despre obiecte. 39. considera ca in raţiune in direct nu exista mai mult decât senzaţie . ci doar fenomenele lor. 41. exemple și experimente. care pot demonstra ceva. că adevărul e relativ și că există doar opinii pro și contra. Gnoseologia ca teorie a cunoașterii Gnoseologia studiază procesul de cunoaștere în general. percepții și reprezentări. Socrate și Platon au negat punctul de vedere al Sofiștilor. Scepticismul și rolul lui în cunoaștere Scepticismul susține că rezultatele cunoașterii umane nu corespund realității.

Nivelul empiric este caracterizat de observație și experiment.senzatia – forma elementara a cunoasterii. obiectul și condițiile observării. Platon susține că obiectul cunoașterii raționale este ideea iar metodele cunoașterii sunt raționamentul și intuiția.Senzatile nu se pote da crezare pentru ca gresesc. Loke spune ca senzatiile sunt luate de capacitatea intelectului de a le uni. Cunoasterea rationala Nivelul rational este unul stiintific al cunoasterii:   Rationamentul. Criteriul verificabilității susține că orice teorie sau cunoștință științifică trebuie controlată pentru a verifica dacă aceasta e adevărată sau nu. Obiectul cercetării se numește fapt .Explica esenta unei clase de obiecte. Intuitia.iar dupa Kant avem senzatii si la Hussel avem idei cu continut bogat sensorial. Rationamentul – o concluzie facuta din judecati. judecata (gând ce afirmă sau infirmă ceva) și raționamentul (concluzie obținută din judecăți).Dupa parerea lui Platon cunoasterea adevarata este o amintire a adevarului.o extragere din constiinta. Cunoasterea incepe cu senzatii. Kant sustine ca senzatiile sunt preluate de principiile intelectului.din ceva cunoscut deja. Nivelul empiric al cunoașterii științifice fapte brute și fapte științifice.perceptia – o senzatie totalizatoare care contine in sine mai multe senzatii(rosu. pentru a fi considerată adevărată. judecățile cărora nu pot fi contradictorii.se percep insusirile obiectului(lumina. Senzatiile si rolul lor in cunoastere Nivelul sensorial se realizeaza in 3 etape: 1. Criteriul sistemic descrie anumite raporturi dintre fenomenele și obiectele din aceeași clasă.Senzatiile sunt semnele lucrurilor.3 elemente:    Notiunea. 3. 49. La iesire dupa Loke avem idei. trebuie cercetată în practică. Acest nivel nu studiaza lucrurilie ci ideele. Judecata. Formele cunoașterii raționale Formele cunoașterii raționale sunt noțiunea (explicarea esenței). Nivelul rational. 46. Hussel sustine ca senzatiile sunt preluate de capacitate ale omului:inchipuiri.mar. Notiune nu gindeste generalit. include subiectul. 3.Realitatea se imprima obiectiv in psihica umana.combina si compara. la rândul ei. Există 52. 1.senzatia este doar prezenta.rotund). teorii.fantezii etc. Judecata nu gindeste ca afirma ceva. Nivelul teoretic e nivelul la care se analizează datele și se creează anumite constatări. 48. 2.44.reprezentara – este senzatia perceptiva care se reaminteste sau se reprezinta. Nivelele cunoașterii științifice Nivelul faptual (practic) e nivelul unde se culeg datele sau nivelul empiric . Faptul științific include observarea care. ipoteze. Reprezentanti:Loake. Concepția pragmatică susține că orice teorie.Dar ce prezinta senzatiile? Sunt 3 puncte de vedere despre relatia dintre obiecte si este continutul senzatiei. Cunoașterea senzorială Cunoașterea senzorială se realizează prin senzații (forma elementară a cunoașterii).caldura). 50. Concepția coerenței e pentru teoriile deductive. . etc. 45.sensul carora trebuie descifrat. Criteriul necesității caracterizează partea stabilă a lucrurilor și se bazează pe lege. 47. Teoria adevărului Concepția corespondenței începe de la Aristotel care susținea că un enunț este adevărat dacă corespunde unui obiect real. demonstrată. Faptul științific și rolul lui în cunoaștere Faptul științific este rezultatul cercetărilor științifice și fundament pentru construirea științifică. Rationamentul.Senzatiile sunt reflectari aproximative a lucrurilor.Hussel. 51. Criteriile cunoștințelor științifice Universalitatea cunoașterii susține că obiect al cunoașterii științifice nu este doar un fenomen sau un lucru particular ci poate fi și o clasă sau un grup de obiecte.Kant. percepții și reprezentări . 2.

Analogia este procesul de evidențiere a însușirilor comune dintre obiecte și a construirii raționamentelor pe această bază. Există experiment mintal (imaginar) și experiment matematic. Inducția și deducția sunt procese de trecere de la general la particular și invers. Nivelul teoretic al cunoașterii În cadrul nivelului teoretic al cunoașterii se analizează datele și se creează anumite ipoteze și teorii. Pentru analiza datelor în cadrul nivelului teoretic se utilizează metode logice și metode teoretice avansate. amestecul cercetătorului in schimbarea procesul ui si reproducerea fenomenului prin schimbarea condiţiei.53. Faptul științific este o parte a realității raportată la un context științific. Experimentul reprezintă o anumita stare de cercetare a unui obiect in condiţii special create. Investigarea faptelor și clasificarea ei Faptul brut este un fapt preștiințific. care o explică. care nu este inclus în nici o teorie științifică. după mijloacele cercetării și după acțiunea efectuată asupra obiectului. . care permit dirijarea. 56. 55. Clasificarea metodelor cunoașterii teoretice Abstractizarea este îndreptată spre formarea noțiunilor științifice . Observările științifice se deosebesc după obiectul observat. Experimentul și clasificarea lui Experimentul face parte din cunoașterea empirică. Clasificarea este o operație de divizarea a volumului unei noțiuni. Idealizarea este un mod al abstractizării prin care se creează concepte limită. 54. Formalizarea este procesul trecerii de la un alfabet natural la un limbaj formal.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->