CRIZA ECONOMICO FINANCIARA IN EUROPA

Avnd n vedere amploarea la nivel global a crizei economico-financiare inceput n 2007-2008, muli se isntreab ce au fcut marile personaliti ale tiinei, marii economi ti ai lumii, deintorii prestigioaselor !"remii #obel$ etc% n avertizarea mediilor interesate& economice, financiare, politice etc% despre iminenta criz financiar% 'esigur, au fost i unii care au avertizat despre posibila catastrof financiar, dar prerea general este c ace tia au avertizat doar ca acoperire, ca sa aiba in discursul lor si varianta (semnalului de alarma)% *+ista de mai mult timp temerea unei crize care s dezec,ilibreze actualul -istem .inanciar /ondial, dar nimeni nu putea prezice cnd i cum va incepe aceast criz, i mai ales de unde va porni criza 0 tocmai din -tatele 1nite 234 ca s cuprind apoi intreaga lume% 5 criz economic-financiar care s cuprind intreaga lume poate fi generat numai dintr-o zon de mare anvergur economic% 6ea care a provocat actuala criz, a fost -1A, de departe cea mai mare economie a lumii, "78-ul -1A fiind de 9:%000 miliarde dolari, urmtoarele ; economii ale lumii fiind 6,ina i <aponia cu "78-uri de cte :000 miliarde dolari si =ermania cu >000 miliarde dolari% 5dat -1A intrat in criz, consumul populatiei a sczut simitor, diminuand corespunztor i importurile din rile cu care -1A derula tradiionalele relaii comerciale% -cazand e+porturile catre aceasta uriasa piata a -1A, tarile 1niunii *uropene s-au vazut in 200? in situatia de a-si diminua productia industriala destinata acestei mari piete, diminuare urmata de disponibilizari de personal, soma@, scaderea puterii de cumparare a populatiei etc% Aoate acestea, fiind efectele e+tinderii crizei in tarile europene, criza inceputa in 2007 in -tatele 1nite ale Americii% Cauzele crizei financiare 6auzele incep acum 20 de ani, cand Alan =reenspan, eel care 7n 9?87 9-a inlocuit pe "aul BolCer in functia de presdinte al Dezervei .ederale Americane 0.ed - 8anca 6entrala a -tatelor 1nite4 la solicitarea presedintelui -1A, republicanul Donald Deagan, a desc,is !robinetul$ acordrii creditelor, dar fard sa punain miscare si cea de-a doua functie a !8ancii 6entrale$ Americane si anume aceea de reglementare-supraveg,ere, altfel zis elementul prudential al strategiei bancare% Al doilea motiv, consta in promovarea in cadrul -istemului .inanciar /ondial actual, controlat dupa al 2-lea razboi mondial de catre americani, a filozofiei dereglementarii, ale carei efecte nefaste le resimte toata lumea in prezent% Astfel, in anul 9???, a fost abrogat =lass -teagal Act - lege care era in vigoare in -tatele 1nite inca din anul 9?;; si separa cu strictete competentele bancilor de investitii de cele ale bancilor comerciale 0cele care atrag depozite de la populatie si care, din 9??? au primit si ele dreptul sE acorde credite cu orice destinatie - inclusiv in domeniul investitiilor4%

"rin abrogarea legii mentionate, s-a perrnis astfel bancilor comerciale americane sE faca investitii cu grad ridicat de risc, ca bancile de investitii, punand astfel in pericol stabilitatea lor si implicit a resurselor financiare atrase ca depozite de la persoanele fizice @uridice, fonduri care in conditiile actualei crize au fost pierdute in mare parte, find necesara acum intre anii 200?-2099 interventia statului cu infuzii masive de bani pentru a impiedica prabusirea acestor fonduri, mai ales datorita agitatiei create dupa falimentul uriasei banci americane Fe,man 8rot,ers% Astfcl, A7= - companie de asigurari, a beneficiat in 200? de infuzii de capital financiar din partea guvernului -1A de cca% 8G infuzii de cap miliarde dolari, =oldman -ac,s a bencficiat de 7: miliarde, =eneral /otors a primit ;G mld%dolari etc% "entru a rezista pe piata, Aig sc,imbat numele in Alico% 'esc,iderea robinetului cu bani in anii H80 de catre .ed 0Dezerva .ederald a -tatelor 1nite4 a accentuat si asa traditionalul !trai pe credit$ al americanilor, generanduse !criza subprime$condiii in care oricine putea lua credite fabuloase, cu garanii negli@abile% Altfel spus, beneficiarii acestui sistem au avut acces facil la credite tot mai mari pentru satisfacerea unor nevoi e+travagante& automobile tot mai scumpe, apartamente la preuri care sfidau bunul sim de alt dat, case de vacan, concedii n zonele e+otice de mare atracie ale planetei etc% *+pansiunea monetar necontrolat, indreptat in principal ctre consumul n e+ces, e+pansiune prezidat a a cum s-a artat, de ctre Alan =reenspan, a generat dou $baloane financiare$& cel din domeniul 7A 0criza !dot-com din anii H?04 i criza imobiliar din prezent, inceput in 2007 in -1A%

Totui, unde au dis !rut "anii # - o parte dintre ace tia, de fapt nici nu e+istau n realitate ci doar in evalurile tot mai e+agerate ale unor active, aciuni etc% - o alt parte a banilor se afl in proprieti - construcii supraevaluate, ia,turi i automobile scumpe, - iar cei mai muli bani, se afl n portofoliul bncilor, fiind scutiti de riscul creditrii, bncile imbogtindu-se acum prin ridicarea dobnzilor creditelor acordate anterior% 7n urma criticilor presedintelui 5bama la adresa banc,erilur i mai ales a solicitrilor formulate catre acestia, de a avea si ei o contribuie la ie irea economiei americane i a celei mondiale din criz, prin impozitarea bonusurilor uria e pe care ace tia i le administreaz 0'eclaraia lui 8araC 5bama la -ummitul =-20 de la 6annes din ;-> noiembrie 20994, banc,erii au declan at o furtun de calomnii la adresa pre edintelui -1A mai ales c acesta caracterizase ca !nesimite$ premiile de 27 miliarde de dolari 333 pe care ace tia i le-au acordat pentru un an 2008 catastrofal% *ste o nou confirmare a faptului c adevrata putere in lumea global de azi, nu aparine efilor de stat i de guvem, ci acelora care controleaz finanele "lanetei, adic banc,erii 3 7nteresant este faptul c i pre edintele american IoodroJ Iilson, n anii H;0 declara&

!#aiunea american este controlat de sistemul de credit, care este unul privat% 6re terea naiunii i toate activitile noastre sunt in mainile ctorva oameni, care controleaz i distrug libertatea economic% 'e aceea nu avem un guvem cu opinie liber, mnat de propriile convingeri, ci un guvern aservit opiniei i supus presiunilor unui mic grup de oameni care l contro9eaz, iar acest grup este alctuit de elita banc,erilor internaionali$ 0Devista Fumea, nr%;K20924% $e ce i%au dorit "anc&erii siste'ului 'ondial de credit, criza 2 "entru a aduce lumea intreag in dependen fa de dolar, fa de creditele uria e 9n dolari, de care s nu mai poat scpa, plata lor fcndu-se apoi la termene interminabile, altfel zis plata acestora nemaiterminndu-se niciodat% 6eea ce se intrnpl de@a cu datoriile publice uria e ale statelor occidentale3 E(olu)ia crizei Fa inceput a fost criza financiar%, datorit bncilor care aruncau banii pe tot felul de speculaii, iar apoi populaia, pltitorii de ta+e, au trebuit s le rscumpere 0gre elile4 cu sume imense, sume pe care statele de fapt nici nu le aveau, i pentru care au trebuit s se imprumute, crescnd astfel e+agerat datoriile publice% A adar, crizei financiare din 2007-200? i-a urmat criza datoriilor publice a statelor europene, dar i ale -7<A, datorii publice care au crescut e+ponenial in ultimii G ani, dep ind cu mult !nivelul acceptat$ de :0L din "78% 5dat criza 9nceput, bncile au preferat s crediteze statele, in dauna persoanelor i a firmelor private, considernd creditarea public mai puin riscant% -1A au dat drumul repede la (tiparnita) de dolari, in 2008 infuzii de 9000 de miliarde de dolari fiind administrate unor banci, fonduri de investitii si companii industriale emblematice, precum =eneral /otors, 6,rMsler, 6,evrolet etc% Naosul financiar O bancar instalat se caracterizeaza prin& - falimentele rasunatoare ale unor banci, precum gigantul american Fe,man 8rot,ers in 2008 - cresterea e+ponentiala a datoriei publice, depasind la unele state c,iar "78-ul lor - cresterea peste masura a soma@ului - scaderea cererii, mai ales a bunurilor facand obiectul operatiunilor de importe+port 7n ultimul deceniu al sec% 20 economia rilor 0tradiional4 dezvoltate, a fost semnificativ favorizat de distrugerea lagrului comunist% .aptul a permis lumii occidentale s se dezvolte, producnd i n locul capacitilor inc,ise aceast zon, furniznd populaiei acestor ari bunuri i mrfuri pe care le a teptau de mult vreme% *ste bine cunoscut faptul c economia occidental a fost i este mult mai competitiv dect cea a zonei *st-*uropene, calitatea acestor bunuri fiind net superioar%

Fa dezvoltarea eficient a statelor occidentale a contribuit n ultima vreme, n mod substanial i revoluia informaional, cu dezvoltarea internetului, utilizarea acestor faciliti flind mult mai avansat dect in celelalte state ale lumii% 7nceputul noului secol 29, a adus cea mai mare revoluie monetar din istorie i anume apariia monedei comune !euro$ i formarea !zonei euro$% "n la adoptarea monedei euro de ctre 0unele4 state europene, timp de peste G0 de ani rolul de moneda de referin a fost e+ercitat de ctre dolarul american% Aranzaciile internaionale ale sfr itului de secol 20, se fceau aproape ?0L in dolari% Aot dolarul american, deinea ?0L din rezervele monetare internaionale% Aceasta a permis -tatelor 1nite s a@ung treptat la un deficit enorm al balanei comerciale 0de pti la >00-:00 miliarde dolari anual4, deficit finanat de fiecare dat cu emisiuni ale propriei monede 0,rtie de culoare verde43 -1A poate cumpra de oriunde, orice, cu aceste ,rtii a cror emisiune se face cu costuri negli@abile% 6u alte cuvinte, cea mai putemic economie mondial !impoziteaz%$ tot restul lumii, n aceste proporii3 'in aceast cauz, peste :0L din totalul acestei monede se afl in afara rii emitente, -tatele 1nite ale Americii3 $e ce criza financiar! din *UA, s%a e+tins ra id ,n toata lu'ea# *uro - tnra moned european, imediat s-a dovedit e+trem de periculoas pentru dolarul american, eliminndu-9 din zona european, i parial din alte zone% -1A au fost puse in faa faptului mplinit fiind nevoit s!renune$ la plasarea de !,rtii verzi$n zona european, i pus n situaia s absoarb din aceast zon cteva sute de miliarde de dolari, aflai aici !contra marf$- in urma cumprrii de mrfuri pe !verzi orii$ de ,rtie% "utem spune c emiterea monedei !euro$ a insemnat divizarea lumii, din punct de vedere valutar% 'up anul 2000 flu+urile financiare intemaionale i-au sc,imbat parial geografia i structura, acestea orientndu-se in proporii tot mai mari inspre rile 1niunii *uropene% 6ca% >0L din valoarea deficitului comercial anual al -1A, adic G00 miliardc dolari, la nivelul anului 2090, l reprezint importurile de petrol% "arado+al, Dusia beneficiaza de 900 O 9G0 de miliarde anual, din partea -1A, vanzandu-i acesteia petrol% Astfel, in ultimii ;-> ani, cea mai mare economie a lumii, a fost supusa unor presiuni financiare suplimentare de peste 9000 de miliarde de dolari anual, datoriile publice ale acestei tari depasind in 2092, peste 9>%800 miliarde de dolari, apropiindu-se de valoarea "78-ului acestei tari% Masuri entru di'inuarea crizei "entru diminuarea consecintelor crizei si a reducerii influentei 0nefaste4 asupra economiei reale, autoritatile financiare ale -1A, ale 1*, <aponiei, 6oreei de -ud, Australiei, 6anadei, 6,inei au intreprins masuri precum&

- utilizarea de fonduri publice pentru a spri@ini acele institutii financiare aflate in dificultate, prin cumpararea de actiuni ale acestora% Astfel, Arezoreria -1A a rascumparat in 2008-200? (active to+ice) de 700 de miliarde de dolari, ale principalelor institutii financiare private% - guvernele unor tari au declansat un proces de etatizari 0partiale, ma@oritare sau c,air integrale4 ale mai multor institutii financiare importante si companii reprezentative, in principal din industria de automobile 0=/, .ord, .7AA, etc4% - o alta masura anti-criza a fost cea de diminuare a ratelor dobanzilor de politica monetara, in unele state c,iar sub nivelul de 9L - ceea ce a determinat scaderea ratelor dobanzilor bancilor comerciale, facilitand accesul la credite atat persoanelor fizice, cat si companiilor, prin stimularea consumului, facand astfel posibila reluarea productiei% - in scopul diminuarii panicii, precum si a retragerii depozitelor de la banci, in ma@oritatea tarilor dezvoltate au fost ma@orate substantial plafoanele sumelor garantate% 7n -1A, plafoanele au fost ma@orate de la 900%000 la 2G0%000 de dolari, ceea ce asigura garantarea a cca% ?8L din depozitele bancare% 7n /area 8ritanie, plafonul a fost ma@orat la G0%000 de lire sterline, iar in Domania la 20%000 de euro, acoperind ??,2L din totalul depunerilor% 'e remarcat, puterea de circulatie si increderea in dolarul american, care este utilizat in sc,imburile comerciale ale statelor terte, spre e+emplu in comertul lor, doua state de prim rang ale lumii, Dusia si 6,ina isi strang datoriile nu in monedele lor nationale 0rubla, respectiv iuanul4, ci in dolari americani 3

-I-.IO/RAFIE& !8anci si burse), "5" Biorel, 8*DF7#=N*D Basile, "5" 'oina Biorica, *ditura 1niversitatii de #ord O 8aia /are, pag 159177