"',1

'

/-G t

J_

naAsunAREA TEMeERATURn
TERMOCUPLUL

cu

I, Co:nsid iteoretice
Termocuplul saupirometrul termoelectric este un traductor de tip generator, furnizeaz[ o. tensiune termoelectromotoare (t.t.e.m.).

&

Termocuplul este o combinapie de doi conduct$ri diferifi sudatri la un caplt (sudura cald[). Conectdird conductorii la celllalt caplt
1'sudura

rece) Ia un instrurient de mtrsurtr (galvanometfir, microvoltnretru etq

se constati experimental,

la incllzirea sudurii caldE :aparitria

unei
j

tensiuni electrornotoare dependentli de diferenta de tempcraturfi dintre

sudura caldd gi sudura rece. Pe acest principiu se bazeazd m6surarea

temperaturii cu ajutorul terrrrocuplului. Termocuplurile sunt in general

folosite pentru domeniul temperaturilor ridicate (peste 300oC gi p6n6la

r600r).
' ln circuitelc fonnate din doua sonductoare de n&rf* diferiti
douX tensiuni
t..

apal

electroflotoare {t.e.m.}:

- t.s,rn. de contact (efect

Voltq;
explicatd cu qiutorul

. t..m. datorit5 efectului peltier-Thomson.

Aparitria acestar t.e.m. poats

fi

tsri$i electronils'

liberi in rneale.

Volta a conststat c5 intre doua metale de nanrrfl difsritfi, care sud]

in contact ia na;tre c t.e-m. independentlt de forma gi

dimensiurriF,

locului de nlct$lclor, dur tlepcndentit de natura tor gi de tempefatura

contsct.
gi c*nta*t, la f)ac* $e considerr dou6 conductoare diftrite A B ?n de electroni liberi in tentpsfstura T, avfrnd respectiv N* $i NB nufi5rul

la pgnctul de unitatc* dc vtlurn, diferenfa de potenfial Care apare

contacteste:
vA

-vB

=ttt"ffi
;

.,-r

= I$.10-re c u'de k* I,3g , l0r3 J.K't e,te carista*,ta lui:Baltanann, T - temperatur* ,*bsolutl a punctului de ssrci*a elssffsnului

ri

contact.

parsrlfs de un curent Feltier s s*nstatt c{ intr-*rr circuit inchis' diferite' locul de contact se elecfic, in care a ihtercalat dou[ rnetale de ssnsul curentului' Aceasta se irrcllzegte sau $e rfice$te irr func1i* dintr-un metal ?n altul poate electronilor treeerea c* fap*l prirr exptica lor, depinzflnd de seftsul efectul$i produce o fri$are s*u c *+celerare a modificfi agitalia terrfiic* a vclt*. Frdnarc* sau acrelerarea electcnilar ta tnc5lzirea $alr racirea moleculelor rnetslului ceea Ce conducs

acest*ia

sac5seiirrcak$teuncondtletorsmogefr'*useeliunec,snstanta partc gi de alta a p*nctul*i incalzit' temperatura scade simetric de o sc *onstat6 o deplasare a slecfic, csrsnt un lrece psin csrul$etar D*c{ curentului' at$rnperaturii la unele metal in sersul
Curbei de repartilie

po4itrnca tns*ltit6 se eomportl ca iar la attele i*vrs. F*rgiUnea rece gi

tncdleit d*u[ m*tale diferite. Electr*nii din porfiunea co:rdsctorului

difuzsazs

in

regiunea maj fece, cu Viteel mai mare decit

este etsc..t$l Thomson.

in

sens

contrar.

T.e.m. care apare datorita efectului Peltier * Thsmson se poale

exprirna eu relalia
;

vr -vro
ur"r<le:

=li * dr *i; *glYlar

in
unitatea de

este temper*tura lacului de contsct, To * teJfipraturs inilialE

a conductoarelor $i N
volum.

ftwnilnrt ds electroni liberi

c spare tn circuitul inchis determinat de douft eonducta*rs i* csnta*t, tlat*ritt efectelor Volta ;i Pettier-Thomscn
T.,m,
este:

dT u=5i 1n'-B NA "ro

t'T

\T

in intcrv*le restr*nss de temperatrlr*v*l*rile Nn gi Nu se pot cansidera

*rnsfante, ceea ce candtlce la relali*:

u=Efro*Jn-roi e\
Dac[temperatura To a sudurii reci est* constantd, rezulti
:

[J = f CD
Aecast* *ste rela{i* de tiae*, in m*surarca temper*hpii cu
pi

qiutcrru}

rometrelor termoel ectri ce. Tensiunea t*ntrroelsctr*finltoare c8re apare i*tr-un termocuplu
are
rle }

valsri reduse de {$,St * S,06} mVgfad {4r

$s

po*fe mSsur* suficicnt

Fr*cis cu qiutarul milivoltm*trillui pkornc{ric.

In figura I

e$t*

prczcntat un circuit termoelectric incn'is format din doi termoelectrozi

'\l

A $i B

gi' un rniliv*ltrnetru-

T reBreaint* ternp*ratura s*durii

salde"

aclicA ternperafura de

m[surat, iar

ste tempsratura sudurii reci.

Lu,crarea are drept sssp

eialo*ara unui term*cupl*

per*ru

mfis*rarefl 'ter*perfrtrlrii eu ajutarul I ui,

f;

Fis,
.3-.

I
i*
figura 2,

trts"

SisP*a*v'xl exPe,rilrt*ntat

Tr*t*lafia ss& presntaf*

alir:ne*tat Ia
St

t*&

C est* tltl

c-uFtor

* teruiu:re dE c-s- }tfi

\l; T.E. este tlli t*flBse$plu'ctalein

l Rh+l;

pentru eaneetal le ua rr,rilivcltm*trg pirarnetri* leYo etalanat

acest tcrmoCuplu

in 0C; T. este terrnOcuptul ce urrneazfi a fi ctalonql"

**xeetat Is ts-t a:iia**xp,*rrrr*itu p A-

A T

t{}.MSti

3. Medul de tueru

I. Fe m{sur6 ce cuptorut se incdlaegte,

se urm&resc indicagiile t date de

milivottrnefful pirametric mV 9i I date de microamperme8ul p vot face in intervalul

?. $e completeaz* urrxSlcrul tabsf cu dde experirnentate- M*surf,torile

se

{20-30S} din ?O in 20 grade.

Nr. c$.
I

fc)

I
{ttA}

2" 3.

4.
3-

6. 7, 8.
9.

-.ta
11.

12
13

l4
Is.

3.

Se va trssa

gsafirul { = t{t}'

Terrnncuplul

T astfel etalonat poate fi

fotosiq ?mpreun[ crr,

microampermetrul renpectiv, Ia mtrsurarea temperdt$ii oric*rui rnediu

z.

risunaREA

REZTSTEHTELoR ELEcrRrcE LTNTARE $r

F-FfrARE

Pft I t{ nilETC DA AMPSRLIrI ETRU Lu r gt

vs

LTn'}ETRU Lu

[. orsideraiii tegretice
X.erjxenta electrici a unei porliuni de conductor este dat*. de legea lui Ohrn:

n={ i-1
q*b i- s:ic tensiunea *pii"ua ia capeteie conductorui*i, iar r este rntensitatea wansi care strd.bate conduc'terul. h caz:ri rezisien{el*r lirriare, pentru care ft rimf,ne canstan! graficui f = fiuj ,s a eesptl Exis{ins[tli rezistenfe neliniare a csrorrezistenffi se modifira ohata"u 3is eirii
+*fcaree tensiunil Lr. Dependen{a/- {L'J, aacesiora din urrn6. reprezinti * curb&. 4,ap^1lls-i.-+^-*.r!+ +^. ia-^* .--- -- -. . i'.ezistcnicic poi r: ii *= iFr&S-rif&ie tiirs;i cU riieto(k ampeffnetruiui gi voiU:refuiui. {eio*rea .R a rerist*nf*i rCe raisural se *b1i::e :nisur*nd te*siunea ti de la bornele
.l

corecte a intensiti{ii eurentului din ccnductor qi a galorii tensiunii dintre &fficig saie sste inrposibil{ var apare erari sist+matice de m*surare a rezistenlei. -{#ea depind de valoarea rezistenfei gi de dispunerea instrumenrelor de rnisurg. Fentn-r misr:rarea rezister{elor cu aju{onrl ampametrului gi vaitm*trului se pat si d*u r:'lcntaje: arrcnt* si aval.

gi intensitatea curentului Jcare tl strEbrate. Deoarece oblinerea ecncomitentd a

aqgrite fu ac*st m*nlaj aparaiele de misuri dispun astfel incdt curentul electrie r* wacA mai inti prin amperrnctru gi 4a* prin csr:ductol r'olhnefirt V fiind foErc in paralel cu ampermetnrl A qi cu sixmta de mdsurat R, ca in figura l. Io acest csz intensitatea J', indicafX mpermetru, este chiar inteasitatea r Grrectului ce trece prin R:

rl.\fsni

&Rx
RY

Fig. I

I'=I
Tensiunea {,,', rnEsurat6 de volhrreFu, reprezint5 suma cdderilor de tensiune pe *permstru Si pe retisferia -8 necunos*n:

U'=U"*U-*
.

=n,.r+rt".l
i'

{t)

rezistenlei .R' va fi:

R'=+
inr valoarea exact[ a rezistenfei fr este:

{21

p=!{:!A=+-ftos =.R,_.R"(R,. --a\-I I

-

(3

Se observi

ci prin metoda amonte

apare o roar sistenaticdprin adaos:

(S)"*.** =R'-R=R"
Ercarea rslativg. va

{4}

fi:
+=

4R

ft

{':,8 =&
.R

{s)

Deoarece un amperrnffu are rezisteu{iadc5" putem spune cE eroarea relativi a metodei amonte este eu alit mai micd eu cit rezistenfa di m*surat este mai mare. Reiese de aici cE metoda am*nte se folossgfe, in spcial, la m*surarr*a rezistenlelor mari, mult mai mari decst a ampermetrului.

a) Ms4ajul sr:el
In montajul aval v*ltrnetrsi este legat paralel doar cu rezistenfa de misurat,
la barnele ccndugteirrrlr-;i, f-!t : {-f. {lurent*l .i', rn6surat de amperm*Fu,

?n ._L I'

astfel inc6t tensiune* U,, indicatE de vsltm*trul V, este chiar l-alaarea tensiunii

-e \v
P Iv

ir !I:

I R

il

reprezrnt* suma eurenfilcr rczistenfi) Si f" {prin voltmerru}:

---iY'
Fig.2

&

furin

g+ g= I'* I + /u, = "RRv U' jtr= *=:

{6}

Vnlonrea rt', mfisuratfi, arezistsnfei vafi:

'I'r"

LJ
_

{?)

' in firnp ce valoarea

. . :i. | ,., i.:.: j'.:i.: .:.. . ..:: :i,,,1",tr,.r::lrl:,,.-i.,., ..-,,,,

exacttr este;

:'r5'j.j:r:1:

J'...iil

ft*llI * uu' R'I' . ,r I, -'Rttn' fr,. ft, r,t-'R'v-+*=,

R',
^|1,.

($)

flrrrgt'ee sistcmatic[ este, irr cas,ul metodei aval: (A.R)"*,

* f'-ft

--fit -, .R" +.R'

R

(e)

*frufert rslntivfr fiind:

-A^RI i-::-=--, t.R' ^R'-.R

.R

&+ft
mici dac[.R <(^Ry:

(10)

Her.lrtcnfa voltmetrului este Erare gi atunci eroarea este

-A.R(*)=-&'
.R

lle+{nontajul aval di rezultate bune la m5surarea tezisteirtelor mici.

tl

lI. Modul de lucrrl

I

fte rcflli'lreszI urmfltonrl montaj: Ra

Fig.

ll lfenlnr ttnurtajul amonte se tnchide cffnutatorul K in portfia?', iar pentru aval in purllirt l. tl lis uilcuc inrticafiile aparatelor de nn[sur[ mai intii in montajul amontc qi apoi in
'fl
trrutttqiul aval. Itor.ultatcls se trec in urm*toarele tabelc:
:t

Paftea

f:

Misurarea rezisten-telor liniare prin metoda amonte

U

Nr.
det. I
2.
J.

(v,

I
(A)

Ra

(fi

Rtt

R,

(f,)

(a)

R,

AR.
{CD

{a}

tr (%)

4.
5.

Partea a II-a:

Misurarea rilzisten.telor liniare prin metoda aval

Nr.
det.
I
2.
3. 4. 5

I
(A)

Rv

w)

(a

Rtt
(Cl)

R,
{CI}

R. (o)

AR.

tr

{o}

(/")

Partea a III-a:

Misurarea rezistentelor neliniare (prin metoda aval)

4]
5

Fe.ntru Er:asirrar*a reeisreafel*r rieiiniaf,e 5* fnlscuiesrs Rx cu un bec qi s* f*L:segte sc*ritsj::i aval-

Fatele eibti*ure se lrec in rabei:

Nr.
deL

I
(A)

R
(C))

fir)

l.
2.
a J.

4. 5.

6] Se trasesae grafieul f = {LJ.

j \J

DETERMTNAREA CONSTANTET LUr PI-ANCK CU AIUTORUL EFECTULUI FOTOELECTRIC

I. &nsiderqiikordice
Efectul fotoelecric const{ Einstein aarztatc* tade

tr

emisia de electroni din metale sub

aofiunea radiatriilor olec&omagnetice.

lqite debetale

efecfirlui fotoelectric

se explica presuprndnd ctr lumina este

absorbiti in aceleaqi cantitxli

discrete

eo: h v in carc este emisf, confoim irrf,ffiei lui planclc, v

fiind fiwvenga radia,tiei. considerrd interaqia ounu Ia unu", adic[ o

hv poate fi transferatdcomptet unui singur elecffon l.$. ?n dom sac a unui electron Iik in metal, se poafie afi*na cl
cuanta de energie

electronul cryattr energia hv c6nd se

afli

incd ia alefal. presupundnd

ci ste necesar un luc,m mrcaic de exea4ie I-*

din rnetal este :

peirru a

scoat$

electronul din metal, energ;iacinetic{ urarim cu care iese electronul

F,"a: !:v -I-*.

relatie car Foate

fi

scrisE sub forma e<wa#ei

Fy,xi

Einsreirz

I. & ttsiderulii
acf

teoretice

Efe+tul fatoetrectrie ess$t{ ftr eraisia de ersctraci di* metale s*b

iunea radiatriilor electromagnetice.

Einstein a afitat cd toate legile de bad are efechrrui fotoetectric

se

explic* presupun6nd c5 lumina este absorbitii in aceleagi csntiHfi

discrete &; : h fiind &ecvenga

in care este emis5" co:tfonn ipotezei lui planck" v radiafiei. ccnsiderEnd i*teraclia "nnu Ia unuo, adie6 c

sl
se nlrme+te

vu
frea,en;*
rle

L"o =T

prag 5i c*repimde $nei luagirni de undl

-che r":;=,}
numit{
gi

'

{3}

pragzl rcgr al efectului fotoelectric-

tucrarea are sr,opul de a determina constsrta lui Flanck h, folosind ef-ect*l fotoelectric pradus prin incidarfa unor radiaqii
monecrcrmatice asupra catodului unei celule fotoelectrice

{fig'

1}'

Celula fotoelectricE este alcdttritl dintr-un balan eu gaz rarefiat,

cu presiunea de aproximativ 10'6

- lOt torr care pe jumdtate

din

supftfatra inrerioar{ este cAphqit cu o ptrtur* de argint pe oare s-a

depus un strat foarte subfire de stibi*

*i apoi $n srat sublire de cesiil.

mic gi pragul rogu al efectului

oblindndu-se astfel un amestec Cs:Sb care seft'e$te drept catod. LIn

asemenea catad are un lucru de iegire

fotoelectric se

afli in domeniul vizibil al spectrului. Anodul A se afl*

a

in partea centrall

balonului gi are forma unui inel metalic. corespunztrtoare intre

Daci existd c diferenftr de potenfial

depus un strat fonrte subgire de stibiu pi apoi uo rtrut

ruitire dacesiu,

oblindndu-se astfel un amestec Cs:Sb care seffSte drept catod. Un

asernenea catod are un lucru de iegire

mic gi pragul ro;u al efectului

fotoelectric se afle ?n domeaiul vizibil al spectrului- Anodirl A se aflfi

tn partea centralE

balonului gi are forma unui inel metalic.

Dactr exist4

diferenf[ de potenfial corespunztrtoare intre

alr*dul Ia polul negativ *l u*ei *urse de tert*iene vadabil*. gs 64sstar* efi pe rnEsura eregteni tsnsianii de fr6nare v, irrfensifatca cursqtului

*sfftl ?*+S{ Ferrtru pctertialul V* interrsitefca e*r*ntctrr:i ***die *st* ser*! deei nici un *lectrsn car* a f+si e*:js prix *fbct
s*ade

***di* i

*-**ele*tric din carod nil poate ajunge ta ancd" dcvedir:ri +* e*e.rgiir ci*eii*-4 * rt*slectsonilar e.ste c*raperrs#E de en*rgia *l*ctrie*
e*respurizEEr*re acestai a*rodul ia pch:l

pstff4ial:
de tensiu*e

*egatir'*t unei s:rrse

tariabil*. $e ccnst*ta

cs pe mEs*ra *regt*rii fensi*nii de frfiaare

a:r{}dic i seade esift{ ?::cr

y"

inter:sit*tca **renialui

pc*tr* p*fga{iatul

1ro. int*nsitatca c*i-cntr:iui

a::cdic

**t*

tretr*, de+i

*ici u*

eiec{r*n care a ics{ *cnis pri* eibct

f$t$clcfric din cai*d nu F+ate qi$nge Ia antld. dar:edind e* etergla eineiicit a fcrtrrel*cire*ilor este compeasata *e energia eleetric*
er:resp*n::1t*ar* *csst*i pofantial:

CAF

Fig.l

i5) arati cA pntru diferite frecyenle v; sunt

Reta;ia

Eo:;

necesare potenliale

de

frdnare

diferite V.; , iar dependenfa v, = f (Vc) este o dreapt{ care are

Rela;ia

{5}

arat6 A psrit&
sunt

diferite frecvenle vi
tsc[:'9
h

rffiare potrifiale de ft$nare diferite \L, iardependenga v, = f (Va) este o dreapt* care are

DiWzitivttl eryer*wtat Instal4ia enpdmental4 corespunde monlqiului electric din figura I. Ca surs6 de lumin6 S se folosefte c lamp6 de mercur
2.

alimentat6 la refeaua electricr. pria intermediul unei surse stabilizate

intre lampa gi filtrele F din fala celulei fotoelectrice afl6 o fanticse obarreazE flrpml lurnincsde tensiune.

se

2. Diqe zitiv u I erye r ime nsal

Iasfalsa
figara i.

experirnentalS ccrespunde rn+ntajeiui electric din

&

s$rs5 de lumina S se folase5ce

lernptr de merc$r

alimentan Ia refeaua electricr prin intermediul unei surse stabilizate

intre lampl gi filtrele F din fala celulei fotrrelectrice se aff6 o fa*t5c,se obtureazd fluxui lumincs.
de tensiune-

tensiune de ffnare, iar i*dicatorul galvan*metnrlui s* va gcplasa sprc zsro- C6ad ,indicatorul atinge valoarsa rero Ei s-a
rffAre$te

stabilizat, se citegte tensiunea Yor indicatE de valtmetru.

4. Se repet{ operatiile ? gi 3 peafu frlaele cu &ecvenfele v?, v3

gi se detmmind"orespuniamr Vs2 gi Vg3.

5. Se rc,prein?i ga{re dependenp vi

deterniintr tg r : e /tr

: f $ff} dfu care se

qi

vo. Se

calculgz[ conshfita Planck h qi apci

cu rclatriile {2) Ei {3} se calculeaz* lucrul de extracfie al electronilor gi

lungimea de undl a pragului
6. Ilateleexpsim*ntale se trsc

futoele*ia
?rr

tabelul urn:{tor:

?.xw

Varianta

I
Nr.

Prin calcul:
Culoare
det.
.,
a J.

filtru

?L

(.10-tom)

(to"){"-}

Yoi

(.r-*)

(.r-t)

4. 5.

Formrrle utile: h

=9.(uu.,

-uu.i).#+
Grafic:
?,

Varianta a II-a

Nr.
det.

Culoare

Iiltru

(.to-lom;

(to'*J")

(R

Voi

fgg:-

l.
2.
a J.

c{r-')

(r-')

V6

(sz)

L"t (ev)

fo
(.to-to m)

4.

De trasat grafic

: v = f(V6; )

Fonmule de calcul :
U

li

.e
-

T
*.-

tgcr

h.-vn , \ L." = i:.vu (1.)- " '' (ev)

e

nc 40

=--

v0
:

CONSTAI{TE UNTVERSALE

c:3-108m/s

: 1,6.10-19 C h:6,6.10-* J.,

e

DETERT$THAREA \nrEzEI suilETULut in aen PRIH I*IETODA CO*fi Pl.tFlERfl OSCILATIILOR

PERPENDICUI-ARE

- Considerasii teoretiee

Sunetrrl este

o undd elastied ce se propagE intr-un

c:.}"* t]r

mediu

continuu" avAnd frccyenp cuprinsl tn intervalul 16 - 16000 Hz. Yitrra de p*rpagars a sunetului, c, are *xpresia:

tl)
Relalia {1) poatc fi
6:et+d.{

*nrJe:

i'* e$ts lnngirnea d* undliar u '*ccven1a.

ealcu,larea
7,,-u

falosi penfru
carecare. se

vitezei su*etului dac& pri*tr*o ,ri

u-

detcffiinf,

** Ft;ilel }} sifr:ai lr di{zrrin <i <ic *ce;lstfi #ig. l}- Efu:ngaqia *scilaliiiar din i] *ste ijc
S*. r:r-r*:;id*rrn + surs de

*rrd* scrrore {J ii

i-i,'rr*a:
-r:

=A

sinr::t*Asin t=

iac diY: punc{:rl P:

i\

!.= Aoio i zr,tl l_

u:rde
r-:>

**--*J

putsaliliar ? p+ricada escilaliilor" Di{brenia 4e fazl A<p, dintre oscilagiile i* O 5i F est*:

este

c'fa
Dac{ in

::*j

Ls

{2.:

afla un difirzor Driar in P un micrafun M" atunci gi sunt serdnalete electriee din M qi D av *cecaqi frecvenf{ propo4i*natre Cu *scilaliile acu$ice corespunzatearc, diferenla de faz1

se

dintre

slefiird:
aq = ag*

*so

d *9o , 2nf t*s

{3)

unde rpo ests ds{szajul suplimentsr c^nstfint irrtrodus de traductoarele D Si M gi de eleetrsnica afercntS.
't

FEr
DacE aceste sernnale se aplio4

compunere"

frec-venfd se obiine o elipsdrcsrc poate fi vizgaliz:rtL pe ecranul, csciloscopului. Orientarea ei depinde de diferenla de fazA L<p, dup4
eum este arEtat ?n figura

"*1o.r

ale unui osciloscep, Frin dou* ascila4ii electriee perpendiculars 6e aceeagi

_y

po4ilor x si

2.
c5.

Dep5rtdnd microfonul de difuzor se obsen'6

in anuririte pozilii

(Ei arrume cdnd

dre*pfE

Aq : Zrm. cu n ?ntreg) elipsa degenercazd tntr-tr si{uat{ in c.adranete f-If{. DacS Ad*: ld' * dl este distanlf
cni*rofixului pentrr-r eare elipsa
degenereazJ
g

dixtr*

pt>zi1ia lnitriala d a

int-r-c dreaptE - corcslrlr*z3ltoar* defaa4iului A<p dat de reiagie {3} p*eigia d' {r:p :: r*fai.i-i *ornpl+t* alc <lr*pi*i - corespurlzEfoare
*leiacqiutGi
t'\<P'-s*;

3n -)- -' ,t ot
a

.t'

{JJ
{4}

p*at seri*:

t9'*
As '

$'{{}: ?rcn

gi i*loc*irrd

{:} ;i {3'J ?n i4.}, +trlinem: =8dola

Ili*

_ fcrnrala viteaa sulretului Cer.i*e: {f } Fi i5}. c: v- LS

-5i

(6)

a+=$

0<aq)<#A

F=*

*<P*tl2

"J
*'{

nll<Arp<;r

r--:\
a9**
N<*E<3r#ft

\=
Frg.?

*<P+3ef2

"

3al2<&qp<Zx

2. Dispoeiliu'ul eryrcrimental

in figura 3. Difuzonrl I este aliraentat de la generatorul dc semnal GS printr-un amplificator a cffui ieqirc se leag6 ;i la gla*a y a unui osciloscop, in Ala difurcrului" tn tub*rl imlat fonic 3, se afiS microfonul 2rcsre poate culisa de-a lungul tubufuli 3; Sernnalul electri* din micral'on cste aptical pritttr-un alt
Este desenat schematic

rrplifrcator'po4iixaoscilosi}opului-Pozi|iacureilSamicrofonultri 4' ests citipe o scatd gadatfimilimetric'

OSC

Fig.3
3. l?Iad*t de laeru

i. Se aiii'r're:ltea;{

t.

Se :l:-;tara GS i:i

dc ia r*{ra *:crt+s+**iri. a;r*iii:-cat*rui gi generatsruide seninal. ii-ec.''e*t+ iit: f kHz ar.anC gr;j ca as:rrlitr.rdi::ea snxnal*lui sE

nr.:

f,e pre* nrilre 3 5e i*gie*zi ii:i::ir:,-'rzitaica ;i ii:irii:rt*a imasicii i.re ecra::ui cscii*sc*pulLri, 4, Se deplaseaui ri:ic,icfcntil p;ila cf;nd elips.a degenere.az5 ?ntr-c dre*ptl {*p = Sc cite;te p*zi1ir n:icraibn*iui p* hanr i+ rr;:e*.ii tj:rat de ti_ia acestuiat:i!.

ili.

5. Deplasind microfonul mai depate, se gesesc noile pz$i ale microfrnuluipe banc care corespund repetirii figurii pe ecranul osciloscopului; se noteaze num&ul n de rotalii complete ale faiectoriei gi se determini zn penfu n dat Prin indepffkea micnfonului de difuzor, amplifudinea oscila$ibr se mksoreazA, iar faiectoria incqe sd se alungeasca pe orizontali. De rceea, pe rn&rri ce se in@ffbazi mftrofonul & difuzor, frebuie miriti intensitatea sunetrlui prin mirirea amplihrdinii semnalului de la gerwfrr sau a ffiorului de amplificare de la
amplificator.

a:"-19, exprimati in milimefi, iar viteza n sunetului se deGrmini din formula: v:L-v, uflde tre$te4a v rffic erprirnate in kHa penfu ci se
6. Se calculeazi
lungirnea

de undi cu

rel{a:

compenseazifansformdrile de unitil$ de la lunginca de undi (din nrnin m) c,u cga de la fecrrenp {din kHz in Hz), rezulbfulfiind exprimarea vitezei surctului in Sisternul fntern@d,,adiciin m/s.

7. Se repeti opera$ile _{escrise anterior pentru difurite ftecvente: Z,ZkHx,2,4kHz,2,6 kHz; 2,8kHz;3 kHz. I' Se calculeazi viteza mdie a sunefului ca nredia ari8nefue a valorilor vitezelor obgnute penfu fi ecare determinare experinentali in parte. Rezultatele experinentale se fec in urmibrul bbel:
V

Nr. det.
1.

(kHz)

7$

(rnm)

n
1

Zn

7- zo-zo
n
(mm)

v:l-v
(nils)

(nxn)

v
{rn/s)

2. 3. 4.
5.

2
2

I
2 2,2
3

6. 7. 8.

o
10.

I
2 2,4
3

11. 12.
13.

4
1

14.
15. 16.

2,6

4
1

17.
18. 19.

2,8

24.

21.
22.

I
2
3 3 4

23. 24.

i,i

t.

J''

';

miSUneREA TEMPERATURIT CU TERE{OREZISTENTA

1.

Consideralii teoretice

qi +500" se utilizerzi Pentru mlsurarea temperaturilor cuprinse intre -2S se bazeaza pe proprietatea 1-or {e funcgionare terrnometrele cu ,*riut*4e electrici. Frincipiul Experimental s-a
in funcgie de tanperatura. metareror de a_gi modifica rezistenp etectrica pure creste ?n medie cu 0,4 - 0,6 7o, pentru o constatat c6 reeistenla majorite,tii metalelor cre$fere a tenpeiaturii de dati de relagia : Varialia rezistesei electrice in func1ie de teml'erature este

lO'c'

unde : Ro

: valoarea rezistenlei la 0o C,

R:Ro{l +qt}

{r)

R:valoarearezisterrleilatemperaturademisrrat, cr : coeficientul de varia{e a rezistenfei cu temperatura' : Ansarrtblul de m*surare a temperaturii, bazat pe acest principiil se compune din urmitoarele eleme*te ffi9.1) : rszrstentel ib_{ {1}, adici firul metalic, cafe-qi rrcdificd valcarea - elemengrl. termose$$u-tl rn cSfe se afl6; teaca de protecqre (7>, qdafE ol schimbarea temperaturii mdirilui ?
electrice cutia de conexiuni {3i; {indicator, iaregistratcr, sau regrilatcr}, care poate *Gti-tE1i. logometnr sau punte de mIsrtr*' ti, dupi ner de m6surare - candup+rel 4e tes4ltr,a diatre tersnorezistenii gi dispozitivtrl

-di

Fig.

1.

forma uncr ?nfrlur*ri de De cbicei, terrnoreziste4ele din metale p$re se execut* sub profecfie,. tmpotliva acliunii s6rm6 sublire pe ffircase speciare. introduse in armEturi de din materiale mediului exterior. pentru temperat;ri sub 100" c carcasele sunt ccnfecfio*ate izolatod tl care sunt bani plastice, iar pentrui**p**luri *ai mari din ",,4, po4elan' mic6 au o rezisten!5 mecaniclsufieient de ..r ^x -^r:. satisfacd ir{aterialele fo}asite prenfnr executarea termorezistenlelar tr$uie

mare'

:- si

urmitoarele cerinle

se aiO-i un

coeficient mare de varialie a reaistenlei cu tempefatura;

.,i

2000c-+700t)c;

-.,,. si paatn fi obginute la acelagi grad de puritatq fapt care asigur5 interschirnbarea termorezistentelor. Aceste conditii sunt satisfrcute de : * pfalind. utilizatd sub forma unui fir cu diamegrul de 0,o5 - 1,0? mm,

in intervalul

grad't), este folosit ?n intervalut_-j0oC - +200"C; nichelul qifenef sunt folosife pinE tra I50_Z0O0C; - ruolframnl; care are o variafie liniari. a rezistengei electric cu reffiperatura p6nr la 600*c_

. - cr$tnt' avand un coeficient de varialie a rezistengei cu temperatura rnare (4,25 . 10"3

Pentru'ternperaturi mai mari de ts0ot sunt folosite semiconductoarelg av6^nd coeficient de temperaturr negativ. Pentru temperaruri jq*;*250oC, ill;ru1 lui s-a folosit materiale ca. plumbul, constantanu r, manganinq .foa*e bronz-ri forforo*.'
2, Dispczitivul experimeat*t Terrnorezistenfele pot fi csaestate la oiice montai destinat mnsurerii rezistenlelor- Cele mai r6sp*ndite montaje sunt puntea Wheatstone;i logornetrul magnetoelectric. schema punlii whear$one es1? dat5 i:i fignra z. rurrfuior** se bazeazd. pe realizarea echilibr'ului, adicE tensiu*ea frcD: c, ceeaie corespunde retaliei :

;i

RtRr = RxR2

dwi

R:
e

R3

{}\

Notf,nd:-:=a.rezulfd:
R+
L

f{- r

Rx =aR:

RezultE deci c5, prin menlinerea rapodiilui Rz / R: *$nsra*t {R1 qi R2 sunt rezistenfe fixe) gi prin modificara rezisten{ei veriabite {R=} se ajunge la echilibnr, is acest caz apar*ul indicatorfiarat* ** curect aul in ramura CI) a pa*$i.
\_,/

{3}

g.g. 3. Medul de lucru

lnstala{ia de lucru este dati
?n

Z-

:figura

3.

'

WhsxtOne
I

Fig,3.
. Se introduce terrnoreeistenla ( l) intr-un vas cu ape (2) incElzit cu rezistenla (3 )^ 2. Se leagdtermorezisfenfa Ia bornele R* ale puntii Wheatstone {4}. 3" Se uaia.zdvaloarea rezistenlei R: pin[ cind puntea este echilibrati {galvanometrul este la zero). 4, Cu ajutorul relaliei {3} se calculeazi valoarea rezistenlei R* a teanorezistenlei pentru diferite temperaturi indicate de termon*etrul T ^ Massr{tarite se voF face in intervatul 2O" - ICOaC din lO in 1O grade 5. Se campleteazi tabelul de date ;i se lraseazi curba de vari4ie a rezistenfei, R* f
1

'Ji

6. Dia gra{ic se trage concfuzia cE rezistenfa variazi liniar cll templaftra ?n irrtervah:i de temperaturile Ia 20t la i00"C. Ixgea de variafie termic6 a rezistenlei glate fi scris6 sub

farrna
uade

R:R*{ } + crt}:a + bt
R* este reuistenta la O" C, iar b

a:

a' Valerile lui a gi b {rspectiv R* Si R" ct } vcr fi deduse din da:eie experimeataie
R"
-

folosind metoda celor mai r*ici pEtreteCcnform acestei rnetcde, vaiorile a gi b se detern'rin astfe[ ?ncit surna

'
o* minirnS' adici
:u
Se

S{a,bi:I{ni -e-bti}z
i=1

n.

' u,

= da

o'db

s:0,

obline

rds * {a +bt; - Ri)=o

da=f ,l'' l-r db i:i'
}

sau

1gl:
?

f {a + ut; *Ri h
il

4a+l

{n
\

i=t )

lti lt'=Ini i=l

) {*.J, *^ f* Itiz rIt; lu"l lu=lRiri \i=t)\i=l)i=t

Solugiile acestui sistem sunt
:

I{ti
b

* t)Ri
*42

=i=ln
i=l

I(ti

a:R-bt
unde:

r:f

tll:rn
.H

" i=l i
!

It;iR=
.i I

rr i=l

4...4

FR;
I

Reanltatele ob$nxe se ffee

i*

tabelul urmEfsr
Rt

Nr.
crt"
I t

fcl
I 2
3 4
5

ti

(t,

{fl)

fcl

-t)

(.,

fcr

r),'

(r I

-t )- Ri (oc-a)

2. 3.

4.
5.

6.
7. 8.

6
7

20 30 40 50 60 70 80 90 a gi b se determinE eceficientul termic ai rezistentei din relatia:

*upa caicularea I*i

b _b Roa

:,i4