Dezvoltarea motorie Descrierea dezvoltarii motirii si invatarea Inceputul Initial, nounascutul nu face altceva decat niste miscari plastice

indemanatice. In contrast, miscarile par neregulate, accidentale si reflecta un sarac nivel de control. Insa daca ne uitam mai bine la acesta putem observa semne a auni admiramil control chiar la un nounascut. Un exemplu ar putea fi perfecta coordonare intre supt, inghitit si respiratie, acest ciclu care apare dupa hranire. Un alt exemplu ar putea fi plansul folosit pentru captarea afectiva a atentiei. Pana si cel mai mic efort al nounascutului de a-si folosi bratele sunt mai mult tintile si directionate si mai putin la intamplare decat noi presupunem. Bineinteles ca nounascutul nu vine pe lume fra a sti nimic (tabula rassa . Dezvoltarea incluzand si dezvoltarea motorie , incepe cu multe luni inainte de nastere, dandu-i fatului oportunitatea ampla de a-si exersa parti ale corpului cand el se afla inca in !omb. " cercetare aupra activitatii parentale facuta de #einz Prechtl ($%&' a aratat de fapt ca comportamentul fetal este alterat in mare pate dupa nastere. (olosind ultrasunete si inregistrand pe un monitor miscariele fatului descoperind o remarcabila continuitate intre nounscut si comportamentul prenatal. ............ "rganizarea nounascutului )omparativ cu alte mamifere, sistemul nervos al nounascutului este relativ subdezvoltat la nastere. Dezvoltatea creierului dupa nastere include schimbari dramatice care tin de numarul neuronilor si conexiunile sinaptice , migrarea celulelor, diferentierea lor, mielinizarea axonilor. *tatutul de nounascut in legatura cu fatul lasa in urma posibilitati limitate pentru indemanarea actiunilor si multi autori au caracterizat fatul ca +fat extrauterin,. In ciuda imaturitatii sistemului nervos si decurgerea controlului precar a miscarilor voluntare, comportamentul nou nascutului este surprinzator de bine organizat si afiseaza o gama larga de comportamente chiat de la o asemenea varsta. -oinascutii spt obisnui cu vederea(imaginile , sunetul, si pipaitul, orientarea ochilor si miscarea capului, se pot focusa asupra unui film proiectat pe un ecran , alegand intre sunete alternative sau dandu-si seama cand vocea mamei este mai puternica. In completarea la aceste actiuni voluntare si la directionarea miscarilor, exista si un sir vast pretins de raspunsuri infantile, comportament organizat ce poate fi obtinut daca nou nascutul este pus in anumite situatii. Bine cunoscutele sunt raspunsurile de apucare, cautarile, incercarea copilului de a pasi daca este pus in picioare. Un alt comportament comun ce apare dupa cateva luni sunt asa numitele stereotipusri ritmice, ce constau in rapiditate, repetate miscari ale capului, rasuciri ale membrelor. .sther /haler sugereaza faptul ca aceste miscari repetitive servesc la coordonarea si sincronizarea neuromusculaturii ducand la dezvoltarea caracteristicilor spatiale si

temporale a miscarilor grosiere. 0a copii orbi sau cu sindromul Do!n frecventa miscarilor ritmice este mai mare. -oile abilitati si urmatoarele imbunatatiri 0a 1 luni, schimbari dramatice au loc in dezvoltarea copilului. .i isi dezvolta anumite abilitati precum, controlul capului permitand ochilor si capului sa se miste in acelasi timp capatand astfel acuitate vizuala ai prezinta lungi perioade de vege fara a plange. Daca la nastere comportamentu era continuu si nedeterminat acum miscarile difera din punct de vedere calitativ.controlul miscarii bratului si a mainii devine mai functional, multe din raspunsurile infantile incep sa se diminueze si in final dispar iar cele care ramn si miscarile spontane devin mai controlate. De la acesta varsta copii incep sa se intinda si sa apuce, demonstrand in primul rand cresterea controlului, portura de sezut, ............................................................. Incepand cu sfarsitul primului an copilul incepe sa mearga prima data a2utat mai apoi singur. Primul pas in dezvoltarea psihologica in particular descrie