Sunteți pe pagina 1din 9

INFECTIE SI CONTAGIOZITATE

INFECIA desemneaz procesul prin care agentul patogen ptrunde i se multiplic n esuturile organismului-gazd. BOALA INFECIOAS definete prezena microorganismlelor i modificrile induse de acestea ca rspuns la agresiune, cu sau fr manifestri clinice. Boala infecioas: este prezena microorganismlelor i a modificrilor induse induse de acesta ca rspuns la agresiune, cu sau fr manifestri clinice. Boala contagioas: este acea afeciune infecioas care se poate transmite pe diferite ci de la sursa de infecie, indiferent de forma sa de manifestare (aparent, subclinic, inaparent, purttor) la un individ receptiv. Deci procesul infecios nu este neaprat i contagios. !emple: tetanos, botulism, septicemiile "sunt boli infecioase, ns netransmisibile. Procesul infecios este ptrunderea microorganismelor n organismul gazd, urmat de fi!area i multiplicarea lor n esuturile acestuia. #rocesul infecios reprezinta totalitatea reactiilor locale si generale,consecinte ale interactiunii dintre agentul patogen si organismul gazda aflat in anumite relatii ecologice. #roducerea unui proces infectios este conditionata de $ factori : microorganism (agentul patogen),macroorganism,mediu extern. Microorganismele (agentii patogeni) din mediul incon%urator sunt patogene sau pot deveni patogene pentru om,dar pot stabili si relatii de convietuire cu organismul uman. &gentii patogeni,in ordinea crescanda a comple!itatii lor,se clasifica in : -virusuri -chlamidii -mycoplasme -rickettsii -bacterii -fungi -protozoare -metazoare. 'a acestia se adauga o noua clasa de agenti infectiosi numiti prioni ((particule lipsite de acid nucleic,care ar putea provoca boli considerate pana in prezent a fi date de unele virusuri neconventionale " boala &lz)eimer). #entru a produce o infectie,bacteriile necesita factori de patogenitate : *.infectiozitate ( proprietatea unui germen de a patrunde intr-un organism receptiv unde se multiplica+ ,.multiplicarea ( propietatea bacteriilor de a se inmulti+ $.patogenitatea ( capacitatea unui germen de a declansa o boala in organismul gazda + patogenitatea variaza prin acelasi germen+ -.virulenta ( proprietatea unor tulpini apartinand microorganisemlor patogene de a patrunde si a se multiplica intr-un organism susceptibil,provocand boala+ ..toxigeneza ( proprietate a unor bacterii de a elimina to!ine (e!oto!ine si endoto!ine).

Exotoxinele sunt proteine secretate de bacterii si care,difuzand in tesuturi si fiind antigene,determina aparitia de anticorpi. Endotoxinele sunt comple!e de fosfolipide,poliza)aride si proteine legate de peretele bacteriilor gram negative,de care sunt eliberati prin moartea bacteriilor. tapele procesului infectios : contaminarea -----infectia-----boala. Anticorpii ( o forma specifica a proteinelor sanguine,produse in tesuturile limfatice./unt capabile sa contracareze efectele antigenelor bacteriene sau ale to!inelor lor. Antigenele ( substante bacteriene sau de alta natura,care,in anumite conditii,pot stimula producerea de anticorpi. Macroorganismele (organismul gazda) este terenul pe care il invadeaza microorganismul si care ii ofera acestuia un mediu favorabil pentru dezvoltarea sa. 0rganismele umane a caror capacitate de aparare 1cedeaza2 in fata agresiunii microbiene se numesc 1organisme receptive2. Receptivitatea este o stare a organismului care permite agentului patogen sa supravietuiasca si sa se inmulteasca. 3ereceptivitatea sau rezistenta la infectii este capacitatea organismului de a impiedica patrunderea in organism,distrugerea sau eliminarea rapida a agentilor patogeni. Imunitatea este puterea organismului gazda de a rezista la actiunea microorganismelor. 4munitatea este demonstrata de prezenta in sange a antito!inelor neutralizante. 5ezistenta la infectii poate avea un caracter specific sau nespecific. 4munitatea poate fi naturala sau dobandita. 1.Imunitatea naturala poate fi innascuta,fiind o consecita a mostenirii de anticorpi materni transferati transplacentar,asigurand protectia specifica primelor luni de viata. a poate fi castigata ca urmare a trecerii prin infectie tipica sau atipica sau a unei stari de premonitie. 2.Imunitatea do andita sau artificiala se obtine prin in%ectarea unor doze mici de to!ine,prin in%ectarea de vaccinuri (imunitate activa) sau prin in%ectare de seruri antito!ice (imunitate pasiva). Alergia este o reactivitate deosebita fata de un antigen,fiind diferita fata de reactivitatea imunitara obisnuita,desi fenomenul este legat de conflictul antigen-anticorp.. raspunsul organismului este prin reactii alergice (de )ipersensibilitate) care pot fi de tip imediat si de tip intarziat. Anergia este o scadere a reactivitatii generale a organismului,insotita de incapacitatea de a raspunde adecvat la stimuli interoceptivi si e!teroceptivi. 4n sens imunologic inseamna si incapacitatea organismului de a raspunde pozitiv la 4D5-ul la tuberculina,desi fusese infectat cu microbacterii.

ROLUL MEDIULUI E TERIOR IN !RODUCEREA INFECTIEI 6ei doi factori macro- si microorganismul, fiind supusi actiunii mediului e!terior, pot suferi modificari calitative cu repercursiuni serioase asupra aparitiei si evolutiei bolilor infectioase. 7odificandu-se actiunea factorilor de mediu in sens favorabil sau defavorabil, rezistenta organismului la infectii creste sau scade. &ctiunea nefavorabila a mediului are efecte mai pronuntate asupra rezistentei organismelor tinere. 8orbind despre rolul factorilor climatici in evolutia epizootiilor, se deosebesc:

elemente e!traterestre+ radiatia solara totala, radiatia luminoasa, durata zilei+

9 elemente meteorice ale aerului, solului si apei, temperatura , presiunea atmosferica, nebulozitate, vint, precipitatii, umiditatea atmosferica, etc. 9 elemente telurice+ radiatii emise de pamint, emanatiile radioactive, praful etc.

:iecare specie si rasa este adaptata la un anumit mediu, factorii climaterici avind influenta directa asupra organismului. Din acest punct de vedere si animalele pot fi: 9 9 meteostabile+ meteolabile.

!emperatura actioneaza asupra organismului solidar cu umiditatea si curentii de aer. &ctiunea frigului este bine cunoscuta, sindromul brutal al ;frigului brusc; si perturbarea marilor functiuni printr-o actiune prelungita a frigului produc tulburari morfofiziologice marcante. :rigul favorizeaza aparitia infectiilor ai caror agenti cauzali se gasesc in mod obisnuit sau mai frecvent pe mucoase+ virusul gripei virusul influentei, etc. <emperaturile prea ridicate au deasemenea influenta nociva asupra rezistentei organismului+ frecventa mare a bolilor gastrointestinale in sezonul verii se pune pe seama temperaturii ridicate a mediului ambient care provoaca o )ipertermie a pielii care are drept consecinta o anemiere a organelor interne si scaderea capacitatii de aparare a intestinului. <emperatura mai ridicata a mediului ambiant contribuie la aparitia unor infectii si imprima un caracter mai grav evolutiei lor. /caderea presiunii atmosferice poate avea caracter )ipertensiv. 7icrobii pot fi ve)iculati cu ceata, cu vintul, care faciliteaza patrunderea lor pe caile respiratorii. 4nsolatia, fotosensibilitatea sunt accidente frecvente provocate de actiunea nociva a luminii. c)ilibrul fiziologic al organismului animal se poate mentine printr-o alimentatie corespunzatoare in principii de baza, saruri minerale, vitamine. 6oncentratia in substante minerale a fura%elor poate suferi variatii mari datorita componentei c)imice a solului. Deficientele solului in unele elemente c)imice (6a., #, =, etc.) se rasfrange asupra calitatii fura%elor si in final a rezistentei animalelor la infectie. &portul insuficient de calciu si acid fosforic provoaca tulburari ale functiilor genitale, ale fecunditatii. 5olul solului ca factor favorizant al aparitiei diferitelor infectii este deosebit de important+ s-a putut dovedi atat e!perimental, cat si practice, ca plantele cultivate pe soluri cu valoare necorespunzatoare (acide) contin o cantitate redusa de caroten si diferite substante minerale, lucru ce genereaza aparitia unor boli infectioase.

NOTIUNI DE E!IDEMIOLOGIE GENERALA "pidemiologie ( termen de origine greaca : epi(peste + demos(popor + logos(stiinta. ste stiinta care studiaza procesele la nivel populational. 0biectivul preocuparilor epidemiologiei il constituie grupul populational si nu individul> &cestea pot fi : -populatia tinta de referinta (de e!emplu cea care locuieste intr-un anumit teritoriu)+ -grup particular de bolnavi (epidemiologia clinica). 0biectivele epidemiologiei sunt : -descrierea distributiei pe boli -e!plicarea etiologiei bolilor sau a modului de transmitere al acestora -predictia in legatura cu numarul probabil al bolilor dintr-o populatie data si cu caracterul distributiei bolilor in acea populatie -fundamentarea programelor de prevenire si combatere a bolilor intr-o populatie data,sau de ameliorare a serviciilor de sanatate destinate populatiei. "pidemia ( aparitia unei boli sau a unei grupe de boli cu caracteristici similare intr-o colectivitate umana,cu o frecventa net in e!ces fata de frecventa normal asteptata. #actori de risc ( orice conditie care poate fi descrisa si dovedita ca se asociaza aparitiei unei anumite stari morbide cu o frecventa superioara celei asteptate. #actori de protectie ( conditia care prin e!istenta ei mentine starea de sanatate a unei populatii (e!.: factori de mediu,medicamente,vaccinuri) #actori indiferenti ( factori despre care,cel putin pana in prezent,nu se cunoaste ca s-ar asocia cu starea de sanatate sau starea de boala a unei populatii. Risc ( notiune de probabilitate + e!primarea in cifre probabilitatea aparitiei bolilor sau decesului in prezenta sau absenta factorilor de risc. Populatia la risc ( populatia purtatoare a factorilor de risc,populatia susceptibila de a dezvolta o anumita boala. $auzalitatea ( relatia dintre toti factorii de risc si efectele pe care le-ar putea produce. 0rice boal transmisibil poate e!ista numai sub forma unui lan continuu de proceseinfecioase legate unele de altele.&cest proces de e!tindere a infeciei n masa populaiei, poart numele de Proces epidemiologic. #entru realizarea i continuitatea procesului epidemiologic sunt necesare trei elemente de baz -trei factori obligatorii, determinani sau principali: -*. i"#or$l %e in&ec'ie -,.c(ile %e )ransmi)ere ale in&ec'iei -$.masa rece*)i#( ?nlnuirea i interaciunea acestora este condiionat de prezena altor factori "factori favorizani, care sunt mprii, la r@ndul lor, n: -factori naturali -factori economico " sociali

-factori culturali. #actorii epidemiologici principali se gsesc n str@ns nlnuire i formeaz inelele procesului epidemiologic, condiion@nd obligatoriu apariia i rsp@ndirea unei boli infecioase.'ipsa unuia dintre aceti factori duce la ntreruperea procesului epidemiologic.

+,I"#or$l %e in&ec)ie
4zvorul de infecie (sinonim: sursa de infecie, rezervor de infecie) este reprezentat deorganismul uman sau animal (mamifere, psri, insecte), care adpostete sau creeaz condiii detrai, de nmulire agentului patogen, de unde, pe o cale sau alta, infecteaz indivizi receptivi. lementele din mediul e!tern (ap, alimente, sol), n care unele microoganisme se potnmuli, nu constituie propriu " zis izvoare de infecie, ci, de cele mai multe ori, ndeplinesc rol deve)icul ( de e!. laptele n to!iinfeciile alimentare, apa n dizenterie, solul n antra!, etc).4zvoarele de infecie genereaz focare care dau infeciei caracter epidemic. 0rice izvor de infecie, are dou elemente principale: *.Loc ali zarea epidemiologi c spec ific ! d e f i n i t o r i e , c a r a c t e r i s t i c a a g e n t u l u i infecios: corespunde acelui situs anatomic din organismul gazd la nivelul cruia are loc cea maisemnificativ nmulire a agentului patogen i care permite apoi eliminarea microorganismului patogen n mediul e!tern. ,."alea de eliminare a agentului infec#ios din organismul gazd este determinat delocalizarea epidemiologic specific. 0rganismele care pot s se constituie n izvoare de infecie, se grupeaz n urmtoarele categorii: a) IZ-OARE UMANE DE INFECTIE /unt reprezentate de: a*)Aolnavi: sunt izvoare de infecie pe durata perioadei de contagiozitate+ a,)4nfectai inapareni: sunt persoane care suport procesul infecios, dar frmanifestri clinice decelabile, au acelai rol ca izvoare de infecie ca i bolnavii cu forme de boalaparent+ a$)#urttorii: sunt organisme aparent sntoase, dar care elimin un agent patogen,fr a avea semne de boal. i se pot diferenia n: -purtatori cronici (fosti bolnavi) -purtatori temporari -purtatori criptici b. IZ-OARE E TRAUMANE DE INFECTIE /unt reprezentate de diverse animale i psri, fiind recunoscute aceleai categorii ca laom: bolnave, infectate inaparent, purttoare.

/,Caile %e )ransmi)ere ale in&ec)iei


<ransmiterea microorganismelor patogene reprezint al doilea factor epdemiologic primar, obligatoriu pentru constituirea procesului epiddemiologic. <ransmiterea are ca suport material diferite elemente ale mediului e!tern, numite factori sau ci de transmitere, cum sunt: aerul, apa, alimentele, obiectele, solul, etc. le se interpun ntre sursa de infecie i organismul receptiv. 7icroorganismele patogene se pot clasifica -n funcie de rezistena n mediul e!tern n: - germeni cu rezisten sczut (ma!im * zi) - germeni cu rezisten medie (cel mult * lun) - germeni cu rezisten mare (luni sau ani). Dup mecanismul de transmitere i poarta de intrare n organismul uman , bolile infecioase se clasific n: -boli infecioase respiratorii .

-boli digestive -boli tegumentare -boli sanguine 4n functie de comple!itatea caii de transmitere,modalitatile de transmitere ale agentilor etiologici ai bolilor infectioase se impart in: a.)transmitere directa ( realizata prin transferul direct,nemi%locit al agentului patogen ,de la izvorul de infectie la organismul receptiv,fara a interveni vreun element al mediului e!tern+ -este realizabila prin : contact se!ual,alaptare,sarut,muscatura,transplacentar+ b.)transmitere indirecta simpla ( in care agentul infectios a%unge la izvorul de infectie la receptiv prin intermediul unui singur element al mediului e!tern : aerogen,prin vectori sau prin maini murdare+ c.)transmitere indirecta complexa ( realizata prin transferul succesiv al agentului patogen pe multiple elemente de mediu,legate intre ele ca elementele unei stafete,de la izvorul de infectie la organismul receptiv,ca de e!emplu :%ucarii,batiste,)aine murdare,vesela,apa,alimente.

0,Rece*)i#i)a)ea *o*$la)iei
5eprezint proporia subiecilor dintr-o populaie (colectivitate) susceptibili de a fi afectai de ctre o anumit infecie. ?n funcie de starea de receptivitate, n urma ptrunderii agenilor n organismul gazd,va rezulta : -necontractarea infectiei, -forme usoare de boala -simpla stare de purtator, forme grave -infectii inaparente, forme mortale. 'a realizarea receptivitii populaiei concur dou componente: receptivitatea natural (biologic) i rezisten#a antiinfec#ioas (specific i nespecific). 5eceptivitatea natural trebuie neleas ca susceptibilitate la boal, care poate avea valori diferite de la o boal la alta. 5ezistenta antiinfectioasa are doua componente: -una specifica ( proprietatea organismului de a fi prote%at fa de o anumit boal atunci c@nd suport infecia respectiv+ este opusul receptivitii. -una nespecifica ( este capacitatea organismului de a seopune n mod normal i ntr-o anumit msur at@t intrrii unor microorganisme vii n organism, c@t i multiplicrii lor ulterioare. #actorii epidemiologici secundari %de mediu& 6oe!istena factorului epidemiologic determinant " agentul infecios " i a factorilor epidemiologici primari " sursa de infecie, calea de transmitere, receptivitatea populaiei " n acelai timp i n acelai loc, reprezint tot at@tea condiii pentru realizarea unui proces sau focar epidemiologic. :actorii de mediu - sociali, economici, culturali, naturali (fizici), biologici " au oinfluen secundar, nedecisiv, asupra constituirii sau nu a focarului epidemiologic, dar potinterveni n modul de manifestare sau de evoluie al acestuia. :actorii epidemiologici secundari se clasific astfel: *,Fac)orii na)$rali cu cea mai mare influen asupra proceselor epidemiologice sunt: -factorii meteo " climatici: precipitaii, umiditate, micarea aerului -factorii cosmici: iradierea solar, ionizarea atmosferic -factorii geografici: latitudinea, altitudinea, relieful -factorii telurici: cutremure, erupii vulcanice

,.Fac)orii economico 1 sociali se pot grupa astfel: -factori ocupaionali: profesia, condiiile de munc -standardul economic al populaiei: condiii de locuit, alimentaie, asisten medical -standardul cultural i educaional al popoulaiei -aglomeraia -perturbrile economico " sociale ocazionale: rzboaie, crize economice. $.Fac)orii 2iologici sunt reprezentai de invazii de roztoare sau de psri, atacuri cuarme bacteriologice, etc. #rofila!ia (prevenirea) bolilor infectioase cuprinde o serie de masuri care se pot adresa individului sau colectivitatii. &ceste masuri pot fi grupate n patru categorii : msuri preventive permanente, msuri la apariia unui caz de boal, msuri de combatere a epidemiilor i msuri legislative internaionale. M(s$rile *re#en)i#e *ermanen)e au scopul de a identifica i ani)ila sursele de infecie, de a supraveg)ea sau bloca cile lor de transmitere i, n fine, de a prote%a masa receptoare. ?n primul caz, un accent deosebit se pune nu numai pe depistarea i nregistrarea tuturor potenialelor surse de infecie, ci i pe izolarea lor, atunci c@nd este posibil, sau ndeprtarea lor din anumite medii socio-profesionale. ?n al doilea caz, msurile menite s ntrerup cile de transmitere a bolilor se refer la utilizarea oricror mi%loace mecanice (ultrasunete), fizice (nclzire, iradiere), c)imice (clorurare, iodurare etc.) sau biologice (terapia cu antibiotice) pentru dezinfectarea i aseptizarea mediilor contaminate. Dac aceste procedee sunt relativ operaionale n cazul infeciilor de contact, a celor transmise pe cale vectorial sau a celor digestive, n care un rol esenial l au igiena personal sau colectiv, igiena alimentar i protecia sau filtrarea apei, ele prezint mari deficiene n infeciile aerogene, n care se impun msuri comple!e de antisepsie faringian a receptorilor, pe l@ng cele total ineficiente de dezinfecie a aerului. ?n fine, msurile pentru prote%area masei receptoare sunt cele mai comple!e, dar i cele mai eficiente deoarece, n practic, este imposibil ani)ilarea tuturor surselor de infecie i efectului lor asupra indivizilor comunitilor umane. De aceea, se consider c, din punct de vedere economic i social, aceste tipuri de msuri sunt totodat, i cele mai accesibile i ele se refer la profila!ia specific, care se realizeaz prin imunizare activ (vaccinuri) sau pasiv (seruri specifice) i c)imioprofila!ie, reprezentat de tratamentul cu antibiotice. M(s$rile care se iau la a*ari'ia $n$i ca" %e 2oal( privesc strict numai bolnavul n cauz, motiv pentru care acestea au un spectru foarte restr@ns de aciune. le constau n diagnosticarea i declararea bolii, izolarea i tratarea persoanei contaminate, dezinfectarea mediului i supraveg)erea contacilor. M(s$rile an)ie*i%emice cuprind o serie de indicaii speciale urgente, care urmresc mpiedicarea sau limitarea rsp@ndirii unei epidemii n r@ndul populaiei+ efectul lor fiind valabil p@n la lic)idarea complet a infeciei.

M(s$rile legisla)i#e in)erna'ionale presupun acceptul tuturor rilor de a adopta normative menite s garanteze starea de sntate a diverselor populaii prin controlul epidemiologic n cazul cltoriilor, migraiilor, refugierilor etc. /uccesul profilactic al acestor tipuri de msuri nu poate fi asigurat dec@t n condiiile unei bune organizri a activitii sanitare i medicale din ntreaga lume sub egida 0rganizaiei 7ondiale a /ntii, care elaboreaz programe obligatorii de conduit n vederea meninerii sntii i siguranei omenirii. 'accinoprofilaxia (Dtilizare a unui vaccin in scop preventiv. (eroprofilaxia ( Dtilizare preventiva a unui ser care contine anticorpi specifici, dupa o contaminare sigura sau presupusa cu un germene infectios. #roprietatile protectoare imediate, dar temporare ale acestui ser au drept efect impiedicarea aparitiei bolii. /eroprofila!ia este utilizata mai ales in prevenirea tetanosului la o persoana nevaccinata sau incorect vaccinata, in caz de plaga suspecta. 7i%loacele de prevenire i combatere a bolilor transmisibile sunt reprezentate de aciuni bazate pe msuri comple!e ce vizeaz creterea rezistenei generale, nespecifice, a organismului fa de infecie, dar i pe msuri de stimulare a rezistenei specifice, de inducere a imunitii organismului fa de agresiunea agenilor patogeni bacterieni sau virali. #rofila!ia specific a bolilor infecioase, avanta%oas economic n comparaie cu alte mi%loace profilactice, dezvoltat prin cunoaterea mecanismelor proceselor imunologice i a particularitilor proteciei imunitare n infecii specifice, se bazeaz pe progresele nregistrate n domeniul imunologiei. Dintre preparatele biologice utilizate cu mare eficacitate n profila!ia bolilor infecioase, vaccinurile au o larg aplicare. Dotate cu proprieti antigenice, declaneaz apariia rspunsului imun, a rezistenei specifice, la organismele supuse vaccinrii. &ctual se efectueaz studii pentru obinerea celor mai eficiente mi%loace de profila!ie a bolilor infecioase prin imunizarea masei receptive. #ractica epidemiologic utilizeaz un numr important de preparate vaccinale, cu rol )otr@tor n evoluia bolilor " poliomielit, tetanos, rabie, difterieE 4munitatea artificial activ se instaleaz dup o perioad de laten, funcie de compoziia vaccinurilor, iar gradul de imunitate depinde de valoarea antigenic a vaccinului, componena sa, calea de administrare, numrul dozelor, intervalele de administrare, reactivitatea imunogen activ individual. #rotecia specific postvaccinal se bazeaz pe imunitatea umoral " anticorpi umorali i pe imunitatea celular " limfocite specifice sensibilizate, i este declanat n mod activ n urma administrrii antigenelor vaccinale. Dup o vaccinare complet imunitatea este lung " luni, ani de zile -, organismul i pstreaz capacitatea potenial de a reaciona prompt i intens imediat ce antigenul a fost reinoculat, c)iar dac anticorpii circulani au a%uns la valori nedecelabile. 6ontraindicaiile vaccinrilor, n general, se refer la distrofii, )ipo i agamaglobulinemii, maladii de sistem, neoplasme, boli infecioase acute i convalescena lor, tuberculoza evolutiv, nefropatii cronice, )epatopatii cronice, boli cardiovasculare decompensate sau evolutive, afeciuni neurologice, cutanate, alergice, corticoterapia prelungit, administrarea recent a imunoglobulinelor, graviditateaE?n cadrul instruciunilor de utilizare sunt precizate contraindicaiile temporare i definitive ale fiecrui preparat vaccinal.

5eaciile postvaccinale pot fi locale " inflamaie cu eritem, edem, durere, impoten funcional ,- " -F ore i generale " febr, curbatur, greuri, vrsturi, diaree, , " - zile, dup care fenomenele dispar fr intervenii terapeutice.