Psalomul lui David,101

Doamne, mi-ascult de ruga Ce ma rog din vreme lunga, Si strigarea mea sa marga Spre tine, sa sa-ntaleag. Nu-t intoarce svanta fata De catra mine cu greata Si la zi ce sunt cu jele Si cu tang de gresele, Pleaca-t auzul spre mine Si sa-m hii, Doamne, cu bine. Si la ce zi ti-oi striga-te, Sa mi-auz de greutate, Ca-m trec zalele ca fumul, Oasele mi-s saci ca scrumul. Ca neste iarba taiata M-este inema sacata, Ca sta uitata de mine, Ce-am catat sa mananc paine. De suspinuri i de jele Mi-am lipitu-mi os de piele. De-atocma cu pelecanul, Prin pustii petrec tot anul, Si ca corbul cel de noapte Im petrec zalele toate, Ca o vrabie ramasa In supt stresina de casa. Toata zua mi sa stramba Pizmaii miei, de-m fac scarba, Si ceia ce ma-mbuneaza Fac giuramant sa ma piarza. Am mancat paine de zgura Si lacrami n bautura, De fata maniii tale, Ce mi-ai dat de sus la vale. Mi-s zalele trecatoare,

De fug ca umbra de soare, Si ca iarba cea taiata Mi-este vartutea sacata. Iara tu, Dumnezau svinte, Tot eti din veci, de mainte, Si petreci n rod de ruda, Tu te scoala fara truda De vei milui Sionul, Si sa-l crut, ca tu-i eti Domnul. Ca-i sunt vremile venite Si pietrile indragite De serbii svintiii-tale, Si tarna cea de pre cale. Si t-vor cinsti svantul nume Limbile toate din lume, Si cu dragoste tot craii T-vor vedea slava cu aii. Ca vei zidi, Doamne svinte, Sionul ca de mainte Si t-vei ivi svanta fata Cu slava si cu dulceata. Ca le vei cauta de ruga Celor din pedeaps lunga, Si de dana nu-t va fi greata, Ce sa roaga cu dulceata. Si aceasta sa sa scrie Preste alt rod ce-a sa vie. Si oameni ce s-or zidi-sa Ti-or cnta cu voaie tinsa, Ca t-ai cautat spre mulame De la svanta ta naltame. Si Domnul din ceri, dand raza, Cauta spre pamant sa vaza Si s-auza de durere Celor ferecat n here, Si cei ucis fara lege Cuconii sa le dezlege. Sa dea vestea-n tot Sionul

De bine ce-au fcut Domnul, Sa-i laude svantul nume, In Ierusalim i-n lume, Si gloatele cu gramada Sa sa stranga la fagada. Si-mparatai cu tot omul Sa slujasca tot la Domnul, Si sa-i raspunza-n tarie Cu cale de marturie. Sa-m dai veste si cu bine Pentru zale ce-am putane, Si cand im vei lua viata, Ma rog, Doamne, sa-t vaz fata. Ca preste tot rod de ruda It sunt aii fara truda. Si tu, Doamne, cu cuvantul Dintai ai urzat pamantul, Si ceriurile ce-s nalte Sunt de mana ta lucrate. Acelea toate s-or trece, Iara tu tot vei petrece. Si ca haina ponosata, Cand le-a hi vremea sosata, Li s-a destrama faptura Din hire, ca vechitura. Si li-i depana ca tortul, De sa vor schimba cu totul. Iara tu, Dumnezau svinte, Tot esti Domn, ca si mainte, Si traiesti pre asezare Ca cela ce esti Domn tare. Si fiii slugilor tale Le vei deschide-le cale, Sa-s descalece mosie, Sa s-aseze cu vecie Si sa-s radice samanta, Sa-t slujasca cu credinta.