Biofizica este tiina care studiaz fenomenele fizice din sistemele biologice cu ajutorul teoriilor si tehnicilor fizico-matematice.

Se ocup de 3 probleme fundamentale: 1. Studierea fenomenelor fizice implicate n funcionarea sistemelor biologice 2. Folosirea tehnicilor fizice pentru cercetarea unor probleme de biologie 3. ercetarea efectelor biologice ale factorilor fizici

!pariia biofizicii este o consecin a folosirii din ce n ce mai largi a tehnicilor fizice n tiinele biologice" n medicin" a necesitii unei abordri cantitati#e i analitice a fenomenelor biologice. $nclinarea omeneasc de a e%plica funcionarea organismului s-a conturat nc din antichitate. !stfel n antichitate erau folosite fenomenele i factorii fizici n #ederea pre#enirii i #indecrii unor maladii. !stfel antichitatea roman cunotea talasoterapia" popoarele bazinului mediteranean foloseau plaja i solarul contieni de efectul razelor &'. $n e#ul mediu se remarc (eonardo da 'inci cu studii asupra zborului psrilor" preocupri pe care le ncadrm azi n biomecanic. $n sec. )'*** se remarc (. +al#ani prin obser#aiile sale asupra e%citabilitii muchiului de broasc. $n sec. )*) ,elmholtz a msurat #iteza influ%ului ner#os. $n sec. ))" menionm lucrrile lui -anielli asupra structurii membranelor biologice" apoi +. .alade a iniiat aplicarea microscopului electronic n cercetarea biologic. /elaia 0iofizicii cu alte tiine: 1. tiine fizice:Fizica" himia" 0iochimia 2. ibernetica 3. tiine bio-medicale: +enetica" Fiziologia" Fiziopatologia" linca medical 1. .roblematica special: .rincipii i mecanisme fizice ale funcionrii sistemelor biologice" *nteracia sistemelor biologice cu factorii fizici ambieni 2. 3etode: 4%perimentale" 5eoretice 6. !plicaii: linice" !grozootehnice" *ndustriale

Notiuni de fizica moleculara a lichidelor Forte si legaturi intermoleculare n lichide. 3oleculele lichidelor interacioneaz n general prin forte de tip Van de Waals. (egaturile 'an der 7aals se nt8lnesc n cazul dipolilor electrici. $ntr-un dipol electric centrul sarcinilor poziti#e nu coincide cu cel al sarcinilor negati#e. 3oleculele pot fi dipoli instantanei pentru un inter#al de timp foarte scurt" dar" prin mediere n timp" acest comportament dipolar dispare n cazul moleculelor perfect simetrice. $n general" moleculele se pot comporta ca dipoli permanenti sau indusi 9n prezenta unor c8mpuri electrice e%terioare moleculele nepolare pot de#eni dipoli indusi:. -intre dipolii permanenti se pot mentiona apa" lipidele" proteinele etc.

Fig. 1

*nteractiile 'an der 7aals pot fi" n functie de caracterul dipolului" de tip: - dipol instantaneu ; dipol instantaneu< - dipol instantaneu ; dipol permanent< - dipol permanent ; dipol permanent. &n alt tip de legaturi nt8lnite la lichide sunt cele coordinative 9mai puternice:. $n acest caz e%ista o suprapunere partiala a norilor electronici ai moleculelor. $ntre moleculele lichidelor e%ista si forte de repulsie datorate respingerii sarcinilor de acelasi fel. $n functie de natura legaturilor pe care le contin" lichidele sunt:

- simple 9contin numai legaturi 'an der 7aals ; e%emplu" alcoolul:< - complexe 9n afara legaturilor #an der 7aals contin si alte legaturi" mai ales de tip coordinati# ; e%emplu" apa:. &n grup special l constituie cristalele lichide n care legaturile intermoleculare realizeaza structuri ordonate unidimensional si chiar bidimensional" e%tinse pe distante mari Tipuri de legaturi moleculare in lichide (egaturi 'an der 7aals dipol permanent ; dipol permanent dipol indus ; dipol indus dipol permanent ; dipol indus (egaturi de hidrogen 9,: 9coordinati#e: *nteractii ion-ion *nteractii ion-dipol Dipoli -ipoli permanenti: 3olecule in care e%ista o distributie permanenta a sarcinilor poziti#e spre unul din polii moleculei si a sarcinilor negati#e spre celalalt pol 9molecule polarizate permanent: -ipoli indusi: 3olecule nepolarizate permanent" dar care de#in polarizate sub influenta unui c8mp electric e%tern

Legturi van der Walls

Legturi de hidrogen

Modele moleculare ale starii lichide

 Modelul cinetico-molecular (ichidele sunt considerate gaze foarte comprimate !plicabil doar lichidelor formate din molecule monoatomice Modelul cristalin (ichid format din celule identice" ocupate de o molecula 3oleculele pot trece dintr-o celula in alta Modelul vacantelor fluidizante *n lichid e%ista goluri = #acante fluidizante 'acantele au o miscare similara cu agitatia termica >umarul de #acante pe unitatea de #olum=nr. lui !#ogadro

Modele moleculare ale strii lichide

ristale lichide! Sunt faze intermediare 9mezofaze:" anizotrope" de trecere de la solid la lichid pentru anumite substante. !u proprietati: de lichid; fluiditatea" de solid 9cristalin: ; structur ordonat spaial Tipuri de ristale lichide 5ermotrope : tranzitia la faza de cristal lichid este influentata de temperatura >ematice Smectice 9e%: mielina: olesterice ; sunt optic acti#e 9e%: colesterolul:

 (iotrope : tranzitia la faza de cristal lichid e influentata de concentratie 9si mai putin de temperatura:. 4%emplu: 3embranele celulare

ristale lichide termotrope

>ematice 3oleculele ordonate cu a%ul mare paralel >u se diferentiaza straturi ?ptic acti#e Smectice 3oleculele ordonate cu a%ul mare paralel ?rdonare in straturi care pot aluneca unul peste celalalt

 olesterice 3oleculele orientate paralel intr- un strat Structura helicoidala ?ptic acti#e *si schimba culoarea in functie de temperatura: reflecta lumina cu lungimea de unda = pasul helicoidei 9p:" 5emperatura modifica pasul helicoide

ristale lichide lipotrope

Molecula de apa
"tructura moleculei de ap

,: 1s1< @?: 1s22s22p1

.. #!$!%
&&

.. #A$!% B #

,2?

'tomul de oxigen este legat co#alent de cei doi atomi de hidrogen" ntre o%igen i fiecare hidrogen este o distan de C"DD!.-ireciile celor dou legturi ?-, formeaz ntre ele un unghi de 1C2grd. ei () electroni ai apei sunt distribuii astfel nc8t densitatea electronic ma%im se afl n #ecintatea atomului de o%igen" n consecin centrul sarcinilor poziti#e nu coincide cu cele negati#e" n consecin molecula de ap se comport ca un dipol electric.

"tructura moleculei de ap

'ran*ament spaial tetraedric+ Dipol electric

!pa poate e%ista in trei stari de agregare:

solida - gheata< lichida - apa<

gazoasa - #aporii de apa.

'pa ,n stare lichid

Modele ale apei lichide! Modelul retelei cristaline partial distruse : -atorita agitatiei termice unele legaturi de , se rup" apar domenii microcristaline intre care circula molecule libere Modelul gramezilor temporare! cooperati#itate in formarea si desfacerea legaturilor de ," apar domenii dinamice Modelul domeniului unic! modelul actual< un domeniu unic cu discontinuiti locale

Modelul actul!forma i dimensiunile grmezilor de molecule se schimb

n permanen ca urmare a formrii i ruperii continue de legturi de hidrogen.

'pa in stare solida! Forme diferite de cristalizare" in functie de temperatura" presiune" e%istenta unor nuclei de cristalizare ele mai comune forme" la presiune atmosferica: +heata he%agonala 9temperaturi -@C ; C E :" +heata cubica 9temperaturi F -@C E : (egaturile de , formate sunt permanente

-hiaa hexagonal

-hiaa cu.ic

/roprietatile fizice ale apei& 0olul apei ,n sistemele .iologice& /roprietatile fizice ale apei& !pa are proprietati fizice speciale" care se e%plica prin caracterul ei dipolar si prin capacitatea de a forma legaturi de ,. -intre cele mai importante pentru sistemele biologice se pot mentiona: - caldura specifica mult mai mare dec8t cea a oricarei substante solide sau lichide" este foarte importanta n procesele de termoreglare la ni#elul organismului #iu. -e e%emplu" eforturi musculare intense ar putea duce la o suprancalzire. - conductibilitate termica de c8te#a ori mai mare dec8t cea a majoritatii lichidelor : Gamortizor termicH al apei n organism< - caldura latenta de #aporizare mult mai mare dec8t a altor lichide: factor determinant al homeotermiei 9transpiratie:<

- densitate ma%ima la 1C ; importanta pentru #iata ac#atica - constanta dielectrica foarte mare ; fa#orizeaza disociatia electrolitica - tensiune superficial mare 9fenomene interfaciale" capilaritate: /olul apei n sistemele biologice: apa este un component major al materiei #ii. -ate pri#ind compoziia n ap a unor esuturi i organe: creier IIJ" ficat I2J" plm8n @1J" inim IIJ" rinichi I@J" muchi I6J" dinte DJ" os 13J" pr 1J. ?rganismul uman are un mare continut n apa 962-ICJ:. ? mare parte a apei din organism manifesta proprietti fizice deosebite: se e#apora foarte greu" ngheata la temperaturi mult sub CC " nu dizol#a cristaloizii" nu participa la osmoza ; aceasta este apa legata. 4%istenta apei legate se e%plica prin prezenta unui mare numr de specii moleculare" macromoleculare si ionice" care structureaz apa din jur. ? mare parte a apei intracelulare prezint un grad superior de ordonare. !ceasta ordonare are un rol important n desfsurarea proceselor celulare 9e%citatie" contractie" di#iziune" secretie etc:. ? serie de studii au artat ca apa este GcompartimentalizatH: e%ista apa libera" apa partial legata si apa legata" fiecare din aceste compartimente a#8nd proprietti specifice. Modificri .iologice induse de deuterizarea apei intracelulare /olul deosebit de important pe care l joac apa n structura i funcia sistemelor biologice poate fi apreciat i dup efectele produse de nlocuirea apei cu apa grea. !naliz8nd structura molecular a apei grea" arat un grad de ordonare mult mai ridicat. .roprietile fizico chimice ale apei grea depind de faptul c deuteriul realizeaz legturi coordinati#e mai puternice cu elementele electronegati#e de tipul ? sau > i acest fapt ar putea a#ea ca rezultat realizarea n celul a unor comple%e ap-proteine mai stabile. $nlocuirea apei cu deuteriul duce la disocierea rspunsului electric de cel mecanic n fenomenul contraciei musculare" fora de contracie scade. (a ni#elul miocardului apar modificri profunde e#idente pe 4 +. (a ni#elul fibrei ner#oase" crete pragul de e%citabilitate al fibrei ner#oase