Sunteți pe pagina 1din 70

ACTIVITATEA REFORMATOARE A LUI ALEXANDRU IOAN CUZA

Capitolul 1: Cadrul istoric din a doua jumtate a sec al XlX-lea. Unirea Principatelor Romane Seciunea 1: Organizarea de stat a Tarii Romaneti i Moldo ei in perioada !"#"-!"$% ..............................................................................pag !. Seciunea 2: &emni'ica(ia Unirii Principatelor Romane..............pag %. Seciunea 3: )es'urarea Unirii.................................................pag ". Seciunea 4: Politica lui *le+andru loan Cuza de aprare a su eranit(ii na(ionale i de stat...............................................................pag !!. Seciunea 5: *doptarea &tatutului dez olttor al Con en(iei de la Paris............................................................................. ..pag !,. Seciunea 6: Principalele dispozi(ii ale &tatutului dez olttor al Con en(iei de la Paris.............................................................................pag !$. Capitolul -: Re'orma generala a lui *le+andru loan Cuza...................pag !.. Seciunea 1: Re'orma agrara......................................................pag !.. Seciunea 2: Re'orma electorala.....................................pag !/. Seciunea 3: *lte 'orme democratice.........................................pag -0. Capitolul ,: Opera legislati a a lui *le+andru olan Cuza ....................pag ,#. Seciunea l:Codul ci il...............................................................pag ,#. Seciunea 2: Codul penal............................................. .pag #.. Seciunea 3: Codul de procedura ci ila..............................pag $-. Seciunea 4: Codul de procedura penala......................................pag $%. Seciunea 5: 1mportanta acestei opere.........................................pag %$.

Bibliografia...........................................................................................pag %..

Capitolul 1 &ec(iunea 1- Organizarea de stat a Tarii Romaneti i a Moldo ei in perioada !"#$-!"$%


)up 2n'r3ngerea remelnica a re olu(iei de la !"#"4 reac(iunea interna4 cu sprijin politic i militar al Turciei4 si Rusiei4 a 2ncercat sa reintroduc ec5ile r3nduieli i4 in aparenta4 a reuit sa realizeze acest o6iecti . 1n realitate4 idealurile re olu(iei de la !"#" erau 2nc ii in mintea tuturor elementelor progresi e4 care s4i-au continuat lupta in 'orme noi4 adaptate la noile realitatea interne si e+terne. Ca urmare4 in ciuda organizrii politice4 2ntemeiata4 in principal4 pe elemente 'eudale4 'or(ele progresiste4 puternic sprijinite de popor4 au reuit sa creeze cadrul ideologic i institu(ional necesar 'ormarii statului na(ional roman modern!. 1mediat dup re olu(ie4 prin Con en(ia de la 7alta-8iman4 Rusia si Turcia au impus Tarii Romaneti i Moldo ei un sistem politic puternic marcat de elemente tipice pentru sistemele 'eudale. Totui4 prin 'elul in care au 'ost 'ormulate4i mai ales prin 'elul in care au 'ost interpretate4 aceste dispozi(ii4 care introduceau reglementari ec5i4 cu caracter 'eudal4 o'ereau posi6ilitatea unor trans'ormri iitoare. *st'el4 con en(ia pre edea reintroducerea Regulamentelor organice4 dar cu o serie de sc5im6ri4 o'erind totodat posi6ilitatea modi'icrilor in iitor. Prin urmare4 Regulamentele organice rm3neau4 in aparenta4 legea 'undamental9 a celor doua tari romaneti4 dar4 in 'apt4 nu s-a re enit la regimul
!

:. ;eorgescu4 1deile si iluminismul in Principatele Romane4 7ucureti !/.-

regulamentar anterior. Cu pri ire la institu(ia domniei4 spre pilda4 s-a modi'icat ec5iul sistem4 domnii 'iind numi(i de ctre puterea suzerana i de ctre cea protectoare pe timp de apte ani. *adar4 potri it con en(iei4 domnia nu mai era nici iagera4 nici electi a. <a i-a pstrat numai caracterul no6iliar4 cu precizarea ca domnul urma sa 'ie numit dintre 6oierii credincioi puterilor strine. <ste de men(ionat 'aptul ca in aceasta perioada s-au adus i modi'icri cu pri ire la componenta caimacamiei. Con'orm Regulamentelor organice4 caimacamia tre6uia sa 'ie 'ormata din trei persoane4 pe c3nd m anul !"$%4 la e+pirarea domniilor lui ;r. *l. ;5ica si 7ar6u =tri6e>4 in am6ele tari romane a 'ost numita in aceasta calitate o singura persoana. Cele doua adunri o6teti4 introduse prin Regulamentele organice au 'ost i ele des'iin(ate. *dunarea o6teasca e+traordinara nu mai era necesara4 c3t reme domnul era numit de cele doua puteri4 iar *dunarea o6teasca o6inuita a 'ost 2nlocuit prin *dunrile ad-5oc. 1n perioada !"$0-!"$% au 'unc(ional )i anuri o6teti4 'iind compuse din reprezentan(i ai 6oierilor i clerului i 5otr3nd asupra 6ugetului4 controlului gestiunii statului i a municipalit(ilor4 controlului asupra 'inan(elor pu6lice4 adoptrii proiectelor de legi. lata deci ca prin crearea acestui organ s-a mai 'cut un pas in direc(ia limitrii puterilor domnului4 precum s. i in direc(ia separrii puterilor in stat. :ec5ea armata4 aa cum 'usese organizata in sistemul regulamentar4 a 'ost i ea des'iin(ata4 deoarece se alturase re olu(iei. &-a pre zut ca pe iitor sa 'ie cercetata atitudinea 'iecrui o'i(er pentru a nu se permite angajarea a celor ce 2mprteau idei re olu(ionare. 1n ce pri ete administra(ia centrala4 dei principalele ramuri administrati e au rmas aceleai4 s-a introdus o terminologie noua4 departamente sau Ministere. Cel mai important ec5ile dregtorii numindu-se

organism administrati era Ministerial de 1nterne4 care se ocupa nu numai de

s\

asigurarea ordinei pu6lice4 dar i de agricultura4 sntate sau lucrri pu6lice. 1n perioada la care ne re'erim4 politia a 'ost reorganizata radical4 cre3ndu-se o re(ea complicata 4 cu o 2ntinsa competenta4 mai ales in capitala i in oraele dez oltate-. Organizarea administra(iei locale s-a men(inut4 dar conductorii jude(elor si (inuturilor sunt numi(i p3rcla6i sau oc3rmuitori. Toate aceste trans'ormri4 decurg3nd din pre ederile Con en(iei de la 7alta8iman4 au 'ost urmate de altele4 2n'ptuite 'ie pe 6aza unor 5otr3ri interne4 'ie pe 6aza unor acte 1nterna(ionale. )e alt'el4 articolul trei al Con en(iei de la 7alta-8iman pre edea necesitatea re izuirii Regulamentelor organice in scopul per'ec(ionrii organizrii statului. * 'ost adoptata apoi Con en(ia de la Paris4 pe 6aza tratatului de la Paris si a propunerilor 'cute de ctre *dunrile ad-5oc din tara Rom3neasca i Moldo a. Potri it dispozi(iilor Tratatului de la Paris4 in Tara Rom3neasca i Moldo a urmau a 'i con ocate *dunrile ad-5oc4 'ormate din reprezentan(ii tuturor categoriilor sociale4 pentru a e+prima dorin(ele tuturor locuitorilor cu pri ire la organizarea de stat,. *legerile pentru *dunrile ad-5oc au 'ost precedate de con'runtri politice e+trem de tioase4 deoarece de orientarea
/\

ideologica a celor alei depindea i iitorul politic al tarilor romane. ?ntruc3t in am6ele principate4 unionitii4 6ucur3ndu-se de un larg sprijin popular4 au ieit 2n ingtori. 8ucrrile *dunrilor ad-5oc s-au desc5is @septem6rie !"$. A intr-o atmos'era de entuziasm patriotic. Principalele 5otr3ri ale acestor adunri4 in care pentru prima data au participat i reprezentan(i ai (rnimii4 au 'ost pri itoare la: recunoaterea autonomiei si neutralit(ii celor doua tari romane4
B )ocumentele pri ind Unirea Principatelor4 14 )ocumente interne @!"$#-!"$. A 7ucureti !/%!

T. C. RiDer. Cum &-a 2n'ptuit Rom3nia. &tudiul unei pro6leme interna(ionale. !"$%-!"%%. 7ucureti !/##

unirea Tarii Romaneti i a Moldo ei intr-un singur stat su6 numele de Rom3nia4 aducerea unui principe dintr-o 'amilie domnitoare strin4 'ormarea unui gu ern reprezentati i constitu(ional. )up cum se poate constata4 aceste adunri reprezentati e au adoptat 5otr3ri ce a eau sa in'luen(eze in mod decisi iitorul lor politic. *adar4 cu toate ca *dunrile ad-5oc au 'ost prilejuite de un anumit conte+t interna(ional 5otr3rile lor apar(in celor mai ajnici patrio(i si constituie e+presia oin(ei poporului roman. 1n decem6rie !"$. cele doua *dunri ad-5oc au 'ost des'iin(ate4 iar 5otr3rile lor4 2mpreuna cu un raport al Comisiei europene4 au 'ost trimise
EF

reprezentan(ilor puterilor garante4 care s-au 2ntrunit la Paris in mai !"$". 1n urma dez6aterilor care au durat pana in august4 Con'erin(a de la Paris a ela6orat o con en(ie in care se 2n'(iau statutul interna(ional i iitoarea organizare interna a principatelor#. Gormula adoptata la Paris a 'ost plina de ezitri i contradic(ii4 re'lect3nd di ergentele dintre cele apte puteri. *st'el4 cele doua tari romaneti urmau a purta numele de44 Principatele unite ale Moldo ei i Tarii Romane9tiB dar4 in 'apt4 ele a eau sa capete o organizare separata4 cu domni distinc(i4 cu adunrile legiuitoare i capitale distincte. <lementele de apropiere intre Principate erau pu(ine i nesemni'icati e: Comisia Centrala de la Gocani4 care a ea sa ela6oreze proiecte de legi comune4 o Curte de Casa(ie unica4 conducerea unitara a armatei de c3tre un comandant ales prin rota(ie dintre cele doua tari4 aplicarea unei 6anderole al6astre la drapelele de stat care continuau sa rm3n deose6ite. Con en(ia mai cuprindea i o serie de principii speci'ice democraticH 6urg5eze4 ca si recomandarea de a se pune 6aze noi4 prin modi'icarea
#

1. :2ntu4 ;. ;. Glorescu4 8Inirea Principatelor in lumina actelor 'undamentale i constitu(ionale. 7ucureti !/%$.

legisla(iei4 rela(iilor dintre 6oieri i (rani. 8egea electorala4 ane+ata Con en(iei de la Paris4 introducea un sistem cenzitar prin care moierimea era in mod dit 'a orizata. )ei Con en(ia nu a rspuns ateptrilor 2ndrept(ite ale 'or(elor progresiste4 ale poporului4 ea a constituit totui un punct de plecare4 o recunoatere interna(ional a dreptului romanilor de a trai uni(i in cadrul statului lor na(ional.

&ec(iunea 11 - &emni'ica(ia Unirii Principatelor Romane


Realizata su6 semnul ideilor re olu(ionare de la !"#"4 prin lupta poporului roman4 Unirea de la !"$/ a desc5is o noua pagina in istoria patriei4 prin 'ormarea statului na(ional modern. Unirea Principatelor romane4 realizata prin du6la alegere a lui *le+andru loan Cuza a constituit4 prin ea ?nsi4 un act de curaj i de demnitate na(ional4 dar pentru ca acest act sa 'ie alori'icat pana la capt au 'ost necesare e'orturi uriae de consolidare pe plan intern i interna(ional. 8upta pentru des 3rirea Unirii a durat mai mul(i ani4 la captul acestora4 prin oin(a poporului condus de marele re'ormator care a 'ost Cuza4 statul na(ional roman modern era de acum constituit. )omnitorul Cuza i cola6oratorii si apropia(i au a ut de 2n'runtat opozi(ia din interior4 care se opunea nu at3t des 3ririi Unirii4 cat mai ales 2n'ptuirii re'ormelor progresiste4 'ora de care statul roman modern nu era conceput. Pe plan e+tern situa(ia era4de asemenea4 e+trem de di'icila4 deoarece puterile garante struiau asupra rm3nerii la 'ormula uniunii personale4 ceea ce nu ddea satis'ac(ie intereselor na(iunii romane. Mai mult c5iar4 puterile garante 2n(elegeau sa se pre aleze i pe mai departe de regimul capitula(iilor4 sus(in3nd in alian(a cu Poarta4 un regim anacronic4 ce le o'erea posi6ilitatea inter en(iei in tre6urile interne ale Principatelor4 precum i o6(inerea unor importante 6ene'icii. Gata de aceasta situa(ie4 Cuza a tre6uit sa duca o lupta e+trem de di'icila4 in cursul creia4 cu 5otr3re i demnitate4 a 'olosit cele mai

ariate mijloace: tratati e4 'ermitate4 o 6una in'ormare a puterilor garante mai cu seama4 politica 'aptului 2mplinit.

&ec(iunea 111- )es 3rirea Unirii


&e tie ca du6la alegere a lui Cuza nu a 'ost recunoscuta imediat. )intre puterile garante erau 'a ora6ile acestei recunoateri Gran(a4 din ra(iuni pri itoare la ec5ili6rul de 'orte4 Prusia si &ardinia deoarece erau interesate in promo area principiului unit(ii na(ionale4 Rusia pentru a sla6i imperiul otoman4 *nglia a a ut o atitudine in consecin(a4iar *ustria si Turcia s-au opus4 *ustria se temea ca statul na(ional roman se a 2ntregi prin unirea cu Transil ania4 iar Turcia 2i edea amenin(ata domina(ia asupra tarilor romane. 1n acest conte+t4 Cuza i 'or(ele progresiste4 sprijinindu-se pe popor4 au adoptat o atitudine 2ndrznea(4 impun3nd noul rol al domniei unice. Gr a atepta recunoaterea du6lei alegeri4 Cuza i-a 2nlturat pe caimacami si a 2nceput sa gu erneze cu toata autoritatea$. )omnul a a ut de 2n'runtat si opozi(ia interna care ii opunea lui Cuza lipsa de recunoatere a du6lei alegeri i 2nainta necontenit reclama(ii i memorii puterilor strine. Cu toate acestea4 adopt3nd o atitudine demna4 Cuza nu a solicitat gr6irea con'irmrii. )up multe retractri la Con'erin(a din august !"$/4 Turcia si *ustria au recunoscut 2ndoita alegere %.Ceremonia de in estitura s-a des'urat discret4 intr-un cadru restr3ns4 pentru a se su6linia caracterul ei au+iliar. *a cum se tie4 con'orm Con en(iei de la Paris4 Principatele romane a eau ca organe comune nu numai Comisia Centrala de la Gocani si Curtea

C. :itcu4 )iploma(ia Unirii4 !/./ )ocumentele e+terne - Rom3nia la !"$/.Unirea Principatelor Romane in contiin(a europeana4 14 114 7ucureti !/",.
%

de Casa(ie de la Gocani. Organele administrati e4 adunrile electi e si gu ernele urmau a 'i organizate distinct si a des'ura o acti itate separata.. Trec3nd peste dispozi(iile acestei con en(ii4 Cuza a procedat4 mai 2nt3i
s\

la uni'icarea treptata a organelor centrale ale statului. 1n acest scop4 in 'iecare gu ern a numit persoane originare din am6ele principate4 iar Ministerele de la lai au 'ost trans'ormate in directorate ale Ministerelor corespunztoare din 7ucureti. Tot aa4 in *dunrile <lecti e ale 'iecrui principat erau alei deputa(i din am6ele principate. 1n pri in(a organizrii armatei4 s-a decis ca regulamentele de instruc(ie sa 'ie comune4 armamentul sa 'ie acelai4 iar ministrul armatei sa 'ie unic pentru am6ele principate ca si &tatul Major. 8a 'el ca si in alte domenii4 in unit(ile militare dintr-un principat se a'lau ostai si o'i(eri din am6ele principate. )e alt'el4 Cuza a dat o mare importanta 2narmrii si pregtirii de lupta a armatei4 cci a eau in edere o e entuala inter en(ie e+terna4 su6 prete+tul 2nclcrii Con en(iei de la Paris4 dup cum a ea in edere sprijinirea re olu(iei din Transil ania in cazul in care aceasta ar 'i reiz6ucnit4 ceea ce ar 'i 'cut posi6ila des 3rirea unit(ii na(ionale a romanilor in cadrul unui singur stat. Uni'icarea administrati a s-a realizat4 in 'apt 4 si prin alte masuri4 cum ar 'i crearea unei re(ele comune4 de pota 4 de telegra'4 sanitara i de transport. Cat pri ete corespondenta dintre organele administra(iei centrale4 ea se 'cea direct si nu prin intermediul Ministerelor de e+terne. Pentru a se pune capt amestecului din a'ara in tre6urile 6isericii romane4 s-au adus modi'icri in organizarea si conducerea acesteia4 au 'ost 2nltura(i egumenii greci si s-a trecut la secularizarea a erilor m3nstireti. Pe

&tudii pri ind Unirea Principatelor4 7ucureti4 !/%0.

plan e+tern4 Principatele Unite au uni'icat reprezentantele diplomatice de la


J

Constantinopol4 iar celelalte tari trimiteau reprezentante diplomatice unice . *ceste masuri4 adoptate 'r recunoaterea puterilor strine4 au 'ost o'icializate la Con'erin(a de la Constantinopol din septem6rie !"%! dar numai pe timpul domniei lui Cuza.
E

1n 6aza acestor 2n'ptuiri4 domnul a proclamat constituirea Rom3niei i a anun(at uni'icarea gu ernelor i a *dunrilor <lecti e. Contopirea e'ecti a a gu ernelor s-a 2n'ptuit 2nc din decem6rie !"%!4 iar cea a *dunrilor <lecti e ianuarie !"%-/.

&ec(iunea 1:- Politica lui *le+andru loan Cuza de aprare a su eranit(ii na(ionale i de stat
*. 1. Cuza a 'ost ne oit sa depun mari e'orturi i sa recurg 'rec ent la politica 'aptului 2mplinit pentru asigurarea autonomiei legislati e4 judectoreti i administrati e a statului. *utonomia legislati a a 'ost recunoscuta4 mai 2nt3i4 prin Con en(ia de la Paris4 care cerea Principatelor romane sa re izuiasc 2ntreaga legisla(ie pentru a o pune de acord cu cerin(ele moderne4 ca i prin recunoaterea interna(ionala a organizrii de stat impusa prin re'ormele succesi e ale lui Cuza K cu alte cu inte4 recunoaterea interna(ionala a sistemului legislati creat de ctre Cuza ec5i ala cu recunoaterea autonomiei legislati e. &u6 aspect judectoresc4 autonomia Rom3niei a 'ost a'ectata de regimul capitula(iilor. Capitula(iile erau tratate 2nc5eiate intre Turcia i statele occidentale prin care acestea din urma a eau dreptul sa solu(ioneze litigiile cet(enilor a'ltori in Turcia. Unele state europene au pretins ca regimul capitula(iilor sa 'ie aplicat i in Principate4 'apt de natura sa le a'ecteze su eranitatea de stat. Iuritii romani au artat ca asemenea preten(ii sunt lipsite de temei4 deoarece tarile romane nu au 'cut niciodat parte din 1mperiul otoman i ca 'iind tari cretine nu se judeca dup Coran4 ci au legi similare altor state europene. Mai mult dec3t at3t4 statul a luat msura interzicerii acti it(ii judiciare a consulatelor strine i a trecut la punerea in e+ecutare a sentin(elor date de c3tre instan(ele romaneti.
Tot in aprarea su eranit(ii de stat4 Principatele nu au mai recunoscut ala6ilitatea paapoartelor pe care Turcia le eli6era pentru Principate4 nici

!!

ala6ilitatea in Principate a paapoartelor eli6erate de alte state pentru Turcia.


E

1n consecin(4 Principatele au 2nceput sa eli6ereze paapoarte proprii si le-au acceptat pe cele strine numai daca erau eli6erate pentru Principate. O alta 'orma de mani'estare su erana a statului roman a constat in 2nc5eierea unor con en(ii cu alte state4 'r a recurge la ser iciile Ministerului de <+terne al Turciei @comunica(ii potale4 de telegra'4e+trdarea in'ractorilorA. ?nc5eierea i recunoaterea unor asemenea con en(ii ec5i aleaz cu o recunoatere a autonomiei din partea altor state!0. O alta pro6lema care atingea pro'und su eranitatea statului nostru i care a'ecta numeroase interese4 a 'ost aceea a colarizrii a erilor manastiresti!!. Pro6lema a erilor m3nstireti era cercetata de ctre o con'erin(a a marilor puteri4 care urma a sta6ili regimul juridic al acestor 6unuri i modul de lic5idare a preten(iilor Patriar5iei de la Constantinopol. Gr a atepta 5otr3rea con'erin(ei *dunarea <lecti a a procedat in !"%, la e+proprierea acestor a eri4 readuc3nd in patrimoniul statului un s'ert din
/\

supra'a(a ara6ila a (rii. 1n acelai timp4 s-a pus capt 2ncercrilor de amestec in tre6urile interne ale statului prin intermediul Patriar5iei de la Constantinopol4 su6 prete+tul protejrii 6isericii ortodo+e. 1ni(ial4 e+proprierea tre6uia sa 'ie 2nso(ita de o despgu6ire ce urma a 'i pltita clugrilor strini. Con'erin(a europeana a recunoscut e+proprierea a erilor m3nstireti ca si despgu6irile
EF

o'erite de c3tre statul roman. 1nsa preten(iile Patriar5iei de la Constantinopol s-au do edit e+agerate4 aa 2nc3t pro6lema pla(ii despgu6irilor nu a mai 'ost luata in considerare de c3tre statul roman.
!0

L. Cori an4 Rela(iile )iplomatice ale Rom3niei de la !/$/-!".. 7ucureMti4 !/"#4B C.C. ;iurescu4 :iata Ni

opera lui Cuza :oda 4 7ucure9ti4 !/%%4-00K&upra'a(a moiilor m3nstireti secularizate la !"%,4 &tudii4 X114 !/$/4 -p !!/K

!-

&ec(iunea : - *doptarea &tatutului dez olttor al con en(iei de la Paris


Pe drept cu 3nt4 o6ser atorii politicH ai epocii a'irmau ca *le+andria loan Cuza nu se putea e+ercita domniei e'ecti e in condi(iile 'i+ate prin Con en(ia de la Paris. Cat despre realizarea e'ecti a a unui program 2ndrzne( de re'orme democratice nici nu putea 'i or6a in noile condi(ii. lata de ce4 credincios idealurilor re olu(iei de la !"#"4 Cuza i cola6oratorii si4 in 'runte cu Mi5ail Oogalniceanu4 au procedat mai 2nt3i la reorganizarea statului intr-o 'orma in care sa asigure o autentica unitate politica a na(iunii @ uniunea reala A i care4 in acelai timp4 sa 'ac posi6ila aplicarea programului de re'orme
10

democratice . Prima etapa a acestei reorganizri a putut 'i realizata 'r di'icult(i majore in interior4 dar 2n'ptuirea re'ormelor programate i4 in primul r3nd4 re'orma agrara i cea electorala4 s-a lo it de 2mpotri irea reac(iunii. Pro'it3nd de majoritatea pe care o de(inea in *dunarea <lecti a4 in condi(iile sistemului electoral de atunci moierimea s-a constatat4 pana la !"%#4 o insta6ilitate e+cesi a a gu ernelor4 care se sc5im6au la --, luni4 deoarece *dunarea le opunea4 in mod sistematic4 otul de 6lam. Constat3nd ca in 'orma de organizare e+istenta re'ormele nu or putea 'i 2n'ptuite4 s-au 'cut pregtirile necesare pentru 2n'ptuirea lo iturii de stat4 in ederea introducerii unui regim de putere personala. Constat3nd ca in 'orma de organizare e+istenta re'ormele nu or putea 'i 2n'ptuite4 s-au 'cut pregtirile necesare pentru 2n'ptuirea lo iturii de stat4 in ederea introducerii unui regim de putere personala.

!-

*l Pu64 Mi5ail Oogalniceanu4 6i6liogra'ie 7ucureti !/.!.

!,

*st'el4 la - mai !"%# c3nd *dunarea a re'uzat sa oteze proiectul de lege electorala4 M. Oogalniceanu a prezentat decretul de dizol are a acesteia. * 'ost adresata apoi o proclama(ie c3tre popor4 cu care ocazie a prezentat si te+tul proiectului &tatutului dez olttor si al noii legi electorale4 care urmau a 'i apro6ate prin ple6iscit. Ple6iscitul4 des'urat intre !0 si !# mai !"%#4 a con'irmat pe deplin adeziunea poporului la actul s 3rit i de c3tre domn: %"--! oturi au 'ost pentru4 iar 2mpotri a numai !,0.. Cu toate ca statutul era prezentat drept un act constitu(ional4 al Con en(iei de la Paris4 in realitate Con en(ia a 'ost 2nclcata in mod dit. i de data aceasta puterile garante au 'ost ne oite sa accepte politica 'aptului 2mplinit4 singura care in situa(ia data era in msura sa promo eze interesele na(iunii.

!#

&ec(iunea :1 - Principalele dispozi(ii ale &tatutului )ez olttor al Con en(iei


Potri it &tatutului4 domnul cumula atri6u(ii e+cesi e i legislati e4 put3nd emite decrete 'r consultarea Parlamentului4 ori de cate ori situa(ia impunea masuri deose6ite !,. Totodat4 Parlamentul unicameral a 'ost 2nlocuit cu unul 6ilateral4 'ormat din *dunarea <lecti a i *dunarea Ponderatic sau Corpul Ponderator. in concret4 &enatul pre edea ca puterea politica pu6lica este 2ncredin(ata domnului4 *dunrii Ponderatice i *dunrii <lecti e. Puterea legislati a urma a se e+ercita de c3tre domn 2mpreuna cu Parlamentul !# 1ni(iati a legislati a o a ea numai domnul4 care pregtea proiectele de legi cu concursul Consiliului de &tat. Proiectele de legi erau sus(inute in *dunarea <lecti a de c3tre minitri sau de c3tre mem6rii Consiliului de &tat. Mem6rii *dunrii <lecti e erau alei con'orm dispozi(iilor noii legi electorale4 care a adus o serie de modi'icri censului i a pus accent pe eniturile pro enite din alte surse4 in 'r de proprietatea 'unciara4 d3nd posi6ilitatea 6urg5eziei de a trimite un numr mai mare de deputa(i in Parlament. Corpul Ponderator era compus din mitropolitul tarii4 episcopii per5iilor4 2nt3iul preedinte al Cur(ii de Casa(ie4 cel mai ec5i general in acti itate i din %# de mem6rii numi(i de domn. Con'orm procedurii de legi'erare4 Corpul Ponderator sau adopta proiectul sau ii aducea amendamente sau 2l respingea. )aca proiectul era amendat de c3tre Corpul Ponderator4 el era retrimis *dunrii <lecti e i4 daca aceasta apro6a amendamentele4 urma sanc(iunea
!, ! Muraru4 Constitu(iile romane @culegereA4 7ucureti4 !/"04 p $K Pu6licat i in C Qamangiu4 Codul general al RomanicH4 8egi Uzuale4 :O8 11 !# &tatutul dez olttor al Con en(iei de la Paris4 art 1

!$

domnului. )aca *dunarea respingea amendamentele4 proiectul era retrimis


EF

Consiliului de &tat pentru a 'i re'ormulat. 1n 'ine daca Corpul Ponderator respingea proiectul4 acesta era retrimis Consiliului de &tat spre a 'i restudiat.

!%

C*P1TO8U8 - : Re'orma generala a lui *le+andru loan Cuza &ec(iunea 1 - Re'orma *grara
Con'orm re endicrii 'ormulate in timpul re olu(iei de la !"#"4 reluata in timpul i dup realizarea Unirii4 elementele progresiste4 2ntreaga (rnime4 cereau ca 2mproprietrirea sa se 'ac pe loturile a'late in 'olosin(a stenilor. Moierimea s-a opus4 insa4 acestei 'ormule i a propus ariante care sa nu aduc atingeri marii propriet(i 'unciare4 dar sa creeze aparenta ca re'orma agrara s-a 2n'ptuit4 aa cum a 'ost cazul proiectului de lege propus in !"%- de c3tre gu ernul 7ar6u Catargiu4 con'orm cruia re'orma agrara urma sa se realizeze prin 2mproprietrirea (ranilor pe pm3ntul comunal. Cu toate ca *dunarea a adoptat legea4 Cuza a re'uzat sa o sanc(ioneze4 iar la 2nceputul anului !"%# Mi5ail Oogalniceanu a propus un nou proiect de lege4 cu ade rat 'a ora6il (rnimii4 care 4insa4 nu a putut 'i adoptat. *6ia dup adoptare4 prin ple6iscit4 a &tatutului s-a putut trece la 2n'ptuirea re'ormei agrare4 prin
1C !

legea promulgata la !# august !"%# . 1n 6aza acestei legi4 stenii clacai sunt i rm3n deplini proprietari pe locurile supuse posesiunilor4 in 2ntinderea ce se 5otrte prin legea in 'iinta!%.&upra'ata pm3ntului asupra creia se recunotea dreptul de proprietate al (ranilor era 'i+ata in 'unc(ie de numrul
s\

de ite pe care acetia le stp3neau. 1n acelai timp4 s-a des'iin(at si regimul clciei @dijma4 pod ezile4 zilele de meremetA4 in sc5im6ul unei despgu6iri pe care (ranii urmau sa o plteasc in termen de !$ ani 4 prin sume repartizate anual.

B L *damiloaie4 ) 7ermidei4 Re'orma *grara din !"%#4 7ucureti !/%. !% 8egea rurala4 art !

!.

)up adoptarea i aplicarea acestei legi4 o mare parte din pm3nturile moierilor au trecut in proprietatea (ranilor4 ceea ce a constituit o puternica lo itura data pozi(iilor economice ale 6oierimii i4 in acelai timp4 o msura prin care s-au desc5is largi perspecti e dez oltrii capitaliste in tara noastra!.. )in punct de edere juridic4 2n'ptuirea re'ormei agrare prezint unele particularit(i: Gormal4 legea nu a operat nici o e+propriere a 6oierilor i nici o 2mproprietrire a (ranilor 2n concep(ia legiuitorului4 (ranii erau considera(i proprietari asupra a -E, din moie4 iar legea nu 'ace altce a dec3t sa le recunoasc un drept pree+istent. Ca atare singura pro6lema care se punea era aceea a delimitrii drepturilor de proprietate a (ranilor 'a(a de cele ale 6oierilor4 prin operarea ieirii din indi iziune. 7urg5ezia a recurs la aceasta 'ormula pentru a crea aparenta ca nu s-a adus reo atingere dreptului de proprietate4 do ada ca nicieri nu se or6ete despre e+propriere4 nici despre 2mproprietrire. Plec3ndu-se de la ideea recunoaterii unui drept pree+istent al (ranilor4 prin asimilarea dreptului lor de 'olosin(a cu dreptul de proprietate indi iza4 s-au realizat doua o6iecti e majore: in primul r3nd 2mproprietrirea este sacra i deci4 nu poate su'eri reo atingere. Cu toate acestea 4 legea a pre zut plata unor despgu6iri c3tre moieri4 dar ea urma sa 'ie e'ectuata in compensarea des'iin(rii clcii. Pe iitor4 rela(iile dintre moieri i (rani4 in msura in care se 'ormau4 urmau sa 'ie sta6ilite numai pe 6aze contractuale4 ca orice alta rela(ie dintre doua categorii de persoane.

!.

L. *daniloaie4 ) 7erindei4 Re'orma agrara din !"%#4 7ucureti !/%.

!"

&ec(iunea 11 - Re'orma electorala


9

Loul aezm3nt electoral4 pe care 'osta *dunare nu a rut sa 2l dez6ta a 'ost apro6at prin ple6iscit. 8egea electorala din !"%# pre edea ca
1 o ___

alegatorii sunt 'ie primari4 'ie directH . <rau inclui in categoria alegatorilor primari cei ce plteau un impozit de "0 sau !00 de legi in comunele ur6ane @ in 'unc(ie de numrul acestoraA4 precum i patentrii4 pana in clasa a :-a inclusi . Cincizeci de alegatori primari numeau un alegator direct. <rau alegatori direc(i cei ce a eau un enit de !00 de gal6eni4 indi'erent de pro enien(a4 enit ce se putea do edi prin 6iletele de plata a impozitului sau in alt c5ip. Puteau 'i alegatori direc(i4 'r a justi'ica enitul de !00 de gal6eni4 preo(ii4 pro'esorii academiilor si colegiilor4 doctorii si licen(ia(ii 'acult(ilor4 a oca(ii4 inginerii4 ar5itec(ii4 cei ce a eau diplome de gu ern sau erau conductorii unor institu(ii. *legatorii de am6ele grade tre6uiau sa ai6 3rsta de -$ de ani. Puteau 'i alei in *dunare cet(eni romani care a eau ,0 de ani i un enit de -00 de gal6eni. &-a des'iin(at 2mpr(irea alegatorilor pe colegii4 cu precizarea ca unii alegatori 2i e+ercitau drepturile in comunele ur6ane4 iar al(ii in comunele rurale @colegii de orae i colegii de jude(eA.

!"

! Muraru4 Constitutiile romane4 7ucureti !/"0

&ec(iunea 111 - *lte re'orme democratice


$

)u6la alegere a 2nsemnat nu numai 2nceputul procesului de uni'icare a statului na(ional4 dar i punctul de plecare pentru un 2ntreg ansam6lu de re'orme menite sa asigure lic5idarea principalelor estigii 'eudale din toate s'erele ie(ii social4 economice i politice.
>F

1ntre acestea4 pe primul plan se situa re'orma agrara4 2ndelung ateptata de masele (rneti4 care doreau li6erarea de ser itu(ile 'eudale i 2nzestrarea lor cu pm3nt. Cadrul legal pentru realizarea acestui proces era pre zut de 2nsi Con en(ia de la Paris care4 in ceea ce pri ete organizarea interna a celor doua tari4 proclamase o serie 2ntreaga de principii 2naintate: responsa6ilitatea minitrilor4 inamo i6ilitatea magistra(ilor4 egalitatea cet(enilor in 'ata legii i a impozitelor4 accesul egal la 'unc(iile pu6lice4 des'iin(area pri ilegiilor4 a scutirilor i monopolurilor. )e asemenea4 Con en(ia recomandase prin art. #% sa se treac 44'r 2nt3rziereB la re izuirea legii Bcare reglementeazB prin articolul #% sa se treac 44'r 2nt3rziereB la re izuirea legii 44care reglementeaz raporturile dintre proprietarii pm3ntului i culti atoriB!/.
EF

1n primii trei ani ai domniei lui Cuza 4 din cauza nedes 3ririi Unirii i a opozi(iei elementelor retrograde4 multe din pro6lemele itale ale reorganizrii interne au rmas nerezol ate. &-au realizat in sc5im6 unele 2nnoiri pe linie 6urg5ezo-democratica4 care a ea drept scop modernizarea aparatului de stat si 2nzestrarea tarii cu institu(iile corespunztoare epocii. *st'el4 in !"$/ s-au 2n'iin(at in am6ele tari o'icii centrale statistice4 s-a cutat sa se 2m6unt(easc 'unc(ionarea justi(iei4 'c3ndu-se sa 2nceteze
!/

&tatutul )ez olttor al Con en(iei de la Paris

-0

sanc(iunea domnitorului asupra 5otr3rilor de'initi e ale cur(ii de apelK a 'ost des'iin(ata 6taia la sateK s-a 5otr3t numirea directa a su6administratorilor de pli i ocoaleK 'r a se mai respecta dispozi(ia regulamentara prin care acetia erau alei de proprietarii de moiiK au 'ost luate masuri pentru mai 6una organizare administrati a a satelor.
s\.

1n domeniul 2n (m3ntului s-a pre zut prin 6ugetul pe anul !"%0 o cretere a numrului colilor steti cu -,# in Tara Rom3neasca i cu $- in Moldo a4 a sporit numrul gimnaziilor i s-au 2n'iin(at Uni ersitatea i Conser atorul din 1ai. Tot acum a 'ost adoptat al'a6etul latin4 care a 2nlocuit ec5ea scriere cu caractere c5irilice. Re'orma sistemului 'iscal a 'ost 2n'ptuita printr-o serie de masuri legislati e care au generalizat contri6u(iile directe4 e+tinz3ndu-le i asupra claselor pri ilegiate. *st'el4 to(i locuitorii tarii capi de 'amilie4 indi'erent de condi(ia sociala4 au 'ost supus la plata impozitului personal @capita(iaA i a contri6u(iei pentru drumuri. Totodat4 s-au 2n'iin(at noi impozite4 intre care impozitul 'unciar4 pus in aplicare 2ncep3nd din !"%04 care au asigurat 'ondurile necesare operei de reorganizare a statului na(ional. Reorganizarea sistemului 'iscal a 'ost 2nso(ita insa de o cretere considera6ila a impozitelor i ta+elor. *cestea apsau cu precdere asupra maselor populare oreneti i (rneti4 moierimea si 6urg5ezia reuind4 in 6una msura4 sa se esc5i eze de la o6liga(iile 'iscale pe care le impunea procesul de 'ormare a statului na(ional. O6liga(iile sporite pentru meseriai i negustori4 pre zute in legea patentelor din !"%04 eneau intr-o perioada in care asupra Principatelor se rs'r3ngeau e'ectele crizei economice din anii !"$.-!"$"4 la care se aduga o acuta criza comerciala caracterizata prin scderea cererii de cereale romaneti pe pia(a europeana. Rezultatul acestei situa(ii a 'ost iz6ucnirea unor 'rm3ntri i agita(ii oreneti4 care s-au
-!

trans'ormat c5iar in micri de strada4 aa cum s-a 2nt3mplat la Craio a i Ploieti in noiem6rie !"%0. Tul6urrile au putut 'i reprimate numai in urma inter en(iei armatei i a unor concentrri masi e de trupe. *c(iunile 2ntreprinse pe plan intern in ederea integrrii administrati e i legislati e a celor doua tari au continuat i dup proclamarea unirii depline la s'3ritul anului !"%!.
EF

1n timpul gu ernrii conser atoare a lui 7ar6u Catargiu @ianuarie-iunie !"%-A a 'ost 2n'iin(ata Curtea de Casa(ie i Iusti(ie4 a crei lege de organizare 'usese adoptata 2nc din perioada anterioaraK institu(ia procurorilor a 'ost e+tinsa i in Moldo a i s-a des'iin(at dintre cele doua pro incii dei actul interna(ional de recunoatere a unirii depline din decem6rie !"%! pre edea men(inerea ei in continuare. O data cu numirea la conducerea tarii a gu ernului li6eral condus de L Oretulescu @ -# iunieE% iulie !"%-A4 procesul de uni'icare administrati a a intrat in 'aza 'inala . Potele au 'ost uni'icate4 2n'iin(3ndu-se o direc(ie centrala pe 2ntreaga taraK s-au numit mem6rii comisiei pentru uni'icarea legilorK s-a des'iin(at )irectoratul statistic din 1ai K sarcinile acestuia 'iind preluate de cel din 7ucuretiK s-au uni'icat ser iciile sanitare ale celor doua tari i s-a creat la 7ucureti4 )irec(ia generala a ar5i elor statului. Totodat4 municipalit(ile din Gocani4 ora situat c5iar pe grani(a dintre cele doua pro incii4 au 'ost uni'icate i s-a dispus contopirea colii militare din 1ai cu cea din 7ucuretiK msura decisa de asemenea in perioada anterioara. Prin legi speciale s-a realizat uni'icarea i in domeniul 'iscal. *st'el impozitul 'unciar a 'ost sta6ilit in am6ele pro incii la #R din enitul proprietarilor imo6ile4 s-a uni'icat contri6u(ia pentru poduri i osele4 ridicata la !- lei pe an4 precum i ta+a de transmitere a proprietarilor de mana moarta4

--

fixata la 10% din enitul net al acestora . Tot in acest domeniu a mai 'ost uni'icata contri6u(ia personala @capita(iaA4 'i+3ndu-se cuantumul acesteia la ,% de lei pe an4 i s-au e+tins i in Moldo a legile muntene re'eritoare la ta+ele de judecata i la ta+ele asupra 3nzrilor de 6una oie sau prin licita(ie. )e asemenea4 a 'ost adoptata o noua lege a patentelor4 care a 2nlocuit pe aceea otata in !"%0 in Tara Rom3neasca i prin care s-a dat o noua reglementare modului de e+ercitare a di'eritelor acti it(i industriale i comerciale. Pre ederile legii au 'ost aplicate i supuilor strini a'la(i in Principate4 ceea ce a 2ntrit autoritatea i autonomia tarii. Ca urmare a acestor masuri4 la s'3ritul anului !"%-4 procesul de uni'icare deplina a celor doua tari a 'ost 2nc5eiat. Ca i in etapa anterioara4 masurile de uni'icare s-au 2m6inat cu dez oltarea operei de reorganizare a tarii. *st'el4 in urma des'iin(rii Ministerelor moldo ene4 au 'ost reorganizate departamentele 4 preciz3ndu-se mai 6ine atri6u(iile i structura acestora. )e asemenea4 s-a instituit consiliul superior al intruc(iunii pu6liceK s-a adoptat un regulament de na iga(ie K s-au promulgat primele legi pentru construirea cailor 'erate4 care nu au putut 'i insa puse in aplicareK s-a organizat corpul inginerilor ci ili i s-au luat masuri pentru protejarea pdurilor - intre care amintim reorganizarea colii de agricultura i 2n'iin(area de pepiniere pe domeniile statului. )es 3rirea unirii pe plan politico-administrati a creat condi(iile necesare pentru a se trece la 2n'ptuirea re'ormelor 'undamentale4 in primul r3nd a celei agrare. )atorita opozi(iei moierimii conser atoare4 stp3na pe adunarea legislati a4 rezol area pro6lemei agrare4 in sensul satis'acerii legitimelor interese ale (rnimii clcae4 precum i a pro6lemei electorale4 nu a 'ost posi6ila pana la lo itura de stat de la -E!# mai !"%#4 s-au continuat4 in
8esjea Rurala din !"%#

-,

sc5im64 pe cale legislati a 4 cu concursul *dunrii4 seria re'ormelor pe linia modernizrii i consolidrii statului na(ional4 intre care se detaeaz4 prin 2nsemntatea ei4 aceea pri itoare la secularizarea a erilor m3nstireti. :otata de *dunare la !,E-$ decem6rie !"%,4 la propunerea noului gu ern condus de li6eralul democrat M Oogalniceanu4 legea secularizrii a erilor m3nstireti pre edea trecerea in proprietatea statului4 at3t a 6unurilor m3nstireti pm3ntene4 cat i a acelora apar(in3nd m3nstirilor 2nc5inate pana atunci as. a numitelor 8ocuri s'inte-!.<ra o msura de 2nsemntate majora4 in termenul creia au intrat in patrimoniul statului moii reprezent3nd peste un s'ert din supra'a(a rurala a tarii @ mai e+act -$.-%RAH Primita cu satis'ac(ie de masele largi populare4 secularizarea a erilor m3nstireti a realizat o cretere 2nsemnata a a u(iei na(ionale4 eli6er3nd totodat tara de in'luenta unor 'orte strine retrograde. :eniturile acestor m3nstiri4 care se ridicau anual la jumtate din 6ugetul tarii4 au 2ncetat sa se mai scurg peste 5otare4 'iind 'olosite in interior. &ecularizarea a 'acilitat de asemenea 2n'ptuirea re'ormei agrare4 o parte din pm3nturile intrate acum in stp3nirea statului 'iind 2mpr(ite ulterior (ranilor prin legea rurala. )ei negocierile cu ierar5ii greci4 care administrau a erile m3nstirilor 2nc5inate4 s-au prelungit pe plan diplomatic timp de c3(i a ani4 pana la urma moiile au rmas in proprietatea statului roman4 iar despgu6irea ce tre6uia acordata locurilor s'inte4 in aloare de $! de milioane lei4 pre zuta prin lege nu a mai 'ost pltita. O alta msura deose6it de importanta4 menita sa modernizeze societatea rom3neasca4 a constituit-o otarea4 in martie !"%#4 a legii comunale i a legii pentru 2n'iin(area Consiliilor jude(ene4 prin care administra(ia locala primea o

-!

C C ;iurgescu-44 &upra'a(a moiilor manastiresti secularizate la !"%,B4 &tudii4 X114 !/$/.


-#

noua organizare4 corespunztoare stadiului de e olu(ie social economica a tarii. 8egea comunala 'i+a cadrul juridic de organizare a 'iecrei aezri . Con'orm pre ederilor ei4 toate oraele4 t3rgurile si satele cu cel pu(in $00 de locuitori erau organizate in comune-ur6ane si rurale - recunoscute ca persoane juridice si a 3nd drept de a e+ercita anumite atri6u(ii de putere pu6lica si cu caracter patrimonial. Conducerea comunei era 2ncredin(ata unor organe deli6erati e4 consiliile comunale4 compuse din mem6rii desemna(i prin ot4 si primarilor4 agen(i ai puterii e+ecuti e4 alei in comunele rurale o data cu consiliul comunal respecti si numi(i de domnitor in comunele ur6ane dintre primii trei consilieri care 2ntruneau la alegeri cel mai mare numr de oturi. *legerile pentru consiliile comunale a eau loc odat la patru ani4 ele e'ectu3ndu-se prin ot direct in cadrul unui colegiu electoral unic la care luau parte at3t cet(enii romani cat si strinii care do63ndiser mica 2mpm3ntenire. Cu acest prilej s-a 5otr3t sa 'ie admii la e+ercitarea drepturilor comunale si e reii pm3nteni dac - potri it pre ederilor legii - 44 or do63ndi in armata rangul de su6o'i(er si acei ce or 'i 'cut studii uni ersitare sau or 2ntemeia mari sta6ilimente industrialeB -- . <ra un prim pas spre integrarea comunit(ii e reieti in societatea rom3neasca. *dministra(ia jude(eana era de asemenea 2ncredin(ata unor organe deli6erati e4 consiliile jude(ene4 care se ocupau de interesele locale colecti e i economice ale jude(ului. Consiliul era ales pe pli @/ ocoaleA- 'iecare plasa a 3nd drept la doi consilieri - de c3tre to(i cet(enii cu drept de ot pentru *dunarea legislati e. <l se 2ntrunea la !$E-. octom6rie in 'iecare an intr-o

S T. C. RiDer - T Cum s-a 2n'ptuit Rom3nia. &tudiul unei pro6leme 1nterna(ionale !"$%-!"%%B4 7ucureti !/##.

-$

sesiune ordinara de trei sptm3ni. Consiliul jude(ean era ales tot pe o perioada de patru ani. 8a 6aza legilor pri ind organizarea teritoriala a tarii au stat legile similare ale Gran(ei i 7elgiei4 adaptate insa la realit(ile romaneti . Re'orma administra(iei locale 2n'ptuita prin aceste legi a constituit una din cele mai de seama realizri pe plan social i politic al domniei lui Cuza. :ec5iul sistem administrati de esen(a 'eudala a 'ost 2nlocuit cu unul modern4 compara6il cu acela al statelor capitaliste a ansate din apusul <uropei4 si s-au creat pentru prima data - gratie personalit(ii juridice a comunelor i jude(elor - institu(ii locale in organizarea de stat a Rom3niei4 care au desc5is posi6ilit(i noi de dez oltare economica i sociala. Tot in cursul sesiunii Parlamentare !"%,-!"%# au mai 'ost adoptate T 8egea conta6ilit(ii B4 prin care se reglementa 2ntocmirea i e+ecutarea 6ugetului de stat s4i se statorniceau norme re'eritoare la enituri si c5eltuieli4 precum i la 2nc5eierea conturilorK T 8egea Cur(ii de conturiB4 organ superior de control al gestiunii 'inanciare i al 2nc5eierii conturilor administra(iei pu6lice de stat 4 jude(ene si comunale i 448egea pentru 2n'iin(area unui consiliu de statB4 institute care a ea sa joace un rol important dup lo itura de stat. )ei otate de *dunare4 alte proiecte de legi de mare 2nsemntate4 cum au 'ost: proiectul de lege a pensiilor4 proiectul de lege pentru organizarea armatei i cel al instruc(iunii pu6lice4 codul penal i de procedura penala4 legea pri ind organizarea judectoreasca si altele4 nu au primit sanc(iunea domneasca pana la lo itura de stat. Moti ul nesanc(ionrii acestor legi se datora in principal modi'icrilor pe care ele le su'eriser in cursul dez6aterilor din *dunare4 modi'icri cu care domnitorul i gu ernul nu erau de acord.

-%

*st'el4 cu prilejul dez6aterii legii pri itoare la organizarea armatei4 deputa(ii li6eralH radicali au propus un amendament pri itor la organizarea in principalele orae ale tarii a unei grzi ci ice4 care tre6uia sa constituie un nou element al puterii armate. Prin modelul de organizare i atri6u(iile ei4 noua institu(ie urma sa ai6 un caracter mai mult politic dec3t militar. <a tre6uie sa constituie o 'or(a armata la dispozi(ia *dunrii4 pe care aceasta sa se poat sprijini in caz de con'lict cu puterea e+ecuti a. Cu toata opozi(ia gu ernului4 amendamentul radical a 'ost otat de adunare i inclus in te+tul legii. < ident4 date 'iind inten(iile *dunrii4 ieite la i eala in cursul dez6aterilor4 domnitorul Cuza a re'uzat sa sanc(ioneze i sa promulge aceasta lege. 8o itura de stat de la -E!# mai !"%#4 2nltur3nd preponderenta politica a conser atorilor asupra majoritarii *dunrii i sporind prerogati ele puterii e+ecuti e4 a o'erit domnitorului *. 1. Cuza posi6ilitatea de a realiza marile re'orme ale domniei sale i de a des 3ri organizarea moderna a statului. Prima dintre re'ormele 2n'ptuite in aceasta perioada a 'ost cea electorala. Loua lege electorala - apro6ata prin ple6iscitul din mai !"%#4 dar promulgata dup recunoaterea noii stri de lucruri de c3tre puterea suzerana i puterile garante - dei pstra caracterul cenzitar4 lrgea mult numrul alegatorilor4 cat i al eligi6ililor4 realiz3nd ast'el un progres 'ata de pre ederile electorale restricti e ale Con en(iei de la Paris i totodat o 2ntrire importanta a puterii politice a 6urg5eziei. C3te a luni mai t3rziu4 la !#E-% august4 era decretata i legea rurala4 care a ea la 6aza proiectul lui M. Oogalniceanu prezentat *dunrii 2nc din luna martie4 dar respins de aceasta. *nun(3nd 2n'ptuirea re'ormei4 Cuza s-a adresat stenilor printr-o proclama(ie4 in care su6linia: 44 )e astzi 2nainte oi sunte(i stp3ni pe 6ra(ele oastre4 oi a e(i o prticica de amant proprietate i moie a oastr4 de astzi oi a e(i o patrie de iu6it i de aparatB.

)ei nu a des'iin(at marea proprietate 'unciara i nici moierimea ca clasa sociala - dup re'orma proprietatea (rneasca reprezint apro+imati ,0R din supra'a(a tarii4 iar proprietatea moiereasca i a statului apro+imati .0R- re'orma agrara din !"%# a a ut urmri 2nsemnate pentru dez oltarea socio-economica a Romaniei-,. Cu toate limitele ei4 legiuirea4 a crei e+istenta era 6urg5eza4 a pus capt rela(iilor 'eudale in agricultura i a creat posi6ilit(i mai largi penetra(iei i domina(iei noilor rela(ii capitaliste. in urma re'ormei4 regimul clcii pri ind (rnimea4 precum i ser itu(ile 'eudale ale proprietarii moiereti au 'ost 2nlturate4 pre ederile 6urg5eze ale Codului ci il 2nlocuind pe cele 'eudale ale legiuirilor agrare din !"$!. Uranii au de enit deci cet(eni li6eri4 contien(i nu numai de drepturile lor4 dar i de 2ndatoririle 'ata de tara4 de care se sim(eau mai lega(i prin prticica de amant primita prin 2mproprietrire. O parte din 'otii clacai 'iind deposeda(i4 total sau par(ial4 de amant cu prilejul aplicrii re'ormei agrare4 s-a creat o masa de oameni li6eri sili(i sa-i 3nd 'or(a de munca pentru a-i asigura su6zistenta4 ceea ce a dus la creterea numrului proletarului. )e asemenea4 re'orma din !"%# a creat premisa lrgirii pie(ei interne4 produc(ia de mr'uri lu3nd o tot mai mare e+tindere. )atorita apari(iei unui numr de 6ra(e de munca li6ere4 a lrgirii interne4 precum i 'olosirii unei par(i a sumelor 6neti o6(inute prin despgu6ire in procesul acumulrii primiti e a capitalului4 industria capitalista a a ut4 dup !"%#4 condi(ii de dez oltare mai
EF

'a ora6ile dec3t 2nainte. ?n'ptuirea re'ormei agrare a reprezentat4 totodat4 o msura de pre edere din partea domnitorului i a lui M. Oogalniceanu4

L. *daniloaie4 ). 7erindei - T Re'orma agrara din !"%#B4 7ucureMti !/%..

28

istoricul Radu Rosetii4 apreciind pe drept cu 3nt4 ca prin legea rurala T Cuza a 'erit toata tara de catastro'a unei complete rscoale (rnetiB-#. )up re'orma agrara4 considerata cea mai 2nsemnata re'orma socialeconomica din Rom3nia pe toata durata secolului al XlX-lea4 au 'ost decretate noi legi care au des 3rit organizarea de stat 6urg5eza a tarii. *st'el4 a 'ost adoptat sistemul metric de masuri si greut(i4 aplicarea lui urm3nd sa 2nceap la !E!, ianuarie !"%% si s-au creat noi institu(ii4 printre care Camerele de comer( s4i Casa de depuneri si Consemna(iuni. ?n (m3ntul a 'ost organizat prin legea instruc(iunii pu6lice din -$ noiem6rieE. decem6rie !"%#4 care nu era de 'apt dec3t legea otata de Camera in martie acelai an4 din care a 'ost scos principiul inamo i6ilit(ii pentru in adatorii i pro'esorii secundari4 el 'iind pre zut numai pentru pro'esorii de 'acult(i. 8egea care a rmas in igoare pana la s'3ritul secolului4 proclama o6ligati itatea si gratuitatea 2n (m3ntului primar4 principiu democratic care nu 'igura in legisla(ia colara a unor tari a ansate4 cum era de e+emplu Gran(a. Tot in aceasta perioada prin decretul-lege din #E!% iunie !"%# a 'ost 2n'iin(ata Uni ersitatea din 7ucureti4 care s-a adugat aceleia din lai inaugurata 2nc din !"%0.
. . . 4
E L

O re'orma importanta a constituit-o si reorganizarea justi(iei. 1n decem6rie !"%# erau decretate 448egea pri ind admisi6ilitatea i 2naintarea in 'unc(ii judectoretiB si T 8egea pri ind constituirea corpului de a oca(iB4 completate ulterior cu T 8egea pentru organizarea judectoreascaB otata de noile corpuri legiuitoare in iunie !"%$. Potri it acestei din urma legi4 justi(ia de enea independenta 'ata de celelalte puteri din stat4 ea e+ercit3ndu-se in numele domnului.

-#

*l Pu6. M. Oogalniceanu - 7i6liogra'ii4 7ucureti !/.!.

-/

1nstan(ele judectoreti erau: judectoriile de plasa4 tri6unalele jude(ene4 de apel4 cur(ile de jura(i in materie criminala si Curtea de Casa(ie4 care
>F

)na in anumite cazuri si ca ?nalta Curte de Iusti(ie. Mem6rii Cur(ii de e si ai cur(ilor de apel se 6ucurau de inamo i6ilitate4 aceasta urm3nd sa insa treptat4 prin legi speciale4 asupra 2ntregii magistraturi. O mare 2nsemntate in ederea uni'icrii legisla(iei i statornicirii lor juridice corespunztoare unui stat modern a a ut-o ela6orarea si Ka in aplicare a Codului Ci il4 apartor al 'amiliei si propriet(ii 6urg5eze. 1nspirate dup legiuirile similare 'ranceze i italiene. Completate cu unele norme juridice auto5tone4 codurile au intrat in igoare in !"%$.
EF

?ntrirea autonomiei tarii prin crearea unei legisla(ii adec ate s-a e+tins domeniul 6isericesc. 44)ecretul organic pentru 2n'iin(area unei autorit(i de centrale pentru a'acerile romaneBdin ,E!$ decem6rie !"%#4 5otra autoce'alia 6isericii ortodo+e romane in pri in(a organizrii i disciplinei4 legtura cu Patriar5ia din Constantinopol pstr3ndu-se doar su6 raportul Opera de re'ormare multilaterala a a ut in edere i domeniul militar.

*le+andru loan Cuza si cola6oratorii si pe plan militar - intre care se :a generalul 1 <m Glorescu - au depus 2nsemnate e'orturi pentru a crea 2n Rom3nia o armata moderna4 capa6ila sa rspund intereselor si idealurilor na(ionale. 1n ciuda precarit(ii resurselor 'inanciare de care dispunea statul al si a temerilor mani'estate de majoritatea puterilor4 in special de marile i limitro'e4 acest o6iecti a 'ost atins. )up uni'icarea ei in primii ani ai domniei4 armata a 'ost 2nzestrata cu lent modern4 la ni elul epocii4 procurat in parte cu ajutorul sumelor te prin su6scrip(ie pu6licaK o6liga(ia recrutrii a 'ost e+tinsa si asupra
,0

claselor pri ilegiateK institu(ia doro6an(ilor si a grnicerilor a 'ost e+tinsa si in Moldo aK au alctuit noi regulamente militare4 iar e'ecti ele tuturor

categoriilor de arme - in'anterie4 artilerie4 ca alerie - au 'ost sim(itor sporite4 ridic3ndu-se in total la peste #0000 de oameni. Tot din timpul domniei lui Cuza dateaz i atelierele pirote5nice din 7ucureti si *rsenalul armatei. Un rol important in opera de modernizare a armatei !-a a ut misiunea militara 'ranceza condusa de locotenentul <ugene 8am>4 care a enit in Principate in !"%04 la in ita(ia gu ernului roman. *cord3nd un sprijin e'ecti in cadrul procesului de reorganizare4 misiunea militara 'ranceza a pus ordine in administra(ia militara4 a contri6uit la 2n'iin(area intendentei armatei4 a participat la organizarea ta6erelor de instruc(ie i a sta6ilimentelor de artilerie4 conductorul misiunii ocup3ndu-se i de coala militara unica organizata la 7ucureti. Pre'acerile cunoscute de armata in aceasta perioada si-au gsit re'lectarea intr-o serie de masuri legislati e4 care au culminat cu 448egea pentru organizarea puterii armate din Rom3niaB din -. noiem6rie E / decem6rie !"%#.
s\

1n 6aza noii legi4 puterea armata a Principatelor Unite era 'ormata din armata permanenta cu rezer a ei si din mili(ie4 'orma(iuni teritoriale compuse din grniceri i doro6an(i4 cu rezer ele lor. &er iciul militar4 de enit o6ligatoriu pentru to(i cet(enii intre -0 si $0 de ani4 (inea # ani in acti itate si - ani in rezer a4 completarea e'ecti elor 'acondu-se prin tragere la sorti. 8egea din !"%# a 'ost urmata de noi reglementari4 cum au 'ost: legea de recrutare @ dec !"%# A4 Regulamentul pentru c5emrile periodice ale rezer elor si regulamentul pentru c5emarea si instituirea gloatelor4 care4 dei nu au putut 'i transpuse in 2ntregime in practica4 au e iden(iat inten(ia domnitorului de a

,!

crea o armata puternica4 capa6ila sa lupte4 la momentul oportun4 pentru

cucerirea independentei na(ionale a Rom3niei. *le+andru loan Cuza s-a preocupat intens i de multiplele aspecte ale
E

acti it(ii economice a statului na(ional roman. 1n mesajul adresat *dunrilor electi e la !%E!" decem6rie !"$/ domnul arata ca4 44a em totul de creat - a 2ntemeia creditul nostru pu6lic4 a desc5ide drumuri4 a 'ace poduri4 a 2mpodo6i i a 2nsntoi oraele4 a largi porturile4 a 2n'lori comer(ul4 a 2ncuraja industria4...4 a sapa canale4 a 2ntinde drumuri de 'ier pe supra'a(a pm3ntului nostru pentru 2nlesnirea comunicatelor i intr-un cu 3nt4 a dez olta toate sta6ilimentele pu6liceB-$. Cu toata lipsa capitalului intern ca i a rezer elor mani'estate de capitalul strin de a participa acti la opera de 2nzestrare te5nica a Rom3niei singurul 2mprumut e+tern din aceasta perioada se realiza a6ia in !"%# - o parte din proiectele anun(ate in mesaj au 'ost totui 2ndeplinite.
E

1n domeniul mijloacelor de comunica(ie4 daca pro6lema construirii cailor 'erate nu s-a putut realiza in timpul domniei lui Cuza 4 s-a 2nregistrat4 in sc5im6 un progres e ident in ceea ce pri ete na iga(ia pe )unre4 iar re(eaua de telegra' a crescut de la !- sta(ii i "#0 Dm in !"$/4 la #% sta(ii i -"./ Dm in !"/,4 asigur3ndu-se i legturile interna(ionale. Pe plan 'inanciar4 de un real succes s-a 6ucurat in acest timp 2n'iin(area societarilor de asigurare4 at3t reprezentante ale marilor societ(i europene de acest 'el4 cat si societ(i romaneti4 dintre care cea mai importanta a 'ost &ocietatea 44Pro iden(aB din 7ucureti4 cu un capital de -00000 de gal6eni. * crescut si numrul sta6ilimentelor industriale4 dar in cea mai mare parte acestea au rmas la stadiul atelierelor de coopera(ie capitalista simpla
-$

<mil Cernea4 <mil Molcut -44 1storia statului si dreptului romanescB4 Casa de <ditura si Presa 44&ansaB&R84 7ucureti4 !//-.

,-

sau al manu'acturierilor4 numrul 'a6ricilor care 'oloseau 'or(a a6urului 'iind

destul de redus. 1n ceea ce pri ete agricultura4 ramura economica dominanta a Rom3niei4 Cuza a acordat o aten(ie deose6ita introducerii mainilor agricole i 2ncurajat dez oltarea economica a Principatelor in epoca Unirii a re'lectat realizarea unor progrese de necontestat4 care au permis consolidarea t3nrului stat na(ional rom3n.
f\

1n ansam6lu4 domnia lui Cuza se 2nscrie ca o epoca de pro'unde sc5im6ri pe plan economic4 social4 politic i cultural. Re'ormele realizate in al T domnului UniriiB au pus 6azele organizatorice ale statului roman modern i au desc5is drum larg e olu(iei na(iunii romane pe cale spre progres. 1n perspecti a istorica4 el apare ast'el ca principalul e+ecutor al programului re olu(iei 6urg5ezo-democratice de la !"#".

,,

C*P1TO8U8 , - Opera legislati e4 a lui *le+andru loan Cuza

&ec(iunea 1 - Codul ci il

8a 6aza reglementarii institutiilor juridice ale dreptului ci il au stat dispozitiile Codului ci il roman din !"%# @ intrat in igoare la ! decem6rie !"%$A4 care s-a aplicat4 completat i uneori modi'icat de o serie de legi ulterioare - in tot timpul Rom3niei 6urg5eze. Redactorii Codului ci il roman din !"%# s-au inspirat din Codul ci il 'rancez din !"0#4 au luat in seama i 8egea 6elgiana din !% decem6rie !"$! in materia ipotecilor i au a ut in edere si proiectul de cod ci il al lui Pissanelli4 precum si unele dispozi(ii ale legisla(iei ci ile e+istente anterior in tarile romane. Codul ci il roman din !"%# a 'ost un cod 6urg5ez prin conceptia care i-a stat la 6aza4 prin normele pe care le-a cuprins4 prin 'elul cum a reglementat institutiile juridice ale acestei ramuri a dreptului. * 'ost o lege indi idual94 'ormalista i cu pronuntat caracter de clasa. &-a spus4 si pe 6una dreptate4 ca acest cod a 'ost e+presia tipica a egoismului 6urgez4 codul indi idualismului economic. Codul ci il roman de la !"%# a 'ost codul proprietarilor4 al patronilor si al creditorilor. Proprietatea s.i drepturile de proprietate. *rt #"0 Cod ci il roman a statuat ca T proprietatea este dreptul ce are cine a de a se 6ucura si de a dispune de un lucru in mod e+clusi si a6solut4 insa in limitele determinate de
,#

legeB-%4 de unde rezulta ca proprietatea a 'ost considerata un raport intre o persoana i un mm4 cand in realitate este un raport social4 intre persoane cu

pri ire la 6unuri. Printr-o ast'el de conceptie s-a cautat sa se demonstreze ca in capitalism nu poate e+ista nici o legatura intre proprietatea capitalists i situatia clasei muncitoare4 Tntre starea e+ploatatorilor - detinatori ai mijloacelor de productie - i cei lipsiti de aceste mijloace de productie - cei e+ploatati. )e asemenea4 ceea ce a 'ost speci'ic dreptului 6urg5ez roman a 'ost 'aptul ca nu s-a cautat sa se de'ineasca proprietatea i dreptul de proprietate dupa di'erite criterii i mai ales dupa criteriul o6iectului proprietatii4 or4 in realitate4 in cadrul proprietatii din statul capitalist se cunoate: proprietatea asupra mijloacelor de productie s.i proprietatea mijloacelor de consum. )iminuarea acestei impartiri a urmarit ascunderea naturii de clasa a proprietatii si a dreptului de proprietate sj plasarea pe aceasj trapta a tuturor propnetarilor: 'a6ricanti4 6anc5eri4 moieri4 tarani4 salariati4 adica a tuturor celor care au o anumita proprietate4 'ara a tine seama de elementul esential care-i separa natura i intinderea proprietatii4 modul ei de alori'icare. &tatul roman a luat multiple masuri nu numai pentru apararea si consolidarea4 dar i pentru dez oltarea marii proprietati4 contri6uind ast'el la gra6irea ruinarii micilor producatori in 'a oarea e+ploatatorilor.
/\

1n 'ine4 Codul ci il roman din !"%# nu a 'acut nici distinctia intre di'eritele 'orme ale proprietatii in 'unctie de o6iectul supus regulamentarii4 si anume: proprietatea 'unciara4 industrial94 miniera4 6anco-'manciara4 comerciala. Ulterior4 in procesul dez oltarii capitalismului au 'ost ela6orate norme de drept care au creat si reglementat aceste di'erite 'orme ale proprietatii capitaliste.
*rticolul #"0 Codul ci il. ,$

&ituatia Iuridica a persoanei.<galitatea proclamata i decretata in Romania s-a caracterizat printr-o e identa inegalitate4 consecinta 'ireasca a

dominatiei proprietatii 6azate pe e+plorare. Cand ne re'erim la capacitatea juridica a persoanei4 tre6uie sa ne re'erim la intreaga gama de drepturi si li6ertati pe care le reclama personalitatea umana4 parte din ele proclamate si de constituti e 6urg5eze. Cu toate ca s-a proclamat egalitatea tutmor in 'ata legii4 in Romania nau a ut capacitate deplina: 'emeile4 lipsindu-le complet capacitatea politica4 iar cea ci ila din momentul casatorieiK minorii4 pro6lema interesand datorita arstei ridicate a majoratului --! de ani4 cei ce nu a eau cetatenie romana.
/\

1n legatura cu statutul juridic al persoanei4 sunt necesare cate a re'eriri-.: aA 1nceputul i s'arsitul capacitatii de 'olosintaK inceputul capacitatii de 'olosinta a 'ost 'i+at odata cu nasterea ie a copilului @ s-a 'acut si aplicatia principiului roman: T in'ans conceptus pro nato 5a6etur Vuoties de comodis ejus agiturB A iar regula s'arsitului capacitatii de 'olosinta a 'ost moartea. 1n pri inta mult discutatei si contro ersatei pro6leme a incertitudinii asupra e+istentei unei persoane s-a adoptat de Codul nostru ci il sistemul a6sentei4 sistem e+trem de complicat4 con ena6il insa pentru garantarea mai 6ine a proprietatii e+ploatatoare. 6A Lumele4 putin reglementat de Codul ci il roman4 reglementarea de ansam6lu 'acandu-se pentru prima data de legea din !" martie !"/$4 dreptul la nume 'iind considerat ca un drept de proprietate.

-.

*. ). Xenopol - T )omnia lui Cuza :odaB4 il 1-1G4 1aMi !/0,.

,%

8egiuitorul 6urg5ez o6liga 'emeia sa poarte numele 6ar6atului ei -44capul asociatiei conjugaleB4 iar pe copii sa poarte numele tatalui lor

- 44titularul puterii parintetiB cA )omiciliul.Conceptia legiuitorului 6urg5ez s-a caracterizat4 mai intai4 prin aceea ca4 dei sta6ilea ca domiciliul era determinat in mod oluntar4 anumitor persoane li se impunea domiciliul: minorii neemancipati a eau domiciliul legal la parinti sau tutorii lorK 'emeia maritata era o6ligata sa domicilieze la sotul eiK majorii care a eau ser icii sau lucrau la altii a eau acelasi domiciliu cu stapanul lor. )e asemenea 4 au 'ost reglementate alte doua categorii de domiciliu: domiciliu special @ sau ales A4 in 'olosul proprietarilor4 dandu-li-se posi6ilitatea sa ai6a atatea domicilii cate intrprinderi industriale4 comerciale sau aezari agricole ori pro'esionale a eauK aceasta duce
EF

la 'rustrarea statului in materie de impozite. 1n penal de la un moment a aparut ca sanctiune interdictia de domiciliu. dA in legatura cu starea ci ila4 mijloacele prin care s-a do edit aceasta in Romania4 Codul ci il din !"%# a secularizat actele de stare ci ila. &trans legata de pro6lema capacitatii juridice a persoanei este si pro6lema drepturilor si o6ligatiilor cu caracter patrimonial si nepatrimonial4 juristii si legiuitorul 6urg5ez acordand o atentie prea mica drepturilor personale nepatrimoniale4 intim legate de persoana umana4 o e+presie a 'aptului ca omul conta mai putin pentru aceasta societate. 1n a'ara de situatia juridica a persoanei 'izice4 dreptul 6urg5ez din Romania a reglementat si persoanele juridice care erau: - persoane juridice de drept pu6lic @ statul4 judetul4 comuna4 institutii creditate cu indeplinirea unui ser iciu pu6lic AK
,.

- persoane juridice de drept pri at @ asociatii4 'undatii i sindicate A. Gamilia. 1n pri inta casatoriei4 legiuitorul 6urg5ez i-a pus la 6aza:

principiul monogamiei4 principiul li6erului consimtamint4 pretinzandu-se ca ea se inc5eia pe acordul de ointa al celor ce se casatoreau4 principiu al caror caracter 'als i 'ormal rezulta din insas.i te+tele legilor in materie. Codul ci il din !"%# a cerut c5iar i 6ar6atilor pana la -$ de ani consimtamantul parintilor pentru a se putea casatori4 iar 'etelor pana la -! de ani. Cele trei somatii respectuase impuse celor ce se casatoreau pana la arsta de ,0 de ani au 'ost la 'el limitari su6stantiate ale li6ertatii consimtamantului la casatorie. )e asemenea4 atunci cand s-a ocupat de iciile de consimtamant4 Codul ci il din !"%# a enumerat numai eroarea i iolenta @ mai putin temerea re erentioasa A ca icii de consimtamant in materie de casatorie4 ne or6ind nimic de dol. )e 'apt4 dreptul 6urg5ez a aplicat in practica adagiul44 in casatorie ineala cine poateB. Pe aceeas.i linie se situeaza i multe impedimente la casatorie4 unele dintre ele 'ara nici un 'el de justi'icare @ de e+4 alianta4 care a ea aceleai e'ecte ca i rudenia propriu zisa4 rudenia spirituals4 interzicerea recasatoriei sotilor care au di ortatA.
EF

1n pri inta e'ectelor casatoriei4 tre6uie amintita puterea maritala4 de'mita ca totalitatea drepturilor pe care le-a a ut sotul in calitatea sa de T cap al 'amilieiB 4 44cap al asociatiatiunilor conjugaleB4 dispozitie considerata de ordine pu6lica4 pe 6aza careia s-a atri6uit sotului o putere aparte in 'amilie4 concretizata4 printre altele4 si in : do6andirea de catre 'emeie a cetateniei sotuluiK dreptul 6ar6atului de a controla conduita4 relatiile s.i corespondenta sotieiK o6ligatia de a cere autorizatia sotului pentru toate acele acte pe care4 'iind incapa6ila4 nu le putea 'ace singuraK dreptul 6ar6atului de a a ea directia 6aneasca a menajului4 care implica o6ligatia 'emeii de a arsa in mana sotului
,"

contri6utia ei la sarcinile menajuluiK preponderenta 6ar6atului in e+ercitiul puterii parintetiK reglementarea casatoriei de legea personala a 6ar6atului4 in

masura in care nu era atinsa ordinea pu6lica a tarii4 atunci cand sotii erau de cetatenii di'erite.
EF

1n al doilea rand4 amintim incapacitatea 'emeii maritate.)in capa6ila anterior casatoriei4 dupa ce a trecut pragul o'iterului de stare ci ila i s-a casatorit4 'emeia a de enit incapa6ila din punct de edere ci il i4 ca atare4 'emeia maritata nu putea inc5eia nici un 'el de con entie 'ara autorizatia sotului4 nici c5iar pentru administrarea 6unurilor ei proprii4 cu e+ceptia cand regimul matrimonial era eel al separatiei de 6unuriK 'emeia maritata nu putea porni judecata i nici nu putea sta4 in orice calitate4 in justitie4 'ara autorizatia sotului4 a'ara de cazul in care era inculpata intr-o cauza penala4 'emeia maritata nu a ea dreptul sa e+ercite o pro'esie sj nici sa inc5eie un contract de munca 'ara autorizatia sotului. Regula Codului ci il roman din !"%# a 'ost incapacitatea 'emeii maritate.
/\

1n pri inta 'iliatiunii4 o alta institutie pe care se 'ormuleaza 'amilia4cele mai nedrepte dispozitii ale legislatiei au 'ost cele re'eritoare la copilul natural4 art ,0. al Codului ci il roman sta6ilind ca T cercetarea paternitatii este oprita
7o

B 4 admitand-o doar atunci cand mama a 'ost rapita s.i epoca de zamislire a copilului a coincis cu cea a rapirii4 dar s.i in acest caz4 cercetarea paternitatii se putea 'ace numai daca se 'acea4 alaturi de do ada e+istentei rapirii si do ada sec5estrarii 'emeii in timpul conceptiei4 lucru aproape imposi6il de do edit. 1n al doilea rand4 amintim ca dispozitii retrogradate pe cele re'eritoare la admiterea tagadei paternitatii4 in cazuri e+pres sta6ilite de Codul ci il4 care au a ut menirea sa nu tul6ure linitea 'amiliilor 6urg5eze4 pre'erandu-se
SW*rticolul ,0. Codul ci il.

,/

acoperirea 'ructului adulterului cu oalul minciunii decat sa se ingaduie descoperirea ade arului.

O6ligatiile. in sens juridic4 materia o6ligatiilor s-a dez oltat atat pe planul teoriei4 al legislatiei cat i al practicii4 ca o consecinta 'ireasca a 'aptului ca economia capitalista este o economic de mar'a. )esi este un produs social mar'a este proprietatea particulars4 iar sc5im6ul reprezinta unul din elementele esentiale ale e+istentei societatii capitaliste. )reptul 6urg5ez a proclamat ca principii 'undamentale in materia o6ligatiilor: autonomia de mora uri. Reglementarea juridica a o6ligatiilor in Romania 6urg5ezo-mosiereasca a 'ost4 alaturi de proprietatea capitalista i de reglementarea ei juridica4 un element important in asigurarea dominatiei economice i politice a 6urg5eziei i in e+ploatarea maselor. Codul ci il roman din !"%#4 dupa modelul 'rancez din !"0#4 a statuat ca iz oarele o6ligatiilor sunt: contractul4 delictul4 c asicontractul si c asidelictul4 clasi'icare critica6ila si criticata ca 'iind o grupare 'ormala a unor iz oare ale o6ligatiilor4 care nu le cuprinde nici pe toate4 dar cuprinde i categoriile nes.tiinti'ice de c asicontracte i c asidelicte. Cel mai important iz or al o6ligatiilor a 'ost considerat contractul T acordul intre doua sau mai multe persoane spre a constitui4 sau stinge intre dansji un raport juridicB4 de'mitie care omite posi6ilitatea modi'icarii unui raport juridic re'eritor la un contract.
*

ointa4 egalitatea in 'ata legii4 egalitatea in

li6ertatea partilor in contract4 respectarea ordinii pu6lice si a 6unelor

1n pri inta elementelor contractului s-a sta6ilit ca partile contractante sa 'ie capa6ile de a contracta4 ointa lor sa 'ie li6era si netul6urata @ T consimtamantul nu este ala6il4 cand este dat prin eroare4 smuls prin iolenta4
#0

&au surprins prin dolBart /$, Codul ci il romanj /. Cat pri ete iciile de tamant4 dispozitiile Codului ci il roman n-au cunoscut leziunea ca le

consimtamant4 cand a ea loc intre majori iolenta era iciu de tamant i atunci cand enea de la o terta persoana4 iar dolul producea i )enale4 constituind delictul de inelaciune. 9n legatura cu o6iectul contractului4 s-a sta6ilit ca a 'ost o6iectul cu la T care partile sau numai una din parti se o6liga B,0 @ art /%- Codul omanA4 el tre6uind sa 'ie : determinant sau eel putin determina6ilK 4 stimularea unor prestatii imposi6ile ducand la nulitatea contractului4 1 iolat ordinea pu6lica i 6unele mora uri i sa 'i apartinut celui ce se 1n 'ine in al patrulea element al contractului a 'ost cauza licita4 4andu-se prin cauza scopul o6ligatiei4 care consta din asigurarea
/\

rii de catre proprietarii mijloacelor de productie a plus alorii. 1n teorie unoscut di'erite e+plicatii i interpretari in legatura cu cauza4 de 'apt uctii arti'iciale. Re'erindu-se la taria contractului4 la 'orta lui o6ligatorie4 Codul ci il din !"%# @ art %/%4 alin !A a inscris regula: 44con entiunile legal 'acute :ere de lege intre partile contractanteB,! cu toate ca a 'ost reglementata litatea re ocarii contractului prin consimtamant mutual sau din cauza zata de lege. Prin aceasta regula s-a dat e+ploatatorilor un 'oarte e'icace mijloc de
>F

j a maselor. 1nc5eiat in conditiile inegalitatii economice4 contractul urma Xcecutat 'ara o aire4 c5iar daca pentru oamenii muncii aceasta insemna nult4 uneori c5iar anumite sacri'icii.
Ylul /$, Codul ci il. Ylul /%- Codul ci il. Alul %/%4 alineatul !4 Codul ci il.

#!

Tinand seama de precederile legislatiei ci ile4 doctrina 6urg5eza a 'acut multe clasi'icari contractelor4 amintind ca mai importante clasi'icarea

contractelor in : sinalagmatice s.i unilateraleKcu titlu gratuit i cu titlu oneros Kreale4 consensuale s.i solemneK principale i accesoriiK numite i nenumite. Cate a aspecte principale pentru cele mai caracteristice contracte
5 ^

cunoscute in societatea capitalists din Romania .


>F

!A

Contractul de anzare - cumparare. 1n productia de mar'uri

capitalistH4 acest contract reprezinta unul din mijloacele cele mai 'olosite pentru realizarea plus alorii4 un instrument de e+ploatare a omului de catre om4 pentru ca insuirea supramuncii depusa de muncitor - supramunca incorporate in mar'a - se realizeaza tocmai prin anzarea mar'ii. <ste un contract sinalagmatic4 oneros4 consensual i translati de drepturi4 acest din urma aspect 'iind consacrat de lege ca unul din procedeele inlesnirii circulatiei mar'urilor4 trasatura esentiala a economiei. Giind un contract sinalagmatic4 contractul de anzare cumparare da natere la o6ligatii reciproce. :anzatorul era o6ligat sa predea lucrul i sa raspunda pentru lucrul andut4 raspundere cu du6lu aspect: o6ligatia garantiei de e ictiune i garantarea pentru iciile ascunse. Cumparatorul a tre6uit sa dea pretul stipulat4a and i o6ligatia de a prelua lucrul cumparat i de a ac5ita spesele anzarii. -A Contractul de locatiune. )upa modelul sau 'rancez4 Codul ci il din !"%# a inglo6at in aceasta categoric juridica trei tipuri de contracte4 cunoscute inca din dreptul roman : locatiunea lucrurilor4 locatiunea ser iciilor i contractul de intreprindere. Pe parcurs4 doua dintre acestea au parasit dreptul ci il : contractul de munca4 caruia Codul ci il nu i-a consacrat decat

*. ). Xenopol - T )omnia lui Cuza :odaB4 il 1-114 laji !/0,

#-

art !#.!-!#.-4 a 'ormat o6iectul unei aste legislatii4 mai ales in dreptul icar4 in dreptul ci il ramanand numai locatio rei - inc5eierea.

1n legatura cu delictul i c asidelictul - ca iz oare ale o6ligatiilor4 Kula Codului ci il roman pentru aceste 'apte cauzatoare de prejudicii a 'ost oricine cauza altuia un prejudiciu4 era dator a-! repara4 aceasta raspundere 6racand urmatoarele 'orme : aA raspunderea pentru 'apta proprie K eel care nitea o 'apta ilicita4 a and discernamantul 'aptelor sale4 raspundea pentru judiciul cauzatK 6A raspunderea pentru 'apta altora4 tatal4 in lipsa lui mama -itru copiii minori4 care locuiau cu eiK institutorii i maistrii - pentru judiciile cauzate de ele i i ucenici in timpul cat se gaseau su6 Za eg5erea lorK stapanii i comitentiipentru prejudiciile cauzate de itori si prepusi in 'unctiile ce le-au 'ost incredintate4 temeiul raspunderii istituindu-! o prezumtie de gres.ita alegere a acestoraK cA raspunderea pentru me cauzate de animale i lucruri. O6ligatiile se nasc si din anumite 'apte a caror caracteristica consta )roducerea unei in6ogatiri unilaterale. Cum nimeni nu poate aduce altuia un judiciu4 'ara o6ligatia de a-! repara4 tot aa nimeni nu se poate im6ogati in ma altuia4 in cazul im6ogatirii injuste nascandu-se o6ligatia de onstituire. Cel mai de seama e'ect al o6ligatiilor consta in o6tinerea din partea ditorului a e+ecutarii prestatiei4 iar in caz de nee+ecutare4 in pretentia pagu6irii lui de catre de6itor. <+ecutarea o6ligatiilor s-a 'acut in natura - atunci cand creditorul a inut 'olosul pe care !-a urmarit la inc5eierea contractului i prin ec5i alent. <'ectul e+ecutarii prestatiei a constat in eli6erarea de6itorului de igatia care a a ut-o.

#,

?n pri inta stingerii o6ligatiilor4 aceasta s-a realizat printr-o serie de Ke i procedee @ de e+ plata4 na atiunea4 compensatiunea4 con'uziuneaA.

jiuccesiunea4 ca mijloc mortis causa de do6andire a proprietatii4 s-a i la moartea titularului 6unurilor4 la ultimul sau domiciliu. 19ategoriile de succesori legali au 'ost: 1. succesorii legitimi - toti descendentii4 ascendentii si colateralii4 descendentii motenind pe capete4 in parti egale4 'ara deose6ire de se+4 ascendentii i colateralii pri ilegiati mos.tenind dupa regula ca ascendentul pri ilegiat a ea un drept 'i+4 restul re enind colateralilor4 iar calitatea de colateral ordinar cuprindea toate rudele pana la gradul al XQ-lea4 dupa pre ederile Codului ci il roman4 i pana la gradul al 1:-lea4 dupa legea asupra contri6utiilor directe din !/-,K HA succesorii neregulati - statul i sotul supra ietuitorK YA succesorii anormali4 aici intrand raporturile succesoare dintre adoptat i adoptatorul sau si rudele lor. *doptatul a ea situatia de succesor legitim 'ata de adoptatorul sau4 dar nu a ea nici un drept succesoral 'ata de rudele acestuia. Wornind de la regula ca cercetarea paternitatii nu era admisa4 legiuitorul MK4 c5iar pentru cazul cand paternitatea era sta6ilita pe calea justitiei4 nu at copilului nici un drept de succesiune la a erea tatalui. Wentru a intra in stapanirea unei mos.teniri a tre6uit e+primata ointa de de. *cceptarea mostenirii era : pura si simpla4 atunci cand succesorul nici o masura pentru a separa patrimoniul succesoral de al sau i a s-a 'acut cu toate consecinteleK 'ortata4 acceptarea 'iind determinata Tie de imprejurari si nu printr-o mani'estare e+presa sau tacitaK su6 iul de in entar4 tocmai pentru a se 'ace o apreciere a raportului dintre
##

acti ul i pasi ul ei4 pentru ca mostenirea acceptata o6liga la plata tuturor

datoriilor de'unctului4 c5iar daca ele depaeau acti ul succesoral4 transmiterea succesiunii insemnand transmiterea atat a acti ului cat i a pasi ului succesoral4 'acuta dupa regulile sta6ilite de lege. 1n 'ine4 lic5idarea succesiunii4 in cazul mai multor succesori4 s-a 'acut prin imparteala @partajA4 con entie oluntara sau un act juridic4 'und cunoscuta ca e+ceptie i imparteala 'acuta de ascendentH. 1n Romania4 procesele de partaj au atins o anumita cele6ritate prin durata lor s.i prin caracterul e+trem de costisitor4 soldate adesea cu crime de omor intre 'rati i cu multi ani de pucarie. Re'eritor la succesiunea testamentara4 amintim ca testamentul a 'ost o dispozitie mortis causa4 re oca6ila4 solemna4 personala i unilaterala4 'iind un act ce a continut legate,,. Testamentul a 'ost ordinar i e+traordinar. Testamentele ordinare au 'ost : aA testamentul ologra'4 scris in intregime4 datat i semnat de testator K 6A testamentul autentic4 acela caruia autoritatea judecatoreasca competenta ii con'erea autenticitatea4 con'orm dispozitiilor legaleK cA testamentul mistic @ secretA4 o 'orma intermediara intre cele doua e+puse mai sus4 caracterizat prin aceea ca era semnat de testator4 strans i sigilat i prezentat tri6unalului4 care punea el o supraapreciere autentica.Testamentul ramanea secret pana la moartea testatorului. )intre testamentele e+traordinare amintim : testamentul militarilor in timpul unei campanii4 eel 'acut in timp de 6oala contagioasa4 pe mare etc.4 toate acte autentice. Pentru toate au 'ost sta6ilite reguli precise4 a caror nerespectare era sanctionata cu nulitate a6soluta.

1storia statului i dreptului romanescB4 :ladimir Qanga. #$

?n pri in(a legatelor4 care au 'ost pure si simple si legate cu modalitati4

au 'ost reglementate: legatul uni ersal,# @ art """ Codul ci il roman A4 adica dispozitia prin care testatorul lasa dupa moartea lui4 la una sau mai multe persoane4 uni ersalitatea 6unurilor saleK legat cu titlu uni ersal a constat in dispozitia testatorului asupra unei 'ractiuni din uni ersalitatea 6unurilor sale4 indi'erent care ar 'i 'ost eaK legat particular4 cand dispozitia testatorului a ea ca o6iect unul sau mai multe 6unuri sau drepturi determinate. 7ene'iciarii primelor doua 'orme de legate au a ut situatia succesorilor a6 intestat si erau o6ligati la plata datoriilor testatoruluiK legatarul particular nu a ea aceasta situatie. Regula dupa care prin testament se putea dispune li6er de 6unurile proprii a su'erit4 'iresc4 o limitare prin institutia rezer ei4 in 'a oarea descendentilor4 indi'erent de gradul de rudenie4 i a ascendentilor de gradul intai. &-a pre azut ca li6ertatea era de l/2 cand era ! copil4 !E, cand erau copii4 R cand erau , sau mai multi copii,$ @ art "#! Codul ci il roman A iar art "#, Codul ci il roman4 a statuat ca in lipsa copiilor i 'ata de rezer atarii ascendenti4 cotitatea disponi6ila era de HE- din a erea demnctului,%. *u 'ost cunoscute i donatiile inter i os4 gu ernate in multe pri inte de aceleasi reguli ca si testamentul4 reglementarea lor 'acandu-se in ederea conser arii proprietatii si in 'olosul e+ploatatorilor. lata deci4 in 'malul succintei analize a pro6lemelor dreptului ci il4 o reglementare e+trem de minutioasa4 ceruta de necesitatea conser arii si apararii proprietatii particulare 6azata pe e+ploatare4 de eludarea dispozitiilor pri itoare la anumite drepturi si de traducere in iata a egalitatii - 'ormal proclamata4 printr-o inegalitate determinata de inegalitatea de a ere.
,# ,$

*rticolul """4 Codul ci il. *rticolul "#!4 Codul ci il. ,% *rticolul "#,4 Codul ci il.

&ectiunea 11 - Codul Penal


1n cadrul 6ogatei acti itati legislati e des'asurate in timpul domniei lui

*le+andria loan Cuza4 s-a ela6orat si Codul penal roman4 redactat in !"%# si pus in aplicare la ! mai !"%$4 la mtocmirea caruia s-a luat in seama Codul penal 'rancez din !"!0 si in oarecare masura Codul penal prusian din !"$! proiectul acestui cod a 'ost otat in 6loc de *dunarea legislati e4 dar na 'ost sanctionat i nici promulgat imediat de )omnitor4 ci a 'ost trimis Consiliului de &tat spre studiu si modi'icare4 cu urmatoarea mentiune pe nota insotitoare T Proiectul introduce pedepse mai aspre4 decat cele din condica actuala 'ara sa 'ie necesitate de acestea4 dupa gradul de moralitate in care se gaseste natiunea,.. 7urg5ezia s-a gra6it cu ela6orarea Codului penal pentru a-si putea asigura unul din cele mai importante instrumente juridice in lupta impotri a dusmanilor ei si mai ales impotri a maselor populare. Cu toate acestea4 Codul penal din !"%# a 'ost un pas inainte 'ata de legislatia 'eudala. Ulterior4 acest cod a 'ost modi'icat4 completat s4i aplicat asa cum le-a con enit mai 6ine claselor dominante din Romania.
w

1n legatura cu in'ractiunea4 Codul penal din !"%# s-a 6azat pe conceptia 'ormalista4 considerand in'ractiunea o entitate juridica - 'apta pe care legea o pre edea ca atare si sanctiona cu pedeapsa4 si aceasta pentru a masca caracterul de clasa al reglementarii acestei importante institutii a dreptului penal.

*pud 1 Tano iceanu4 Curs de drept penal4 ol 14 7ucureti !/!- p !#"

#.

&-a adoptat di iziunea tripartita a in'ractiunii4 in crime4 delicte si contra entii. Codul penal n-a de'mit aceste categorii prin continutul lor socialpolitic4 ci le-a raportat la pedepsele ce s-au instituit pentru 'iecare categoric in

parte. *rticolul ! Codul penal roman4 de pilda4 a pre azut: 441n'ractiunea ce se pedepseste de lege cu pedepsele: munca silnica4 recluziune4 detentie4
TO

degradatiune ci ica4 se numeste crimaB 4 dupa acelai criteriu de'mind si determinand si delictul si contra entia. 8egislatia penala din Romania a cerut4 pentru e+istenta in'ractiunii: o actiune sau inactiune si pre ederea legii penale de sanctionare a respecti ei actiuni sau inactiuni4 mostra de conceptie 'ormala intr-o pro6lema 'undamentala4 ce a dealt'el4 speci'ic 6urg5ez. 1n legislatia penala i in doctrina penala romaneasca s-a acordat atentie intentiei - element constituti al in'ractiunii4 cu mare aloare in sta6ilirea pedepsei @ in'ractiunile intentionate erau pedepsite mai gra neintentionate A. Codul penal s-a ocupat si de unele cauze care e+cludeau in'ractiunea @ cauze care e+cludeau imputa6ilitatea si cauze care e+cludeau culpa6ilitatea A4 cauze care atenuau sau agra au in'ractiunea4 sau care o aparau de pedeapsa. *st'el4 ca e+emplu4 in legatura cu etatea - una din cauzele care e+cludea imputa6ilitatea - s-a sta6ilit ca pana la " ani era perioada iresponsa6ilitatiiK de la " la !% ani4 perioada presupusei iresponsa6ilitati4 cand dupa pre ederile articolul %- Codul penal roman4 nu se a pedepsi T daca se a decide de judecata ca acuzatul a lucrat 'ara pricepereB,/K perioada raspunderii atenuante4 de la !% la -0 de ani4 cand4 desi s-a presupus ca s-a actionat cu discernamant4 s-a sta6ilit o pedeapsa mai usoara4 majoratul penal de la -0 de ani in sus4 ca
,"

decat cele

*rticolul ! Codul penal. *rticolul %- Codul penal.

48

raspundere totala. Pro6lema arstei a interesat i din punct de edere al competentei instantei de judecata. Crimele comise de minori erau judecate4 de regula4 de tri6unalele corectionaleK cele comise de majori erau judecate de

Curteacujuri.
9

1n pri inta arstei inaintate4 Codul penal roman a sta6ilit ca pedeapsa muncii silnice pe iata sau pe timp marginit nu se T putea pronunta in contra acelora care la pronuntarea sentintei or 'i implinit al %0-lea an4 si in locul acestei pedepse se or osandi la recluziune pe acelai timp pe care ar 'i tre6uit a se osandi la munca silnicaB . &urdomutismul n-a 'ost reglementat de Codul penal roman4 dar a 'ost admis de practica ca i circumstanta atenuanta. )octrina a completat lacunele legislatiei in legatura cu cazurile denumite T incontientaB i a discutat masura in care aceste cazuri @ somnul4 somnam6ulismul4 5ipnotismul4 6etia4 mor'mismul a.A puteau sa nu e+onereze de raspundere penela.
Es

1n legatura cu 'azele in'ractiunii4 au 'ost cunoscute: !A Gaza oratorica4 denumita in doctrina T intaia mani'estare e+terioara4 cea mai simpla4 a ideii criminale4 precum cea mai departata de realizarea acesteiaB#04 i a e+istat numai atunci cand ideea criminala a 'ost comunicata la alte persoane sau c5iar ictimei. Regimul penal a 'ost impunitatea. &-au pedepsit c5iar in aceasta 'aza: complotul4 simpla amenintare i asociatiile de rau 'acatori. -A Gaza actelor operatorii4 'aza in care ideea criminala s-a materializat prin pregatirea4 am zice materiala4 a in'ractiunii4

#@!

Tr Pop4 )rept penal comparat4 op cit4 p %.$

#/

'ara a se incepe e+ecutarea ei. Codul penal a consacrat principiul impunitatii actelor preparatorii cu anumite e+ceptii. ,A Tentati a4 era 'aza in care 44 se incepe e+ecutarea in'ractiunii

intentionate4 dar nu se consuma B

#!

sau c5iar daca s-a

consumat tentati a nu s-a consumat in'ractiunea4 adica nu s-a o6tinut rezultatul dorit i urmarit de in'ractor @ acest din urma aspect a 'ost denumit de unii doctrinari T tentati a per'ectaB4 de altii T in'ractiune sa arsjta4 dar neiz6utitaB A. &-a consacrat punitatea4 pre azandu-se: tentati a de crima se pedepsea intotdeauna4 cea de delict se pedepsea numai cand legea speciala sta6ilea aceasta4 pentru tentati a de crima4 sistemul pedepsei atenuante4 ceea ce a gra6it legea speciala. #A 1n 'ine4 in'ractiunea consumata4 in legatura cu care 4 din multiplele reglementate4 pro6lema in'ractorului @ autor unic4 participatiune penala a.A a ocupat un loc aparte cu importante consecinte pentru regimul pedepsei.
*

1n ceea ce pri ete pedeapsa4 trasatura caracteristica a dreptului penal 6urg5ez consta in lipsa de e'icienta a amenintarii cu pedeapsa i aceasta is. i are e+plicatia T in conditiile inumane in care 'unctioneaza actiunea de pre entiune in oranduirea capitalistaB4 in 'aptul ca in aceasta societate T aplicarea pedepselor nu este nici ine ita6ila i nici prompta4 un numar important de 'apte penale raman nedescoperite4 nereclamate4 neurmarite4 clasate sau suspect date uitariiB#-4 pedeapsa 'iind un instrument de care se ser es.te minoritatea e+ploatatoare pentru a se mentine dominatia4 reprimand
#!

16idem4 p %/# :. )ongoroz4 Principalele trans'ormari ale dreptului penal al RPR in lumina conceptiei mar+iste-leniniste4 in : T &tudii ji cercetari juridiceB !/%04 p#0!.
#-

$0

pe cei e+ploata[i. Pentru oamenii muncii pedeapsa este oprimare4 pentru ca 44poporul ede pedeapsa4 dar nu ede crima si pentru ca ede pedeapsa acolo unde nu e+ista crima4 el nu mai ede crima acolo unde este pedeapsaB#,.

Ceea ce este totusi poziti in legatura cu pedeapsa in dreptul 6urg5ez4 raportat la dreptul 'eudal4 este 'aptul ca s-a inscris principiul legalitatii pedepsei: nu e+ista pedeapsa in a'ara legii i ca nu se mai pre ad pedepse 6ar6are4 inumane. Codul penal din !"%# a adoptat sistemul tripartit4 clasi'icand pedepsele in: pedepse pentru crime4 pentru delict si pentru contra entii. Pedepsele au mai 'ost di izate in: principale4 accesorii si complementare. 1n partea a doua a Codului penal din !"%# au 'ost reglementate in detaliu4 dupa criteriul o6iectului4 o serie de in'ractiuni4 ca cele impotri a securitatii statului4 cele re'eritoare la proprietate4 la persoane .a. 1n a'ara de cele doua institutii 'undamentale4 Codul penal roman din !"%# a mai reglementat si alte institutii penale4 si anume: corectionalizarea4 recidi a4 cumulul de in'ractiuni - in legatura cu in'ractiunea4 gratierea4 amnistitia4 rea6ilitatea - in legatura cu pedeapsa4 s.a.

#,

O. Mar+4 )ez6ateri asupra legii cu pri ire la 'urtul din lenine in : O Mar+4 Gr <ngels4 Opere4 ol 1 7ucurejti4 <&P8P4 !/.$4 p !-$.

$!

&ectiunea 111 - Codul de procedure ci ila


)reptul procesual ci il. Prima lege de procedura ci ila din Romania

6urg5ezo-mosiereasca a 'ost Codul de procedura ci ila4 decretal la / septem6rie !"%$ i pus in aplicare la ! decem6rie al aceluiasi an. *cest cod a 'ost redactat 'olosindu-se 8egea de procedura ci ila a cantonului ;ene a4 din -/ septem6rie !"!/4 care la randul ei se inspira su6stantial din Codul de procedura ci ila al Grantei4 din !"0%. in acelai timp au mai 'ost 'olosite dispozitii de procedura ci ila e+istente anterior in tara noastra. Lorme ale dreptului procesu5i ci il au mai 'ost cuprinse si in alte legi4 ca : legile Curtii de Casatie K8egea proprietarilor K8egea pentru autenti'icarea actelor K8egea i regulamentul portareilor K8egea contenciosului administrati KCodul ci il KCodul commercial4 s.a. Procedura contencioasa a 'ost gu ernata de principii4 ca: -principiul conducerii procesului de catre partile in litigiu sau de catre reprezentantii lor4 judecatorul a and rolul de supra eg5etor in mersul judecatiiK - pu6licitatea dez6aterilorK - contradictorialitatea dez6aterilorK - oralitatea dez6aterilor si alte asemenea principii4 cerandu-se partilor capacitatea de a sta in justitie. )intre institutiile dreptului procesual ci il4 analiza 'acandu-se la proportiile impuse de un atare curs4 amintim: !A Competenta4 care putea 'i competenta a6soluta4 cand dreptul de judecata il a ea o instanta cu e+cluderea tuturor instantelor de alt grad @ de e+emplu4 tri6unalul era competent a judeca di ortul si nu alta instanta A4 si

$-

competenta relati a4 cand dreptul de judecata il a ea instanta X4 cu e+cluderea

tuturor instantelor de acelas.i grad. Competenta a6soluta a a ut importanta4 printre altele4 in determinarea gradului instantei de judecata4 dupa natura cauzelor4 i in ierar5izarea instantelor. 1n Romania4 tri6unalele judetene au 'ost instante de prim grad - ca regula - 4 dar legile speciale puteau dispune i alt'el4 in anumite cazuri au sta6ilit ca instante de prim grad i alte instante decat tri6unalul.
EF

1n pri inta competentei relati e s-a aplicat regula: T actor seVuitur 'orum reiB4 regula relati a4 pentru ca au e+istat i e+ceptii. -A *ctiunea in justitie. 1n doctrina 6urg5eza s-a 'acut distinctie intre dreptul la actiune4 care era considerat un drept pri at i cererea in justitie. )intre actiunile ci ile mai importante @ doctrina a 'acut o serie de clasi'icari A amintim: actiunea in re endicare4 actiunile posesorii i actiunile de starut personal. ,A Organizarea dez6aterilor contencioase incepea prin sesizarea instantei4 iar paratul@tiiA4 in termen de ,0 de zile de la primirea intiintarii pres.edintelui instantei4 tre6uia sa raspunda prin intamjpinare scrisa4 pretentiilor 'ormulate in cerere de reclamant.
>F

1n cadrul dez6aterilor in 'ond4 un loc important !-a ocupat administrarea pro6elor4 iar incidentele s.i e+ceptiile de procedura au ingreuiat i au tergi ersat mult procesul. #A Pro6ele in procesul ci il au 'ost gu ernate de o serie de reguli4 mai semni'icati e 'und: nu erau admise pro6e decat in c5estiuni de drept i erau supuse aprecierii instantei @ numai celei de 'ond4 la Casatie administrarea pro6elor 'und e+ceptie A4 iar sarcina pro6ei apartinea4 in principiu4 celui care o in ocase i care tre6uia sa 'aca do ada completa s. i a6soluta.

$,

aA

1nscrisurile4 'olosite in primul rand ca mijloc de pro6a4

datorita importantei care li s-a dat4 i in aceasta categoric au intrat: actul autentic4 actul redactat de catre 'unctionarul competent4 cu putere erga omnes4 constatarea lui putandu-se 'ace numai prin inscrierea in 'alsK actul su6 semnatura pri ata4 actul semnat cu mana proprie de catre partile intre care a inter enit4 cu aloare relati a4 'iind rasturnat prin pro6a contrarieK procedura inscrierii in 'als putea 'i 'olosita pentru semnaturaK inscrisurile speciale @ de e+ registrele de comertA 6A Pro6ele orale: pro6a cu martori4 admisa pentru do edirea unui 'apt material4 Codul ci il roman pre azand ca inscrisul a a ut prioritate 'ata de pro6a cu martori4 ca do ada cu martori se putea utiliza numai in cauze al caror o6iect nu depaea o aloare destul de mica4 judecatorul 'iind su eran in aprecierea eiKmarturisirea nu mai putea 'i retrasaK juramantul4 care a 'ost decizoriu4 dat de o parte celeilalte4 decisi e in cauza4 i supletoriu4 dat din o'iciu de catre judecator4 completator la un inceput de do ada. 1n legatura cu marturisirea4 Codul ci il s.i Codul de procedura ci ila roman au sta6ilit ca regula ca marturisire completa era pro6a desa arita pentru judecator4 atunci cand era or6a de tranzactii intre particulari4 unul din aspectele negati e ale sistemului pro6ator din dreptul 6urg5ez4 pentru ca4 eel mai adesea4 su6 presiunea ad ersarului 6urg5ez i a ad ersarului mai puternic din punct de edere economic i al pozitiei lui politice4 pentru a e ita un rau mai mare decat consecintele unei marturisiri c5iar neade arate4 cealalta parte
EF

spunea ceea ce ii dicta ad ersarul. 1n mod cert4 judecatorul nu i-a putut 'ace niciodata con ingerea intima pe 6aza simplei marturisiri.
EF

1n pri inta juramantului4 el a 'ost dominat puternic de conceptii mistice. cA Ca mijloace de pro6atiune au mai 'ost cunoscute: e+pertiza4 cercetarile la 'ata locului4 d'i'erite pro6e preliminare i prezumtiile. $#

"#

Qotararea judecatoreasca tre6uia sa 'ie pronuntata in prezenta

am6elor parti4 dar i in lipsa uneia4 i comunicata partilor4 tre6uia data i semnata de judecatorii sta6iliti pentru a judeca cauzaK tre6uia sa contina cuprinsul4 'ara de care nu ar 'i putut e+ista. Qotararea judecatoreasca se e+ecuta dupa in estire cu 'ormula e+ecutorie. $# Caile de atac4 e+trem de complicate i costisitoare4 au 'ost gu ernate de urmatoarele reguli: aA nu se putea 'ace uz decat o singura data de aceai cale de atacK 6A nu se admitea cumularea a doua cai de atacK cA nu se putea recurge la o cale e+traordinara de atac daca nu s-au epuizat toate caile ordinare K dA in cazul cailor ordinare de atac se suspenda e+ecutarea 5otararii4 in timp ce la caile e+traordinare suspendarea era e+ceptie. Caile ordinare de atac au 'ost: opozitia4 apelul i recursul4 instanta de
EF

recurs era4 ca regula4 1nalta Curte de Casatie4 e+ceptional erau curtile de apel i tri6unalele. .A <+ecutarea silita a 'ost modul prin care s-au adus la indeplinire 5otararile judecatoreti. &e 'acea pe 6aza unui act pu6lic e+ecuta6il4 in estit cu 'ormula e+ecutorie <+ecutia silita se realiza4 in principal4 asupra proprietatii i era : o e+ecutie silita imo6iliara4 concretizata in licitatia 6unurilor si in adjudecarea lor4 aceasta din urma 'iind un 'el de anzare silita pentru proprietarul urmarit i o ac5izitie reala pentru adjudecator4 si una mo6iliara. &e constata4 in legatura cu procesul ci il4 ca reglementarea minutioasa4 insotita de o serie de 'ormalitati4 cu un caracter e+trem de costisitor4 a a ut menirea de a satis'ace interesele e+ploatatorilor.

$$

&ectiunea 1: - Codul de procedura penala

)reptul procesual penal.Tot in timpul lui Cuza a 'ost ela6orati Codul de procedura penala4 promulgat in !"%# i pus in aplicare la ,0 aprilie !"%$4 autorii lui inspirandu-se i in Code d instruction criminelle al Grantei @ !"0" A. )oua au 'ost modi'icarile cele mai importante4 su'erite de acest cod pana la primul raz6oi mondial. Prima a 'ost 'acuta printr-o lege din !$ martie !/0-4 pri itoare la li6ertatea indi iduals4 care a con'erit inculpatului4 intre altele4 dreptul de a a ea aparator in cursul instructiei i de a comunica cu el4 ce-a de-a doua prin legea pri itoare la instructiunea s.i judecarea in 'ata instantelor corectionale a 'lagrantelor delicte @ Micul parc5etA4 din !, aprilie !/!,##. 8egea s-a re'erit la instructia s4i judecarea 'lagrantelor delicte sa arite in oraele reedinta de judet4 in gari4 porturi i 6alciuri ce tineau de aceste orae4 T c5iar atunci cand aceste gari4 porturi i 6alciuri ar 'i situate in a'ara de raza orauluiB. <lementul esential al acestei modi'icari il constituie competenta pe care o primete Ministerul pu6lic de a 'ace instructia i de a emite mandat de arestare4 cu mentiunea ca atunci cand procurorul a gasi cu cale4 a trimite pe eel interogat de indata4 potri it competentei4 inaintea tri6unalului sau a judecatoriei de ocol a oraului de reedinta a tri6unalului4 spre a 'i judecat c5iar in aceias.i zi. <ste or6a4 deci4 de introducerea unei proceduri nu numai sumare4 ci i rapide. &-a pre azut ca T la tre6uinta tri6unalul sau judecatoria de ocol se
##

C. Qamangiu4 Codul general al Romaniei4 op cit ol 1114 p ,,-,$ $%

puteau con oca dinadinsB4 ca martorii puteau 'i c5emati i er6al prin orice o'iter de politic judecatoreasca sau agent al 'ortei pu6lice4 ca se putea acorda

pre enitului timp de eel putin trei zile li6ere spre a-s.i pregati apararea T instanta de apel a judeca de urgenta i cu precadere4 a'acerile pre azute prin legea de 'ata in termen de eel mult -0 de zile de la data primirii apeluluiB.
EF

1n 'ine4 tre6uie sa amintim dispozitiile art !04 care au statuat ca 44legea de 'ata nu este aplica6ila delictelor de presa i politiceB#$. 1nstitutii mai importante ale procesului penal au 'ost: !A principiul ca *ctiunea. Codul de procedura penala roman a pornit de la orice in'ractiune da natere la actiune pu6lica4 in intelesul

articolului - aceasta insemnand ca a ea T de o6iect pedepsirea 'aptelor care atama ordinea socialaB4 i poate produce o actiune pri ata4 care a ea de o6iect T repararea daunelor cauzate prin reo in'ractiuneB.
EF

1n legatura cu titularul acestor actiuni4 pro6lema la care om mai re eni atunci cand om prezenta su6iectii procesului penal4 amintim ca actiunea pu6lica se e+ercita de 'unctionarii pu6lici carora legea le-a incredintat acest drept4 iar actiunea pri ata se putea urmari de cei care au su'erit acele daune sau de reprezentantii lor. *ctiunea pu6lica se putea intenta4 in conditiile 6ine sta6ilite de lege 'ie in urma unei denuntari4 'ie in urma unei plangeri sau din proprie initiati a a 'unctionarului competent. <ste de su6liniat ca plangerea nu poate 'i opera decat a persoanei care direct sau indirect a su'erit o atamare in urma unei in'ractiuni. *ctiunea pu6lica @ penala A se stingea prin moartea pre enitului4 in timp ce actiunea pri ata se putea e+ercita4 in caz de moarte a pre enitului4 i in contra reprezentantilor sai.

#:Y

*rticolul !04 Codul de procedura penala.

$.

*ctiunea penala lua s'arsit prin: ac5itare4 cand se recunostea ca 'apta imputata nu a ea 'iinta4 sau ca nu se putea 'ace inculpatul raspunzator de eaK

a6solutiune4 cand 'apta imputata inculpatului nu cadea su6 pre ederile niciunui te+t de lege4 si condamnare4 cand 44si autorul si 'iinta s.i imputa6ilitatea legala a 'aptei sunt constanteB. -A&pecialistii in dreptul procesual penal s-au re'erit la trei 'eluri de competenta#%: aA competenta ratione loci4 care era4 atat pentru organele de urmarire si de instructie4 cat si pentru cele de judecata4 tripla. T Oricine se a socoti atamat prin reo crima sau delict a putea aduce plangerea si a se constitui parte ci ila4 la judecatorul de instructiune4 sau al locului unde s-a petrecut 'aptul4 sau al locului resedintei pre enitului sau al locului unde acesta sar putea a'laB4 in cazul judecarii in'ractiunilor date in competenta curtilor cu jurati4 putand 'i in estita curtea cu jurati din circumscriptia unde s-a comis crima sau delictul respecti 4 cea de la resedinta in'ractorului sau cea a locului unde a 'ost prins in'ractorul. 6A competenta ratione personae s-a re'erit la cercul personajelor ce puteau 'i judecate4 curtile cu juri4 de e+emplu4 putand judeca orice persoane4 cu e+ceptia copiilor minori4 a unor 'unctionari care au comis crime in e+ercitiul 'unctiei lor4 a militarilor carora li s-a aplicat dispozitiile sta6ilite de Codul justitiei militare4 etc. cA competenta ratione materiae4 dupa care s-a sta6ilit care in'ractiuni se judecau de 'iecare categoric de instante peanle. )upa codul de procedura penala la care ne re'erim4 au e+istat: instante politienesti si corectionale4 carora le cadeau in competenta in principal contra entiile politienestiK tri6unale corectionale4 in competenta carora au intrat o serie de delicte4 s.i
#%

1 Tano iceanu4 Curs de procedura penala romana4 7ucuresti4 !/!,4 *telierele gra'ice &OC<C \ Co4 p ,%/,.04 #-"-#-/

$"

instante pentru crime i delicte gra e4 pana in !/,"4 aa cum am mai aratat4 curtile cu juri 'iind constitutional in estite cu judecarea crimelor4 delictelor

politice i de presa * 'ost cunoscuta stramutarea unui proces de la o instanta la alta4 opera a Curtii de casatie4 dupa rec5izitoriul Ministerului pu6lic al acestei curti4 T pentru cu inte de siguranta pu6lica sau legitima suspiciuneB. ,A&u6iectii procesului penal au 'ost4 dupa conceptia doctrinei 6urg5eze: judecatorul4 persoana impotri a careia s-a pornit actiunea penala4 Ministerul pu6lic4 partea ci ila i partea ci ilmente responsa6ila. Iudecatorul a 'ost considerat parte a procesului penal4 spre deose6ire de procesul ci il4 pentru ca in'ractiunile sunt 'apte ce pri esc societatea in ansam6lul ei i nu 'apte particulare4 ca in procesul ci il4 i dupa articolul - al Codului de procedura penala4 actiunea penala T este a societatiiB#.. Cel cazut su6 o actiune penala s-a numit: inculpat4 pe timpul cat i s-a trimis doar o c5emare de in'atis.areK pre enit4 din momentul in care autoritatea competenta a luat in contra sa unele masuri asiguratoareK acuzat4 cand in materie criminala camera de acuzare a pronuntat darea in judecata K condamnat4 dupa ce s-a pronuntat pedeapsa sta6ilita de lege K certata de judecata4 eel care a su'erit cand a4 mai inainte o condamnare criminala K recidi ist4 in materie criminala s. i corectionala4 eel ce 'iind condamnat pentru o crima4 a comis4 in cei !0 ani de dupa implinirea condamnarii4 o alta crima sau alt delict. 1n aceasta ultima categoric legea a considerat i pe eel ce4 'iind condamnat pentru delict la inc5isoare mai mult de sase luni4 a comis4 in acelas.i termen de !0 ani4 un alt delict. Ministerul pu6lic - parc5etul4 a 'ost 'ormat la noi din Procurer general i cei trei procurori de sectii in 'nalta Curte de Casatie si Iustitie4 din
#.

*rticolul -4 Codul de procedura penala.

$/

procurorul general sj atajia procurori de sectie cate sectii erau la curtile de apel i dintr-un prim-procuror s.i cate un procurer de sectie la tri6unalele cu mai

multe sectii. Ministerul pu6lic a 'ost organul acuzarii4 la noi de la un moment dat organul de drept e+clusi din -/ octom6rie !".. a and dreptul de a pune concluzii in orice cauza ci ila4 de la aceasta data numai in cauza in care erau minori i interzisi. Ministerul pu6lic a 'ost o6ligat sa e+ercite actiunea penala in caz de crima s.i delict4 cu anumite e+ceptii. Partea ci ila4 persoana@leA atamata@eA direct sau indirect prin in'ractiunea comisa4 era su6iect al procesului penal numai atunci cand prin plangere a in estit autoritatea legala4 ea constituindu-se parte ci ila. )aca nu s-a constituit parte ci ila in procesul penal4 putea sa-i re'aca prejudicial cauzat prin in'ractiunea comisa urmand calea procesului ci il.1n cazul in care actiunea ci ila nu urma a se solutiona la aceeasj instanta i in acelasi timp cu cea penala4 legiuitorul nostru a pus in aplicare un principiu 'rancez4 care era ast'el 'ormulat: le criminel tient le ci il en etat4 actiunea pri ata suspendanduse pana la pronuntarea de'miti a asupra actiunii penale. Renuntarea la actiunea pri ata nu putea nici sa opreasca i nici sa suspende actiunea penala decat in cazuri in care legea dispunea e+pres de acest lucru4 iar s'aritul actiunii penale prin ac5itare inc5idea orice drum partii ci ile inaintea instantelor ci ile. &tingerea actiunii penale prin moartea pre enitului4 nu insemna sj incetarea actiunii ci ileK ea se putea e+ercita i in contra reprezentantilor pre enitului decedat. Partea ci ilmente responsa6ila4 persoana@leA terta introdusa silit4 dar enita i de 6una oie4 in instanta4 care putea 'i osandita pecuniar impreuna cu pre enitul. Le gasim in situatia in care este posi6il ca o persoana sa 'ie autorul
%0

1n'ractiunii i4 ca atare4 condamnat penal4 i alt persoana s 'ie socotita de lege ca autor al pagu6ei i4 ca atare osandita ci il la despagu6iri4 datorita 'aptului ca nu a a ut grija sa preintampine producerea pagu6ei.

#AGazele procesului penal. )octrinarii au impartit procesul penal in


A 'i

doua mari 'aze : aA instructia preala6ila4 care la randul ei a cuprins: primele cercetari4 urmarirea i instructiaK 6A judecata propriu-zisa4 impartita i ea in: judecata in prima instanta si judecata cu 'olosirea cailor de atac. 1n pri inta 'azelor instructiei preala6ile4 cele trei 'aze enuntate mai sus au 'ost proprii crimelor si delictelor gra e. Liciodata pentru contra entii instructia nu s-a 'acut preala6il4 ci odata judecata4 i nici de persoane di'erite4 ci de catre aceeai persoana. )e aici o concluzie importanta4 care tine de trasaturile procedurii acuzatoriale: 'iecare 'aza a instructiei preala6ile a 'ost opera unor organe proprii4 separate4 cu 'unctionari proprii. Primele cercetari4 'aza de cautare si descoperire a in'ractiunii4 au apartinut politiei judiciare4 dar nu numai comisarilor si su6comisarilor de politie4 ci si primarilor4 ajutorilor de primari i notarilor4 o'iterilor i su6o'iterilor de doro6anti i jandarmi4 administratorilor de plasa4 Ministerului pu6lic si judecatorului de instructie4 judecatorilor de ocol si altor 'unctionari
s\

administrati i. Ceea ce este de retinut este pro6lema competentei acestora. 1n timp ce contra entiile erau in competenta o'iterului de politie judiciara din raza judecatoriei comune unde s-a comis contra entia4 in cazul crimelor si delictelor erau competentH a 'ace primele cercetari o'iterii de politie judiciara de la locul unde s-a comis in'ractiunea4 ai locului resedintei pre enitului sau ai locului unde se a'la pre enitul.

#"

! Tano iceanu4 Curs de procedura penala romana4 7ucurejti4 !/!,4 *telierele gra'ice &OC<C \ Co4 p ,%/,.04 #-"-#-/

%!

*cti itatea din aceasta 'aza se consemna intr-un proces

er6al. T

Relati la contra entiuni4 legea dispune ca procesele er6ale 'acute de primar4 pro%ur&r' su6pre'ect s.i politic 'ac do ada completa i nu pot 'i atacate decat

pri( inscriere in 'als4 pe cand procesele- er6ale adresate de ceilalti o'iteri de politic judecatoreasca pot sa 'ie com6atute i 'ara inscriere in 'als. Relati la delicte4 numai procesele- er6ale 'acute de o'iteri de politic4 magistrati4 adica procurorul i judecatorul de instructiune4 se 6ucura de taria pana la inscrierea in 'als4 toate celelalte procese- er6ale pot 'i com6atute de inculpat prin pro6e contrarii4 sau scrise sau testimonialeB. Urmarirea a apartinut Ministerului pu6lic4 cand in'ractorul era dat in judecata4 'ie direct la instanta de judecata @in cazurile in care legea permiteaA4 'ie trimitandu-! la judecatorul de instructie4 pentru a se inlesni judecata in urma instructiei. Iudecatorul de instructie era in estit prin rec5izitoriul introducti al Mimsterului pu6lic4 data de la care rolul Mimsterului pu6lic inceta propriu-zis i incepea eel al judecatorului de instructie4 c5iar daca in timpul instructiei Ministerul pu6lic mai putea 'i c5emat pentru anumite acte sau sa Tncu iinteze anumite actiuni ale judecatorului de instructie. )upa terminarea instructiei4 Ministerul pu6lic era c5emat sa se pronunte asupra cauzei4 daca tre6uia sa 'ie trimisa in 'ata instantei de judecata4 i 'acea aceasta prin rec5izitoriu de'initi . 1nstructia propriu-zisa a 'ost 'aza in care s-a pregatit dosarul pentru judecata i a apartinut unui judecator al tri6unalului4 special insarcinat cu aceasta misiune4 numit judecator de instructie4 pus su6 supra eg5erea procurorului general al Curtii de apel competente.
1n estirea judecatorului de instructie se 'ace prin rec5izitoriul introducti al Ministerului pu6lic si cea mai importanta acti itate a acestui %-

organ a 'ost interogatoriul inculpatului - intr-o procedura de tip inc5izitorial-i adunarea pro6elor. )e la legea din !$ martie !/0-4 care a modi'icat o serie de

articole ale codului de procedura penala4 s-a permis ca mdata dupa interogatoriu4 inculpatul sa poata comunica cu aparatorul sau 44con'ormindu-se regulilor inc5isoriiB. Rezultatele instructiei s-au consemnat intr-o ordonanta de'miti a4 care putea 'i de neurmarire sau de trimitere in judecata. Ordonanta judecatorului de instructie a putut 'i atacata4 'iind considerata egala cu o 5otarare judecatoreasca4 prin : opozitie4 i competenta de a judeca opozitia a 'ost camera de punere su6 acuzare4 care a 'unctional pe langa curtile de apel4 deciziile ei putand 'i atacate cu recurs la sectia a doua a Casatiei. O ordonanta a judecatorului de instructie neatacata ramanea de'miti a.
/\

Iudecata. 1naintea autoritatilor de judecata4 pu6licitatea a 'ost regula generala i numai e+ceptional au 'ost edinte secrete. )upa in estirea instantei4 care se 'acea di'erit4 dupa cum era or6a de instante politienesti 4 corectionale sau pentru crime i delicte gra e4 se trecea la dez6aterile cauzei. Qotararea judecatoreasca4 pentru a 'i ala6ila4 tre6uia sa 'ie data de o autoritate judecatoreasca competenta si constituita con'orm legiiK tre6uia ca judecatorii sa 'i participat la toate edintele de cand s-au inceput dez6aterile sa 'ie moti ata4 sa contina te+tul legii aplicate si sa 'i 'ost odata cu majoritatea de oturi4 la curtile cu juri paritatea 'iind in 'a oarea acuzatului. Iudecata cu 'olosirea cailor de atac#/. Caile de atac in procesul penal au 'ost: ordinare - opozitia i apelul4 i e+traordinare - recursul si re izuirea.

#/

! Tano iceanu4 Curs de procedura penala romana4 7ucureMti4 !/!,4 *telierele gra'ice &OC<C \ Co4 p ,%/,.04 #-"-#-/

%,

Opozitia a 'ost calea de atac 'olosita de eel ce a 'ost judecat in lipsa4 admisa in materie corectionala4 i in 'apte mai simple de politie.

*pelul4 cale ordinara de atacare a 5otararilor judecatoresti4 se adresa unei instante superioare si a 'ost o cale de re'ormare. 1nstanta competenta a 'ost atat tri6unalul de judet4 pentru 5otararile judecatorilor de ocol4 cat si curtile de apel4 pentru 5otararile date de tri6unale ca instante de prim grad. Puteau 'ace apel: inculpatul4 partea ci ila si Ministerul pu6lic. *pelul a 'ost suspensi si de oluti . Qotararea instantei de apel4 in principiu4 a tre6uit sa 'ie in pro'itul aceluia sau acelora care au 'acut apelul4 in timp ce de apelul Ministerului pu6lic a putut pro'ita si pre enitul4 dar numai su6 aspect penal. 1n pri inta recursului in casatie4 el a 'ost4 in principiu4 de competenta curtii de casatie4 sectia a 1l-a. &e putea 'ace de orice persoana interesata. Conditiile de 'ond pentru recurs au 'ost: e+istenta unei 5otarari ramase de'miti a4 acuzatul4 in caz de crima4 sa 'i 'ost condamnat4 si sa 'i 'ost o iolare a legii. Recursul era numai suspensi de e+ecutare. 1nstanta de recurs a putut: aA respinge recursul4 si in acest caz 5otararea atacata de enea ire oca6ila si nesuscepti6ila de nici un 'el de recursK 6A admite recursul4 care a insemnat casarea lui4 si a 'ost casare 'ara a trimite si casare cu trimitere. <+ecutarea in materie penala a 'ost sarcina organelor statului4 printre care Ministerul pu6lic4 in principalK e+ecutarea pedepselor si masurilor de siguranta4 in cazul pedepselor pri ati e de li6ertate4 iar in cazul pedepselor peniculare au 'ost competente organelle 'manciare ale statului.

%#

&ectiunea : - 1mportanta acestei opere legislati e


>F

1n remea lui *le+andru loan Cuza si din dispozitia sa4 au 'ost ela6orate Codul ci il4 Codul penal4 Codul de procedura ci ila si Codul de procedura penala. Prin adoptarea acestor coduri s-a constituit4 in linii generale4 sistemulde drept 6urg5ez4 s-a creat cadrul juridic necesar pentru dez oltarea celor mai moderne legislatii in materie4 introducand norme si institutii juridice dintre cele mai e oluate4 opera legislati a a lui Cuza a plasat Romania in randul tarilor cu cea mai maintata legislatie. Lu intamplator4 unii ideologi conser atorH a'irmau ca aceste coduri sunt 'orme dar 'ara 'ond4 ca ele nu corespund realitatilor economice4 traditiilor i mora urilor poporului nostru si4 ca atare4 nu or putea 'i aplicate. *ceasta iziune 'atalista nu a 'ost4 insa4 con'irmata de e olutia istorica. <ste ade arat ca s-au intampinat unele di'icultati in aplicarea acestor coduri si4 in special4 a Codului ci il4 ca s-au inregistrat c5iar unele serioase dari mapoi prin legislatia ordinara care s-a adoptat4 dar in linii generale4 ele au o'erit un larg camp de a'irmare relatiilor capitaliste4 au stimulat dez oltarea acestora4 au pus pe 6aze noi relatiile dintre persoane4 au determinat importante sc5im6ari de mentalitate4 ast'el incat4 dupa cate a decenii s-a constatat realizarea unui deplin accord intre 'orma de reglementare juridica si continutul ei.
s*.

1n acelasi timp4 opera legislati a a lui Cuza a dus la crearea unui sistem judiciar modern4 a determinat o e olutie a practicii instantelor in directia celor mai inalte e+igente ale epocii4 a stimulat m'lorirea in atamantului juridic4 a stiintei dreptului4 a dus la 'ormarea unor cadre de incontesta6ila aloare4 la

%$

a'irmarea gandirii juridice romaneti in tara i peste 5otare4 la insuirea te5nicii juridice in toate nuantele sale4 ceea ce s-a ras'rant poziti asupra acti itatii teoretice i practicii juridice.

%%

71781O;R*G1<
!. -. ,. #. $. %. .. ". /. !0. !/%0. !!. !-. !,. !/%%. *. ). Xenopol - T "omnia lui Cu1a 2oda !, ol 1-114 lasi !/0,. L. Cari an -44 elatiile diplomatice ale omdniei de la 1&'/) C. C. ;iurgescu - 44 2iata i opera lui Cu1a 2oda! 7ucureti <mil Cernea4 <mil Molcut - ,,Istoria statului i dreptului :. ;eorgescu -44 Ideile politice i iluminismul in Principatele T "ocumentele pri#ind $nirea Principatelor, I, "ocumente T. C. RiDer - T Cum s)a infaptuit omania. ,tudiul unei 1. :antu4 ;. ;. Glorescu - T $nirea Principatelor in lumina C. :itcu - T "iplomatia $nirii!, 7ucureti !/./. T "ocumente externe ) omania la 1&'/, unirea Principatelor T ,tudiipri#ind $nirea Principatelor! , 7ucureti !/%0. ). 7erindei - T 0upta diplomaticd a Principatelor $nite pentru ). 7erindei - T ,tudii pri#ind $nirea Principatelor!, 7ucureti

romanesc", Casa de <ditura i Presa T &ansaB &R84 7ucuresti4 !//-. omdne!, 7ucureti !/.-. interne %1&'()1&'*+!, 7ucuresti4 !/%!. pro-leme Internationale 1&'.)1&.. B7ucureti !/##. actelor fundamentale i constitutional ! 7ucureti !/%$.

omdne in contiinta europeand! ol 1-114 7ucureti !/",.

desa#drirea $nirii %2( ion 1&'/ ) 2( ian 1&.2+ !.

1&**!, 7ucuresti !/"#.

%.

!#.
!$.

C. C. ;iurgescu - ,,,uprafata moii3r mdndstire4ti


*l. Pu64 M. Oogalniceanu - 7i6liogra'ii4 7ucures. ti4 !/.!.

seculari1ate la 1&.5 !, &tudii4 X114 !/$/. !%. !/"0.


!.. !". 7ucureti !/%.. !/. -0. 8egea Rurala in !"%#. 8egea electorala din !"%#. &tatutul )ez oltator al Con entiei de la Paris. L. *daniloaie4 ) 7erindei - T eforma a6rard din 1&.(!,

1. Muraru - ,, Constitutiile romdne% cule6ere+!, 7ucures.ti

%"