PSIHANALIZA Curs nr.

02

SITUATIA PSIHANALIZEI IN LUME

Institutiile proprii psihanalizei sunt Societatile de Psihanaliza care nu sunt de stat; o parte din ele au Institute de Psihanaliza ce functioneaza ca facultati ce pregatesc psihanalisti. In Franta 27 societati = 6.000 psihanalisti. Cine si cu poate de!eni psihanalist" Ce e co un tuturor structurilor# for area psihanalistilor e o for are postuni!ersitara$ for are aparte; nici o for are uni!ersitara nu da dreptul la practica psihanalizei. %ustria# cea ai putin restricti!a deoarece prin legea terapiei &pro o!ata in '((2) e per is sa ai*a acces la for area psihanalitica nu nu ai edicilor$ psihologilor dar si teologilor$ filosofilor si chiar persoane care nu au studii uni!ersitare. Franta# accesul la for area psihanalitica e destul de li*eral; in afara edicilor$ psihologilor sunt ad ise si alte categorii &discipline u aniste). +er ania# cea ai restricti!a per itand doar edicilor si psihologilor. Formarea psihanalitica consta in: '. Analiza personala &indispensa*ila pentru ca aici !iitorul psihanalist ia cunostinta de e,istenta inconstientului in odul cel ai direct$ adica e pus in contact cu propriul inconstient. Cine nu-si cunoaste propriul inconstient nu poate aspira sa identifice si sa-i a.ute pe altii sa descopere inconstientul); cuantificari = dupa criteriile %sociatiei Psihanalitice Internationale IP% o analiza personala tre*uie sa insu eze cel putin /00 sedinte &0 ani 1 ori2sapt). 2. Activitatea supervizata# !iitorul analist cand incepe sa practice tre*uie sa desfasoare doua cazuri su* super!izarea unor psihanalisti ai e,peri entati considerati psihanalisti for atori si super!izori care-i insotesc si ur aresc in special sa se concentreze asupra contratransferului$ adica asupra reactiei sale inconstiente la transferul pacientului$ adica su a senti entelor pe care pacientul le dez!olta fata de psihanalist. 3urata super!izarii e de 2-1 ani intr-un rit de o sedinta pe sapta ana. 1. Teoria si tehnica psihanalitica care se desfasoara in cadrul unor se inarii Pu*licatiile# in 4ccident e,ista foarte ulte edituri ce pu*lica psihanaliza &e,# arile edituri franceze). Franta$ S5% &20 000 psihanalisti)$ % erica de Sud &dez!oltare rapida si puternica) sunt arile puteri in psihanaliza. 6o ania actuala# in '((0 a fost inte eiata Societatea Psihanalitica 6o aneasca care si-a propus sa pro o!eze psihanaliza in 6o ania su* toate aspectele# clinic$ for arii$ pu*licatiilor si ai ales sa apropie acest nou inceput al psihanalizei de criteriile de for are occidentala$ adica toc ai analiza personala$ super!izarea si teoria. 5n rol i portant in dez!oltare il are schi *ul per anent cu psihanalisti occidentali. 3atorita acti!itatii *une pe care a a!ut-o$ a fost acceptata in cadrul IP% in calitate de stud7group.

CONCEPTIA PSIHANALITICA DESPRE RAPORTUL DINTRE SANATATE SI BOALA PSIHICA Intre *oala psihica si sanatatea psihica deose*irea este doar de grad. %ceasta idee a deose*irii doar graduale e e,tre de i portanta pentru siste ul de discipline care alcatuiesc psihanaliza. 3e !aliditatea acestei idei depinde trecerea de la psihopatologie la psihologia starii de sanatate si de ase enea depinde de trecerea de la psihopatologie la psihanaliza aplicata$ adica la psihanaliza care cerceteaza feno enul cultural. %ceasta idee a deose*irii graduale a deter inat foarte ulte reactii de respingere la adresa psihanalizei$ oti!ul acestei reactii fiind unul indreptatit stergerea deose*irii dintre *oala si sanatate ii pune pe cei care se considera sanatosi in situatia lezata narcisic de a fi pusi pe acelasi plan cu *olna!ii psihic. Freud nu a sters orice deose*ire dintre *oala si sanatate psihica$ ci a precizat doar ca deose*irea e doar graduala. In general se utilizeaza doua perechi de ter eni in legatura cu feno enele psihice# nor al-patologic si sanatate-*oala. 3esi aceste distinctii sanatate-*oala si-au pierdut in ulti a !re e in psihiatrie i portanta$ totusi consider ca e prefera*ila cealalta pereche nor al-patologic. Perechea nor alpatologic se ghideaza dupa criterii statistice$ nor alitatea fiind data de edia statistica$ iar patologicul de a*aterea de la nor a. Insea na ca intr-o populatie in care (08 dintre persoane sunt *olna!e psihic$ nor alitatea ar coincide de fapt cu *oala psihica. In categoria patologicului pot intra nu nu ai disfunctiile psihice$ dar si calitatile e,ceptionale; nu de putine ori genialitatea a fost ase anata cu ne*unia datorita a*aterii de la nor a. Se nificatia ideii deosebirii graduale consta in aceea ca si oamenii sanatosi au, la fel ca si nevroticii, inconstient. 3in punct de !edere al inconstientului intre persoanele sanatoase si cele bolnave nu exista nici o deosebire de esenta, numai ca la anumite persoane inconstientul se manifesta producand simptome in timp ce la alte persoane inconstientul nu produce simptome nevrotice . %ceasta idee e co una tuturor orientarilor psihanalitice; toate aceste orientari au folosit psihopatologia ca *aza pentru a construi o psihologie$ iar .ustificarea trecerii de la psihopatologie la psihologie e toc ai diferenta graduala intre *oala si sanatate psihica. Pe asura ce psihanaliza s-a dez!oltat a parcurs un aterial clinic; ideea lui Freud a cunoscut noi dez!oltari. Cea ai lezanta dez!oltare din punct de !edere narcisic ar fi teoria lui 9ung si teoria :elaniei ;lein. Jung a tratat psihotici si a constatat ca psihoza se datoreaza in!adarii <ului de catre continuturi ale inconstientului colecti!. 3ar tot 9ung a constatat ca acest inconstient colecti! care se anifesta atat de daunator in cazul psihoticilor se anifesta de ase enea si in produsele culturale a.ore &e,# in stiinta$ religie$ literatura$ filosofie); insea na ca si persoanele sanatoase au inconstient colecti! in orice o sanatos e,ista ger enele ce produce psihoza. Melanie Klein considera ca fiecare indi!id parcurge in dez!oltarea sa faze in care predo ina procesele psihotice. Pozitia paranoida e o faza de dez!oltare uni!ersala prin care trece orice indi!id in pri ele patru luni de !iata. Caracteristicile acestei faze pe care le intalni si la adultul psihotic &schizofren2paranoid) sunt# pulsiunile agresi!e sunt e,tre de puternice; o*iectul e partial &respecti! a a)$ e perceput doar ca san si pri!at un o*iect *un si un o*iect rau; procesele psihice predo inante sunt proiectia si introiectia; angoasele sunt e,tre de puternice si au o natura persecutorie. 3in punct de !edere psihanalitic sanatatea si *oala apar ca doua constructe entale$ ca doua e,tre e opuse &=$ -)$ iar intre aceste doua e,tre e se inscriu in diferite pozitii cazurile reale care se deose*esc intre ele doar cantitati!. Cu argu enteaza Freud ideea deose*irii graduale" Sustine aceasta idee pe *aza unor o*ser!atii incontesta*ile# constatarea identitatii de structura intre doua serii de feno ene$ unele tinand de starea de *oala$ iar altele tinand de starea de sanatate. < !or*a 2

de si pto ul ne!rotic si feno enele psihice care apartin starii de sanatate# actele ratate$ !isele$ orice feno en u an. >oate aceste feno ene au o structura duala$ respecti! un continut anifest care e accesi*il constiintei si un continut latent ce nu e accesi*il constiintei si ce tine de inconstient. 3in punct de !edere istoric Freud a constatat aceasta structura ai intai in cazul si pto ului ne!rotic in ?Studii asupra isteriei@ 'A(/ pentru ca apoi in '(00 sa constate ca si !isul are aceeasi structura *ieta.ata$ adica un continut anifest2latent$ iar rezultatele cercetarii despre !is au fost pu*licate in ?Interpretarea !iselor@$ iar in '(00 Freud pu*lica ?Psihopatologia !ietii cotidiene@ in care de onstreaza ca un feno en e,tre de frec!ent in !iata o*isnuita pe care sunte departe de a-l considera patologic$ actul ratat, are si el o structura identica cu structura simptomului si a visului.

Ex: simptomul e o actiune compulsiva pe care o efectueaza o pacienta de mai multe ori pe zi. Trecea din camera ei in camera invecinata unde se aseza la masa din mijlocul camerei, apoi chema femeia de serviciu careia ii dadea o insarcinare oarecare sau o concedia fara sa-i indice ce are de facut. Apoi revenea in camera ei. Asociatiile pacientei arata ca acest simptom sta in legatura cu noaptea nuntii. In urma cu 1 ani respectiva pacienta se casatorise cu un !ar!at mult mai in varsta. In noaptea nuntii acesta a incercat de mai multe ori fara succes sa realizeze actul sexual trecand pentru aceasta din camera lui in camera sotiei. "imineata, pentru a evita rusinea la care l-ar fi expus un asternut imaculat, a varsat pe cearsaf o sticla cu cerneala rosie #rusine fata de servitoare$. %ensul simptomului si cele doua nivele: pe fata de masa se afla o pata. %ensul & pacienta prin aceasta actiune vroia sa demonstreze ca sotul nu e impotent. Acest sens ar putea fi formulat: '(u e adevarat. El nu are de ce sa se rusineze in fata servitoarei'. %tructura & pe de o parte e tendinta refulata care consta in cerinta fidelitatii) in legatura cu aceasta tre!uie spus ca pacienta se separase de sot, dar nu si juridic. In schim! se izolase de lume pentru a evita orice tentatie. Tendinta refulata ar fi tocmai adevarul & sotul meu e impotent, tre!uie sa ma despart de el si sa-mi traiesc viata. Imposi!ilitatea de a solutiona acest conflict a condus la aparitia simptomului.
Visul e pe pri ul loc. 4rice !is are ase eni si pto ului un continut anifest si unul latent. Actul ratat &sanatatea) e si el un feno en psihic construit la fel ca si pto ul sau !isul; - o acti!itate constienta &cititul$ scrisul$ auditia$ gesturi) e pertur*ata de continuturi psihice din inconstient. 3in intalnirea feno enului constient cu continuturile inconstiente rezulta o for atiune de co pro is care are ce!a din a *ele laturi ce s-au confruntat.

Ex: presedintele *arlamentului din +iena care la inceperea sedintei spune: ,"eclar sedinta inchisa', ceea ce demonstra interesul sau pentru activitatea sa.
Psihopatologia !ietii cotidiene e trecatoare$ pasagera si afecteaza functii neesentiale. Patologia ne!rotica e dura*ila si afecteaza functii i portante ale su*iectului cu ar fi testarea realitatii si adaptarea la !iata sociala.