Sunteți pe pagina 1din 17

Capacitatea de a incheia actul juridic civil este conditia esentiala si de fond prin care subiectul de drept civil dobindeste

anumite drepturi si isi asuma anumite obligatii. Capacitatea si descernamintul nu pot fi confundate una cu alta astfel capacitatea e o stare de drept, descernamintul e o stare de fapt. De aici rezulta ca existenta capacitatii si a descernamintului conditioneaza valabilitatea actului juridic. Consimtamintul ca conditie esentiala a actului juridic consta in manifestarea hotaririide a incheia actul juridic. Consimtamintul are urmatoare conditii de valabilitate: 1. Trebuie sa emane de la o persoana cu capacitate; 2. Trebuie sa fie dat cu intentia de a se oblige, numai astfel va produce efecte juridice; 3. Trebuie sa fie exteriorizat; 4. Trebuie sa fie liber; 5. Vointa trebuie sa fie constienta; 6. Consimtamintul nu trebuie sa fie afectat de vicii; Obiectul actului juridic civil consta in obiectul obligatiei generate de el, adica prestatia, transmiterea unui drept. Obiectul trebuie sa existe; Trebuie sa fie in circuitul civil Trebuie sa fie determinat sau determinabil Trebuie sa fie posibil Sa fie legit Moral Trebuie sa fie titularul dreptului.

Cauza e definita, ca acea conditie esentiala necesara pentru validitatea oricarui act juridic si care consta in scopul urmarit de parti la incheierea contractului

Forma. Actul juridic poate fi incheiat verbal, in scris sau sub forma autentica.

Se incheie verbal si actele juridice dintre persoanele fizice daca valoarea actului juridic este mai mica de 1K lei. Forma scrisa reprezinta o manifestare de vointa inscrisa intr-un document semnat de partile contractante. Forma autentica a actului juridic civil este obligatorie in cazurile: a. Stabilite de lege b. Prevazute prin acordul partilor si de regula aceasta forma se aplica fata de urmatoarele acte juridice(procura de substituire, actul juridic prin care se constituie servitude, contractual de ipoteca, testamentul authentic) Nulitatea actului juridic. Nulitatea este sanctiunea de drept civil care lipseste actul juridic de efectele ce sunt contrare normelor juridice.

Nulitatea indeplineste urmatoarele functii: - Functia preventiva - Functia de sanctionare - Functia ca mijloc de garantie

Domeniul de implicare a Reprezentarea e acel procedeu prin care o persoana numita reprezentant incheie un act juridic si pe seama altei persoane numita reprezentant, astfel in cit efectele actului sa produca efecte juridice. Reprezentantul e un simplu intermediary in operatiunea juridica si nu devine parte a raportului juridic dat.

Trasaturile caracterstice a raporturilor juridice de munca. S1. Principiile de baza ale reglementarii de munca. Drepturile si obligatiile salariatului si angajatorului. S2. Parteneriatul social in sfera muncii. S3. Contractul colectiv si contractual individual de munca. S4. Timpul de munca si timpul de odihna. S5. Salarizarea si normarea muncii. S6. Garantii si compensatii. S7. Formarea profesionala. S8. Protectia muncii. S9. Raspunderea materiala. S10. Supravegherea si controlul asupra respectarii legislatiei muncii.

Principiile de baza ale reglementarii raporturilor de munca si care iese din normele dreptului international si a celor interne sunt: 1. Libertatii muncii. 2. Interzicerea muncii fortate. 3. Protectia impotriva somajului si acordarea de asistenta la plasarea in cimpul muncii. 4. Egalitatea in drepturi si in posibilitati a salariatilor. 5. Achitarea la timp integrala si echitabila a salariului. 6. Asigurarea dreptului salariatilor si angajatorilor la asociere pentru apararea drepturilor si intereselor lor. 7. Stabilirea garantiilor de stat si exercitarea controlului asupra respectarii lor. 8. Dreptul de sesizare a organelor de supraveghere si control. 9. Solutionarea litigiilor individuale de munca, conflictelor collective de munca, dreptul la greva.

10. Dreptul sindicatelor de a exercita controlul obstesc asupra respectarii legislatiei muncii. Dreptul salariatilor la apararea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale. 11. Garantarea dreptului la asigurarea sociala si medicala a salariatilor.

Drepturile si obligatiile de baza a salariatilor: a. b. c. d. e. f. g. h. i. La incheierea, modificarea, suspendarea si desfacerea contractului de munca. La un loc de munca in conditii prevazute de standartele de stat. La achitarea la timp si integrala a salariului. La odihna. La informarea deplina si veridical despre conditiile de munca. La adresare catre patronate/sindicate/etc.(organe jurisdictionale) La formare profesionala, reciclare si perfectionare. La administrarea unitatii La solutionarea litigiilor inviduale de munca.

Salariatul e obligat: Sa-si indeplineasca constiincios obligatiile de munca. Sa indeplineasca normele de munca stabilite. Sa respecte regulamentul intern. Sa respecte disciplina muncii. Sa respecte cerintele de protective si igiena a muncii Sa informeze conducatorul despre orice situatie care prezinta pericol prentru viata si sanatatea oamenilor sau pentru integritatea patrimoniului angajatatorului.

Angajatorul are dreptul: 1. Sa incheie, sa modifice, sa suspende si sa desfaca contractele individuale de munca. 2. salariatilor indeplinirea obiectivelor de munca. 3. Sa stimuleze salariatii 4. Sa traga la raspundere disciplinara si materiala 5. Sa emita acte normative la nivel de unitate 6. Sa creeze patronate

7. Sa respecte legile si actele normative 8. Sa respectele clauzele contractelor individuale de munca 9. Sa aprobe annual statele de personal ale unitatii 10. Sa asigure conditiile corespunzatoare de munca 11. Sa asigure cu utilaj si documentatie tehnica 12. Sa plateasca integral salariul in termenii stability 13.Sa poarte negocieri collective sis a incheie contract colectiv de munca 14.Sa indeplineasca la timp prescriptiile organelor de control si organelor de stat 15. Asigurarea medicala si sociale a angajatilor 16.Sa repare prejudicial material si moral cauzat salariatilor

Parteneriatul social reprezinta un system de raporturi stabilite intre salariati sau reprezentatilor, angajatori(reprez) si autoritatile publice respective in procesul determinarii si realizarii drepturilor si intereselor sociale si economice ale partilor.

Partile parteneriatului social sunt: 1. La nivel de unitate: a. Salariatii si angajatorii 2. La nivel national(ramural): a. Sindicatele b. Patronatele c. Autoritatile publice respective Imputerniciti in modul stability.

Principii^ : 1. 2. 3. 4. 5. Legalitatea Egalitatea partilor Imputernicirile reprezentatilor partilor Participarea la raporturile contractuale Increderea mutuala intre parti

6. Respectarea legislatiei in vigoare 7. Aplicarea procedurii de conciliere

Sistemul parteneriatului social include: 1. National- stabileste bazele reglementarii relatiilor de munca in republica moldova 2. Ramural- ^ 3. Territorial- la nivel de UAT 4. De unitate- dintre salariati si angajator

se realizeaza prin negocieri collective privind elaborarea proiectelor contractelor collective de munca. Participarea la examinarea proiectelor actelor normative Consultari reciproce Participarea salariatilor la administrarea unitatii

la nivel national: comisia nationala, La nivel ramural: comisiile ramurale pentru consultari si negocieri collective La nivel territorial: comisii teritoriale La nivel de unitate: comisiile de angajator social(angajator-salariati)

Contractual colectiv de munca reprezinta actul juridic care reglementeaza raporturile de munca si alte raporturi sociale in unitate incheiat in forma scrisa intre salariati si angajatori de catre reprezentatii acestora. CCM poate fi incheiat si in reprezentata sau filiale.

Are urmatoarea structura: - Sunt prevazute angajamente reciproce ale celor implicate privind: o Formele sistemele si cuantumul retribuirii muncii o Plata indemnizatiilor si compensatiilor o Timpul de munca si timpul de odihna , durata concendiilor o Imbunatatirea conditiilor de munca o Respectarea intereselor salariatilor o Garantiile si inlesnirile pentru salariatii care imbina lucrul cu studiile o Recuperarea sanatatii o Raspunderea partilor o Renuntarea la greva CCM: - Intra in vigoare din momentul semnarii de catre parti sau de la data stabilita in contract. El va produce efecte si in cazul schimbarii denumirii unitatii In caz de dezmembrare sau transformare, sau chiar de lichidare a unitatii pe toata durata procesului. La expirarea CCM , e un act juridic care stabileste principiile generale de reglementarea a raporturilor de munca si a raporturilor social economice , si se incheie de catre reprezentatii imputerniciti ai salariatiilor si angajatorilor la nivel national/territorial/ramural. Conventia la nivel national intra in vigoare la data publicarii in monitorul official.

CCM se depun in timp de 7 zile de la data semnarii pentru inregistrare la inspectoratul territorial de munca. Conventiile collective la nivel national si ramural au acelasi termen pentru inregistrare la ministerul economiei si comertului

CIM este intelegerea dintre salariat si angajator prin care salariatul se oblige sa presteze o munca, sa respecte regulamentul intern iar angajatorul se obliga sa ii aisgure conditiile de munca si sai achite la timp si integral salariul

Ca parti ai CIM pot fi: 1. Salariatul si angajatorul. Pers fiz care dobindeste capacitatea de munca la 16 ani si la 15 ani dar cu acordul inscris al parintilor . in calitate de angajator poate fi orice persoana fizica sau juridica care utilizeaza munca salariata. Ca parte CIM pot fi cetatenii straini si apatrizii

Salariul se plateste periodic nemijlocit salariatului sau unei persoane imputernicite in baza unei procuri. Se plateste nu mai rar de 2 ori pe luna pentru salariatii remunerate pe unitate de timp sau in accord si nu mai rar decit 1 data pe luna pentru salariatii remunerate in baza salariului lunar al functiei. La achitarea salariului, angajatorul e obligat sa informeze in scris despre toate partile componente ale salariului. Plata salariului pentru o munca ocazionala care dureaza mai putin de 2 saptamini se efectueaza imediat dupa executarea acesteia. In caz de deces al salariatului, salariul si alte plati ce I se cuvin, se vor plati sotului/sotiei, copiilor majori, parintilor iar in lipsa acestora altor mostenitori legali. Compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului se efectueaza prin indexarea obligatorie Retinerile din salariu: Pot avea loc pentru achitarea datoriilor salariatilor fata de angajator se vor face in baza ordinului dispozitiei deciziei sau hotarii acesteia: 1. 2. 3. 4. Pentru restituirea avansului eliberat in contul salariului Pentru restituirea sumelor platite in plus Pentru acoperirea avansajului necheltuit/nerestituit eliberat pentru deplasare Pentru repararea prejudiciului cauzat

Salariul platit in plus salariatului de catre angajator inclusive in cazul aplicarii gresite a legislatiei in vigoare nu poate fi urmarit, cu exceptia cazurilor unor greseli de calcul. Normarea muncii. Prin norme de munca se inteleg norme de productie, timp, deservire, personal care se stabilesc de catre angajator luind in considerare de nivelul atins al tehnicii is tehnologiei a organizarii a productiei si muncii. Pe parcurs normele pot fi revizuite. Pentru anumite lucrari pot fi stabilite norme unice, tip, interramurale, ramurale, profesionale. Toate acestea pot fi revizuite doar de autoritatile care le-au elaborate. Acest process de revizuire poate fi prevazut si in contract colectiv de munca sau conventiile collective. In caz cind se introduce noi norme de munca salariati.

Prin garantie se inteleg mijloacele, metodele, conditiile prin care se asigura realizarea drepturilor acordate salariatilor in domeniului raporturilor de munca. Prin compensatie se inteleg drepturile banesti stabilite in scopul compensarii cheltuielilor sub de salariati in legatura cu executarea de catre ei a obligatiilor de munca salariatilor li se acorda garantii si compensatii in urmatoarele cazuri: 1. 2. 3. 4. 5. Deplasarea in interes de serviciu Transferare la lucru in alta localitate Imbinarea muncii cu studiile Incetarea a contractului individual de munca Alte cazuri prevazute de lege.

Garantii in cazul unui contract individual de munca. Angajatorul e obligat sa prealizeze salariatul prin ordin/dispozitie subsemnatura, despre intentia de a desface contractual individual de munca in urmatoarele termene: 1. Cu 2 luni inainte in caz de lichidare a unitatii, reducerea nr..la unitate 2. Cu 1 luna inainte in caz de concediere ca urmare a constatarii faptului ca salariatul nu corespunde functiei detinute

Formarea profesionala- se intelege orice process de instruire in urma caruia un salariat dobindeste o calificare atestata printr-un certificat sau o diploma. Prin formare profesionala continua se intelege orice process de instruire in cadrul caruia un salariat isi completeaza cunostintele profesionale al specialitatii de baza. Formarea tehnica se intelge orice system de instruire prin care un salariat insuseste procedeele de aplicare a mijloacelor tehince si tehnologice. Contract de ucenicie. Angajatorul este in drept sa incheie un contract de ucenicie cu o persoana invirsta de pina al 30 ani care e in cautea unui loc de munca si care nu are o calificare profesionala. Acest tip de contract e unul de forma scrisa si se reglementeaza de codul civil. Salariatul care apeleaza la formarea profesionala obligatii: are urmatoarele drepturi si

1. Dreptul la formarea profesionala 2. Obligatia de a nu demisiona in perioada de formare profesionala 3. In cazul in care salariatul vine cu initiativa participarii la o forma de formare profesionala cu scoaterea din activitate organizata in afara unitatii angajatorul e obligat sa examineze solicitarea in comun cu reprezentatii salariatilor.

Protectia muncii. Angajatorul raspunde de asigurarea protectiei muncii in unitate si are urmatoarele obligatii: 1. Sa aprobe solutii conforme normelor de protectie a muncii aplicarea carora ar elimina riscurile de accidentare 2. Sa activeze numai in temeiurile autorizatiei 3. Sa stabileasca imputerniciri si obligatii privind masuri si obligatii a munci 4. 5. sa asigure instruire salariatilor in materie de protective a muncii 6. echipament de munca asigurat 7. sa nu ceara salariatului indeplinirea unor sarcini de munca cu pericol marit de accidentare

sa respecte instructiunile de protective a muncii sa utilizeze mijl. De constr. Ind. Sa aduca la cunostinta la timp despre Sa-si intrerupa activitatea la aparitia unui pericol de accidentare si sa anunte imediat conducatorului

Salariatul are urmatoarele drepturi: 1. 2. 3. 4. 5. sa aiba un loc de lucru corespunzator sa fie asigurat contra accidentelor de munca/ boli profesionale sa refuse efectuarea lucrarilor in caz de pericol echipament de protective individuala instruit

raspunderea materiala. Angajatorul e obligat sa repare integral prejudicial material si cel moral cauzat salariatului. Poate fi reparat in forma baneasca sau alta forma materiala determinate de parti. Acest tip de prejudiciu se de instant de judecata. Angajatorul e obligat sa compenseze persoanei salariul pe care acesta nu l-a primit 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. refuz neintemeiat de angajare eliberare ilegala din serviciu stationarea a unitatii din vina angajatorului retinere a carnetului de munca retinerea platii salariului in caz de raspindire a informatiilor false despre salariat in caz de retinere a concediului

raspunderea materiala a salariatului salariatul e obligat sa repare angajatorului iar in situatia cind fapta savirsita intruneste semnele componente a infractiuni, raspunderea se stabileste potrivit codului penal. unei

Salariatul poate fi eliberat de raspundere materiala daca prejudicial a fost cauzat in cazuri de forta majora extrema necessitate, de legitima aparare, de executare a unei obligatii legale sau contractuale. Potrivit legii, angajatorul poate renunta integral sau partial prejudiciului cauzat de salariat. Salariatul va raspunde deplin in urmatoarele cazuri: 1. intre angajator si salariat a fost semnat un contract deplin de raspundere materiala. 2. Salariatul a primit bani in baza unei procure 3. Prejudicial a fost cauzat in urma unei actiuni intentionate. 4. Prejudiciul a fost cauzat in afara exercitiului in actiune la repararea

Inspectia muncii este organul central de specialitate aflat in subordinea ministerului muncii si care exercita controlul de stat asupra respectarii actelor legislative ce contin normele dreptului muncii. IM are urmatoarele atributii: 1. Controleaza respectarea dispozitiilor actelor international 2. Contracte individuale/collective de munca, carnete de munca, tipul de munca , retribuirea muncii, munca minorilor si a femeilor, protectia muncii

In procesul realizarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor inspectorii de munca sunt reprezentanti imputerniciti ai statului si se supun numai legii prin aceasta ei capata o independent fata de cei inspectati. Angajatorul are urm,oblg.: 1. La prezentarea legitimatiei sa asigure liberal access la orice ora de zi sau de noapte la locurile de munca in incaperile de productie pentru inspectie. 2. Sa prezinte toate documentele solicitate 3. Sa asigure realizarea masurilor stabilite de inspectorul de munca in urma controlului. Toate actele administrative emise de inspectorii de munca pot fi constestate la inspectoratul general de stat sau conform legii contigiosului administrative.

Reglementarea juridica impozitului pe venit.

Locul dreptului bancar in structura sistemului national de drept este greu de identificat deoarece contine atit norme de drept pubic cit si privat. Tendintele dreptului bancar contemporan sunt urmatoarele: 1. Dinamismul - evoluant al legislatiei bancare interne cit si international uniforme in domeniul bancar. 2. Corporativitatea dreptului bancar adica este reglementat aproape in totalitate de normele elaborate de banca nationala. 3. Complexitate si specilitate adica normele dreptului bancar sunt puternic influentate de legitatile economice si financiare ale activitatii bancare.

Raportul juridic bancar se prezinta ca un raport social reglementat de norma juridical si participantii caruia dispun de drepturi si obligatii. Relatiile juridice bancare se clasfica in urmatoarele categorii: Relatii intre banca nationala si parlament Relatie govern-banca nationala Relatii banca nationala si banci comerciale Relatii intre bancile comerciale Relatii intre banci si clientele

In baza criteriului dupa natura activitatilor bancare 1. Operatiuni bancare active 3. 4. 5. 6. 7. 8. O B passive OB de intermediere OB facultative OB patrimoniale OB nepatrimoniale OB material

acestea pot fi

9. OB organizationale 10.OB procedural. Izvoarele reglementarii juridice a dreptului bancar sunt: a. b. c. d. Constitutia Legi generale si legi special Actele normative ale bancii nationale Actele international de drept uniform

Epoca antica Codul lui Hammurabi Ne vorbeste despre normele ce reglementau imprumuturile de cereal cu o dobinda anuala de 33% si argint cu o dobinda 12-20%. Toate contractele de imprumut erau vizate in mod obligatoriu de functionary de stat. O alta dovada sunt tablele de contabilitate din URUK, Mesopotamia 3400-3200 i.e.n. S-a afirmat ca unul din cele mai vechi edificii bancare din istoria omenirii. In Grecia antica, operatiunile bancare erau effectuate atit de persoane juridice cit si persoane fizice. Operatiunile de schimb erau practicate de zarafi numiti trapezisti. In secolul IV i.e.n. apar primele banci publice care si-au asumat si functia de stringere a impozitelor si baterea a monedei. Roma antica operatiunile de schimb erau practicate de mensari iar bancile numite mensae. Sistemul bancar a fost influentat de cel grecesc iar dobinzile ajungeau pina la 36%. Dacia romana cele 25 tablite gasite. Cea de-a 13 tablita contine contractual pentru constituirea unei societati bancare la 28 martie 167 e.n.

Aparatul si sistemul bancar constituie un ansamblu a diferitelor categorii de banci care functioneaza intr-o tara avind la baza anumite cerinte si criteria de organizare si functionare. Sistemul bancar reprezinta un ansamblu de banci diferite organizat in jurul si sub conducerea bancii centrale.

In toate cazurile in virful piramidei a structurii ierarhice si afla banca centrala a statului ce realizeaza politicile valutare-monetare a statului. Al 2lea system e alcatuit din grupa bancilor comerciale. Sistemul este format din 2 niveluri: banca central numita si sistemul federal de rezerva fondata in 1913. Este condusa de consiliul guvernatorilor format din 7 persoane aprobate de senat la propunerea presedintelui pe un mandate de 17 ani. Consiliul are 2 functii principale: 1. Controlul asupra bancilor member a sistemului federal 2. Stabileste politicile monetary-creditar a USA. Circa 40% din bancile comerciale au calitate de membru al sistemului federal de rezerva din circa 15K banci. Bancile se clasifica in comerciale si de investitii. Din institutiile de gen bancar ale sistemului bancar USA fac parte circa 500 banci de economii mutual, circa 4500 de asociatii de credite si economii si circa 22 mii de union de credit. Primele 2 au functia de a atrage mijloacele banesti temporar disponibile. Cea de-a 3a sunt formatiuni benevole ale membrelor collective de munca(sindicatele). Sistemul bancar al Japoniei. Primele banci commercial apar in 1872 si care aveau filiale in toata tara si erau imputernicite de a emite monede. Banca japoniei a fost create in 1882 pentru o perioada de 30 de ani. Mandatul a fost prelungit in 1912. In 1942 I sa atribuit statutul de banca central cu mandate nelimitat. Forma organizatorica SA si cu un capital 100mln yen dintre care 55% apartine statului, restul persoanelor fizice/juridice. Conducerea bancii consiliul politic (7 membri): 1. Guvernatorul bancii. 2 sunt numiti de govern iar 4 recrutati pe un termen de 4 ani din reprezentantii monopolurilor financiar bancare si care aveau drept de vot in comitetul politic. Sistemul bancar are 2 niveluri: 1. Banca japoniei 2. Bancile comerciale. Sistemul bancar al Elvetiei. Are 2 niveluri:

1. Banca central BNE- SA cu capital mixt, pachetul actiunilor de control apartinind statului. Este condusa de consiliul bancii, membrii carei sunt numiti de Bundesrat, ceilalti de adunarea generala a actionarilor. 2. Bancile comerciale: Gross Bank (in total 5): Uniunea bancilor elvetiene, Societatea bancilor elvetiene, banca creditul elvetian, banca populara elvetiana, banca Loi. Un alt specific al sistemul bancar elvetian este faptul ca o parte a lui e format din bancherii private si casele bancare private circa 30 la numar. Un rol important il joaca si bancile cantonale (29). Bancile regionale, casele de economii cu capital de stat sau mixt. Cea mai numeroasa categorie a institutiilor financiare din elvetia este formata din casele de credit (cca 1K).

Sistemul bancar britanic. 2 niveluri: 3. Banca angliei condusa de curtea de directori numita de camera lorzilor la propunerea ministerului finantelor. 4. Bancile comerciale format din : bancile depozitare(6) detin partea leului in acivitatea pe piata bancile comerciale (50), bancile straine formate din 213 banci si care provin din statele EU, US, Jap. Bancile consortiale, bancile de economii(18), societatile de finantare a constructiilor. Serviciul postal de stat si casele finaciare. Sistemul bancar german. 2 niveluri: 5. Banca central germana 6. Bancile comerciale format din 2 categorii de banci, bancile universale care include(banci de credit si bancherii particulari, casele de stat de economii, bancile cooperatiste si bancile regionale.) bancile specializate formate din institutiile de credit real/funciar de stat, casele de stat sau particulare de economii pentru constructii, institutele de creditare de stat si bancile de credit de consum. Sistemul bancar francez.

Se caracterizeaza printr-o centralizare pronuntata si un control aspru al activitatii bancilor comerciale din partea ministerului de finante care are in subordonarea sa 3 institutii financiare central: 1. Banca frantei 1800- cu competente limitate. 2. Consiliul national de credit ca organ ce supravegheaza activitatea bancilor comerciale. 3. Comisia controlului bancar supravegheaza respectarea reglementarilor emise. Bancile comerciale se impart in 2 categorii: banci si institutii financiare cu capital de stat si comerciale.