Inca din Antichitate,s-a dovedit a fi fundamentala utilizarea Soarelui,Lunii si a stelelor pentru a cunoaste ora si ziua,precum si pentru a naviga.

Astronomii,de multe ori,au dat inapoi in fata limitelor necunoscutului.De exemplu,pana in sec al XV-lea,toata lumea credea ca erra!"amantul# era centrul $niversului.A fost nevoie de astronomi cura%osi si inspirati pentru a modifica aceasta viziune.De-a lungul secolelor,tehnologiile au progresat,astfel ca astronomii pot spune astazi din ce sunt facute stelele,chiar fara sa le atinga,si pot estima dimensiunea si varsta $niversului. In timpul &reciei Antice !'())-*)) +. ,r.#, grecii au contri-uit la dezvoltarea termenului de astronomie teoretica. .diseea - un poem epic traditional scris de autorul grec ,omer in secolul al VIII-lea +.ch., - face referire la numele unor stele precum $rsa /are, .rion si prezinta cum vapoarele,cora-iile se ghideaza dupa stele hales si "itagora au studiat cu atentie stelele , dar nici una din lucrarile acestor matematicieni nu au supravietuit timpului. Dar geometria lui "itagora i-a a%utat pe urmasii acestuia sa determine forma sferica a pamantului. "hilolaos, un urmas a lui "itagora, a spus ca "amantul, Luna si Soarele sunt planete si se invart in %urul unui foc, dar de pe pamant nu se poate vedea focul pentru ca un o-iect se invarte in %urul focului intre pamant si foc. "otrivit acestor afirmatii, revolutia pamantului in %urul acestui foc este de 0( de ore. In anul *1) i.,r., astronomul 2udoxus din 3nidus a spus ca o sfera uriasa se invarte in %urul pamantului si ca in aceasta sfera sunt mai multe sfere transparente interconectate. "ro-a-il, cel mai original o-servator, Aristarchus din Samos, credea ca "amantul se roteste in %urul axei sale o data la 0( de ore, si, impreuna cu alte planete in %urul Soarelui. 2xplicatia sa a fost respinsa de cei mai multi filozofi greci, care priveau "amantul ca o planeta statica in %urul careia se roteau celelate planete. eoria lui Aristarh din Samos, cunoscand sistemul geocentric ramane neschim-ata de peste 0))) de ani. In secolul al II-lea , astronomii greci ,iparh si "tolemeu au folosit o serie de cercuri concentrice, cu "amantul aproape de centru pentru a reprezenta miscarea generala a Soarelui, Lunii si a planetelor in %urul zodiilor. "entru a explica variatiile de viteza ale Soarelui si Lunii si regresia planetelor, ei au presupus ca fiecare din aceste o-iecte se roteste in %urul unui al doilea cerc numit epiciclu centrat pe circumferinta celui dintai. Au determinat pozitiile a aproximativ '))) de stele de pe cer folosindu-se de aceasta harta pentru a urmari miscarea planetelor. Au creat mai multe cercuri concentrice, pamantul fiind in centru, putand fi masurata viteza soarelui si a lunii. "entru a explica variatiile periodice in viteza soarelui, a lunii, si ale altor corpuri ceresti, a fost necesara reprezentarea altor cercuri suplimentare fiecarei or-ite in parte, denumite epicicluri, a%ungandu-se la circa 4) de asemenea or-ite, reprezentare care intra in conflict cu datele matematice. ,I"A5A, este unul dintre marii astronomi ai Antichitatii,fondatorul astronomiei stiintifice,,iparah!circa '6)-'07 I.,r# a alcatuit un catalog de stele,care cuprindea pozitiile a peste '))) de stele,clasificate pe sase marimi stelare. ot el a introdus determinarea pozitiei unui punct pe suprafata "amantului cu a%utorul latitudinii si a longitudinii geografice.A determinat durata anului solar,a calculat destul de precis distanta dintre "amant si Luna,a descoperit fenomenul de precesie a echinoctiilor,adica al deplasarii in lungul eclipticii a punctelor echinoctiale vernal si autumnal. " .L2/2$ !3laudiu "tolemeu din Alexandria# a trait in secolul al II-lea d.,r!6)-'84#.2l mentinea sistemul geocentric,dar,pentru a explica miscarile aparente in forma de -ucle ale planetelor pe sfera cereasca ,a imaginat un sistem denumit al epiciclelor.De-a lungul a aproape '7)) ani,astronomia s-a -azat pe Almageste,tratat ela-orat de savantul grec "tolemeu.Aceasta lucrare aduna si explica munca tuturor marilor astronomi dinaintea autorului.Almageste apara ideea ca erra este in centrul $niversului,idee demonstrata ulterior ca fiind gresita.Aceasta conceptie este cunoscuta ca sistemul ptolemeic.Ipotezele lui "tolemeu referitoare la miscarea planetelor au permis sa se calculeze pozitiile planetelor pe cer si au adus un anumit folos practic,insa in fond erau gresite. 3."259I3: &enialul savant polonez 9icolaus 3opernicus-numele latinizat al lui /i;ola% <operni;!'(1*-'7(*# a fost primul astronom din lumea moderna care a retras "amantul din centrul $niversului,punand -azele =sistemului heliocentric>.In sistemul sau,toate planetele se invartesc in %urul Soarelui,iar "amantul nu este altceva decat o planeta ca oricare alta. 2l a mai explicat succesiunea anotimpurilor si procesia echinoctiilor.3opernic a aratat oamenilor adevaratul loc al "amantului in $nivers,precum si miscarea lui?el a a%uns la convingerea ca "amantul se misca si ca miscarile astrilor pot fi

mai usor si mai -ine explicate, daca admitem ca "amantul se misca."ornind de la acest punct de vedere a explicat rasaritul si apusul prin rotatia diurna a "amantului,ca si miscarea aparenta a Soarelui pe ecliptica,prin deplasarea anuala a "amantului in %urul Soarelui. &ALIL2. &ALIL2I: Afland de inventia unei lunete in .landa,invatatul italian &alileo &alilei!'78(-'8(0# a construit si el in anul '8)6 o luneta,pe care a folosit-o la o-servarea astrilor.3u a%utorul lunetei,&alilei a facut multe o-servatii stiintifice care au servit ca dovezi stralucite pentru teoria lui 3opernic.In primul rand &alilei a descoperit existenta muntilor de pe Luna.Acest fapt a dovedit asemanarea dintre corpurile ceresti si "amant ca si inexistenta unor deose-iri radicale intre ele.Apoi,&alilei a descoperit ca in %urul lui @upiter se rotesc patru sateliti tot astfel dupa cum Luna se roteste in %urul "amantului./ai tarziu &alilei a identificat fazele planetei Venus adica a sta-ilit ca aceasta planeta isi schim-a aspectul la fel ca Luna.Acest lucru dovedea ca Venus are o forma sferica si reflecta lumina primita de la Soare si ca are o miscare de revolutie in %urul Soarelui si nu in %urul "amantului.3u a%utorul lunetei sale &alilei a mai descoperit pete intunecoase pe suprafata Soarelui..-servand ca aceste pete se deplaseaza pe suprafata discului solar,el a dedus ca Soarele se invarteste in %urul axei sale.In felul acesta a fost mai usor de admis ca si "amantul se invarteste in %urul axei sale.In sfarsit,cand &alileo a privit 3alea Lactee cu luneta,a descoperit ca aceasta fasie luminoasa ce traverseaza -olta cereasca se compune din foarte multe stele mici.Aceasta a dovedit oamenilo ca $niversul este mult mai mare decat si-l inchipuiau si deci nu s-a mai putut admite ca acest $nivers imens ar putea executa o miscare de rotatie in 0( de ore in %urul "amantului. ISAA3 92A .9: Invatatul englez,Sir Isaac 9eBton!'8(0-'101# a descoperit legea atractiei universale.9eBton a dovedit ca atractia "amantului su- influenta careia toate o-iectele cad pe "amant,se extinde si mai departe ,micsorandu-se invers proportional cu patratul distantei de la centrul "amantului.Aceasta inseamna ca forta de atractie a "amantului se intinde la infinit si ca ea se exercita deci si asupra Lunii,pe care o retine pe or-ita ei..In fiecare zi la tramurile oceanelor si marilor deschise se poate o-serva ridicarea periodica a nivelului suprafetei apei marilor si oceanelor ca urmare a miscarii de rotatie a "amantului si a atractiei exercitate de Luna si de Soare.De doua ori in decursul a 0( de ore nivelul apei creste!acesta este fluxul# si de doua ori descreste!refluxul#.5efluxul are loc aproximativ la 8 ore dupa flux?dupa inca 8 ore se repeta fluxul,astfel ca intervalul de timp intre doua fluxuri este de '0 ore..scilatia ritmica a nivelului apei .ceanului "lanetar,materializata prin flux si reflux poarta numele de maree sau de unda mareica.9eBton a dovedit ca fluxurile si refluxurile sunt intr-adevar cauzate de atractia Lunii si a Soarelui.Studiind dispersia luminii a explicat curcu-eul compozitia luminii ca si natura sa corpusculara.9eBton a mai aratat ca miscarile satelitilor planetelor permit determinarea maselor planetare a o-servat ca miscrile cometelor se supun acelorasi legi ca si cele ale planetelor. AILLIA/ ,25S3,2L: Astronomul englez Sir Ailliam ,erschel!'1*4-'400#,o-servand cerul cu telescopul construit de el,a descoperit in anul '14',o noua planeta a saptea in ordinea departarii de Soare si care a fost numita $ranus.A cercetat stelele du-le si roiurile stelare si a descoperit satelitii lui $ranus C itan si .-eron-si cei ai lui Saturn-/imas si 2nceladus. 2DAI9 ".A2LL ,$DDL2: Astronomul American 2.".,u--le!'446-'67*# a determinat departarile ne-uloaselor,descoperind ca acestea sunt sisteme stelare independente de &alaxie.A dedus deplasarea spre rosu din spectrul galaxiilor iondepartate ,ceea ce a condos la idea expansiunii universului vizi-il ALD25 2I9S 2I9: 2instein!'416-'677# fizician german emigrat in S.$.A!'6**#,laureate al "remiului 9o-el pentru fizica!'60'#,este savantul care a pus -azele teoriei relativitatii generalizate sau cum se mai numeste ,teoria gravitatiei,conform careia legile generale ale tuturor fenomenelor fizice sunt aceleasi in toate sistemele de referinta din $nivers,inertiale sau neinertiale.Aceasta teorie a revolutionat pro-lemele cosmologiei.A enuntat legile statice ale proceselor de emisie spontana si ale emisiei stimulate a luminii,pe -aza carora s-a construit,in anul '68), laserul. In &ermania, anul 0))7 a fost decretat EAnul 2insteinE: se +mplinesc ')) de ani de la lansarea teoriei relativitatii precum si 7) de ani de la moarte. In acest an sunt prevazute o serie de manifestari stiintifice si de popularizare a teoriilor sale.2ste foarte important de stiut despre 2instein ca nu a fost niciodata de acord cu mecanica cuantica. A purtat discutii aprinse cu marele fizician 9iels Dohr in legatura cu principiul de nedeterminare si s-a stins din viata fara sa accepte metoda acestei teorii.