AURUL NEGRU Roman de Cezar Petrescu. Publicat in 1931 ca scriere autonoma, Comoara re elui !

!romic"et a#ea sa $ie continuat %rin Aurul ne ru &193'(, s%re a $i reunite, du%a de$initi#area $iecaruia in 19)3, ca doua %arti ale unui sin ur roman, %astrind, in editiile ince%ind cu 19)9, titlul celei din urnia. *ntentia ambitioasa si marturisita a %ro+storului a $ost aceea de a realiza in maniera balzaciana o Cronica romaneasca a #eacului ,,. -%era in ansamblu urma a se subsuma ciclurilor Rodul %artinitului &in care era inclus si Aurul ne ru(, Razboi si %ace. Ca%itala care ucide, .ir urile unde se moare, /at0ricon si 1antasticul interior. A$lat la noua ani du%a debutul editorial %rin #olumul /crisorile unui razes &19''(, care alaturase nu#ele si sc"ite %ublicate intre 19'23l9'' in 45iena6 si in 4Gindirea6, romancierul, e7trem de %roli$ic du%a aceasta data, nu mai era un ince%ator, ast$el incit Comoara re elui !romic"et si Aurul ne ru #eneau sa con$irme #irtuti si carente, ultimele neim%iedicind %ublicul cititor al #remii sa #ada in Cezar Petrescu un scriitor de %rim ran . !e alt$el, in 1931 i se decerna %resti iosul Premiu National %entru %roza. La baza romanului sta con$lictul, de lar a circulatie in literatura neoromantica a ince%utului de #eac, dintre o lume #ec"e, %atriar"ala, nu li%sita de ne#oi, dar armonioasa in interior, si o lume noua, a resi#a si ra%ace, brutala si interzisa #alorilor morale. Cu alte cu#inte, se in$runta in roman un uni#ers statornic %rin aderenta or anica la locurile de bastina si la rinduielile traditionale con$i urate intr3un etos #eri$icat de milenii cu elemente alo ene, #enite de aiurea sub im%ulsul lacomiei, sau cu altele, instrainate de ori ini din moti#e la $el de cul%abile. Asemeni multora, scriitorul con$unda ca%italismul cu dialectica %ro resului te"nic, industrial si economic, %unindu3*e sub semnul uni$icator al ostilitatii sale nedisimulate, de unde si un dublu re istru a$ecti# al te7tului8 sentimentalism si lirism, %aseism si reintoarcere s%re matricea securizanta a satului, de o %arte, iar de alta, a%asarea liniilor si stilizarea in #ederea sar9arii, a re$uzului ci#ilizatiei moderne. Cele doua %arti ale romanului, inc"eiat %rintr3un e%ilo , reunesc trei si res%ecti# doua 4carti6, im%artite la rindul lor in ca%itole, a#ind $iecare un motto liric, ce urmareste 4%unerea la unison a cititorului cu tonalitatea ca%itolului6 &:ol$ an ;a0ser(. Actiunea se des$asoara mai ales in comuna Piscul <oi#odesei, tinind de un to%os %e care3l #om re asi si in alte scrieri ale lui Cezar Petrescu , se de%laseaza %entru scurta #reme la Paris, a%oi intr3o ara uitata de lume din tara si, in cele din urma, in ca%itala. .em%oral, %lanurile narati#e sint $i7ate intre 19293l9'9, dar, %rin retros%ecti#e nu "%site de semni$icatii, sintem condusi s%re ar"aic si ar"eti%al, a%oi s%re s$irsitul de secol al ,l,3lea si, %entru un s%or de de$inire a %ersona9ului central, in #remea rascoalei din 192=, Ca%itolul initial, o izbinda a scriitorului, dobindeste #aloare emblematica %entru intre ul roman. >a"aria !u"u, eroul %rinci%al, #iseaza 4intr3o %rima#ara lina cum au trecut %e aicea mii6, un 4banc"el al umbrelor la care se inc"inau oas%eti ciudati6. cum se mentioneaza in motto. !e la ince%ut se contureaza doua entitati contrastante8 4im%arati %e care lumea nu %utea sa3i mai inca%a6 si oamenii locurilor, a%arindu3si 4saracia si ne#oile si neamul6. C"iar daca scriitorul se resimte %uternic, aici sau in alta %arte, de in$luenta lui /ado#eanu, sau daca 4trans%une intocmai %ara ra$ul cores%unzator din !iodorus /iculus, ?iblioteca ,,*, 1' si 136 &*on ?alu(, ceea ce nu s3a s%us este ca intre ca%itolul e tutelat autoritar de /crisoarea *N@ tim%ul si %ersona9ele sint altele, dar s%iritul ce le anima este acelasi. Am%renta eminesciana se moti#eaza aici nu %rin rece%ti#i taica lui Cezar Petrescu la modele, ci %rin structura %ersona9ului, care3l $ace %ermeabil la acestea. >a"aria !u"u este marcat de reminiscente li#resti, ce se muleaza im%ecabil %e obsesia #ietii sale, desco%erirea comorii re elui et !romic"et. La banc"etul de #is %artici%a oas%etii ca%ti#i Lisimac", re e macedonean si s$etnic al lui Ale7andru cel Aare, $iii sai si oastea in$rinta@ $ata in $ata sinl localnicii #ictoriosi, in $runte cu le endarul !romic"et. Acesta, du%a ce aminteste drumurile mai #ec"i ale unora care, 4#eniti cu silnicie6, si3au asit moartea intr3o *ara unde nu numai oamenii, dar natura intrea a le3a $ost %otri#nica, le o$era in#adatorilor umiliti o lectie de inalt %atriotism si de %ace, *nter#entia brutala a unui scla# %ersan rostind a%asal@ 4Eu stiu unde se aseste comoara re elui !romic"etB6 lasa desc"isa rezol#area din #is, dar ser#este si ca %ra al trecerii dins%re oniric s%re %rezentul narati#, in care #orbele s%use 4cu las subtire si cunoscut6 sint ale unui co%ilandru, ne%ot al lui >a"aria !u"u, $n tesatura ca%itolului, se insereaza si un am%lu interludiu liric, in maniera sado#eniana, si care #a re#eni, ca un laitmoti#, in alte %arti ale cartii s%re a lumina comuniunea initiala dintre om si natura, stra#ec"e osmoza de$initorie %entru s%iritualitatea neamului nostru. E%oca moderna #a aduce du%a sine, %alinodic, macularea indi#izilor si a %eisa9ului, ru%tura dramatica si instrainarea lor. Prima %arte a Aurului ne ru este romanul unui %ersona9, %entru ca %artea a doua sa tinda s%re realizarea unui roman3$resca. A#ind radacini %uternice in lumea rurala, in care %arintele sau, razes din neam in neam, isi a%arase cu indir9ire dre%turile, >a"aria !u"u $ace $i ura a%arte, de idealist si #isator, li%sit de ceea ce sensul comun numeste 4simt %ractic6. La #irsta adolescentei, o boala %relun ita si a%oi inertia %arintilor il obli asera sa3si intreru%a in#atatura, ina%oindu3se de la oras, la Piscul <oie#odesei. !e %e urma unei instructii sumare, a%oi intam%latoare, a%roa%e de autodidact, dobindeste con#in erea ca locurile natale ascund o comoara, aceea a re elui !ro3mic"et. into#arasindu3se cu nea9utoratul si %utinul la minte -arta, alaturindu3si3l %e Petruta, un ne%ot istet %ri%asit %e la casa lor, +a"aria, om in toata $irea, isi ne li9eaza rosturile os%odaresti, s%re dis%erarea unei mame a%ri e, tot mai con#insa ca $iul ei si3a %ierdut drea%ta 9udecata, cutreierind coclaurile in cautarea comorii ima inare. Patima i se inteteste, o data cu intilnirea a doi dintre $ostii cole i de liceu8 Ale7andru -%ris, a9uns %ro$esor uni#ersitar si

ar"eolo celebru, si !inu Grin9escu, de#enit in iner %ros%ector de %etrol. 1iecare #a urmari obsesi# ce#a8 >a"aria, comoara le endara %e care o "arazeste deocamdata i%otetic saracilor din comuna natala. !in iubire de neam, %ro$esorul cauta #esti ii cit de umile care sa %robeze, o data mai mult, #ec"imea si continuitatea noastra %e aceste locuri, unitatea culturilor stra#ec"i, de o %arte si de alta a Car%atilor. Grintescu se ambitioneaza sa desco%ere auiul ne ru. *nitial indi$erent $ata de cel caruia ii #a slu9i %etrolul asit, s%ecialistul #a de#eni $oarte curind o sim%la unealta in miinile abile ale unui om %olitic li%sit de scru%ule, %re$ectul Emil /a#a, mane#rat la rindul lui de si mai #enalul om de a$aceri *ordan 1 la i3*ordan. Cautarile celor trei sinl intreru%te de izbucnirea %rimului razboi mondial. Pro$esorul -%ris moare lin a Casin, >a"aria, intors acasa, tra#erseaza asemeni multor $osti combatanti o criza su$leteasca %relun ita, iar !inu Grintescu, %artas la 9e$uirea taranilor indemnati si is%ititi sa #inda %e sume a%arent eneroase %aminturile in subteranul carora il iie %etrolul, ceea ce le ramine necunoscut, %une temeiurile societatii 4<oe#o3da Roumanian Com%an06, $inantata de *ordan 5a i3*ordan. Prinsi in mecanismul necrutator al dez#oltarii moderne, oameni si locuri se intuneca. Un incendiu care mistuie biserica #ec"e din sat si im%reuna cu ea 1C2 de #ictime, ma9oritatea co%ii, acutizeaza instrainarea si sin uratatea lui >a"aria !u"u, socotit nebun de ai lui si %iaza rea de oamenii lo#iti de nenorocire. !esco%erirea %e neaste%tate a tezaurului #isat nu3l mai $ericeste, nea#ind cui sa3l daruiasca. !ezama it, abate din nou %este a#utiile asite cursul riului si, du%a ce le declara celor din 9ur ca ei au a#ut dre%tate, ca nu e7ista nici o comoara, ca%ituleaza %e toate %lanurile, de#enind el insusi societar si multimilionar, lansindu3se in e7%loatarea %etrolului din adincurile %aminturilor sale neinstrainate. Partea a doua a romanului isi sc"imba structura, %ina aici in eneral ec"ilibrata. Numarul %ersona9elor creste, %lanurile narati#e se multi%lica, subordonate demonstratiei ostentati#e a dezumanizarii enerale, sub im%eriul industrializarii ra%ide. *nsulele e%ice sint le ate intre ele de lire insu$icient de rezistente, ast$el incit unitatea o%erei se destrama, in $a#oarea im%resiei de mozaic ti%olo ic, re#endicat de intentia realizarii unei ade#arate cronici a e%ocii. 4Pentru intiia oara un %rozator roman isi e7tindea obser#atia asu%ra societatii romanesti in ansamblu, %atrundea in toate mediile, aducea in scena satul si orasul, im%reuna cu cele mai #ariate as%ecte umane, tendinta enerala $iind e%uizarea ti%olo iei, %unind in toate o ima inatie colosala, cum nu a mai $acut3o nici un alt %rozator de du%a razboi6 &*on ?alu(. *n cadrul unei sin ure o%ere insa, calitatea aceasta de#ine de$ect, %entru ca romanul su$era de dilatare si #erbalism. Actiunea nu mai este urmarita in deslasurare, ci cu %recadere este rezumata, %ersona9ele isi %ierd substanta, de#enind in mod stin "eritor %urtatoare de idei ale autorului. >a"aria !u"u a%are tot mai s%oradic si mai anemiat, a9un ind, in ciuda a#erii sale, un de$initi# in$rint si debusolat, cum sint numerosi eroi ai lui Cezar Petrescu Ceilalti tind sa re%rezinte toate cate oriile sociale8 taranii trans$ormati in muncitori, mica $unctionarime, intelectualitatea, #ec"ii %ro%rietari lati$undiari si arendasii, bur "ezia citadina, ziaristii, oamenii %olitici si mai marii $inantelor si, in $ine, re%rezentantii ca%italului strain, subordonindu3l %e cel national. *n ciuda unor di resiuni, a notelor nu de %utine ori melodramatice, a unor coincidente #izibil re izate, cite#a e%isoade ramin memorabile, c"iar daca ele trimit si s%re alte lecturi. ?oierul ?oldur *lo#eanu, acce%tindu3si cu resemnare in$rin erea si stin indu3se cu discretie si ele anta, %reludiaza destinul batri3nului ?arbu din /9irsit de #eac in ?ucuresti al lui *on Aarin /ado#eanu si urineaza atitor siluete din %roza scurta a ince%utului de secol, urmarind ele iac as$intitul unei lumi cre%usculare@ <artolomcu !iaconu, insi ni$iantul se$ de ara, %endulind intre ri9ile cotidiene si trairea bo#arica, %rin re#erie, a e#adarii din %latitudine, se in emaneaza cu nenumarati eroi ai lui *. A. ?assarabescu sau *. Al. ?ra3tescu3<oinesti@ drama $etei $rumoase, dezradacinata cu $orta de lacomia tatalui taran, care o #inde unui bo atas strain si #icios, si sinuciderea ei s%re a se sal#a dintr3un maria9 dezonorant si umilitor, trimite s%re /ado#eanu, cu <enea o moara %e /iret sau, intr3un $el, s%re Ciuleandra lui Rebreanu. 1inalul romanului, cu %ustietatea si %ara ina ce au urmat celor sa%te ani de a itatie, se a%ro%ie de s$irsitul Ar"an "elilor lui A irbiceanu. intre ul uni#ers #a $i rein#iat, cu o mina mai sta%ina %e -rele narati#e, de Radu .udoran, in 1lacari. Pom%i3liu Constantinescu #orbeste des%re 4obsesia marilor umbre de scriitori sub care s3a dez#oltat6, accentuind mai ales in$luenta lirismului sado#enian asu%ra lui Cezar Petrescu Acelasi critic nu ezita sa3i recunoasca 4abilitatea te"nica6, 4una din ca%italele sale insusiri. /tie sa $aca &subl. ns.( roman6. Pe scara #alorilor, in cadrul atit de intinsei si ine alei sale o%ere, Aund ne ru se situeaza %rintre scrierile re%rezentati#e, care atesta su%unerea la $ormula clasica a s%eciei, dar dez#aluie si rece%ti#itatea scriitorului la su estiile %rozei moderne. La a%aritie, s3a obser#at amestecul dintre documentar si artistic, materialul atit de contem%oran $iind abia trans$i urat in $ictiune. !e $a%t, este tributul masi# %e care il %lateste acti#itatii %asionate si indelun i de azetar, ceea ce %oate a#ea doua %relun iri8 ustul %entru senzational si %itoresc, contaminarea cu notatia rabita, uneori de su%ra$ata, un anume #erbalism insu$icient cenzurat, dar si 4%lacerea, a#entura relatarii6, 4discursul narati# eneros6, im%rumutarea %rozei ima inare cu %rocedee s%eci$ice re%orta9ului 9urnalistic &l.<lad(. *n %erioada interbelica, atit de $a#orabila cautarilor celor mai indraznete, creatia *ui &.D. P. ilustreaza un meritoriu e$ort de constructie %lenara. /criitorul se indrea%ta 4catre o $ormula e%ica si sintetica. Ciclurile sale tind sa %araseasca ti%urile distincte de roman rural si citadin, sa realizeze o $resca sociala a e%ocii, cu toate mediile umane si strati$icarile lor6 &-#. /. Cro"malniceanu(.