Sunteți pe pagina 1din 30

I.

NORME GENERALE DE PRIM AJUTOR


HEMORAGIILE Reprezint pierderea de snge provocata de ruperea unui vas sangvin CLASIFICARE Dup locul de apari ie! I"#er" sngele se scurge in interiorul corpului E$#er" sngele provine din vase periferice si se scurge in exterior

Dupa #ipul de %a& a'ec#a#! ar#eriala-mai grava; sangele curge in tasnituri regulate, este de culoare rosu deschis %e"oa&a( sangele curge continuu si are o culoare rosu inchis ATITUDINE Cele e$#er"e! se rezolva in prima faza prin plasarea unui pansament compresiv -presiune directa la nivelul leziunii, daca nu exista corpi straini -apoi victima este transportata la spital O)&er%a#ii!( obiectele de tipul cutitelor infipte se lasa la locul lor-prin prezenta lor opresc hemoragia zona lezata se ridica, pentru reducerea fluxului sangvin la acel nivel pansamentul aplicat trebuie sa fie suficient de mare pentru a acoperi leziunea, sa fie steril, iar aplicarea lui sa se faca cu o presiune suficienta pentru oprirea hemoragiei - se aplica garoul care se poate mentine max 1 ora. Cele i"#er"e! -pozitionarea orizontala a victimei, inclusiv transportarea -in cazul leziunilor abdominale-transportarea cu genunchii indoiti -in cazul leziunilor toraco-pulmonare transportarea inclinata, pe partea afectata O)&er%a#ii! -nu se modifica pozitia victimei, daca exista semne traumatice mai sus de umeri- se solicita ajutor - se cerceteaza: caile aeriene, respiratia, sangerarea, pulsul, culoarea fetei -

FRACTURILE
1

eprezint! leziunea produsa prin ruperea unuia sau mai multor oase CLASIFICARE ""c*i&e-osul este rupt si pielea intacta De&c*i&e(capetele osului fracturat penetreaza tegumentul ATITUDINE - daca nu sunteti sigur ca este fractura, atunci tratati-o ca si cand ar fi pentru controlul hemoragiei se aplica un pansament compresiv pentru fractura deschisa se aplica un pansament simplu a se evita orice presiune directa la locul fracturii i+o)ili,are! pe ambele parti ale leziunii, niciodata peste leziune se imobilizeaza articulatia de deasupra si dedesubtul leziunii daca este posibil , se ridica partea afectata pentru reducerea edemului daca nu exista alte leziuni si nu se insoteste de paloare accentuata, ameteli victima se transporta rapid la spital-doar daca exista posibilitate de imobilizare in caz contrar se solicita ajutor ARSURILE 1. # $% " produse prin caldura u&ca#a! arsuri termice, prin contact cu arc electric, arsuri chimice &. #rsuri produse prin caldura u+eda! apa, abur, grasimi, lichide fierbinti # $% "'( $%)( *"+"#'( $%,- .% ( /#$(, ,"+"/.#-# +('( ) /*%,.( ATITUDINE limitati extinderea agentului termic la nivelul tesuturilor prin spalarea cu apa rece 0imersia zonei lezate in apa rece, apa de la robinet1 sau daca este accesibil, alcool sanitar ,% aplicati niciodata lotiuni2creme2uleiuri ,% spargeti flictenele 0veziculele1 "nlaturati orice mijloace de compresie de la nivelul zonei lezate pentru a nu agrava leziunile existente in cazul umflarii zonei respective "nlaturati doar hainele afectate si nu pe cele care adera la tegument #coperiti daca este posibil, cu un pansament steril .aca victima este constienta si nu are ameteli se transporta la cel mai apropiat spital .aca victima este constienta se poate incerca sa i se dea apa .aca este in coma se plaseaza in pozitie laterala de siguranta

&

HIPOTERMIA-DEGERATURILE +um arata pacientul3 tegumente palide, violacee, reci stare de confuzie, somnolenta, coma rigiditate musculara puls greu perceptibil respiratie superficiala si rara ATITUDINE -scoaterea din mediu A-eliberarea cailor aeriene .(respiratie artificiala-cand nu exista respiratie2respiratie ineficienta C( compresii toracice-cand nu este perceput pulsul carotidian O.SER/ATII 'a pacientii aflati in stop cardio-respirator dupa expunerea la temperaturi joase resuscitarea continua mai mult de 45 minute. indepartarea hainelor umede, inghetate, acoperirea cu paturi uscate si incalzite administrarea de bauturi calde la pacientii constienti transportarea la spital pentru persoanele cu starea de constienta alterata2abolita sau care au temperaturi mai mici de 44-46 grade + sau daca apar flictene ,% se efectueaza frictionari si masaje- pot produce hemoragii, hematoame, leziuni ale organelor interne ,% se administreaza alcool victimei #'( 7""'(2",-/8"+#-""'( $ubstantele toxice pot intra in organism pe diferite cai: - inhalare - injectare - inghitire - absortie prin piele MANIFESTARI /ARIATE! anomalii de comportament tulburari ale starii de constienta convulsii,paralizii tulburari digestive coloratii anormale ale pielii si mucoaselor ATITUDINE scoaterea din mediu
4

#9+-ul reanimarii indepartarea toxicului de pe piele 0indepartarea hainelor imbibate si spalarea abundenta cu apa1

Daca pacie"#ul e&#e co"&#ie"#! provocarea de varsaturi doar daca toxicul nu este caustic sau spumant transport urgent la spital cu observarea pulsului, respiratiei, starii de constienta Daca pacie"#ul e&#e co+a#o&-&o+"ole"#! nu se provoaca voma se plaseaza in pozitie laterala de siguranta se solicita ajutor

II INTO0ICA1IA PROFESIONAL2 ACUT2


INTO0ICATIA PROFESIONALA ACUTA CU O0ID DE CAR.ON 3.ETIOLOGIE 1.1. Factorul etiologic principal /xidul de carbon este un gaz incolor,inodor,neiritant,cu o densitate apropiata de a areului05,:;<1 1.2. 1.&.1. Factori etiologici favorizanti #partinand de organism: efort fizic intens; existenta unor afectiuni organice ale $.,.+; afectiuni ale aparatului respirator,cardiovascular0cardiopatie ischemica,arteroscleroza1; anemii cresterea metabolismului0hipertiroidie1

1.&.&. #partinand conditiilor de mediu concomitente: temperaturi ridicate0hiperventilatie1; expunere concomitenta la alte substante toxice care altereaza permeabilitatea membranei respiratorii0gaze iritante1sau interfereaza cu respiratia tisulara0acid cianhidric1 -ventilatie deficitara etc. 1.3. 1.4. Timpul de expunere probabil pana la aparitia intoxicatiei acute ( minute-ore1 Locuri de munca operatii te!nologice profesiuni expuse

)rincipalele surse industriale de +/ sunt reprezentate de operatiile in cursul carora sunt arse materiale care contin carbon0carbune,lemn,gaze naturale,pacura sau oricare substanta organica1,atunci cand arderea se face incomplet..egajarile de +/ sunt mai insemnate cand tirajul este defectuos sau ventilatia locurilor de munca deficitara. $unt supusi expunerii muncitorii de la furnale0gazele de furnal contin &5-45=+/1,din cocserii,minerii,muncitorii din turnatorii,forje,tratamente termice,din rafinariile de petrol
>

,industria ceramicii,soferii,tractoristii,muncitorii de la garaje0gazele de esapament ale motoarelor cu benzina contin +/1,sudorii,pompierii. +/ este utilizat ca materie prima pentru prepararea unor substante0carbonili metalici,fosgen,aldehida formica,alcool metilic1,fiind expusi muncitorii din industria chimica de sinteza; $unt posibile si intoxicatiile neprofesionale cu +/ de la sobe cu tiraj defectuos0in care ard :lemne,carbune ,gaze1sau in garajele particulare care nu au ventilatie. 4. 2.1. 2.2. PATOGENIE "atrundere in organism :numai pe cale respiratorie ,neavand nici o actiune iritanta asupra aparatului respirator0neiritant1 #irculatie distributie localizare(organe tinta$ -rece in sange in acelasi mod ca si oxigenul prin membrana alveolocapilara. 2.3. 2.4. %iotransformare&nu este cazul. 'liminare din organism

(liminarea din organism a +/ se face pe cale respiratorie. itmul de eliminare 0ca si cel de patrundere1este rapid la inceput si incetinit ulterior."n intoxicatiile de gravitate medie se elimina in prima ora dupa incetarea expunerii numai 45-65= din cantitatea de +/ prezenta in organism,restul eliminandu-se in 1&-&> ore.#fectiunile pulmonare care scad permeabilitatea membranei respiratorii ,ingreuneaza considerabil eliminarea. 2.(. )ecanisme de actiune

+/ se combina cu ?b,formand carboxihemoglobina0+/?b1. #finitatea ?b fata de +/ este de &65-455 de ori mai mare decat pentru /0aceasta inseamna ca,la concentratii mici ale +/ in aer,pot rezulta concentratii ridicate de +/?b in sange1.9locarea ?b,sub forma +/?b,reduce capacitatea sangelui de a transporta /& catre tesuturi ,ducand la hipoxie. @ecanismul care agraveaza hipoxia este: -modificarea curbei de disociere a oxihemoglobinei ramase0prin devierea sa spre stanga1; -blocarea unor pigmenti respiratori tetrapirolici 0mioglobina,citocromoxidaza,catalaza1,survenind si o hipoxie de tip metabolic,cu perturbari ale proceselor de oxidare celulara. #ceste mecanisme suplimentare care intervin in intoxicatia cu +/ explica de ce fenomenele de hipoxie sunt mult mai accentuate la un intoxicat cu +/ decat la un anemic ,avand aceeasi cantitate de ?b utilizabila . eactia dintre +/ si ?b este reversibila ,+/?b disociindu-se atunci cand aportul de +/ inceteaza ,cu atat mai repede cu cat presiunea partiala a /& din aerul alveolar este mai ridicata +onsecinta practica :administrarea de /&. 5. TA.LOUL CLINIC 3.1. "rimele simptome apar la o concentratie de #*+b de 2,- si ele constau din: cefalee violenta0frontala si2sau bitemporala,cu caracter pulsatil-Atamplele svacnescB1; ameteli 3.2 .imptomele si semnele sunt in functie de concentratia de #*+b
6

3.2.1. La concentratii de 2,&3,-#*+b cefaleea si ametelile se accentueaza si in plus apar: tulburari de echilibru senzatie de oboseala dificultate in rationament si de atentie palpitatii de efort 3.2.2. La concentratii de 3,&4,-#*+b fenomenele se agraveaza si se insotesc de: greturi,varsaturi ameteli tulburari de vedere slabiciunea musculaturii0in special a musculaturii membrelor inferioare,ceea ce determina imposibilitatea mersului sau statului in picioare :intoxicatul este constient dar cade1 3.2.3. La concentratii de (,-#*+b sincopa este posibila: vederea,auzul,perceptia sunt profund tulburate creste frecventa pulsului si a respiratiei. 3.2.4. La concentratii de /,-#*+b apar: pierderea constientei coma cu respiratie accelerate ,superficiala care ulterior devine neregulata0+?(C,(-$-/D($1 convulsii puls rapid scaderea -# 3.2.( La concentratii de /,&0,-#*+b: moarte iminenta prin deprimarea activitatii cardiace si respiratorii 3.2./.La concentratii de 0,-#*+b1 moarte rapida 'xamenul obiectiv1 La "i%elul #e6u+e"#elor ,in cazurile cu pierderea constientei ,se observa cianoza0mai rar paloare1.+oloratia clasica AciresieBse intalneste numai daca +/?bdepaseste <5=0Amorti frumosiB1.-egumentele prezinta plagi bine delimitate,de culoare rosie,pe care se dezvolta flictene ce evolueaza spre escare0care sunt deseori diagnosticate eronat drept AarsuriB1 La "i%elul +ucoa&elor se pot intalni subfuziuni conjunctivale si hiperemie faringiana; Apara# re&pira#or:raluri umede tranzitorii Apara# cardio%a&cular :tahicardie,ritm neregulat0extrasistole ventriculare cu fibrilatie atriala1:(+7 evidentiaza anomalii ale complexului ventricular,al undei - si segmentului $--; Tul)urari "eurolo6ice sunt prezente in majoritatea formelor comatoase : /-diminuate sau abolite,reflexul cornean absent,semnul 9abinsEi poate fi prezent,uneori incontinenta de urina si fecale ;((7 arata semne de suferinta cerebrala difuza0uneori modificari de timp comitial1. 7. 4.1. DIAGNOSTIC PO8ITI/ .tabilirea expunerii profesionale la #*

4.1.1 subiectiv anamneza profesionala si cunoasterea circumstantelor etiologice0de la un bolnav sau de la colegii sai1 4.1.2 obiectiv -determinari de +/ in aerul locurilor de munca
;

4.1.3 vizitarea locului de munca 4.2 Tabloul clinic :prezenta simptomelor si semnelor descrise 4.3.'xamene de laborator si paraclinice 4.3.12ndicatori de expunere:caboxihemoglobinemia-+/?b Falori normale :la nefumatori 1= 'a fumatori pana la 15= +onditii de recoltare a sangelui: rapid:imediat dupa intoxicatie ,inainte de oxigenoterapie recipiente astupate ermetic recoltarea pe anticoagulant 0heparina sau fluorura ,a1 4.3.2.2ndicatori de efect biologic1 "n alte forme grave se pot intalni: "n sange: G leucocitoza G cresterea glicemiei dificultati la diagnosticul diferential G cresterea ureei-dificultati la diagnosticul diferential in urina G albuminurie G glicozurie-dificultati la diagnosticul diferential G acetonuriedificultati la diagnosticul diferential in '+ G leucocite G hematii G glucoza 9. 6.1. 6.&. :. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL +efaleea de alta etiologie +oma de alta etilologie0alcoolica,diabetica,uremica,accident vascular1

E/OLUTIE: "ntoxicatiile acute in urma expunerilor de scurta durata ,fara pierderea constientei,nu provoaca in general efecte patologice persistente. ecuperarea este completa in cateva ore pana la 1-& zile. "n urma intoxicatiilor prelungite ,coma paote persista 1-4 zile si este posibila apritia sechelelor neuropsihice0prelungirea comei,dup ace concentratia de +/?b a scazut sub 65=,indica existenta unei lezari hipoxice a encefalului1.-ulburarile neurologice sau psihice pot aparea imediat sau dupa un interval de latenta de 4-> saptamani. ;. a. b. Co+plica#ii imediate 1 pneumonii edem pulmonar lezari hepatice si renale tardive
<

neuropsihice 0de la cefalee ,ameteli ,tulburari neurovegetative ,tulburari ale analizatorilor ,convulsii polinevrite,parEinsonism,tulburari psihice pana la dementa1 cardiovasculare0modificari de ritm cardiac,modificari (+7,leziuni coronariene ,infarct1 c. <. evolutia complicatiilor vindecare 0unori partiala1 agravare: Glenta Grapida TRATAMENT

3.1. 'tilogic intreruperea patrunderii toxicului pe cale respiratorie prin scoaterea de la locul de munca 0#-(,-"( $#'F#-/ "1 espiratie artificiala 0daca nu respira sau respira dificil1 3.2. "atogenic /xigenoterapie0la concentratia +/?b de >5-65= si in caz de coma se administreaza /& sub presiune nu peste 4 atmosfere1. .upa intoxicatiile grave ,bolnavul trebuie supravegheat pentru depistarea si tratarea complicatiilor 3.3. .imptomatic

=. PROFILA0IE 4.1 .)asuri te!nico&organizatorice ermetizarea,etanseizarea si izolarea surselor de degajare a +/; ventilatie corespunzatoare odorizarea gazelor ce contin +/ pentru a fi sesizata poluarea aerului locurilor de munca controlul sistematic al concentratiilor de +/ din aer 0folosind eventuale detectoare automate conectate la sisteme de alarma auditive si vizuale1; dispozitive de protectie individuala 0masti cu ?opcalita sau aparate izolante1. +oncentratii admisibile : -medie :&5mg2mc -varf :45 mg2mc 4.2. )asuri medicale a. recunoasterea risculuide intoxicatie cu #* in intreprindere . b. examen medical la incadrarea in munca1 examinarile obisnuite. +onstituie contraindicatii : afectiuni cornice ale sistemului nervos central epilepsia afectiuni cornice ale aparatului cardiovascular; anemiile. c. #ontrol medical periodic
H

anual Gexamen clinic general0in cazul expunerilor sub +@#1 G(+70in expuneri peste +@#:6 ani de la incadrare si apoi din 4 in 4 ani1 "n caz de suspiciune de intoxicatie se va detrmina +/?b in timpul expunerii. d. 2nformare si formare1 muncitorii trebuie avertizati asupra riscului ,a necesitatii utilizarii mastilor de protectie;trebuie sa cunoasca simptomatologia initiala si masurile de prim ajutor medical. 3>. COMPLETARI . COMENTARII

15.1. "n cazul recoltarilor de sange pentru aprecierea expunerii profesionale0in timpul schimbului sau dupa terminarea schimbului1se interzice fumatul la subiectii cercetati,cu &> ore inaintea recoltarii.

PRE8ENTAREA UNUI CA8 DE INTO0ICATIE PROFESIONALA CU O0ID DE CAR.ON 9olnavul F.-.,in varsta de 1< ani,domiciliat in )iatra ,eamt de profesiune electrician la $coala )etrol+himie din $avinesti,se interneaza in +linica de 9oli )rofesionale -$pitalul A,.7h. 'upuB-la data de 11 decembrie. 11.1.@otivele internarii : 9olnavul este transferat de urgenta de la spitalul %nificat )iatra ,eamt cuBsindrom meningo-encefalitic post oxicarbonism acut;coma. 11.&."storicul bolii: "n ziua de >.8"".,ora 1H bolnavul a asistat pe un muncitor care facea o interventie in sectia de acetilena,pentru remedierea unei defectiuni0scaparea in incapere a gazelor de cracare ce contin :+/,+/&,?,/&,,,+&,?&,rezultate prin arderea partiala a metanului1."n timpul de reparare a conductei ,muncitorul a parasit atelierul pentru a aduce materiale ,lasandu-l pe bolnav sa supravegheze lucrarea..upa aproximativ o jumatate de ora,cand muncitorul s-a intors,l-a gasit pe bolnavul nostru pe podea ,in stare de inconstienta.# fost transport-tat de urgenta la spitalul din )iatra ,eamt,prezentand 0conform foii de observatie1stare de inconstienta ,agitatie intermitenta ,cianoza,dispnee..upa < zile de internare,nereusind sa-l scoata din starea comatoasa,este adus cu salvarea in +linica de 9oli )rofesionale 9ucuresti. 11.4.#namneza profesionala )rofesiunea: elev electrician; +alificarea:scoala profesionala; uta profesionala:este elev la $coala )etrol-+himie,facand practica de electrician la +ombinatul de *ibre $intetice $avinesti (picriza anamnezei profesionale : expunere accidentala la oxid se carbon; 11.>.#namneza neprofesionala #ntecedente heredo-colaterale:parinti sanatosi,are un frate sanatos; #ntecedente personale:scarlatina in copilarie; +onditii de viata:bune ; ,u consuma alcool,nu fumeaza. 11.6.$tare prezenta "naltime:1,<5m 7reutate :6H Eg
:

-egumente si mucoase:normal colorate $istemul muscular :normal reprezentat ; $istemul osteoarticular:integru; 7anglionii nu se palpeaza; #parat respirator:torace normal conformat. #mpliatii,sonoritate ,vibratii vocale ,murmur vesicular:normale. #parat cardiovascular: socul apexian in spatial F intercostals,zgomote cardiace ritmice,bine batute;nu se percep sufluri orificiale .)uls I<;2b min.-#I1162<5. #parat digestive: reflexul de deglutitie prezent ,abdomen suplu ,nedureros.*icat in limite normale .$plina nu se palpeaza.+onstipatie. #parat urinar:incontinenta urinara. inichi nu se palpeaza. $istem nervos si endocrine:bolavul nu vorbeste ,urmareste cu privirea uneori,nu coopereaza la examen,nu executa ordinele . edoarea cefii.,u are paralizii ale membrelor. 9olnavul se opune miscarilor passive; contractura pare a fi voluntara. /- abolite. eflexul cutaneoplantar in reflexive. 11.;.(xamene de laborator 11-8"": ?emograma si leucograma normale; (+7-normala; ((7-semne de encefalopatie; 1&.8"": 7licemie :H5mg2155 ml $umar de urina :normal 7licozurie;absenta. 11.<.(volutia .upa & zile de la internare,starea incepe sa se amelioreze ,devine prezent ,raspunde monosilabic la intrebari "n zilele urmatoare are momente de agitatie ,este dezorientat in timp si spatiu ,are amnezie antero si retrograde,ulterior subiectiv si obiectiv,ameliorare neta dar lenta. "nainte de iesirea din spital examenul neurologic a fost in limite normale ,((7,care initial aratase semene de encefalopatie s-a ameliorat. 11.H.-ratament: /xigen Fitamine :91,9;,91&,+. 7lucoza :44=intravenosJ6=perfuzie 11.:..iagnostic (ncefalopatie toxica severa dupa intoxicatie profesionla acuta recenta cu oxid de carbon. 11.15. ecomandari la iesirea din spital: Fa evita orice expunere la oxid de carbon .ispenzarizare epetarea ((7 dupa 15 zile -ratamnet cu acid glutamic,vitamina 9; si 91& +ontrol dupa ; luni 11.11. einternari .upa < luni .iagnostic:discret sindrom astenic.,u prezinta sechele neurologice sau modificari electroencefalografice dupa intoxicatia acuta profesionala cu +/ in antecedente. .upa 1 an de la accident .iagnostic:crize comitiale0grand mal1 dupa intoxicatia acuta cu +/
15

.upa 1 an si jumatate de la accident .iagnostic:crize comitiale0confirmate clinic si ((71 dupa intoxicatie acuta grava cu +/ .upa & ani de la accident -.iagnostic:crize comitiale subintrante dupa intoxicatia acuta profesionala cu +/ in antecedente. .upa 4 ani de la accident-.iagnostic:crize comitiale majore dupa intoxicatia cu +/. $tare de agitatie psihomotorie extrema recenta .-ulburari de comportament ,agresivitate. -ratament efectuat dupa aparitia crizelor comitiale: *enitoin,*enobarbital,.iazepam,-ioridazin "n momente de agitatie: ,ozinan,)legomazin 11.1&.+omentarii 11.1&.1.)e ce baze s-a pus diagnosticul3 "n acest caz diagnosticul de intoxicatie profesionala cu +/ a fost pus in special pe baza expunerii accidentale la gazele rezultate din arderea partiala a metanului0care contin un procent ridicat de +/1.+linic,bolnavul a prezentat o simptomatologie predominant nervoasa.,u s-a efectuat dozarea carboxihemoglobinei imediat dupa accident 11.1&.&..iagnostic diferential 9olnavul fiind in coma ,s-ar fi putut face diagnosticul cu come de alta natura,in special cu cea traumatica. 11.1&.4."n cazul de intoxicatie prezentat ,s-au facut o serie de greseli: / prima greseala este a muncitorului in varsta care a lucrat fara masca ,nu a pus in functiune sistemul de ventilatie existent,a parasit atelierul ,lasandu-l singur pe elveul care il ajuta. # doua greseala consta in faptul ca bolnavului nu i s-a recoltat ,imediat dupa accident o proba de sange pentru dozarea carboxihemoglobinei 0$e recolteaza sange venos ,care se pune intr-o eprubeta ce contine anticoagulant:fluorura de ,aI5,4=.(prubeta se umple complet ,pentru ca sangele san u vina in contact cu aerul ,se pune un dope tans si se trimite urgent la laborator1 # treia greseala :intarzierea administrarii oxigenului. "n mod obisnuit ,chiar daca s-a recoltat sange pentru dozarea +/?b nu se asteapta rezultatul laboratorului si se incepe imediat administrarea de oxKgen si respiratie artificiala..aca laboratorul confirma prezenta +/?b,se continua oxigenoterapia aproximativ atatea minute cat a fost concentratia initiala a carboxihemoglobinei 0de exemplu :pentru >5=+/?b,se administreaza oxKgen timp de cel putin >5 de minute.

INTO0ICATIA PROFESIONALA CU PLUM. 3. 1.1. ETIOLOGIE Factorul etiologic principal1plumbul0)b1 )lumbul nu se gaseste ca atare in stare naturala ci numai in minereuri.+el mai important minereu de plumb este galena I sulfura de plumb,din care se extrage plumbul metallic. 1.1.1. "lumbul metalic1 se topeste la 4&< grade +,dar emite vapori la >65 grade +;cu cat creste temperatura plumbului topit,cu atat creste cantitatea de vapori emisa. *ormeaza numeroase aliaje in combinatie cu alte metale. "mportanta practica:in locurile de munca unde se formeaza si2sau se topesc,se recupereaza aliaje din plumb ,exista risc de intoxicatie cu plumb,deoarece topirea celorlalte metale componente ale
11

aliajelor0stibiu,zinc etc.1necesita temperaturi peste 655grade +,deci temperaturi la care plumbul va emite vapori. 1.1.2. *xizii de plumb1 monoxidul de plumb,)b/Ilitarga sau masicot0galben1 carbonatul basic de plumb,)b4/>Iminium de plumb0rosu1 1.1.3. 1.1.4. .aruri anorganice de plumb1 carbonatul de plumb,)b+/4Iceruzita carbonatul bazic de plumb,1)b+/4J)b0/?1&Iceruza0plumb alb1 cromatul de plumb,)b+r&/40galben1 azida de plumb,)b0,41&; .aruri organice de plumb1 tetraetilul de plumb,)b0+&?61>; stearat de plumb naftenat de plumb

1.2. Factori etiologici favorizanti(secundari$ 1.2.1. 5partinand de organism :efort fizic intens,surmenaj,subnutritie,alcoolism,viroze,apritia unei acidoze metabolice,femeile ,adolescentii si tinerii; 1.2.2. 5partinand mediului de munca sau unor aspecte organizatorice :spatii inchise neventilate,ventilatie deficitara,nerespectarea igienei individuale,nerespectarea regulilor de protectie a muncii,nefolosirea de echipamente individuale de protectie specifice. 1.3. Timp probabil de expunere pana la aparitia intoxicatiei &-4 luni pana la &-4 ani 0functie de cantitatea de plumb absorbita si de particularitatile individuale :-prezenta factorilor favorizanti1. 1.4. Locuri de munca operatii te!nologice profesiuni expuse1 1.4.1. "b metalic si oxizi de plumb1 -extragerea plumbului din minereri; -topirea si turnarea plumbului si a aliajelor de plumb,recuperarea deseurilor de plumb; -industria de acumulatori,repararea lor; -fabricarea cristalului etc. 1.4.2. *xizi de plumb(coloranti$ si saruri anorganice de plumb1 -fabricarea de vopsele,glazuri,lacuri,emailuri,pe baza de plumb; -industria ceramicei,portelanului si teracotei etc. pe baza de plumb. 1.4.3. .aruri organice de plumb1 -fabricarea benzinei etilate0pentru aviatie,benzina )remium etc.1; -industria maselor plastice unde se utilizeza stearat. 4.PATOGENIA

1&

2.1. "atrunderea in organism1numai pe cale respiratorie si digestiva.)e cale cutanata si mucoase:numai tetraetilul de plumb. 2.2. #irculatie raspandire localizare (organe tinta$ +ircula legat de membrana hematieiI:5=..e aceea plumbemia0)b-$1 se face in sangele total,deci recoltarea sangelui se face in eprubete cu heparina,fluorura de sodium,(.-#. .epozitare: "nitiala ;in tesuturile organelor parenchimatoase0ficat,rinichi,splina1,de unde poate fi mobilizat. $ecundara:in spongioasa osului ,de unde poate fi mobilizat. .efinitiva:in compacta osului,de unde nu poate fi mobilizat. 2.3. %iotransformarea1nu este cazul. 2.4. 'liminarea din organism1 -principala:urina0importanta diagnostica si terapeutica1 -secundara:-firul de par0importanta diagnostica1 -lapte de mama0importanta profilactica1 placenta0importanta profilactica1. 2.(. )ecanism de actiune a1@ecanism enzimatic:actiune asupra enzimelor ce intervin in sinteza hemului0dehidraza aciduluidelta aminolevulinic,hemasintetaza etc b1@ecanism hemolitic:hemoliza intravasculara; c1+onstructia musculaturii netede:vasculare,intestinale. 2./. 5. 5bsorbtia fiziologica de plumb :5,6 mg2zi prin apa ,alimente ,aer etc. TA.LOUL CLINIC

3.1. .indromul astenovegetativ:astenie ,labilitate de puls si -# ,tulburari de somn,de atentie,dermografism accentuatJmaini umede. 3.2 ..indromul digestiv1 3.2.1. manifestare acuta6colica saturnina $imptome: -dureri puternice periombilicale,cu caracter intermitent; -constipatie; -greturi,varsaturi $emne: -abdomen normal conformat; -durerea cedeaza la presiunea profunda a abdomenului; -bradicardie; -cresterea tensiunii arteriale temporara; -lizereu gingival. 3.2.2 .)anifestare cronicaItulburari digestive,lizereu gingival. 3.3. .indrom nervos1 3.3.1. manifestare acutaIencefalopatia saturnina 0rar intalnita profesional,mai frecvent la cei ce consuma tuica poluata cu plumb1:cefalee,halucinatii,delir.
14

5.5.4 +a"i'e&#are cro"ica :pareza sau paralizia nervului radial 3.4. .indrom pseudoreumatic1 .ureri articulare neritmate de conditiile meteorologice ci de prezenta la locul de munca. 3.(. 7. 4.1. 4.1.1 . 4.1.2 . 4.1.3. 4.2. 4.3. 4.3.1. 4.3.2. .indrom anemic1facies palid specific DIAGNOSTIC PO8ITI/ .tabilirea expunerii profesionale .ubiectiv:anamneza profesionala *biectiv1 determinari de plumb in aerul locului de munca, ce arata depasirea concentratiilor admisibile documente oficiale privind vechimea profesionala 7izitarea locului de munca Tabloul clinic:prezenta unuia,mai multor sau tuturor sindroamelor clinice sus amintite. 'xamene de laborator sau paraclinice 2ndicatori de expunere: )b-$0plumbemia1-peste 70ug/100ml-certitudine de intoxicatie )b-%0plumburia1-peste&55 ug/100ml )b-/-)b in os

2ndicatori de efect biologic1 #'#-%0acid deltaaminolevulinic in urina1:peste &5mg2l +)-%0coproporfirine in urina1-peste 455ug2l ?b scazuta sub 11g=-la femei -sub 1&=-la barbati ?t scazut -sub >5=-la femei -sub >&=-la barbati hematii cu granulatii bazofile0?791 normalIsub 655?79 la 1 milion de hematii sigur intoxicatie cu )bIpeste 6555?79 la 1 milion de hematii-certitudine de intoxicatie -sideremiaIcrescuta0hipersideremie1; -scaderea vitezei de conducere motorize in nervul radial:sub 65m2s. 4.3.3. "roba eliminarii de plumb provocata de (.(-#@",0eliminare total pe 6 zile ,corectat la diureza normala1: -normalaIsub & mg )b-% -absortia crescuta Iintre &-1& mg )b-% -intoxicatie cu plumbIpeste 1& mg )b-% 9. (.1. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL #olica saturnina colica renala colica hepatica ocluzie intestinala
1>

(.2. (.3. :. ;.1. ;.&. ;.4.

ulcer gastric sau duodenal perforat apendicita acuta 5nemie hepatita virala anemie hemolitica de alta natura cu icter 'ncefalopatie saturnina:alte encefalopatii SECHELE ,efroza cronica #rterioscleroza ?ipertensiune arteriala

;. TRATAMNET 0.1. 'tiologic1 0.1.1. 2ntreruperea expunerii profesionale la plumb 0.1.2. 5dministrare de '8'T5)29 (.(-#@",Isarea monocalcica disodica a acidului etilendiaminotetraacetic -& fiole0&g1intravenous lent ,dimineata si seara ,timp de 6 zile,timp in care se strange urina si se determina cantitatea de plumb totala eliminate pe 6 zile; -pauza 4 sau 6 zile ; -se repeat cura0& fiole2zit imp de 6 zile1daca cantitatea totala de plumb eliminate pe timp de 6 zile depaseste 1&mg,la prima descarcare #-(,-"( "nainte de inceperea tratamnetului cu (.(-#@", se face controlul functiei renaleIcreatinina sanguina ,uree sanguina ,sumar de urina,"n caz de existenta unei deficiente functionale renale creatinina sau uree sanguina #lternative .@$#0$ucciner1I 45 mg2Eg0per os1 -.@)$0%nithiol1I452Eg0per os1 0.2. "atogenic:vitaminoterapie cu spectru larg091,9;,+ etc.1.

0.3. .imptomatic1 -in colica saturinina pentru calmarea durerii pleomazin0prozim1,1-& fiole de &6 mg intramuscular. #-(,-"(: #vand un efect hipotensor puternic,bolnavul va fi insotit pentru nevoile firesti sau eventual pentru a merge la laborator ,de o persoana. -in encefalopatia saturnina :.iazepam,)legomazin,*enobarbital. <. 3.1 PROFILA0IE .)asuri te!nico&organizatorice

<.3.3. Eli+i"area plu+)ului di" proce&ul #e*"olo6ic. <.3.4. Au#o+a#i,area unor procese tehnologice,care sa indeparteze pe muncitori de sursele de emisie a vaporilor sau pulberilor de plumb <.3.5. I,olarea apara#urii &i-&au a proce&elor tehnologice generatoare de vapori sau pulberi de plumb de locul unde lucreaza muncitorul

16

<.3.7. I+piedicarea pa#ru"derii %aporilor &i pul)erilor de plu+) in aerul locului de munca prin:etanseizarea proceselor de topire ,rafinare,macinare,ventilatie locala,utilizarea de procedee umede,ventilatie generala <.3.9. I+piedicarea &au di+i"uarea ac#iu"ii plu+)ului asupra muncitorilor prin: reducerea efortului fizic inzestrarea si obligarea folosirii echipamentului de protectie individuala;intrtinerea lui in buna stare regim corespunzator0succesiunea perioadelor de munca si a celor de repaus1 cu conditii de repaus corespunzatoare realizarea si buna intretinere a anexelor social saniatare 0vestiare,dusuri,L+-uri1 reducerea zilei de munca in anumite cazuri0; ore2schimb1 alimentarea rationala si de protectie instructaj efficient de protectie a muncii si respectarea disciplinei tehnologice @asurile tehnice au ca scop principal realizarea unor concentratii de )b in aerul locurilor de munca sub concentratiile admisibile +oncentratia admisibila de )b si compusi 0in afara )b$-sulfura de plumb1: concentratia admisibila medie :5,56 mg2metru cub concentratia admisibila de varf :5,1 mg2metru cub 3.2. )asuri medicale

<.4.3. Recu"oa&#erea ri&cului pro'e&io"al de intoxicatie cu plumb prin: cunoasterea procesului0proceselor 1tehnologic cu precizarea formei chimice 0oxizi ,carbonat basic de plumb1si a starii de agregare 0vapori,pulberi1 #ceasta recunoastere a riscului de intoxicatie este necesara pentru a face : catagrafia muncitorilor expusi; catagrafia profesiunilor expuse; catagrafia locurilor de munca expuse; catagrafia proceslor tehnologice cu risc studii epidemiologice <.4.4. E$a+e"ul +edical la a"6a?are care consta din: examenele obisnuite pentru orice loc de munca determinarea hematocritului si hemoglobinei examen sumar de urina +ontraindicatii medicale0pentru locurile de munca unde concentatiile admisibile sunt depasite ,deci nu simplist unde se lucreaza cu plumb1; -hipertensiune arteriala; -cardiopatia ischemica -boil cronice ale sistemului nervos central si periferic; -afectiuni psihice; -anemii:-la barbati ?t sub >&= ,?b sub 1&=; -la femei- ?t sub >5= ,?b sub 11=; -porfirii -nefropatii cornice ; -femei in perioada de fertilitate,adolescenti <.4.5. Co"#rolul +edical periodic
1;

la locul de munca cu concentratia de )b in aer sub limitele admisibile annual:examen clinic,#'#-% sau +)-% la locul de munca cu concentratia de )b in aer peste limitele admisibile anual:examen clinic,#'#-% sau +)-%,)b-%,?b,?t 'a locurile de munca care depasesc limitele admisibile,examinarile prevazute0eventual si plumbemia )b-$1se vor efectua la intervale mai scurte ,care vor fi stabilite de medicii de medicina muncii ,in functie de dimensiunea riscului. <.4.7. I"'or+area &i 'or+area i" do+e"iul pro'ila$iei &i acordarii pri+ului a?u#or se va avea in vedere realizarea masurilor tehnico-organizatorice,recomandate prin proces verbal de constatare cu recomandari ,discutii in cadrul consiliului de administratie al intreprinderii ,consilierea patronului. pentru muncitori se va avea in vedere in special: Gsuprimarea fumatului la locurile de munca Ginterzicerea consumarii hranei la locul de munca Grespectarea meselor individuale ianintea luarii meselor, a fumatului la locurile de munca unde acesta se permite; Gpurtarea corecta a echipamentului de protectie; Grespectarea igienei individuale la sfarsitul schimbului; Gconsumarea alimentatiei de protectie 0lapte1 in timpul schimbului; Gdiminuarea consumului de alcool 0atentie mai ales la tuica produsa de producatorii particulari,care poate contine plumb1; Gcunaosterea primelor semne de boala; Gprezentarea obligatorK la examenul medical periodic etc. 4. +el mai bun indicator de expunere este )b-$.@etoda de determinare a )b in sange admisa pe plan international este meoda spectrofotometrica de absorbtie atomica. >. ezultatele determinarilor de )b in urina trebuie raportate la g creatinina urinara. (xemple:)b-%I&65Mg2g creatinina. 6.'imitele normale ale sideremiei sunt in functie de metoda utilizata: exemple:cu metoda @erE test: -barbati 6:-16HMg2d'015,6-&H,4Mmol2'1 -femei 4<-1>6Mg22d'0;,;-&;Mmol2'1 INTO0ICATIA PROFESIONALA CU GA8E SI /APORI IRITANTI .(*","-"( 7azele si vaporii iritanti sunt substante chimice cu mare reactivitate chimica,care au in comun producerea unei excitari0iritare1anormale a receptorilor de la nivelul aparatului respirator,a mucoaselor0conjunctiva bucala ,gastrica etc.1 si tegumentelor. (xcitare anormala :concentratii mari si 2sau durata prelungita de expunere. 1. (-"/'/7"(
1<

1.1. Factori etiologici principali 1 a. Halo6e"ii &i aci,ii lor :clor si acid clorhidric,fluor si acid fluorhidric,brom si acid bromhidric,fosfogen0clorura de +/1 ). Co+pu&ii &ul'ului :bioxid de sulf,trioxid de sulf,acid sulfuric,hidrogen sulfurat ,dimetilsulfat. c. Co+pu&ii a,o#ului :oxizii de azot ,acid azotic,amoniac d. Co+pu&ii 'o&'orului ;tetraclorura de fosfor,oxiclorura de fosfor e. Al#e &u)&#a"#e :acroleina,izocianati '. Su)&#a"#e cu ac#iu"e &ecu"dar iri#a#i%a :vaporii de solventi organici0benzen,alcool metilic,tetraclorura de carbon1 1.2. Factori etiologici favorizanti :leziuni inflamatorii ale aparatului respirator ,ale mucoaselor,ale tegumentelor 1.3. Timpul de expunere probabil 1 "n cazul intoxicatiei acute :minute-ore.

1.4. Locuri de munca operatii te!nologice profesiuni expuse prelucrarea clorului0industria clorosodica1,preparare de clorati si hipoclorati0industria chimica1,inalbireacelulozei0fabrici de hartie1,inalbirea bumbacului0industria textila 1 etc fabricarea superfosfatilor ,insecticidelor,gravarea pe sticla si matisarea acestora,operatori de la sectiile de electroliza in industria de aluminiu Ifluor si acid fluorhidric fabricarea acidului sulfuric,producerea de hartie,de amidon,de sulfiti si tiosulfati,agent de albire pentru zahar textile piele in industria chimica de sinteza 0sulfura de carbon1,conservarea de materiale organice 0fabrici de consevare1 etc.I$/& instalatiile de decantare si canalizare ale fabricilor de hartie ,fabricilor de zahar,tabacarii,industria fibrelor artificialeI?&$ operatii de nitrare si nitratare,fabricarea de coloranti ,explozive ,procesele de sudura autogena si electrica,in silozuri prost ventilate 0la scurt timp dupa umplerea lor cu cereale1,ca urmare a fermentatiei ceealelor nematurate sau a celor tratate prealabil cu ingrasaminte azotate etc.Ioxizi de zot ; -fabricarea ingrasamintelor azotoase ,a acidului azotic,industria frigotehnica,sinteza ureei,fabrici de coloranti ,in sectorul zootehnic,ca urmare a degradarii unei cantitati mari de urina ,dar cel mai mare pericol il reprezinta locurile de munca unde se gaseste amoniacul sub forma de gaz comprimat ,deoarece in aceste conditii pot aparea brusc cantitati mari de gaze etc.Iamoniac &. )#-/7(,"(

2.1. "atogenie generala a. Fac#ori care co"di#io"e,a 6ra%i#a#ea i"#o$ica#iei 7ravitatea actiunii toxice este in functie de : concentratia in aer ; durata de expunere ; solubilitatea in solutii apoase :cu cat sunt mai solubile in solutii apoase cu atat actiunea se localizeaza pe caile aeriene superoiare. ). Pri"cipalele 'e"o+e"e ce apar i" co+u" la #oa#e 6a,ele &i %aporii ir#a"#i *enomene dureroase :arsuri intepaturi etc ;localizate la diferite nivele a le aparatului respirator,dar mai ales retrosternal *enomene reflexe : - de natura motorie : stranut, tuse, constrictie bronsica -de natura secretorie : hipersecretie a glandelor nazale, bronsica, conjunctivala etc.
1H

-de natura vasculara : congestia cailor respiratorii 2.2 "atogenia specifica fiecarui gaz si vapor iritant

222. 5##28'9T' 8'T':)295T' 8' #;:'9T;L 'L'#T:2#


3.6e"erali#a#i 4.co"&eci"#e a&upra or6a"i&+ului 5.pri+ul(a?u#or

1:

1.

<'9':5L2T5T2

*enomenele care apar in organism ca urmare a trecerii curentului electric definesc conceptul de electrocutare sau soc electric. +onsecintele se manifesta prin vatamari de diferite grade, pana la deces. +onsecintele electrocutarii depind de urmatorii 4 factori: a. intensitatea curentului electric b. timpul de trecere a curentului electric prin corp c. traseul strabatut de curentul electric prin corp A.INTENSITATEA CURENTULUI ELECTRIC "ntensitatea a carei limita de suportabilitate a fost stabilita experimental si care este considerata nepericuloasa este de : -15 m# in cazul curentului alternativ de frecventa industriala -65 m# in cazul curentului continuu "n general, omul nu reuseste sa se desprinda singur din circuitul electric din cauza spaimei, precum si din cauza contractiilor musculare care nu permit desprinderea de circuit. "ntensitatea curentului electric care strabate corpul omenesc, atunci cand se stabileste o tensiune accidentala intre & puncte de contact ale organismului, depinde de rezistenta electrica a corpului. ezistenta electrica depinde de factori externi : umiditatea si temperatura aerului, gradul de umezire al pielii. *actori interni : transpiratie, febra, continutul de alcool din sange, starea de oboseala ezistenta corpului omenesc variaza intre 655-4555 ohmi. "n calculul sistemelor de protectie se iau in considerare valoarea de 1555 ohmi pentru cazul atingerilor directe si 4555 ohmi in cazul celor indirecte. "n functie de intensitatea curentului electric care strabate organismul se produc, gradual, urmatoarele efecte: intre 5,6-& m# : pragul de senzatie, variabil - intre &-4 m# :senzatie usoara de tremur, intepatura - intre 4-15 m# :convulsii, soc electric - intre 15-1H m# : senzatie dureroasa, contractii musculare - intre 1H-&6 m# : dificultati in respiratie - intre &6-<6 m# : soc electric sever - intre <6-&55 m# : fibrilatie ventriculara - intre &55-1555 m#: apar semne 0arsuri1 la punctele de intrare si de iesire din organism - intre 1555->555 m#: arsuri grave, extinse 9. -"@)%' .( (8)%,( ( (ste in raport cu intensitatea curentului electric. +u cat timpul este mai scurt, cu atat valoarea curentului la care victima se poate desprinde este mai mare si invers. #stfel , limitele timpului de deconectare a instalatiilor electrice de joasa tensiune trebuie sa fie de 5,& sec pentru tensiuni de pana la &65 F si de 5,1 sec pentru tensiuni de pana la 655F. +. - #$(%' +% (,-%'%" ('(+- "+
&5

$unt considerate foarte periculoase caile: mana stanga-piciorul drept0axa inimii1 , precum si mana dreapta marginea superioara a bazinului. 2. #*9.'#29T' 5.;":5 *:<592.);L;2 -urmari imediate: paralizarea functiilor respiratorii si2sau circulatorii , respectiv stop respirator si2sau stop cardiac , ori deces instantaneu prin fibrilatie ventriculara - urmari intarziate 0ore, zile1: slabirea fortei musculare, amorteli, la reluarea activitatii pot apare tulburari care influenteaza centrul generator de excitatii al inimii.

3. ":2);L 5=;T*: a. scoaterea accidentatului de sub actiunea curentului electric pentru instalatiile cu tensiunea sub 1555F:

-daca victima este in contact cu instalatia electrica si se afla la inaltime se iau masuri pentru evitarea consecintelor caderii -intreruperea tensiunii 0prin scoaterea sigurantelor, scoaterea din priza1 -daca scoaterea de sub tensiune a instalatiei necesita timp se scoate victima de sub tensiune prin utilizarea unor echipamente sau materiale aflate la indemana. -pentru instalatii cu tensiune de peste 1555F: -apropierea salvatorului de victima reprezinta un pericol pentru salvator - deconectarea instalatiei doar de catre o persoana care cunoaste bine instalatia. - scoaterea victimei se va face doar de persoana instruita, care foloseste mijloace de protectie electroizolante 0cizme si manusi de inalta tensiune, stanga de manevra1 - daca victimei i s-au aprins hainele se va proceda la stingerea acestora, prin inabusire. a. determinarea starii clinice a victimei daca este constient: se poate stabili contact verbal cu acesta, sub forma intrebarilor, concomitent cu actiunea de calmare, de linistire; se cauta semne exterioare ale starii de rau 0caracteristicile pulsului si respiratiei, culoarea pielii, transpiratia fetei si a palmelor1. daca este inconstient: daca nu exista contraindicatii se aseaza victima in pozitie culcat pe spate, pe o suprafata plana si rigida. $e desfac hainele la gat, piept si abdomen $e verifica pulsul si respiratia "n cazul lipsei functiilor vitale se va face respiratie artificiala sau reanimare cardiorespiratorie.
&1

c. alte vatamari 0arsuri, fracturi, tulburari de vedere etc1 Fictimele constiente semnaleaza aceste simptome dureroase. "n cazul celor inconstienti, cercetarea vatamarilor se va face numai vizual. *ara a misca si dezbraca inutil victima, dupa verificarea pulsului si a respiratiei. "n functie de tipul vatamarii se va acorda primul-ajutor. /rice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere , deoarece por apare ulterior tulburari de ritm cardiac.

"arametrii fiziologici ai organismului sunt urmatorii: (co"&#ie"#a:cu exceptia somnului fiziologic, omul este constient cand si unde se afla, poate executa comenzi si poate vorbi coerent -#e"&iu"e ar#eriala! 34>(35>-;>(<> mm ?g (pul&: :>(3>> batai2minut, regulat (re&pira#ii:3:(3< respiratii2minut (#e+pera#ura:5:(5; +

.emne de alarma1 -tegumente palideJoboseala nejustificata -transpiratii abundente, fara febra -dureri de cap0cefalee1Jvarsaturi -varsaturiJintoleranta la lumina -varsaturi in Nzat de cafeaB -paloare J somnolenta -palpitatii2puls neregulat -dureri in piept -respiratie greoaieJcianoza tegumentelor #L5.2F2#5:'5 5##28'9T'L*: 1. &. 4. >. ACCIDENTE MECANICE-provocate de obiecte taioase, dure care produc contuzii si plagi ACCIDENTE ELECTRICE(provocate de actiunea curentului electric care provoaca arsuri si electrocutari ACCIDENTE TERMICE-provocate de actiunea unor substante sau corpuri fierbinti care produc arsuri termice ACCIDENTE CHIMICE-provocate de actiunea unor substante chimice care produc arsuri chimice sau intoxicat ":2);L 5=;T*: 29 #5> 8' 29F5:#T )2*#5:82# 5#;T
&&

"nfarctul miocardic acut 0"@#1 este o complicatie a cardiopatiei ischemice caracterizata prin o)&#ruc#ia co+ple#a &i )ru&ca a arterelor coronare, ceea ce duce la distrugerea regionala a muschiului cardiac. +auza principala o constituie ateroscleroza coronariana-formarea placii de aterom la nivel coronarian, pe care se formeaza rapid un tromb ce obstrueaza brusc fluxul de sange ce ar trebui sa hraneasca miocardul 9olnavii cu risc crescut de a face "@# -bolnavii cu cardiopatie ischemica -factorii de risc cardiovascular: colesterolul, ?-#, diabetul zaharat, fumatul, stresul Durerea este principala manifestare; durere cu caracter atroce, sfasietor,precum o lovitura de pumnal,cu localizare in piept, cu durata mai mare de 45 minute,, care creeaza bolnavului senzatia de moarte, insotita de greata, varsaturi, dureri abdominale.

":2);L 5=;T*: 29 #5> 8' 5T5# #':'%:5L Se+"ele sunt: pierderea constientei, paralizia muschilor faciali, stare de slabiciune pe o parte sau alta a corpului, dificultati in respiratie, dilatarea pupilelor, probleme de vorbire. 3.daca victima nu respira si nu are puls se face imediat respiratie gura la gura si masaj cardiac extern 4.daca victima nu respira dar are puls se face respiratie gura la gura 5.se solicita ajutor la 11& 7.daca victima are tratament medicamentos cardiac si este constienta o ajutam in luarea medicamentului, conform dozei prescrise 9.se mentine victima la caldura, de preferinta in pozitie sezand, pana la sosirea medicului. .T*";L :'."2:5T*: (ste starea organismului caracterizata prin oprirea respiratiei, lipsa oxigenului in sange, ceea ce duce la distrugerea tesuturilor vitale si implicit la moarte. $emne de tulburari respiratorii: -respiratie neregulata, superficiala -respiratie zgomotoasa, dificila espiratia artificiala reprezinta tehnica de alimentare a plamanilor cu aer; trebuie inceputa imediat, deoarece organele vitale nu pot functiona fara oxigen ETAPE! 3. aprecierea capaci#a#ii de ra&pu"& a %ic#i+ei -se confirma starea de inconstienta; se prinde de umar, este scuturat,este intrebat- se verifica capacitatea de a raspunde -daca exista leziuni ale capului si gatului se imobilizeaza acestea inainte de a solicita raspuns 4. eli)erarea cailor re&pira#orii -cand o persoana devine inconstienta, muschii capului si ai gatului se relaxeaza. .aca victima este pe spate, limba ii poate cadea spre fundul gatului, inchizand calea de patrundere a aerului si astfel respiratia inceteaza.
&4

a. hiperextensia capului si ridicarea barbiei $e foloseste daca nu exista vatamari ale gatului $e pune o mana pe fruntea accidentatului si cu cealalta mana se ridica mandibula, pentru deschiderea maxima a cailor respiratorii b. impingerea mandibulei fara rasturnarea capului $e foloseste daca exista leziuni ale gatului $e tine capul fix, se apuca mandibula cu degetele & si > ale fiecarei maini si se impinge usor inainte, spre torace; cu degetele mari se deschide gura. 4. verificarea existentei respiratiei $e pune urechea langa gura si nasul victimei $e urmareste miscarea sus-jos a toracelui, timp de 4-6 sec. >. verificarea ventilatiei plamanilor espiratie gura-la-gura: se sta lateral de victima, se acopera nasul acestuia cu obrazul, se sufla usor aer, timp de 1-1,6sec pentru fiecare respiratie. .upa fiecare respiratie se ridica gura, se urmareste toracele victimei espiratie gura-la-gura, strangand narile intre aratator si degetul mare. 6. verificarea existentei pulsului 'a artera carotida, unilateral, cu degetul &,4,>, lateral, pe lungimea muschilor gatului. .aca pulsul este slab, se urmareste timp de 6-15 sec, daca nu se trece la @+( 0masaj cardiac extern1. @#$#O%' +# ."#+ (8-( , +ompresiile toracelui duce la cresterea presiunii in interior , exercitand presiune directa pe inima, cu reluarea circulatiei sangelui spre inima, plamani si creier. -victima se aseaza pe un plan tare si drept. -ridicarea membrelor inferioare -salvatorul ingenuncheaza lateral de victima, la nivelul umarului acestuia -a nu se apasa pe varful sternului sau pe coaste -toracele trebuie comprimat pe o distanta de 4,H-6 cm -apasarea si relaxarea trebuie sa dureze un timp egal si -16 apasari-& ventilatiiI1 minut -> cicluri complete de 16 apasari si & ventilatii,apoi se verifica pulsul la carotida.

&>

SCHEMA RESUSCITARE

Accide"#
)unerea Qn siguranP! a F"+-"@(" Ri $#'F#-/ %'%"

"zolarea zonei incidentului $coaterea din mediul toxic $emnalizarea luminoas!, sonor! Sntreruperea sursei de current electric $tingerea focului sau izolare

(valuare rapid! 06-15s1 a st!rii de conRtienP! 0stimul verbal, dureros1

ALARM2

334
0nr. de urgenP!1

INCON@TIENT

+/,T-"(,-

(valuare, prim ajutor eventuale leziuni

NU

($)" U3

.#

)/V"W"( .( $"7% #,WU


)entru evitarea aspir!rii lichidului unei eventuale v!rs!turi, cu excepPia: politraumatism, -++, Qnec, electrocutare, spnzurare --- imobilizare cu guler cervical

PERMEA.ILI8AREA C2ILOR
($)" #-/ ""

&6

"F. .(@( $% " '(7#'( )(,- % .(+'# # (# 9/'"'/ ) /*($"/,#'(

COMPART MEDICINA MUNCII

VERIFICA FISELE BP2

INFORMARI PERIODICE PRIVIND CAUZELE BP

SOLICITA RELATII DE LA ASP PRIVIND DOSARELE BP

PARTICIPA LA ACTIVITATI DE PREVENIRE

MONITORIZEAZA ACTIVITATEA CLINICILOR BP SI CABINETELOR MM

IDENTIFICARE RISCURI PROFESIONALE

CONSILIERE MEDICALA PRIVIND REDUCEREA RISCURILOR

ACTIVITATI DE INFORMARE A PERSONALULUI

FISA BP 1 Clinici Boli Profesionale Ca ine!e MM "in S#i!ale


Co+ple#are 'i&a .P 3

Co$#le!are fisa BP 1

ASP (medic medicina muncii)

CERCETARE BP
DOSAR CERCETARE % PROCES VERBAL

Fisa BP 2
CONTESTATIE % COMISIA DE E'PERTI MM % MMSS MSF

ASI&URATOR

INSTITUTUL NATIONAL SANATATE PUBLICA

LUCRATOR

COMPARTIMENT MEDICINA MUNCII

FIA DE DECLARARE A CAZULUI DE BOAL PROFESIONAL BP2 nr. .... !una ..... "ude#u! .................................................................. L$ca!i%a%ea .............................................................. Uni%a%ea &ani%ar' ........................................................ Nume!e (i )renume!e ...................................................... CNP ...................................................................... *N+REPRINDERE UNI+A+E AN,A"A+OARE ..................................... ADRESA CO-PLE+ A *N+REPRINDERII UNI+.II......................... COD CAEN/0) .............................................................. Sec#ia1 a%e!ieru! ........................................................ COD OCUPA(IE ACTUAL)/2) .................................................. COD OCUPA(IE CARE A &ENERAT BOALA/2) ................................ 3ec4imea 5n $cu)a#ia care a 6enera% 7$a!a ................................ Da!a se$nal*rii .......................................................... Dia6n$&%icu! )re8um%i9 ................................................... Uni%a%ea care a c$n:irma% dia6n$&%icu! de )r$:e&i$na!i%a%e ............... Dia6n$&%icu! )reci8a% c$m)!e%/;) ((i c$di:icarea radi$!$6ic'/<))............... Da%a c$n:irm'rii (anu!1 !una1 8iua) ...................................... A6en%u! cau8a! (circum&%an#e).................................................................... -'&uri indica%e )en%ru 7$!na9 (c$ncediu medica!1 &)i%a!i8are1 rec$mand'ri )r$6ram redu&1 c$n%r$! )eri$dic &c4im7area !$cu!ui de munc'1 )en&i$nare e%c.) ........................................................................................... B$!na9u! a deceda% (da1 nu) .............................................. Num'r %$%a! !ucr'%$ri din 5n%re)rindere uni%a%e= ......................... Num'r !ucr'%$ri din 5n%re)rindere uni%a%e e>)u(i !a a6en%u! cau8a! incrimina%= ... Cerce%area &?a :'cu% )rin #roces+l,-er al nr.................................................. Da%a c$m)!e%'rii= an ............ !una ........... 8iua . Semn'%ura (i )ara:a medicu!ui de medicina muncii

Noutati legislative :
? in:iin%area Co$isia "e E.#er!i "e $e"icina $+ncii )rin $rdinu! c$mun a! -SP &i

--FES nr 02<@ ;;2 din A.BA.2BBC. C$mi&ia 9a :unc%i$na c$n:$rm )re9ederi!$r ar%. 0<< din D.,. 0;2< 2BB@ E in situaia n care angajatorul sau reprezentantul acestuia ori, dup caz, persoana fizic autorizat n cazul profesiilor liberale sau inspectorul de munc ori lucrtorul sau asigurtorul nu sunt de acord cu concluziile stabilite n procesul-verbal de cercetare ori cu msura tehnic sau organizatoric formulat, se pot adresa, n scris, n termen de 30 de zile de la data primirii procesului-verbal de cercetare a cazului de boal profesional, Comisiei de experi de medicina muncii acreditai de inisterul uncii, !olidaritii !ociale "i #amiliei "i de inisterul !ntii $ublice%& Pana !a acea&%a da%a C$m)ar%imen%u! -edicina -uncii a de)u& in 9ederea ana!i8arii de ca%re C$mi&ia de E>)er%i de -edicina -uncii un numar de 02 d$&are de cerce%are (cu)rin8and una &au mai mu!%e 7$!i dec!ara%e )en%ru :iecare )er&$ana). ? noile for$+lare "e re!e!e co$#ensa!e si /ra!+i!e % or" MSF 0122 1322 2330