Caiet de Sarcini

Investitia: Beneficiar: Proiectant: Faza:
MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES LOCAL IN SATELE COMPONENTE LOCALITATII BABENI , JUDETUL VALCEA PRIMARIA BABENI , JUD. VALCEA S.C. CONSTRUCT PROIECT S.R.L. PT+DE
SC CONSTRUCT PROIECT SRL

Str. Gabriel Stoianovici nr 7 Rm. Valcea, jud. Valcea Tel./fax : 0250715026
Caiet de Sarcini
OCT 2013
Proiect Tehnic Caiet de Sarcini

Intocmit : REV
Ing. Mircea Miricioiu 00
............................ OCT 2013

CAIET DE SARCINI
CUPRINS
1. 2 3.
LUCRARI DE TERASAMENTE STRATURI DE FORMA FUNDATII DIN BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL
4. FUNDATII DE PIATRA SPARTA si/sau PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 5. 6. 7. 8. 9. 8. IN STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE LA CALD IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE LA CALD SEMNALIZARI RUTIERE (INDICATOARE) EXECUTIA MARCAJELOR ORIZONTALE PODETE PROGRAM PENTRU ASIGURAREA URMARIRII CURENTE A COMPORTARII . TIMP A LUCRARII
10. PLAN GENERAL DE SECURITATE I SNTATE 11. 12. 13. FAZELE DE EXECUTIE DETERMINANTE PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

1. LUCRARI DE TERASAMENTE
Proiect Tehnic Caiet de Sarcini LT 1


LUCRARI DE TERASAMENTE
CUPRINS
I. G E N E R A L I T A T I I. 1. DOMENIU DE APLICARE I. 2. PREVEDERI GENERALE II. MATERIALE FOLOSITE II. 1. PAMANT VEGETAL II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE II. 5. APA DE COMPACTARE II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR III. 2. LUCRARI PREGATITOARE III. 3. MISCAREA PAMANTULUI III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR III. 9. FINISAREA PLATFORMEI III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR IV. RECEPTIA LUCRARII IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR IV. 3. RECEPTIA FINALA ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA

I. G E N E R A L I T A T I I. 1. DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie. I. 2. PREVEDERI GENERALE La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 si alte standarde si normative in vigoare, la data executiei, in masura in care acestea completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare autorizate si aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va efectua, la cererea Inginerului si in conformitate cu prevederile contractului, si alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va adopta masurile tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va tine evidenta zilnica a volumelor de terasamente executate, precum si inregistrarile de calitate privind rezultatele testelor efectuate. In cazul in care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini Inginerul poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului.

II. MATERIALE FOLOSITE
II. 1. PAMANT VEGETAL Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste pamant vegetal rezultat de la curatirea terenului si cel adus de pe alte suprafete locale de teren acoperite cu pamant vegetal corespunzator.
II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243 care se folosesc la executarea terasamentelor sunt date in tabelele 1.a si 1.b. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale. Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice, hidrologice si la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata. Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul cand conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3 privind actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drum. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele sau foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g/cmc, vor fi inlocuite cu pamanturi de calitate satisfacatoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianti (var, cenusa de furnal, etc.). inlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata latimea platformei, la o adancime de minimum 20 cm in cazul pamanturilor rele si de minimum 50 cm in cazul pamanturilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g/cmc. Adancimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de catre Inginer. Pentru pamanturile argiloase, simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor cu var, var-ciment, stabilizatori chimici specifici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau cand pamantul din patul drumului are umiditatea relativa Wo>0,55 se va executa un strat de separatie din geotextil, rezistent si permeabil. W - umiditate naturala Wo = WL - limita de curgere Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu studii bazate pe incercari de laborator pe considerente tehnico-economice.

Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi, bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice In putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc).

Pincipalele tipuri de pmnt denumire, caracteristici
Categorie (Simbol)
Coninutul n pri fine, (% din masa total)
Coeficient de neuniformitate
Indice de plasticitate
Umflare liber
Calitatea ca material

Un <0,00 5 mm grosiere : fraciunea > 2 mm peste 50% din mas Blocuri, bolovni, pietri medii i fine: fraciunea < 2 mm peste 50% din mas Nisip cu pietri, nisip mare, mediu sau fin medii i fine cu liant din pmnturi coezive fraciunea < 2 mm peste 50% din mas; liant din pmnturi coezive Nisip cu pietri; nisip mare, mediu i fin, cu liant constituit din nmol foarte puine pri fine, neuniforme (granulozitate continu); insensibile la nghe-dezghe sau la variaiile de umiditate. idem 1a, granulozitate discontinu cu pri fine, neuniforme (granulozitate continu); sensibilitate medie la nghe-dezghe, insensibile la variaiile de umiditate. idem 2a, granulozitate discontinu cu multe pri fine; foarte sensibile la nghe-dezghe; fraciunea fin are capacitate de umflare liber redus idem 3a, fraciunea fin are capacitate de umflare liber medie sau mare <0,05 mm <0,25 mm
pentru fraciunea sub 0,5 mm Ip
UL (%)
pentru terasamente
1a 1b 2a 2b 3a
<1
< 10
< 20
>5 5 >5 5
foarte bun foarte bun foarte bun bun
<6
< 20
< 40
10
40 6 20 40 > 10 > 40
mediocr
3b
mediocr
Tabel 1.a

Tabel 1.b
Denumirea i caracteristicile principalelor tipuri de pmnt Simbol
Granulozitatea conform nomogramei Casagrande
Indice de plasticitate Ip pentru fraciunea sub 0,5 mm
Umflare liber UL%
Calitatea ca material pentru terasamente
4d
Wc = 30%
Pmnturi coezive: o nisip prfos o praf nisipos o nisip argilos o nisip prfos argilos o argil prfoas o praf o argil nisipoas prfoas o argil nisipoas o argil o argil gras
anorganice: - C i U reduse - S -d medie anorganice: - C medie - U redus sau medie - S -d foarte mare organice (MO>5%): - C i U reduse - S -d medie anorganice: - C i U mari - S -d medie
4a
< 10
< 40
mediocr
4b
< 35
< 70
mediocr
Indicele de Plasticitate - Ip 70
4c 10 < 40 mediocr
60 50 40 30
4e
Wc = 50%
4d
> 35 > 70 rea
4a
organice (MO>5%): - C medie - U medie sau redus - S -d foarte mare organice (MO>5%): - C mare - U mare sau `medie - S -d foarte mare
4b
< 35 < 75 rea
20 10 4c 4e 40 50 60 70 80
4f
4f
10
20
30
90
10 0
40
foarte rea
Limita de Curgere - Wc (%) Diagonala: Ip = 0,73 x (Wc 20) Proiect Tehnic Caiet de Sarcini


II. 5. APA DE COMPACTARE Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul Inginerului, cu exceptia compactarii terasamentelor din spatele lucrarilor de arta. Eventuala adaugare a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu aprobarea Inginerului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare. II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile trebuie sa aibe calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm. II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR Verificarea calitatii pamantului consta In determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, prevazute In tabelul 2.
Tabel 2
Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 Caracteristici care se verifica Frecvente minime Metode de determinare conform STAS 1913/5-85 1913/4-86 1913/3-76 730-89 Pentru pamanturile folosite in rambleurile din spatele zidurilor si pamanturile folosite la protectia rambleurilor, o incercare la fiecare 1.000 mc O Incercare la fiecare: - 2.000 mc pamant pentru rambleuri - 250 ml de drum in debleu 8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82 1913/13-83 1913/12-88 1709/3-90
Granulozitate Limita de plasticitate Densitate uscata maxima Coeficientul de neuniformitate Caracteristicile de compactare Umflare libera Sensibilitate la inghet, dezghet
In functie de heterogenitatea pamantului utilizat insa nu va fi mai mica decat o Incercare la fiecare 5.000 mc

Laboratorul Antreprenorului va avea un registru completat la zi cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator. III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR
III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR La pichetarea axei traseului vor fi materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legate de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul va fi insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati In afara zonei drumului, cel putin cate doi reperi pe km. In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice, traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi si a reperilor de pe teren. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, va trece la restabilirea si completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct.8.1. sau la executarea pichetajului complet nou in cazul situatiei de la pct.8.2. In ambele cazuri trebuie sa se faca o pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o distanta maxima intre acestea de 30 m in aliniament si de 20 m in curbe. Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati, in plan si in profil in lung, de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele: Inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului; punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza); Inclinarea taluzelor. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor si are obligatia de a-i restabili sau de a-l reamplasa ori de cate ori este necesar. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului, cu notificare cu cel putin 24 ore in devans. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si pozitiile tuturor instalatiilor subterane si aeriene, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora.
III. 2. LUCRARI PREGATITOARE Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita zonei expropriate: defrisari; curatirea terenului de resturi vegetale si buruieni;

decaparea si depozitarea pamantului vegetal; asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime; demolarea sau protejarea constructiilor existente. Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa scoata radacinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca este necesar, in conformitate cu legislatia in vigoare. Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica de 2 m precum si la debleuri. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata a amprizei. Decaparea pamantului vegetal se face pe intrega suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut. Pamantul decapat si orice alte pamanturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate si depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pamantul vegetal va fi pus in depozite provizorii, in vederea reutilizarii. Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului. In general, daca se impune, se vor executa lucrari de colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1,00 m sub nivelul platformei terasamentelor. Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau instructiunilor Inginerului. Toate materialele provenite din demolari sau dezafectari apartin Beneficiarului si vor fi depozitate si predate acestuia conform instructiunilor Inginerului. Materialele care care nu vor fi depozitate si predate Beneficiarului vor fi evacuate la groapa publica cea mai apropiata numai cu aprobarea Inginerului, transportul si depozitarea fiind in sarcina Antreprenorului. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi rezultate dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura, conform prevederilor art.4 si compactate pentru a obtine gradul de compactare prevazut In tabelul nr.5 punctul b. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Inginerul sa constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul capitol. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier. III. 3. MISCAREA PAMANTULUI Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi, in profilurile cu umplutura ale proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.).

Excedentul de sapatura si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii rambleurilor (In sensul prevederilor din art.4) precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie inlocuite (In sensul art.4) vor fi transportate in depozite definitive. Necesarul de pamant care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de imprumut. Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii Inginerului. Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice in vigoare, privind calitatea si conditiile de executie a rambleurilor, Antreprenorul trebuie sa informeze Inginerul si sa-i supuna spre aprobare alternative de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura, pe baza de masuratori si teste de laborator, demonstrand existenta reala a materialelor si evaluarea cantitatilor de pamant ce se vor exploata. Daca Inginerul considera necesar, el poate preciza, completa sau modifica prevederile art.4 al prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate intocmi, in cadrul unui caiet de sarcini speciale, Tabloul de corespondenta a pamantului prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din debleuri sau gropi de imprumut. Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor, Tabelul de miscare a pamantului care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati izolate de pamant din debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de Tabloul de corespondenta a pamantului stabilit de Beneficiar, daca aceasta exista, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si de prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobarii Inginerului in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de inceperea lucrarilor. III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT In cazul in care locatia gropilor de imprumut si a depozitelor de pamant nu sunt impuse prin proiect sau prin caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Inginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie sa fie insotita de: un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului; acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru gropile de imprumut; un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli: pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform prevederilor proiectului;

crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a Beneficiarului, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului; taluzurile gropilor de imprumut, pot fi executate in continuarea taluzurilor de debleu ale drumului cu conditia ca fundul sapaturii, la terminarea extragerii, sa fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitatii, iar taluzurile sa fie ingrijit executate; sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu; in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului, amenajand o bancheta de 4,00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut; fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1...3% spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor; taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului, se vor executa cu inclinarea de 1:1,5...1:3; cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.
Surplusul de sapatura din zonele de debleu, poate fi depozitat, cu acordul Inginerului, in urmatoarele moduri: in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata superioara a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat; la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau ale celor existente si in afara firelor de scurgere a apelor; in ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse. La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu se provoace inzapezirea drumului. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor naturale si nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube. Inginerul se poate opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor propuse de Antreprenor si susceptibie de a inrautati aspectul imprejurimilor si a scurgerii apelor, fara ca antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de pamanturi ca si ale celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.

III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fi fost verificat si aprobat ca satisfacator de catre Inginer. Aceste aprobari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale. Nu se vor creea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii se va trece la umplerea lor, conform modalitatilor pe care le va prescrie Inginerul si pe cheltuiala Antreprenorului. La saparea in terenuri sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv, asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizarii echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de inceperea sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta prevazuta, se va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala Beneficiarului. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de compactare de 100% Proctor Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal. Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta Inginerului neconcordanta constatata, urmand ca acesta sa dispuna o modificare a inclinarii taluzurilor si modificarea volumului terasamentelor. Prevederile STAS 2914 privind inclinarea taluzurilor la deblee pentru adancimi de maximum 12,00 m sunt date in tabelul 3, In functie de natura materialelor existente in debleu.
Tabel 3
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase Pamanturi marnoase Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de alterabilitate si de adancimea debleurilor Roci stancoase nealterabile Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea favorabila in ce priveste stabilitatea INCLINAREA TALUZURILOR 1,0 : 1,5 1,0:1,0...1,0:0,5 1,0:0,1 1,0:1,5...1,0:1,0 1,0:0,1 de la 1,0:0,1 pana la pozitia verticala sau chiar In consola
In debleuri mai adanci de 12,00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate.

Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta. Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile, Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, oprind executia lucrarilor in zona afectata si luand toate masurile necesare de protectia muncii si anuntand in acelasi timp Inginerul. Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal, pe o adancime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct. c). In terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa explozii sa se obtina: degajarea la gabarit a taluzurilor si platformei; cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare a lucrarilor. Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in special dupa explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul de a se inlatura partile de roca, care ar putea sa fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze. Dupa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot. Acolo unde aceasta nu este atinsa, Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara necesara. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date In tabelul 4.
Tabel 4 Profilul Platforma cu strat de forma Platforma fara strat de forma Taluz de debleu neacoperit Roci necompacte +/- 3 cm +/- 5 cm +/- 10 cm Tolerante admise Roci compacte +/- 5 cm +/- 10 cm variabil In functie de natura rocii
Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat asa cum este aratat in art.14. Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la umezeala, Beneficiarul va prescrie ca executarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel: In perioada ploioasa: extragerea verticala dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul al carui continut in apa va fi superior cu 10 puncte, umiditatii optime Proctor Normal. In timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui, in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung. Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui sa mentina o panta suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.

III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI Lucrarile pregatitoare aratate la art.8 si 9 sunt comune atat sectoarelor de debleu cat si celor de rambleu. Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare. Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20%, Antreprenorul va trebui sa execute trepte de infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris pentru umpluturAa, distantate la maximum 1,00 m pe terenuri obisnuite si cu inclinarea de 4% spre exterior. Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Inginer. Pe terenurile remaniate in cursul lucrarilor pregatitoare prevazute la art.8 si 9, sau pe terenuri de portanta scazuta se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minima de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor Normal conform tabelului 5.
III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR Prescriptii generale Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului, indicate in caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si aprobate de Inginer. Aceas ta aprobare trebuie sa fie, in mod obligatoriu, consemnata in caietul de santier. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare. Executia rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii. Executia nu poate fi reluata decat dupa incetarea intemperiilor si revenirea terenului la parametrii fizici corespunzatori, in conformitate cu testele efectuate de Antreprenor in acest scop si cu aprobarea Inginerului, caruia ii vor fi puse la dispozitie rezultatele testelor efectuate de Antreprenor.
Modul de executie a rambleurilor Rambleurile se executa in straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe intreaga latime a platformei si in principiu pe intreaga lungime a rambleului, evitandu-se segregarile si variatiile de umiditate si granulometrie. Daca dificultatile speciale, recunoscute de Inginer, impun ca executia straturilor elementare sa fie executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alaturate, care impreuna acopera intreaga latime a profilului, urmarind ca decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate sa nu depaseasca grosimea maxima impusa.

Pamantul adus pe platforma va fi imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau a benzii de lucru) in grosimea optima de compactare stabilita prin piste de proba, urmarind realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv. Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi plana si va avea o panta transversala de 35% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea panta prescrisa conform articolului 16. La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza acestora, blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea maxima de 0,50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri: impanarea golurilor cu pamant; asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare; realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespuzatoare pe cel putin 2,00 m grosime la partea superioara a rambleului. La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea pana cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime. Compactarea rambleurilor Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal prevAzut In STAS 2914, conform tabelului 5.
Tabel 5
Zonele din terasamente (la care se prescrie gradul de compactare) Pamanturi Necoezive Imbracaminti permanente a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu, cu Inaltimea: h 2,00 m h > 2,00 m b. In corpul rambleurilor, la adancimea sub patul drumului: h 0,50 m 0,5 < h 2,00 m h > 2,00 m c. In debleuri, pe adancimea de 30 cm sub patul drumului Imbracaminti semipermanent e 95 92 Coezive Imbracaminti permanente Imbracaminti semipermanent e 93 90
100 95
97 92
100 100 95
100 97 92
100 97 92
100 94 90
100
100
100
100

NOTA: Pentru pamanturile necoezive, strancoase cu granule de 20 mm In proportie mai mare de 50% si unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, cand dupa un anumit numar de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme vizibile la controlul gradului de compactare.
Antreprenorul va trebui sa supuna acordului Inginerului, cu cel putin opt zile inainte de inceperea lucrarilor, grosimea maxima a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant, care poate asigura obtinerea (dupa compactare) a gradelor de compactare aratate in tabelul 5, cu echipamentele existente si folosite pe santier. In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare, dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie mentionate in registrul de santier. In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu va depasi 20 cm dupa compactare. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile din beton de ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare. Controlul compactarii In timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza: controlul va fi pe fiecare strat; frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 6.
Tabel 6
Denumirea Incercarii Incercarea Proctor Determinarea continutului de apa Determinarea gradului de compactare Frecvenaa minimala a Incercarilor 1 la 5.000 m3 1 la 250 ml de platforma 3 la 250 ml de platforma Observatii Pentru fiecare tip de pamant pe strat pe strat
a) b)
Laboratorul Antreprenorului va tine un registru In care se vor consemna toate rezultatele privind Incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe fiecare strat si sector de drum. Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare rezultate din determinari au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va trebui, in mod obligatoriu, mentionata in registrul de santier. Profiluri si taluzuri

Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilurile din proiect sa fie realizate cu tolerantele admisibile. Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici excrescente, in afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului. Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale. Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare vor avea Inclinarea 1 : 1,5 pana la inaltimile maxime pe verticala indicate In tabelul 7.
Tabel 7
Natura materialului in rambleu Argile prafoase sau argile nisipoase Nisipuri argiloase sau praf argilos Nisipuri Pietrisuri sau balasturi H (max m) 6 7 8 10
Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de compactare indicat in tabelul 5. In cazul rambleurilor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 7, dar numai pana la maxim 12,00 m, inclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului in jos, va fi de 1:1,5, iar pe restul inaltimii, pana la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2. La rambleuri mai inalte de 12,00 m, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor, ale vailor si in balti, unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3....1,5. Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor avea inclinarea 1:1,5 pana la inaltimile maxime, h max. pe verticala indicate in tabelul 8, In functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.
Tabel 8
Caracteristicile terenului de fundatie Panta terenului de fundatie 30 60 10 5o a) Unghiul de frecare interna in grade 10o b) coeziunea materialului KPa 30 60 10 30 60 80 15o
Inaltimea maxima a rambleului, h max. (m) 0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00

1:10 1:5 1:3
2,00 1,00 -
3,00 2,00 -
2,00 1,00 -
4,00 2,00 1,00
5,00 3,00 2,00
3,00 2,00 1,00
5,00 3,00 2,00
6,00 4,00 3,00
7,00 5,00 4,00
Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmatoarele: - platforma fara strat de forma +/- 3 cm - platforma cu strat de forma +/- 5 cm - taluz neacoperit +/- 10 cm Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime. Toleranta pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiecta este de + 50 cm. Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa Cand la realizarea rambleurilor sunt folosite pamanturi sensibile la apa, Beneficiarul va putea ordona Antreprenorului urmatoarele: asternerea si compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi de imprumut cu un grad de umiditate convenabil; un timp de asteptare dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in exces prin evaporare; tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii; practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu exces de apa. Cand umiditatea naturala este mai mica decat cea optima se vor executa stropiri succesive. Pentru aceste pamanturi Beneficiarul va putea impune Antreprenorului masuri speciale pentru evacuarea apelor. Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stancos Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel Incat sa se obtina o umplutura omogena si cu un volum minim de goluri. Straturile elementare vor avea grosimea determinata In functie de dimensiunea materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa depaseasca 0,80 m in corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de 0,20 m. Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. Inginerul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite definitive. Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena. Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un procentaj de goluri ridicat, este interzisa. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje cu senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi InsotitA de o stropire cu apa, suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor. Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde:

QS-
reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare; reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza stabilita pe sectoarele experimentale. Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0,15. Incercarile se vor face de Antreprenor Intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de santier. Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si In cazul debleurilor in material stancos, art.12 tab.4. Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin jumatate din grosimea lor. Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise. Straturile din pamanturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditati omogene pe intreaga grosime a stratului elementar. Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate la art.12 tab.4. Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.
Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrarilor de arta (culei, aripi, ziduri de sprijin, etc.) In lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime minima de 1 metru, masurata de la zidarie, marimea maxima a materialului din cariera, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii. Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul 5 si cu asigurarea integritatii lucrarilor de arta. Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii Beneficiarului sau reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire. Protectia Impotriva apelor Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si inundatiilor provocate de ploi, a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani.

Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica. III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei. Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele santului sau ale rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate. La sfarsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari si blocuri cazute. III. 9. FINISAREA PLATFORMEI Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute In proiect. Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv, in tabelul 4. In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt: - la latimea platformei: +/- 0,05 m, fata de ax +/- 0,10 m, pe intreaga latime - la cotele proiectului: +/- 0,05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului. Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelata transversal, urmarind realizarea unui profil acoperis, in doua ape, cu inclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in piesele desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de 4%. III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL Cand acoperirea cu pamant vegetal trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal. Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de raspandire. Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor. Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie.

III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi evacuate gravitational. Lucrarile de drenarea apelor subterane, care s-ar putea sa se dovedeasca necesare, vor fi definite prin dispozitii de santier de catre Beneficiar si reglementarea lor se va face, in lipsa unor alte dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale.
III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa lucrarile de remediere a taluzurilor rambleurilor, sa mentina scurgerea apelor, si sa repare toate zonele identificate cu tasari datorita proastei executii. In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada, la cererea scrisa a Beneficiarului, si toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este raspunzator. III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in: - verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare; - verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu); - verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi; - verificarea grosimii straturilor asternute; - verificarea compactarii umpluturilor; - controlul caracteristicilor patului drumului. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor efectuate asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate. Antreprenorul nu va trece la executia urmatorului strat daca stratul precedent nu a fost finalizat si aprobat de Inginer. Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea acestora cu stratul urmator. Verificarea trasarii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare Aceasta verificare se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/0,10 m in raport cu reperii pichetajului general. Verificarea pregatirii terenului de fundatie (sub rambleu) Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatirea terenului, indepartarea stratului vegetal si compactarea pamantului, se determina gradul de compactare si deformarea terenului de fundatie.

Numarul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea gradului de compactare este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate. Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 m 3 umplutura. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse, specificandu-se si eventuale remedieri necesare. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul dupa altul, in trei puncte (stanga, ax, dreapta). La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare vehiculului etalon de 10 KN, se incadreaza in valorile din tabelul 9, admitandu-se depasiri in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie in functie de tipul pamantului de fundatie sunt indicate in tabelul 9. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face In corelatie cu masuratorile cu deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta. Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale pamantului, conform tabelului 2. Verificarea grosimii straturilor asternute Va fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului. Grosimea masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pamant respectiv si utilajele folosite la compactare. Verificarea compactarii umpluturilor Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamant pusi opera. In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si baza stratului, cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezitive se va preleva o singura proba din fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm3, conform STAS 2914. Pentru pamanturile stancoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 5. Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitatea in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor, STAS 1913/13. Verificarea gradului de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 m2 de strat compactat.

La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de compactare realizat se va face In minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m. In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul 5, se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv. Nu se va trece la executia stratului urmator decat numai dupa obtinerea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului ne mai fiind posibila. Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu parghie. Controlul caracteristicilor patului drumului Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 m fata de prevederile proiectului. In ce priveste suprafatarea patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele aratate la pct.12.13 (Tabelul 4) si la pct.14.5.6 din prezentul caiet de sarcini. Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghie. Conform Normativului CD 31, capacitatea portanta necesara la nivelul patului drumului se considera realizata daca, deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 115 KN, are valori mai mari decat cele admisibile, indicate in tabelul 9, in cel mult 10% din numarul punctelor masurate.
Tabel 9
Tipul de pamant conform STAS 1243 Nisip prafos, nisip argilos Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasA, argila 450 Valoarea admisibila a deformatiei elastice 1/100 mm 350 400
Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila, Antreprenorul va putea folosi si alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer. In cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in STAS 2914/4, frecventa incercarilor va fi de 3 Incercari pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m lungime.

IV. RECEPTIA LUCRARII Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de excutie), unei receptii preliminare si unei receptii finale. IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului In fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de normativele tehnice in vigoare si de prezentul caiet de sarcini. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma posibitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare. Receptia pe faze se efectueaza de catre Beneficiar si Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca urmare a receptiei va purta ambele semnaturi. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii: trasarea si pichetarea lucrarii; decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare; compactarea terenului de fundatie; In cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii sub cota stratului de forma sau a patului drumului; In cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se: concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini speciale si a proiectului de executie; natura pamantului din corpul drumului. Lucrarile nu se vor receptiona daca: nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect; nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze); lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare; nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei; se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale taluzurilor, etc.;

nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si termenele de remediere.
IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/94. IV. 3. RECEPTIA FINALA La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si daca acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273.

ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat In MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si drumurilor si podurilor. intretinerea
NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 Ordin AND nr. 116/1999
Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.
II. REGLEMENTARI TEHNICE CD 31-2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.
III. STANDARDE STAS 730 STAS 1243 STAS 1709/1 - Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare. Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor. Actiunea fenomenului de Inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Adancimea de inghet in complexul rutier. Prescriptii de calcul. Actiunea fenomenului de Inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice.
STAS 1709/2

STAS 1709/3
Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Determinarea sensibilitatii la inghet a pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare. Teren de fundare. Determinarea umiditAtii. Teren de fundare. pamanturilor. Determinarea densitatii
STAS 1913/1 STAS 1913/3 STAS 1913/4 STAS 1913/5 STAS 1913/12
Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate. Teren de fundare. Determinarea granulozitatii. Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale pamanturilor cu umflari si contractii mari. Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor. Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren. Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 2914

STRATURI DE FORMA
CU P RINS I. G E N E R A L I T A T I 2 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 2 I. 2. PREVEDERI GENERALE 2 II. CONDITII TEHNICE 3 II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA 3 III. MATERIALE FOLOSITE 3 III. 1. PAMANTURI 3 III. 2. VAR 5 III. 3. ZGURA GRANULATA 6 III. 4. CIMENT 7 III. 5. APA 7 III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 7 IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 9 IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT 9 IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI 9 NECOEZIVE 9 IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA 10 EXISTENTA 10 IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT 10 COEZIV STABILIZAT MECANIC 10 IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT 11 COEZIV TRATAT CU VAR 11 IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT 13 COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR 13 IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT 15 COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT 15 IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI 16 IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 17 V. RECEPTIA LUCRARILOR 18 V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 18 V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA 18 LUCRARILOR 18 V. 3. RECEPTIA FINALA 18 VI. MASURARE Error! Bookmark not defined. VI. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Error! Bookmark not defined. ANEXA - STRATURI DE FORMA 19
1 SF

I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate, pe care trebuie sa le indeplineasca straturile de forma din alcatuirea complexelor rutiere, situate la partea superioara a terasamentelor drumurilor publice. Caietul de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice si la constructia drumurilor de exploatare cu trafic greu si foarte greu. Straturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din: a. materiale necoezive: - pamanturi necoezive; - impietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris in grosime de minimum 10 cm; b. materiale coezive: - pamanturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840); - pamanturi coezive tratate cu var; - pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var; - pamanturi coezive stabilizate cu var-ciment. Cand terasamentele sunt realizate din pamanturi necoezive (deseuri de cariera, material pietros de balastiera), straturile de forma vor fi alcatuite de regula din aceste materiale. Straturile de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor utiliza la terasamentele din pamanturi coezive. Stratul de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura si cu var sau cu var-ciment se aplica de regula la drumurile de clasa tehnica I si II. Stratul de forma din impietruiri existente se aplica la modernizarile de drumuri existente, daca sunt indeplinite conditiile de la punctul 3.2. I. 2. PREVEDERI GENERALE Antreprenorul va asigura adoptarea tuturor masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare autorizate si aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. De asemenea va efectua, la cererea Inginerului si alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va tine evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor de forma, a probelor prelevate, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impugn, pe cheltuiala Antreprenorului. La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, in urma verificarilor, ca sunt asigurate gradul de compactare si capacitatea portanta a terasamentelor si ca lucrarile respective au fost receptionate pe faze de executie.
2 SF

II. CONDITII TEHNICE II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA Grosimea stratului de forma este cea prevazuta in proiect sau in caietul de sarcini speciale. Impietruirea existenta poate alcatui stratul de forma, daca este pe toata latimea patului drumului si daca are grosimea de min. 10 cm sau daca prin scarificare si reprofilare pe toata latimea patului drumului se obtine o grosime minima de 10 cm. Straturile de forma se prevad pe toata latimea terasamentelor. Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale suprafetei imbracamintilor, admitandu-se aceleasi tolerante ca ale acestora, cu respectarea punctului 3.5. La drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profil transversal trebuie sa fie de 3,5-4%. Suprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10-12% pe ultimii 80 cm pana la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor. Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale imbracamintilor sub care se executa, prevazute in proiect. Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de 0,05 m fata de axa si de 0,10 m la latimea intreaga; la cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt tot de 0,05 m. Abaterile limita se admit in puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil transversal sau in profiluri consecutive. III. MATERIALE FOLOSITE III. 1. PAMANTURI Pamanturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma se clasifica si se identifica, conform STAS 1243, in functie de compozitia granulometrica si de indicele de plasticitate, asa cum se indica in tabelele 1 si 2. In categoria pamanturilor coezive se mai cuprind si pamanturile macroporice, si anume: - Loess cu fractiunea - Pamant loessoid cu fractiunea 0,01 ... 0,1 mm > 60% si greutate volumica de 12-16 KN/mc 0,01 ... 0,1 mm < 60%.
Atat loessul cat si pamantul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici; acestea difera numai prin compozitia granulometrica.
3 SF

. Pamanturi coezive si slab coezive
Tabel 1
CLASIFICAREA DUPA COMPOZITIA GRANULOMETRICA Argila % Praf % Nisip % < 0,005 mm 0,005...0,05mm 0,05...2 mm 3 < 60 35...60 35...50 30...60 30...35 15...30 15...30 0...15 0...15 15...30 0...15 4 variabil < decat argila > decat argila < decat argila > decat argila > decat nisip > decat nisip > decat argila > decat nisip < decat nisip < decat nisip 5 variabil < 30 < decat praf > 30 > 30 < 30 > 30 < 30 > 30 > decat praf > decat praf
DENUMIREA PAMANTURILOR Foarte coezive 2 Argila groasa Argila Argila prafoasa Coezive Argila nisipoasa Argila praf nisipoasa Praf argilos Praf argilos nisipos Slab coezive Praf Praf nisipos Nisip argilos Nisip prafos
I.P. 6 > 35 25...35 15...35 15...35 15...25 10...25 5...20 5...15 0...10 5...20 0...10
Pamantul loessoid difera de loess prin granulozitate, avand un continut mai mare de argila sau nisip.
. Pamanturi necoezive
DENUMIRE PAMANT NECOEZIV Bolovanis Pietris mare Pietris mic Nisip mare Nisip mijlociu Nisip fin
Tabel 2
Dimensiunea preponderenta a fragmentului solid mm 70...200 20...70 2...20 0,5...2 0,25...0,5 0,05...0,25
La realizarea straturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera precum si materialele granulare aluvionare. Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelul nr.3.
Tabel 3
DENUMIREA CARACTERISTICII Dimensiunea maxima a granulei Granulozitate VALOAREA LIMITA 100 mm continua
4 SF

Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare uscata - min. Coeficient de calitate - min. Coeficient de gelivitate max.
60 % 7 3%
Pamanturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin tratare cu var, stabilizare cu zgura granulata si var sau prin stabilizare mecanica, trebuie sa nu contina materii organice in procent mai mare de 5%. III. 2. VAR Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de var: - var nehidratat macinat, conform STAS 9310 - var pentru constructii, tip CL 90 sau CL 80, conform SR ENV 459-1. Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale, conform prevederilor standardelor respective, sunt aratate in tabelul nr.4. Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face cu vagoane cisterna sau cu cisterne auto, iar transportul varului bulgari se face cu mijloace de transport acoperite, ferite de umezeala. Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in silozuri metalice, iar varul bulgari se depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala, pe platforme curate. Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi, bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice In putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc). Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de certificare a calitatii care se va pastra in registrul de santier. Tabel 4
CARACTERISTICI Oxid de calciu si magneziu (CaO + MgO) totali, %, min. Oxid de magneziu (MgO), %, max. Dioxid de carbon (CO2), %, max. Trioxid de sulf (SO2), %, max. Durata de stingere determinata pe probe luate in timpul incarcarii lotului, (tu), minute Temperatura finala de stingere determinata pe probe luate in timpul incarcarii lotului, (Tmax), C Finetea de macinare, rest pe sitele: - 0,09 % - 0,20 % Densitate aparenta, kg/dm3 Var nestins, macinat CL 90 90 5 < 15 > 60 <7 <2 > 50 > 60 CL 80 80 Var pentru constructii Nestins, bulgari Stins, pulbere Tipuri de var CL 90 CL 80 CL 90 CL 80 90 < 10 4 2 < 15 > 50 <7 <2 0,30,6 SR EN 459-2
1)
Metoda de incercare SR EN 196-22) SR ENV 459-23)
80 7
90 4
80 7
5 SF

Randament in pasta, Apa libera,

1) 2)
dm3/10 kg %
> 26 <2
Vezi tabelul 1 din SR DNV 459-1 La var nestins macinat (SR 9310:2000, pct. 2) 3) La var pentru constructii (SR ENV 459-1).
III. 3. ZGURA GRANULATA Pentru stabilizarea stratului de forma din pamanturi coezive, se va putea folosi si zgura granulata de furnal inalt, care insa trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate prevazute in SR 648, aratate in tabelul 5. Tabel 5
CARACTERISTICI CHIMICE SI FIZICE Reziduul nesolubil, in HCl, %, max. Oxid de magneziu (MgO), %, max. Oxid de mangan (Mn2O3), %, max. Modul chimic CaO + MgO --------------------- , SiO2 Modul chimic CaO ----------- , SiO2 Conditii de admisibilitate 1,5 7,0 2,0 SR EN 196-2 Metoda de verificare
min.
min.
1,10
Densitate aparenta in gramada, in stare uscata, kg/dm3 max Umiditate de referinta, % Structura Impuritati
1,1 16,0
SR 648 pct.5.2 STAS 4242/1 granule sticloase
nu se admite prezenta bucatilor compactate: pamant, pietre, nisip, etc., zgura va fi lipsita de incluziuni metalice
Aprovizionarea zgurii granulate se va face astfel incat procesul de executie a stratului de forma sa se desfasoare fara intreruperi. Se va solicita furnizorului ca fiecare lot de zgura granulata sa fie insotit de un certificat de calitate care va atesta conformitatea caracteristicilor chimice si fizice mentionate in tabelul 5 in conditiile SR 648. Certificatul de calitate se va pastra in dosarul santierului. Se interzice folosirea zgurei granulate aprovizionata pentru o campanie de lucru, intr-o alta campanie de lucru viitoare.
6 SF

Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura sursa. Daca Antreprenorul propune utilizarea zgurii din mai multe surse, pentru aceasta solutie este necesara obtinerea aprobarii Inginerului si luarea masurilor necesare pentru stabilirea de retete distincte pentru fiecare sursa in parte si pentru folosirea lor pe sectoare de drum diferite. Depozitarea zgurii granulate se va face in depozite deschise, separate de restul materialelor din depozitele vecine pentru a evita amestecarea zgurii granulate cu alte materiale. Zgura granulata va fi utilizata in ordinea aprovizionarii ei, in care scop se va evita la depozitare acoperirea zgurii mai vechi existenta in depozit. Scurgerea apelor de pe platforma depozitului trebuie sa fie asigurata in conditii optime pentru a preintampina degradarea zgurii granulate. III. 4. CIMENT La stabilizarea pamanturilor coezive cu var si ciment se vor utiliza lianti hidraulici rutieri, care trebuie sa indeplineasca, conditiile prevazute in SR EN 13282. Depozitarea liantilor hidraulici rutieri se va face in saci, in incaperi aerisite si ferite de umezeala sau in vrac in silozuri inchise si ferite de umezeala. Controlul calitatii liantilor hidraulici rutieri pe santier se va face in conformitate cu prevederile din tabelul 6. III. 5. APA Apa utilizata la realizarea straturilor de forma poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 790. In timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri, argile, etc.
III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in conformitate cu prevederile tabelului 6.
7 SF

Tabel 6
Material 1 Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile ce se verifica 2 Compozitia granulometrica Indice de plasticitate Pamanturi coezive Continutul de substante organice si humus Umiditate Compozitia granulometrica Pamanturi necoezive sau deseuri de cariera Pamanturi necoezive sau material pietros aluvionar Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare uscata Coeficient de gelivitate pe piatra Umiditate Compozitia granulometrica Echivalentul de nisip Umiditate Examinarea datelor inscrise in cartificatul de calitate Finetea Densitatea aparenta a varului hidratat in pulbere Durata de stingere Examinarea datelor inscrise in cartificatul de calitate Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Constanta de volum/stabilitate Ciment Timpul de priza Rezistente mecanice la 7 zile Rezistente mecanice la 28 zile Prelevarea de contra-probe care se pastreaza minim 45 zile FRECVENTA MINIMA La aprovizionarea materialelor 3 In functie de heterogenitatea pamantului insa cel putin o incercare la 1000 mc Preliminar si la schimbarea sursei de aprovizionare O proba la fiecare lot aprovizionat O proba pe fiecare furnizor Din buletinul de la furnizor O proba pe fiecare lot aprovizionat La fiecare lot aprovizionat La fiecare lot aprovizionat si la expirarea termenului de garantie La fiecare lot aprovizionat Inainte de utilizare 4 Metode de determinare conform 5 STAS 1913/5 STAS 1913/4 O proba pe schimb O proba pe schimb O proba pe schimb SR EN 459-2 STAS 730 STAS 1243 STAS 1913/1
STAS 4606 STAS 730 STAS 4606
Var
Zgura granulata
La fiecare lot aprovizionat O determinare la fiecare loc aprovizionat, dar nu mai putin de o determinare la 100 t, pe o proba medie O proba la 100 t sau la fiecare siloz in care s-a depozitat locul aprovizionat La fiecare lot aprovizionat probele se iau impreuna cu
SR EN 196-3
SR EN 196-1 -
8 SF

(pastrate in cutii metalice sau pungi de polietilena sigilate) Starea de conservare numai daca s-a depasit termenul de depozitare sau au intervenit factori de alterare
delegatul Inginerului O determinare la fiecare lot aprovizionat sau la fiecare siloz in care s-a depozitat lotul aprovizionat (pe o proba medie)
Doua determinari pe siloz (sus si jos)
SR EN 196-6
IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei terasamentului pe toata latimea platformei drumului si receptionarea preliminara a acestora, conform prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente. Terasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea stratului de forma cand acesta este realizat din pamanturi necoezive, la cota patului cand stratul de forma este realizat, intr-o singura repriza, din pamant coeziv stabilizat mecanic, cu var sau zgura granulata si var, sau la cota patului minus jumatate din grosimea stratului de forma din pamant coeziv stabilizat, cand acesta se executa in doua reprize. Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata latimea platformei drumului sau autostrazii. IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE In zonele de ramblee, deseurile de cariera sau materialul pietros aluvionar din care se realizeaza stratul de forma este asternut in straturi uniforme, paralele cu linia rosie a proiectului pe intreaga latime a rambleului. Suprafata fiecarui strat intermediar va fi plana cu inclinari de 3...5% spre exterior, iar suprafata patului la drumurile de clasa tehnica III - V va avea aceeasi inclinare transversala ca si imbracamintea drumului. Pentru clasele tehnice I si II inclinarea transversala a patului drumului va fi de 3,5...4,0%. Grosimea straturilor din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie de mijlocul de compactare, astfel incat sa se asigure gradul de compactare prescris pe toata grosimea lui. In functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima de compactare, stratul de forma se realizeaza intr-o repriza sau in doua reprize de lucru. In cazul debleelor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa pe tronsoane limitate, imediat inainte de executia acestuia, luandu-se masuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafata patului. Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare. Stratul asternut trebuie compactat pana la realizarea unui grad de compactare de min. 98% din densitatea in stare uscata maxima, determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, in cel putin 95% din punctele de masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare.
9 SF

La lucrari importante, inainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de forma se va realiza o planse de incercare pe un tronson experimental lung de min. 30 m si pe toata latimea platformei, prin care se vor stabili: - grosimea optima de compactare - umiditatea optima de compactare - componenta atelierului de compactare - numarul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q/S), care sa conduca la obtinerea gradului de compactare mentionat la punctul 10.5. Rezultatele incercarilor, consemnate in registrul de santier si aprobate de Inginer se vor respecta intocmai la executia lucrarilor. Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min. 7 zile dupa care eventualele denivelari sunt remediate (prin completarea cu material sau indepartare de material, umectare si recompactare). IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA EXISTENTA Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de drumuri se executa prin scarificarea si reprofilarea impietruirii pe toata latimea platformei. Grosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea si latimea impietruirii existente, insa nu trebuie sa fie mai mica de 10 cm. Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare pana la realizarea unui grad de compactare de min. 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 in cel putin 95% din punctele de masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare. IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT MECANIC Prin stabilizare mecanica a pamanturilor se intelege complexul de operatiuni prin care se realizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. Stratul de forma din pamant stabilizat mecanic este un strat din pamant coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din impietruiri existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera. Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: - indicele de plasticitate Ip 6 ... 8% - echivalentul de nisip EN > 30% - granulozitatea intre 0-63 mm conform limitelor din tabelul 7 - umiditatea optima de compactare W opt conform STAS 1913/13 - continutul in elemente moi si gelive, max 5% - sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati.
Tabel 7
Domenii de granulozitate Limita Treceri prin site sau ciururi in % din masa Ochiuri patrate conform SR EN 933-2 (tabelul 2)
10 SF

0,063 min 0 - 63 max 12 6
0,16 8 20
0,5 12 28
2 18 43
6,3 31 67
16 53 98
25 65 100
63 100 100
Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de compactare conform STAS 1913/13 prin incercarea Proctor modificat se vor stabili, inainte de inceperea lucrarilor, de catre un laborator de specialitate. Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. 500 m lungime de drum, in vederea asigurarii unei productivitati corespunzatoare. Executia se va putea face intr-o repriza sau in doua reprize de lucru, in functie de grosimea stratului de forma prevazut in proiect si de grosimea optima de executie corespunzatoare utilajului folosit. Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul de treceri se va stabili de catre Antreprenor la inceputul lucrarilor, pe un tronson experimental (vezi pct.10.6). Materialele componente se vor asterne in straturi cu grosime uniforma pe patul drumului, cu ajutorul autogrederului. Materialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu autogredere sau cu grapa cu discuri insotita de plug; concomitent, Antreprenorul va controla permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pana la realizarea umiditatii optime de compactare, dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea lucrarilor lasand sa se reduca continutul de apa prin zvantare. Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si cu rectificare manuala la sablon. Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrul compresor cu rulouri netede, cu sau fara vibrare, respectand parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la realizarea unui grad de compactare de minim 98% din densitate in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, in cel putin 95% din punctele de masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare. Repriza a doua, in cazul straturilor de forma executate in doua reprize de lucru, se va realiza in aceleasi conditii ca si prima repriza, luandu-se masuri ca pe ultimii 80 cm pana la taluze sa se realizeze o panta transversala de 10-12%. In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate, utilajul nu poate fi folosit, compactarea stratului de forma se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa vibratoare. IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV TRATAT CU VAR Dozajul de var pentru tratarea pamanturilor coezive este de 2...4% raportat la masa pamantului uscat. Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaza conform tabelului 8, in functie de umiditatea pamantului in comparatie cu umiditatea optima de compactare W opt determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, corespunzatoare domeniului umed.
Proiect Tehnic Caiet de Sarcini 11 SF

Valorile date in tabelul nr.8 sunt orientative, dozajele de var, precum si tipul de var se vor stabili de catre un laborator de specialitate, prin incercari, conform STAS 10473/2 pe epruvete cilindrice confectionate din amestecuri de pamant si var nestins macinat sau var stins in pulbere.
Tabel 8
Denumirea pamanturilor Pamanturi foarte coezive si coezive Pamanturi slab coezive Umiditatea pamantului De la Wopt + 4...7 % pana la Wopt +12...15% Sub Wopt + 4...7 % De la Wopt + 4...7 % pana la Wopt +12...15% Sub Wopt + 4...7 % var bulgari 4 3 3 2 Dozaj in % din masa var nestins macinat 4 3 3 2 var stins pulbere 4 3
Dozajul de var nestins, bulgari sau macinat, poate fi marit fata de cel prevazut in tabelul de mai sus in cazul tratarii unor pamanturi cu umiditate naturala mai mare decat umiditatea optima de compactare Wopt +10...15% contandu-se pe o reducere a umiditatii de 1...2% pentru fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat. Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi atmosferice negative. In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare inghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de santier decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului. Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamantului cu var si prin compactarea amestecului astfel realizat pana la obtinerea gradului de compactare prescris. In functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in proiect, Antreprenorul va stabili pe baza unei experimentari daca executia se face intr-o repriza sau mai multe reprize de lucru. Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 m lungime si pe toata latimea drumului si care va avea ca scop determinarea in conditiile executiei pe santier a urmatoarelor: dozajul de var pentru diversele tipuri de pamant grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat umiditatea optima de compactare componenta atelierului de compactare intensitatea de compactare (numarul optim de treceri a atelierului de compactare).
12 SF

Rezultatele obtinute pe portiunea de drum realizata experimental, cu caracteristici corespunzatoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer, se inscriu in registrul de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor. La executia stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele operatiuni: a. scarificarea sau dupa caz, asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul repartizatorului de fondanti chimici pe suprafata stratului, astfel incat sa se asigure dozajul de var stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe teren; b. realizarea amestecului de pamant si var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor rotativ, freza rutiera sau grapa polidisc), pana se realizeaza o faramitare corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai omogen de pamant si var. Daca se utilizeaza var bulgari, se continua amestecarea pana la stingerea totala a varului; Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare daca gradul de faramitare al acestuia este, in minimum 95% din determinari, mai mare de 70%. Gradul de faramitare se determina conform STAS 10473/2. c. se determina umiditatea amestecului W a si in functie de valoarea acesteia se iau urmatoarele masuri: - daca Wa < Wopt - 3%, se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca 23 treceri Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3%, se trece la operatiunea urmatoare Wa > Wopt + 3%, se continua operatia de amestecare sau se lasa pamantul tratat sa se usuce pana cand umiditatea acestuia devine W opt 3%. d. se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar; e. in intervalul 828 h de la sfarsitul operatiei de amestecare, se efectueaza compactarea amestecului de pamant cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici autopropulsati. Compactarea se va face pana la realizarea, in cel putin 95% din punctele de masurare, a unui grad de compactare de minimum 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, si de minimum 95% in toate punctele de masurare. La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu autobasculanta, se descarca, se imprastie cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se repeta operatiunile aratate mai sus. Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma compactarii, prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise. IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR Dozajele de zgura granulata si de var pentru stabilizarea pamanturilor coezive se vor stabili de catre un laborator de specialitate prin incercari, conform STAS 10473/2 pe epruvete cilindrice, confectionate din amestecuri de pamant, zgura granulata in proportii de 10...30% si var nestins macinat sau var stins pulbere, in proportie de 3...4%.
13 SF

Rezistenta la compresiune Rc la varsta de 14 zile a pamanturilor stabilizate cu zgura granulata si var trebuie sa corespunda valorilor din tabelul 9.
Tabel 9
Denumirea pamanturilor conform STAS 1243-88 Foarte coezive (argila groasa, argila) Coezive (argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa) Slab coezive (praf argilos, praf argilos nisipos, praf) Slab coezive (praf nisipos, nisip argilos, nisip prafos) Rc la 14 zile in N/mm min 1,2 1,0 0,35 0,50
Caracteristicile de compactare ale stratului de forma (densitatea uscata maxima si umiditatea optima de compactare) vor fi determinate prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 si sunt corespunzatoare domeniului umed al curbei Proctor. Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa execute experimental un strat de forma din pamant stabilizat cu zgura granulata si cu var pe un tronson de drum de circa 30 m lungime si pe intreaga platforma a drumului. Incercarile au drept scop de a verifica folosirea utilajelor de raspandire, amestecare si compactare, personalul santierului si materialele aprovizionate, dozajul optim de zgura si var, umiditatea si grosimea optima de compactare privind atingerea caracteristicilor cerute prin prezentul caiet de sarcini. Incercarile trebuiesc repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare pentru urmatoarele caracteristici: - umiditatea optima - omogenitatea amestecului - rezistenta la compactare. Cu ocazia acestor verificari se va stabili: - numarul de treceri succesive necesare pentru obtinerea unui amestec omogen si un grad de faramitare de minimum 70% in 95% din determinari efectuate conform STAS 10473/2 - daca stratul de forma prevazut in proiect se poate realiza cu utilajele cu care se lucreaza intr-o singura repriza de lucru sau in doua si care este grosimea optima de compactare in acest din urma caz - eventualele corectii care trebuiesc aduse dozajului de zgura sau var stabilit in laborator - natura si componenta atelierului de compactare precum si numarul de treceri necesar pentru obtinerea gradului de compactare cerut de caietul de sarcini. Se vor recolta probe din amestecul realizat in timpul experimentarii in vederea verificarii obtinerii caracteristicilor cerute. Rezultatele obtinute pe portiunea realizata experimental, cu caracteristici corespunzatoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer, se inscriu in registrul de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor. Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi atmosferice negative.
14 SF

In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare inghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de santier decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului. Executia stratului de forma se face intr-o repriza de lucru sau doua in functie de rezultatele obtinute pe tronsonul experimental cu utilajele care se folosesc pe santier. La executia stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele operatiuni: a. scarificarea sau dupa caz, asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul repartizatorului de fondanti chimici pe suprafata stratului, astfel incat sa se asigure dozajul de var stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe teren; b. se transporta cu autobasculante zgura granulata si se aseaza in gramezi, astfel incat, prin imprastierea acestora sa se realizeze dozajul prescris; c. se imprastie zgura granulata, cu lama autogrederului, pe suprafata stratului de pamant si apoi se amesteca prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor, freza rutiera sau grapa polidisc) pana se realizeaza o faramitare corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai omogen posibil de pamant, zgura granulata si var; Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare, daca gradul de faramitare al acestuia, este, in minimum 95% din determinari, mai mare de 70%. Gradul de faramitare se determina conform STAS 10.473/2. d. se determina umiditatea amestecului W a si in functie de valoarea acesteia se iau urmatoarele masuri: daca Wa < Wopt - 3%, se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca 23 treceri pentru omogenizare Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3%, se trece la operatiunea urmatoare Wa > Wopt + 3%, se continua operatiunea de amestecare sau se lasa pamantul tratat sa se usuce pana cand umiditatea acestuia devine W opt 3%. e. se niveleaza amestecul cu lama autogrederului la profilul necesar; f. in intervalul 828 h de la sfarsitul operatiunii de amestecare, se efe ctueaza compactarea amestecului de pamant cu zgura si cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici autopropulsati. Compactarea se va face pana la realizarea, in cel putin 95% din punctele de masurare, a unui grad de compactare de min. 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, si de minimum 95% in toate punctele de masurare. La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu autobasculanta, se descarca, se imprastie, cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se repeta operatiile aratate mai sus. Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma compactarii, prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise. IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT Stabilizarea pamantului cu var si ciment se face in doua reprize si anume:
15 SF

- tratarea initiala cu var, in vederea obtinerii unui indice de plasticitate redus (10-14%) si pentru a obtine un amestec lucrabil; - amestecarea pamantului tratat cu var, cu un liant hidraulic rutier. Tratarea cu var se va face conform prevederilor punctului 14.6. subpunctele a si b. Amestecarea pamantului tratat cu var, cu cimentul se efectueaza cu ajutorul echipamentelor specializate (freze de amestec, reciclatoare) pentru obtinerea unui amestec cat mai omogen posibil. Alegerea tipului de liant hidraulic rutier ce va fi folosit se va face in functie de natura si umiditatea amestecului de pamant si var, dupa efectuarea unor teste preliminare de laborator. Dozajele finale de var si de liant hidraulic rutier va fi stabilit dupa executia unui sector de proba cu liant in procente de 2-6% din masa pamantului cu var, si interpretarea rezultatelor obtinute. Umiditatea de amestec (pamant + var + ciment + apa) trebuie sa se situeze in intervalul 1,15 WOPT1,30 WOPT. Pentru alegerea atelierului de compactare si a numarului de treceri corespunzatoare pentru realizarea gradului de compactare minim se va executa un sector de proba. Compactarea se va face pana la realizarea, in cel putin 95% din punctele de masurare, a unui grad de compactare de minimum 98% din densitatea in stare uscata maxima, determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, si de minimum 95% in toate punctele de masurare. IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa cu care se efectueaza acestea sunt aratate, pentru fiecare tip de strat de forma, in tabelul 10.
Tabel 10
Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verifica Respectarea proceselor tehnologice Umiditatea materialelor granuloase Umiditatea pamantului dupa imprastiere Umiditatea amestecului de pamant cu material granular Granulozitatea amestecului de pamant cu material granular Dozajul de var si de ciment Umiditatea amestecului de var, ciment si pamant Gradul de sfaramare al pamantului dupa amestecare cu var- ciment si omogenizare a amestecului Dozajul de zgura granulata Gradul de sfaramare al pamantului dupa Frecventa minima permanent zilnic si ori de cate ori este necesar zilnic si ori de cate ori este necesar zilnic si ori de cate ori este necesar cel putin 3 probe la 1000 mc zilnic si ori de cate ori este necesar zilnic in cel putin doua puncte la 1000 mp zilnic si ori de cate ori este necesar in cel putin doua Metoda de verificare conform 1913/1 1913/1 1913/1 1913/5 1913/1 10473/2 x x Tipul stratului de forma care se verifica A B C D E F x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
10473/2
x x
16 SF

amestecarea cu zgura granulata si var Gradul de sfaramare al pamantului dupa amestecarea cu var-ciment Umiditatea amestecului de pamant cu zgura granulata si var Umiditatea amestecului de pamant cu varciment Gradul de compactare al stratului de forma Respectarea uniformitatii grosimii stratului de forma Rezistenta la compresiune la varsta de 14 zile a pamantului stabilizat
puncte la 1500 mp in cel putin doua puncte la 1500 mp zilnic si ori de cate ori este necesar zilnic si ori de cate ori este necesar in cel putin doua puncte la 1500 mp prin sondaj, cel putin unul la 200 m de drum in cel putin doua serii a trei epruvete la 1500 mp
10473/2 1913/1 1913/1 10473/2 1913/15 10473/2 x x x x x x x x x x x x
x x x x
A B C D E F
- strat de forma din pamanturi necoezive - deseuri de cariera, material pietros de balastiera - strat de forma din impietruiri existente - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic - strat de forma din pamanturi coezive tratate cu var - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate cu var-ciment
Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii executiei acestora se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu strtucturi rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31. Conform Normativului CD 31, capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de forma se considera corespunzatoare daca valoarea admisibila a deflexiunii (d adm 0,01 mm), corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) are valori mai mari de 200 in cel mult 10% din punctele de masurare. Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie este sub 40%. Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr-un registru de laborator, care in afara de descrierea determinarilor si rezultatelor obtinute va include si: datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor masurile tehnologice luate de constructor. IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA Straturile de forma se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de forma din pamanturi coezive tratate cu var sau stabilizate cu zgura granulata si var, sau cu var-ciment, care au fost executate in perioada imediat premergatoare inghetului (vezi pct.14.4 si 15.6). In cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de forma care permite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate prin taierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteaza cu placa vibratoare sau cu maiul mecanic.
17 SF

In perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au determinat supraumezirea terasamentului, este contraindicata darea circulatiei de santier a stratului de forma proaspat executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict necesare executiei stratului de fundatie. In cazul straturilor de forma din pamant tratat cu var sau stabilizat cu zgura granulata si var, sau cu var-ciment, stratul de fundatie se va executa dupa minim 14 zile de la executia stratului de forma si numai dupa verificarea portantei terasamentului rutier la nivelul stratului de forma conform pct.17.2 dupa receptia pe faza a acestuia. La straturile de forma din pamant stabilizat cu zgura granulata si var suprafata stratului se va mentine in permanenta in stare umeda prin stropire cu apa, pana la executia stratului de fundatie sau cel putin 14 zile daca executia stratului de fundatie se face mai tarziu. V. RECEPTIA LUCRARILOR V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE Receptia pe faza a stratului de forma se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art.3, 9, 10 si 17. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie s i calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie Proces verbal de receptie pe faza in care sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si eventualele recomandari cu privire la modul de continuare a lucrarilor. V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia preliminara a stratului de forma se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor legale in vigoare. Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in timpul executiei lucrarilor.
V. 3. RECEPTIA FINALA Receptia finala a stratului de forma se face odata cu imbracamintea, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia. Receptia finala se va face conform prescriptiilor legale in vigoare.
18 SF

ANEXA - STRATURI DE FORMA
REFERINTE NORMATIVE
I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.
II. REGLEMENTARI TEHNICE CD 31 Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.
III. STANDARDE SR EN 196-2 SR EN 459-2 SR 648 Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimica a cimenturilor. Var pentru constructii. Partea 2. Metode de incercare. Zgura granulata cimentului. de furnal pentru industria
19 SF

STAS 730 STAS 1243 STAS 1913/1 STAS 1913/4 STAS 1913/5 STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 4242/1 STAS 4606 STAS 8840
Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare. Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor. Teren de fundare. Determinarea umiditatii. Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate. Teren de fundare. Determinarea granulozitatii. Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor. Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren. Zgura de furnal. Indicatii generale pentru efectuarea analizei chimice si deterninarea umiditatii. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare. Lucrari de drumuri. Straturi de fundatii din pamanturi stabilizate mecanic. Conditii tehnice generale de calitate. Lucrari de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau pamanturi, stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici. Metode de determinare si incercare. Lucrari de drumuri. Straturi de forma. Conditii tehnice generale de calitate. Lianti hidraulici rutieri. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate.
STAS 10.473/2
STAS 12.253 SR EN 132 82
20 SF

2. FUNDATII DIN BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL
1 FB

FUNDATII DIN BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

CUPRINS
I. G E N E R A L I T A T I
I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE I. 2. PREVEDERI GENERALE II. 1. AGREGATE NATURALE II. 2. APA II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE
III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

IV. 1. MASURI PRELIMINARE IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL IV.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL
V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE V.2. CONDITII DE COMPACTARE V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
VI. RECEPTIA LUCRARILOR

VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR VI. 3. RECEPTIA FINALA
VII. MASURARE
ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL
2 FB

I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialele de constructie folosite, prevazute in SR 662 si de stratul de fundatie realizat conform STAS 6400. I. 2. PREVEDERI GENERALE Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400, intre 15 si 30 cm. Antreprenorul va asigura masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare autorizate si aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va efectua, la cererea Inginerului, si alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impugn, pe cheltuiala Antreprenorului.
3 FB

II. MATERIALE II. 1. AGREGATE NATURALE Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maxima de 63 mm. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. In conformitate cu prevederile SR 662, pct. 2.3.4.2 balastul si balastul amestec optimal, pentru a fi folosite in stratul de fundatie, trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.
Tabel 1
CONDITII DE ADMISIBILITATE CARACTERISTICI AMESTEC OPTIM 0-63 max. 3 4-10 12-22 26-38 35-50 48-65 60-75 85-92 100 30 30 FUNDATII RUTIERE 0-63 COMPLETAREA SISTEMULUI RUTIER LA INGHET-DEZGHET -STRAT DE FORMA0-63 max. 3 3-33 4-53 16-72 25-80 37-86 50-90 80-98 100 15 30 50 STAS 730 METODE DE VERIFICARE CONFORM STAS 1913/5
Sort Continut de fractiuni % Sub 0,02 mm Sub 0,2 mm 0-1 mm 0-4 mm 0-8 mm 0-16 mm 0-25 mm 0-50 mm 0-63 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un) minim Echivalent de nisip (EN) minim Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max.
max. 3 3-18 4-38 16-57 25-70 37-82 50-90 80-98 100 Conform figurii 15 30 50
STAS 4606
Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 1625, 25-63, fie direct din balast, daca indeplineste conditiile din tabelul 1. Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului amestec optimal sunt aratate in tabelul 2.
Tabel 2
Domeniu de granulozitate 0-63 Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ... in mm Limita 0,02 Inferioara 0 0,2 4 1 12 4 28 8 35 25 60 63 100
4 FB

superioara
10
22
38
50
75
100
Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, in depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului amestec optimal astfel: intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor; intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. II. 2. APA Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.
II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE Controlul calitatii se face de catre Antreprenor, prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 3.
Tabel 3
Frecventa minima Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifica 0 1 1 Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Determinarea granulometrica. La aprovizionare 2 La fiecare lot aprovizionat O proba la fiecare lot aprovizionat, de La locul de punere in opera 3 Metoda de determinare conform 4 STAS 4606
5 FB

Echivalentul de nisip. Neomogenitatea balastului
500 tone, pentru fiecare sursa (daca este cazul pentru fiecare sort)
STAS 730
Umiditate
O proba pe schimb (si sort) inainte de inceperea lucrarilor si ori de cate ori se observa o schimbare cauzata de conditii meteorologice -
STAS 4606
Rezistente la uzura cu masina tip Los Angeles (LA)
O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (sort) la fiecare 5000 tone
STAS 730
III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 se stabileste: du max.P.M.= greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cmc Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %. III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare gc. d.u.ef. gc. = ---------------- x 100 du max.PM La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.13..
IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
6 FB

IV. 1. MASURI PRELIMINARE La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente, sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului sau balastului amestec optimal. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea, precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita, acestea fiind consemnate in registrul de santier. IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum si reglarea utilajelor de raspandire, pentru realizarea grosimii din proiect si pentru o suprafatare corecta. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: grosimea maxima a stratului de balast pus in opera; conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S Q= volumul de balast pus in opera, in unitatea de timp (ora, zi, schimb), exprimat in mc S= suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp. In cazul folosirii de utilaje de acelasi tip, in tandem, suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza.
7 FB

Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii. Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna in registrul de santier, pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa.
IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul amestec optimal intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect si de grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental. Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala. Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor, conform pct. 8.3. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie, sau care raman dupa compactare, se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. Este interzisa folosirea balastului inghetat. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.
IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor face, pentru verificarea compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul 4.
Tabel 4
NR. CRT 1 2 DETERMINAREA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICA, CARE SE VERIFICA Incercare Proctor modificata Determinarea umiditatii de compactare si FRECVENTE MINIME LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA zilnic, dar cel putin un test la fiecare METODE DE VERIFICARE CONFORM STAS 1913/13 STAS
8 FB

corelatia umiditatii 3 4 5 Determinarea grosimii stratului compactat Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in stare uscata Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie
250 m de banda de circulatie minim 3 probe la o suprafata de 2.000 mp de strat zilnic zilnic in minim 3 puncte pentru suprafete < 2.000 mp si minim 5 puncte pentru suprafete > 2.000 mp de strat In cate doua puncte situate in profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pentru fiecare banda cu latime de 7,5 m
4606 STAS 1913/15 STAS 12.288 Normativ CD 31
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat: compozitia granulometrica a balastului utilizat; caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima uscata)
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).
V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast amestec optimal este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge stratul, la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevazuta in proiect. Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.
9 FB

Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea a imbracamintii sub care se executa, prevazuta in proiect. Denivelarile admisibile sunt cu +/- 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 25 m distanta. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm. V.2. CONDITII DE COMPACTARE Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare, minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83: pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III 100%, in cel putin 95% din punctele de masurare; 98%, in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de masurare la drumurile de clasa tehnica II si III; pentru drumurile din clasele tehnice IV si V 98%, in cel putin 93% din punctele de masurare; 95%, in toate punctele de masurare. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarile deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate in tabelul 5 (conform CD 31).
Tabel 5
Grosimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal h (cm) 10 15 20 25 30 35 40 45 50 Valorile deflexiunii admisibile Stratul superior al terasamentelor alcatuit din: Pamanturi de tipul (conform STAS 1243) Nisip prafos, Praf nisipos, Argila prafoasa, nisip argilos praf argilos-nisipos, argila nisipoasa, (P3) praf argilos (P4) argila prafoasa nisipoasa (P5) 323 371 411 284 327 366 252 290 325 226 261 292 206 238 266 190 219 245 176 204 227 165 190 213 156 179 201
Strat de forma Conform STAS 12.253 185 163 144 129 118 109 101 95 89
Nota: Balastul din stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate din SR 662 si STAS 6400.
10 FB

Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu prevederile Normativului CD 31. Interpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkerman efectuate in scopul calitatii executiei lucrarilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata stratului de fundatie, a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) si a valorii coeficientului de variatie (C v). Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca, la nivelul superior al stratului de fundatie, valoarea coeficientului de variatie este sub 35%. V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel: in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de + 2,0 cm; in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de + 1,0 cm. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.
VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile ART. 5, 11, 12, 13, si 14. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie Proces verbal in registrul de lucrari ascunse. VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Proiect Tehnic Caiet de Sarcini 11 FB

VI. 3. RECEPTIA FINALA Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face in conditiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
12 FB

ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL DOCUMENTE DE REFERINTA I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea drumurilor si podurilor. si intretinerea
Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor. Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.
II. REGLEMENTARI TEHNICE CD 31 -
III. STANDARDE SR 662 STAS 730 STAS 1913/1 STAS 1913/5 STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 4606 STAS 6400 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare. Teren de fundare. Determinarea umiditatii. Teren de fundare. Determinarea granulozitatii. Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor. Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare. Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate.
13 FB

STAS 12288
Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip.
14 FB

FUNDATII DIN PIATRA SPARTA SI/SAU PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL

CUPRINS
I. G E N E R A L I T A T I 2 I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 2 I.2. PREVEDERI GENERALE 2 II. MATERIALE 3 II. 1. AGREGATE NATURALE 3 II. 2. APA 7 II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 7 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 9 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 9 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 9 IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 10 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 10 IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE 10 IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE 11 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE 13 V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE 14 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 14 V. 2. CONDITII DE COMPACTARE 14 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 14 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 15 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 15 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 15 VI. 3. RECEPTIA FINALA 15 VII. MASURARE Error! Bookmark not defined. VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Error! Bookmark not defined. ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 16
Tehnic Caiet de Sarcini
1 FPS

I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor. El cuprinde conditiile tehnice prevazute in SR 667 si SR 662 care trebuie sa fie indeplinite de materialele folosite si in STAS 6400 de stratul de piatra executat. I.2. PREVEDERI GENERALE Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect. Fundatia din piatra sparta 40-80, se realizeaza in doua straturi, un strat inferior de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm, conform prevederilor STAS 6400. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive, stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi: - substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare; - substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare. Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast, asa cum se prevede la pct.2.2., acesta preia si functia de substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei. Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare autorizate si aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va efectua, la cererea Inginerului, verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impugn, pe cheltuiala Antreprenorului.
2 FPS

II. MATERIALE II. 1. AGREGATE NATURALE Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate: a. Pentru fundatie din piatra sparta mare, 40-80: balast 0-63 mm in stratul inferior; piatra sparta 40-80 mm in stratul superior; split 16-25 mm pentru impanarea stratului superior; nisip grauntos sau savura 0-8 mm ca material de protectie. b. Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, in cazul cand pamantul din patul drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0-63 mm, pentru substratul drenant; piatra sparta amestec optimal 0-63 mm. Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeaza cand stratul superior este de macadam sau de beton de ciment. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
Tabel 1 NISIP - Conditii de admisibilitate conform SR 662
CARACTERISTICI Sort (ochiuri patrate) Granulozitate - continut de fractiuni sub 0,1 mm, %, max. - continut de fractiuni sub 0,02 mm, %, max. - conditii de filtru invers Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min. Conditii de admisibilitate pentru: strat izolant strat de protectie 0-4 4-8 14 5 d15 p <d15 f < 5 d85 p 6 x 10-3 5 -
Tabel 2 BALAST - Conditii de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662

CARACTERISTICI Sort (ochiuri patrate) Continut de fractiuni, %, max.: - sub 0,02 mm - 0...63 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un), min. Echivalent de nisip (EN), min. Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %, max. Conditii de admisibilitate 0-63 3 100 Conform figurii 1 15 30 50
3 FPS

Figura 1
4 FPS

Tabel 3 PIATRA SPARTA - Conditii de admisibilitate conform SR 667

Sort Caracteristica Continut de granule: - raman pe ciurul superior (dmax), %, max. - trec prin ciurul inferior (dmin), %, max. Continut de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare, %, max. Forma granulelor: - coeficient de forma, %, max. Coeficient de impuritati: - corpuri straine, %, max. - fractiuni sub 0,1 mm,%, max. Uzura cu masina tip Los Angeles, %, max. Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri, %, max. Savura 0-8 Piatra sparta (split) Piatra sparta mare Conditii de admisibilitate 8-16 16-25 25-40 40-63 63-80
5 -
5 10 10
5 10 10
5 10 -
1 -
35 1 3 30
35 1
35
1 nu este cazul corespunzator clasei rocii conform tabelelor 2 si 3 din SR 667 3 nu este cazul
Piatra sparta amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 1625, 25-40 si 40-63, fie direct de la concasare, daca indeplineste conditiile din tabelul 4 si granulozitatea conform tabelului 5 si figurii 2. Amestecul pe santier se realizeaza intr-o instalatie de nisip stabilizat prevazuta cu predozator cu patru compartimente.
Tabel 4 PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - Conditii de admisibilitate
CARACTERISTICI Sort Continut de fractiuni, %, max.: - sub 0,02 mm - sub 0,2 mm - 0...8 mm - 1640 mm - 25...63 mm Granulozitate Echivalent de nisip (doar in cazul nisipului natural) (EN), min. 30 Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %, max. Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri, %, max. 30 6 pentru split 3 pentru piatra sparta mare 40-63 Conditii de admisibilitate 0 - 40 0 - 63 3 3 3...14 2...14 42...65 35...55 2040 2040 sa se inscrie intre limitele din tabelul 5 si conform figurii 2
5 FPS

Figura 2
6 FPS

Tabel 5 PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - Granulozitate

Domeniu de granulozitate Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de .... in mm Limita 0,02 0 .... 40 infer. super. 0 .... 63 infer. super. 0 3 0 3 0,1 2 10 1 10 0,2 3 14 2 14 1 12 30 8 27 4 28 50 20 42 8 42 65 31 55 16 60 80 48 70 25 75 90 60 80 40 90 100 75 90 63 90 100
Conditiile de admisibilitate privind coeficientul de forma, continutul de granule alterate si continutul de impuritati pentru piatra sparta amestec optimal sunt cele indicate in tabelul 3 (pentru piatra sparta). Agregatele se vor aproviziona din timp in depozitul santierului pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora. Aprovizionarea agregatelor la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea au calitatea corespunzatoare. In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate cu prevederile tabelului 6. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor; intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laboratorul santierului. In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.5, acesta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.
II. 2. APA Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.
II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 6.
7 FPS

Tabel 6 AGREGATE
ACTIUNEA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICA Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Corpuri straine: - argila bucati - argila aderenta - continut de carbune Continutul de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare Granulozitatea sorturilor Forma granulelor pentru piatra sparta Coeficient de forma Echivalentul de nisip (EN numai la produse de balastiera) Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri Rezistenta la sfaramare prin compresiune la piatra sparta in stare saturata la presiune normala Uzura cu masina tip Los Angeles FRECVENTA MINIMA la aprovizionare la locul de punere in opera la fiecare lot aprovizionat In cazul in care se observa prezenta lor Ori de cate ori apar factori de impurificare METODE DE DETERMINARE CONF.
STAS 4606
O proba la max. 500 mc pentru fiecare sursa O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort si sursa O proba la max. 500 t pentru fiecare sort si fiecare sursa O proba la max. 500 mc pentru fiecare sursa O proba la max. 500 mc pentru fiecare sursa O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort de piatra sparta si sursa O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort si fiecare sursa
SR 667 STAS 730 STAS 730 STAS 730 STAS 4606
STAS 730
STAS 730
8 FPS

III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL
III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 se stabileste: du max. P.M.greutate volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm 3 Wopt P.M. - umiditatea optima de compactare, exprimata in % III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: duef- greutatea volumica in stare uscata efectiva, exprimata in g/cm 3 Wef - umiditatea efectiva de compactare, exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare, gc. duef gc = ------------------ x 100 dumax P.M. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art. 13.
9 FPS

IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
IV. 1. MASURI PRELIMINARE La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. Inainte de inceperea lucrarilor de fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a straturilor de fundatie. Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatie - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordarile stratului de fundatie la acestea - precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in afara suprafetei de lucru, in orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau deasupra terenului in cazul rambleelor. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in lucru, functie de sursa folosita, acestea fiind consemnate in registrul de santier. IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze experimentarea executarii straturilor de fundatie. Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie - strat de fundatie din piatra sparta mare 63-80 pe un strat de balast de min. 10 cm sau fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63, cu sau fara substrat de nisip in functie de solutia prevazuta in proiect. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80 experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast si separat pentru stratul superior din piatra sparta mare. In toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime de min. 30 m cu latimea de cel putin 3,50 m (dublul latimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intr-un singur strat sau doua si reglarea utilajelor de raspandire, pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare corecta. Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren, dupa cum este cazul, stabilite de comun acord. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
10 FPS

QS-
grosimea maxima a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier; conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S volumul materialului pus in opera, in unitatea de timp (ore, zi, schimb), exprimat in mc suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp
In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80, se mai urmareste stabilirea corecta a atelierului de compactare, compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii, a numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pana la fixarea pietrei sparte 63-80 si in continuare a numarului minim de treceri, dupa asternerea in doua reprize a splitului de impanare 16-25, pana la obtinerea inclestarii optime. Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta, iar alte pietre cu dimensiunea de cca. 40 mm aruncate in fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt sfaramate, fara ca stratul de fundatie sa sufere dislocari sau deformari. Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarilor. Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna in registrul de santier pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa. IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE A. FUNDATII DIN PIATRA SPARTA MARE 63-80 PE UN STRAT DE BALAST a. Executia stratului inferior din balast Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul, intr-un singur strat, avand grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa se obtina 10 cm. Asternerea si nivelarea se vor face la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma, evitandu-se supraumezirea locala. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca stratul de fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor, conform pct.8.3. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau care raman dupa compactare, se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.
11 FPS

Este interzisa executia stratului de fundatie cu balast inghetat. Este interzisa de asemenea asternerea balastului, pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. b. Executia stratului superior din piatra sparta mare 63-80 Piatra sparta mare se asterne, numai dupa receptia stratului inferior de balast, care, prealabil asternerii, va fi umezit. Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietrei sparte, compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6 t dupa care operatiunea se continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Numarul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental. Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se impaneaza cu split 16-25, care se compacteaza si apoi urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare, cu savura 0-8 sau cu nisip. Pana la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din piatra sparta mare astfel executat, se acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau savura). In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatra sparta mare. B. STRATURI DE FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL Pe terasamentele receptionate, realizate din pamanturi coezive si pe care nu se prevad in proiecte imbunatatiri ale patului sau realizarea de straturi de forma, se va executa in prealabil un substrat de nisip de 7 cm. Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect pentru stratul de fundatie. Nisipul asternut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza. Pe substratul de nisip realizat, piatra sparta amestec optimal se asterne cu un repartizorfinisor de asfalt, cu o eventuala completare a cantitatii de apa, corespunzatoare umiditatii optime de compactare. Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire uniforma evitandu-se supraumezirea locala. Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. La drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor conform pct.8.3. Denivelarile care se produc in timpul compactarii sau care raman dupa compactarea straturilor de fundatie din piatra sparta mare sau din piatra sparta amestec optimal se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza.
12 FPS

Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa contururi regulate, pe toata grosimea stratului, se completeaza cu acelasi tip de material, se reniveleaza si apoi se cilindreaza din nou. Este interzisa executia stratului de fundatie cu piatra sparta amestec optimal inghetata. Este interzisa de asemenea asternerea pietrei sparte amestec optimal, pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE In timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatra sparta mare 63-80, sau din piatra sparta amestec optimal, se vor face verificarile si determinarile aratate in tabelul 7, cu frecventa mentionata in acelasi tabel. In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat: compozitia granulometrica a agregatelor caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima uscata) caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).
Tabel 7
Nr. crt 1. DETERMINAREA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICA Incercarea Proctor modificata - strat balast - strat piatra sparta amestec optimal Determinarea umiditatii de compactare - strat balast - strat piatra sparta amestec optimal Determinarea grosimii stratului compactat - toate tipurile de straturi Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S - toate tipurile de straturi Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice pe teren - strat balast - strat piatra sparta amestec optimal Verificarea compactarii prin incercarea cu p.s. in fata compresorului Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie - toate tipurile de straturi de fundatie FRECVENTE MINIME LA LOCUL DE PUNERE IN LUCRU METODE DE VERIFICARE CONFORM
2.
minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat zilnic minim 3 pct. ptr. suprafete < 2000 mp si minim 5 pct. pt. suprafete > 2000 mp de strat minim 3 incercari la o suprafata de 2000 mp in cate doua puncte situate in profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pt. fiecare banda cu latime de 7,5 m
STAS 1913/13 STAS 1913/1
3. 4. 5.
STAS 1913/15 STAS 12288
6. 7.
STAS 6400
Normativ CD 31
13 FPS

V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafata de drum. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect. Abaterile limita la latime pot fi 5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii sub care se executa, prevazuta in proiect. Abaterea limita la panta este 4%, in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m. Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale imbracamintilor sub care se executa. Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi 10 mm. V. 2. CONDITII DE COMPACTARE Straturile de fundatie din piatra sparta mare 63-80 trebuie compactate pana la realizarea inclestarii maxime a agregatelor, care se probeaza prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natura petrografica, ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea de circa 40 mm, aruncata in fata utilajului cu care se executa compactarea. Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita fara ca stratul sa sufere dislocari sau deformari. Straturile de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13: pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III 100%, in cel putin 95% din punctele de masurare; 98%, in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de masurare la drumurile de clasa tehnica II si III; pentru drumurile din clasele tehnice IV si V 98%, in cel putin 93% din punctele de masurare; 95%, in toate punctele de masurare. Capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de fundatie se considera realizata daca valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile, care este de 250 sutimi de mm. V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime astfel:
14 FPS

in profil longitudinal verificarea se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si denivelarile admise pot fi de maximum 2,0 cm, fata de cotele proiectate; in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si denivelarile admise pot fi de maximum 1,0 cm, fata de cotele proiectate. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini, se va face corectarea suprafetei fundatiei. VI. RECEPTIA LUCRARILOR VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile Art. 5, 11, 12, 13 si 14. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiecte si de caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie Proces verbal de receptie pe faza in registrul de lucrari ascunse. VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. VI. 3. RECEPTIA FINALA Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.
15 FPS

ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL
DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.
NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998
Ordin MI nr. 775/1998
Ordin AND nr. 116/1999
II.REGLEMENTARI TEHNICE CD 31 Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.
16 FPS

III. STANDARDE SR 662 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare. Teren de fundare. Determinarea umiditatii. Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor. Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare. Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip
SR 667
STAS 730
STAS 1913/1 STAS 1913/13
STAS 1913/15
STAS 4606
STAS 6400
STAS 12.288
17 FPS

STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI SFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD
Caiet de Sarcini
0 SBMA

STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI SFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

CUPRINS
I. G E N E R A L I T A T I 2 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 2 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 2 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR 3 II. 1. AGREGATE 3 II. 2. FILER 4 II. 3. LIANTI 4 II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE 5 ANROBARE 5 III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR 7 III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR 7 III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE 7 III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE 8 III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT 9 III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE 9 III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI 11 IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA 12 IV.1. PUNEREA IN OPERA 12 IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE 12 IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT 12 IV. 4. ASTERNEREA 13 IV. 5. COMPACTAREA 13 IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA 15 IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA 15 IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA 16 V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT 18 V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS 18 V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA 18 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 19 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE 19 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR) 19 VI. 3. RECEPTIA FINALA 20 VII. MASURARE Error! Bookmark not defined. VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Error! Bookmark not defined. ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD 21
Caiet de Sarcini
1 SBMA

I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de baza din mixturi asfaltice cilindrate, executate la cald, preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevazute in SR 7970, care trebuie sa fie indeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii materialelor si al straturilor executate. Caietul de sarcini se aplica la constructia, modernizarea si reabilitarea drumurilor publice si a strazilor precum si la constructia drumurilor de exploatare. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica straturilor de baza executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase. I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE Straturile de baza din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi asfaltice cu agregate naturale prelucrate preparate la cald in centrale si puse in opera mecanizat. Mixturile asfaltice pentru stratul de baza sunt de urmatoarele tipuri: - tip AB1, cu agregate mijlocii (22%47% granule cu dimensiunea peste # 4 mm); - tip AB2, cu agregate mari (37%66% granule cu dimensiunea peste # 4 mm). Aleegerea tipului de mixtura se face de catre proiectant. Stratul de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald se aplica pe un strat suport care trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de STAS 6400.
Caiet de Sarcini
2 SBMA

II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR
II. 1. AGREGATE Pentru stratul de baza din mixturi asfaltice se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca, conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza: - nisip natural sort 0-4, conform SR 662; - margaritar sort 4-8, conform SR 662; - pietris sort 4-25, sau sortat pe sorturile 4-8, 8-16, 16-25, conform SR 662; - nisip de concasaj sort 0-4 conform SR 667; - savura sort 0-8 conform SR 667; - criblura sort 4-8, 8-16 sau 16-25 conform SR 667; - filer de calcar conform STAS 539. Toate agregatele folosite in mixturile asfaltice trebuie sa fie spalate in totalitate inainte de a fi folosite in amestec. Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor. Granulozitatea agregatelor, limitele amestecului de agregate naturale si filer si continutul minim de agregate concasate pentru tipurile de mixturi AB1 si AB2 sunt conform tabelului 1.
Tabel 1
Nr 1 2 3 4 5 6 CARACTERISTICI Granulozitatea agregatelor cuprinse in limitele din Continut de agregate cu dimensiunea peste # 4 mm % din masa Continut maxim admisibil de agregate cu dimensiunea peste # 25 mm (31,5 mm) % din masa Continut in parti fine sub 0,1 mm % din masa Continutul minim de filer % din masa Continut obligatoriu de agregate concasate pentru clasele tehnice ale drumului: (cu precizarile din tabelul 2), % din masa I II III IV-V MIXTURI ASFALTICE TIP AB1 AB2 Fig. 1 Fig. 2 2247 3666 (30...55) (50...75) max. 10 414 (4...12) 7 max. 10 311 (2...10) 4
nu se foloseste 100 - criblura 35 - criblura 65 - pietris concasat 100 - pietris concasat 100 - pietris sortat
Caiet de Sarcini
3 SBMA

Figura 1
Clasa tehnica a drumului I (Autostrazi)
Categoria tehnica a strazii I -
Agregate naturale utilizate Criblura sort 4-8, 8-16, 16-25 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 (0-3 sau 0-7), raport 1:1 cu nisipul de concasare Filer Criblura: min. 35% (recomandabil 16-25 sau 8-16 si 16-25) Nisip de concasare sort 0-4, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4 Pietris sort 4-8, 8-16, 16-25 sau 8-25 rezultat din concasarea agregatelor de ru Nisip natural sort 0-4 Filer Pietris concasat sort 4-8 sau 8-25 Nisip natural sort 0-4 Nisip de concasare sort 0-4 sau savura sort 0-8, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4 Filer Pietris sort 8-25 sau sortat pe sorturile 4-8 si 8-25 Nisip sort 0-4 Filer
II
II
III
III
IV-V
IV
II. 2. FILER Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si sa indeplineasca urmatoarele conditii: - finetea (continutul in parti fine 0,1 mm) min. 80% - umiditatea max. 2%. Observatie: In conditii justificate tehnic si economic se poate inlocui partial filerul de calcar prin filer de var stins, care se poate folosi numai impreuna cu filerul de calcar; continutul de filer din var stins poate fi max. 2%. Filerul se va depozita in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admise folosirea filerului aglomerat. II. 3. LIANTI Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice si straturilor de baza din mixturi asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri de bitum neparafinos pentru drumuri conform SR 754: - bitum tip D 60/80 pentru zona climatica calda; - bitum tip D 80/100 pentru zona climatica rece. Zonele climatice sunt delimitate conform figurii 3.
Caiet de Sarcini
4 SBMA

Conditiile de admisibilitate care trebuie sa le indeplineasca bitumul neparafinos sunt cele prevazute in SR 754 si in Normativul AND 537. In cazul in care adezivitatea bitumului determinata in cadrul testelor preliminare, in functie de calitatea bitumului si de natura agregatelor, se situeaza sub valoarea minima admisa, se va stabili utilitatea aditivarii bitumului. Bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice, prevazute cu sistem de incalzire, sistem de inregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum), gura de aerisire, pompe de reciclare. II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru stratul de baza se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate la art. 3, 4 si 5 din prezentul caiet de sarcini. Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier conform SR 7970 pct. 4.1.2. si constau in urmatoarele: a. Bitum - penetratia la 25C STAS 42 si SR 754; - punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 60 si SR 754; - ductilitatea la 25oC, SR 61 (la drumuri de clasa tehnica I si II si pentru strazi de categorie tehnica I si II) b. Criblura - natura mineralogica (examinare vizuala), STAS 6200/4; - granulozitatea, STAS 730; - forma granulelor, STAS 730; - determinarea continutului de parti fine sub 0,1, STAS 730; - continutul de argila, SR 667 c. Pietris - natura mineralogica (examinare vizuala), STAS 4606; - granulozitatea STAS 4606; - forma granulelor STAS 4606, STAS 730; - parte levigabila STAS 4606; - continut de fractiuni sub 0,63 mm, STAS 730 d. Nisip natural - granulozitatea STAS 4606; - continut de corpuri straine, STAS 4606; - echivalent de nisip STAS 730 Nisip de concasaj - granulozitatea, STAS 730; - continut de corpuri straine - STAS 4606; - coeficient de activitate STAS 730 e. Filer - umiditate STAS 539; - finetea STAS 539.
Caiet de Sarcini
5 SBMA

Figura 2
Caiet de Sarcini
6 SBMA

III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR
III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de baza, se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinndu -se seama de respectarea conditiilor precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau daca este autorizat sau il comanda la un alt laborator autorizat. Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate, impreuna cu rezultatele obtinute, se supune aprobarii Inginerului. Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari: incercarea Marshall (stabilitatea la 60oC; indicele de curgere-fluaj - la 60oC, densitatea aparenta, absorbtia de apa), pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. La confectionarea epruvetelor Marshall, conform STAS 1338/1, pentru straturile de baza numarul de lovituri vor fi de 50 lovituri; determinarea cu prese de 10 tone, a caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, pe epruvete cubice (rezistente la compresiune la 22oC si 50oC, reducerea rezistentei la compresiune dupa 28 de zile de imersiune in apa pentru aceleasi continuturi de liant). Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta formula propusa de Antreprenor. Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite in functie de greutatea totala a materialului granular in stare uscata, inclusiv partile fine; dozajul de bitum se stabileste la masa totala a mixturii. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total si granulozitatea agregatelor naturale, care trebuie sa fie asigurate pentru fiecare tip de mixtura asfaltica, sunt date in tabelul 1. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2 si 3 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul 4.
Tabel 4
Mixturi asfaltice Contintul de liant - la mixturi cu agregate neconcasate, % din masa mixturii - la mixturi cu agregate concasate, % din masa mixturii Tip AB1 3,5...5,0 3,6...5,4 Tip AB2 3,3...4,8 3,4...5,0
III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba tip Marshall si pe cuburi confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea compozitiilor, din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei, precum si din straturile imbracamintii gata executate.
Caiet de Sarcini
7 SBMA

In lipsa unor dispozitii ale prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizicomecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie, conditiile aratate in tabelul 5.
Tabel 5
Tipul mixturii asfaltice Tip AB1 Tip AB2 Clasa tehnica a drumului si/sau categoria tehnica a strazii I, II si III IV si V I, II si III IV si V A. CARACTERISTICI DIN INCERCAREA MARSHALL Stabilitatea la 60 oC, D 60/80 5,0 4,5 5,5 5,0 kN, min. D 80/100 4,5 4,0 5,0 4,5 Indicele de curgere, D 60/80 1,5-4,0 1,5-4,5 1,5-3,5 1,5-4,0 mm D 80/100 1,5-4,5 1,5-4,5 1,5-4,0 1,5-4,5 Absorbtie de apa, 28 28 % vol. Densitatea aparenta, D 60/80 2200 2200 kg/m3, min. D 80/100 B. CARACTERISTICI DIN INCERCAREA PE CUBURI Rezistenta la compresiune D 60/80 2,5 2,5 la 22oC, N/mm2, min D 80/100 Reducerea rezistentei la D 60/80 compresiune la 22 oC, 30 30 dupa 28 zile de pastrare in apa, D 80/100 % max. Absorbtia de apa, D 60/80 210 210 % vol. D 80/100 Densitatea aparenta, D 60/80 2150 2150 kg/m3, min. D 80/100 CARACTERISTICI Bitum tip
Bitumul continut de mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor de la malaxor sau de la asternere trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu max. 9 oC mai mare dect bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60 cu precizarile din SR 7970, pct. 2.4.3.2. III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE Mixturile asfaltice se prepara in instalatii speciale, de regula in flux discontinuu, prevazute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale calde, dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului precum si de malaxare fortata a componentilor. In cazul instalatiilor in flux continuu, lipsesc dispozitivele de resortare si cntarire a agregatelor naturale calde; dozarea agregatelor naturale se realizeaza, in acest caz, initial pe sorturi, la fiecare predozator care este dotat cu un sistem de extractie cu viteze variabile etalonat sau cu cte un dozator gravimetric pe fiecare banda de extractie din buncar si apoi global cu ajutorul unui dozator gravimetric montat pe banda de alimentare a uscatorului. De asemenea, in cazul instalatiilor in flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator - malaxor se face automat, pe computer.
Caiet de Sarcini
8 SBMA

Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure o precizie a dozarii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer. Toleranta admisa la temperatura bitumului este +3oC. In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia variaza cu temperatura, astfel inct la 150oC170oC, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,091,1)l. Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase, Antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa supuna din nou aprobarii Inginerului autorizatia de punere in exploatare. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea instalatiei si/sau a personalului care o deserveste, in tot timpul ct dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare, cu att mai mult in caz de refuz. Instalatia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a liantului, cu capacitatea minima egala cu consumul mediu zilnic si care sa dispuna, fiecare, de o joja etalonata in p realabil si de un dispozitiv capabil sa incalzeasca liantul pna la temperatura necesara, evitnd orice supraincalzire (ct de mica). Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca, cuva malaxorului nu este inchisa, ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie. Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare pentru impiedicarea golirii malaxorului inainte de terminarea duratei de malaxare. Durata de malaxare va fi in functie de tipul de instalatiei de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt, inaintea inceperii fabricatiei. III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT Inaintea inceperii executiei, Antreprenorul trebuie sa supuna acceptarii Inginerului lucrarii, statia de asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor. Inginerul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei in functiune dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit obtinerea amestecului prescris, in limitele tolerantelor admise, ca dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate si ca malaxorul functioneaza corespunzator, fara pierderi de materiale. O alta conditie pentru autorizarea statiei de asfalt o constituie si existenta tuturor dotarilor si amenajarilor la statie, a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cailor de acces la depozite si la instalatia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunzatoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenta peretilor despartitori intre sorturile de agregate, suprafete suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si indepartarii apelor, etc.). Daca amenajarile nu sunt terminate sau prezinta deficiente, acestea se vor completa sau se vor reface inainte de acceptarea Inginerului. III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice consta in urmatoarele operatii: - reglarea predozatoarelor instalatiei privind debitele pentru agregate, liant si filer, prin incercari, astfel inct: curba granulometrica a amestecului de agregate naturale inclusiv filerul, sa
Caiet de Sarcini 9 SBMA

corespunda celei prescrise, in limitele de toleranta din tabelul 6 si abaterea pentru continutul de bitum (fata de dozajul stabilit prin reteta aprobata) exprimata in procente de masa sa fie de +0,3%;
Tabel 6
Nr. crt. 1 Elemente componente ale mixturii Fractiunile de agregate naturale: 2531,5 1625 816 48 (3,158) 14 (0,633,15) 0,200,63 0,10,2 (0,090,20) 00,1 (00,09) filer si pref. Continut de agregate concasate Abateri admise fata de doxajul prescris, % +5 +5 +5 +5 +4 +3 +2 +1,5 +10
- introducerea agregatelor naturale in uscator (sau uscator-malaxor) unde are loc uscarea si incalzirea acestora; se vor lua masuri pentru evitarea incalzirii agregatelor la o temperatura care poate sa conduca la arderea liantului; - resortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetrica pe sorturi (in cazul instalatiilor in flux discontinuu); - introducerea agregatelor naturale calde in malaxor, unde se amesteca cu filerul rece, dozat separat; - incalzirea bitumului, dozarea acestuia si introducerea in malaxor sau in uscator-malaxor; - amestecarea componentilor mixturii si evacuarea acesteia in buncarul de stocare; in cazul incarcarii acesteia, direct, in mijloacele de transport, la iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive adecvate si trebuie luate masuri in vederea limitarii la maximum a segregarii mixturii asfaltice. Durata de malaxare, in functie de tipul instalatiei, trebuie sa fie suficienta pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos. Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, functie de tipul de bitum, trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 7.
Tabel 7
Materiale si faza de executie - agregate naturale la iesire din uscator - bitum la intrare in malaxor - mixtura asfaltica la iesire din malaxor la asternere la inceputul compactarii la sfrsitul compactarii Temperatura in C, functie de tipul bitumului* D 60/80 D 80/100 170190 165185 155165 150160 165175 min. 155 min. 150 min. 110 160170 min. 150 min. 145 min. 105
o
NOTA: *
Masurarea temperaturii se va efectua conform SR EN 12.697-13:2002.
In cazul utilizarii bitumului aditivat, se aplica acelasi regim termic.
Caiet de Sarcini
10 SBMA

Temperaturile situate la partea superioara a intervalelor se aplica in cazul executiei lucrarilor in zone climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minima admisa (10oC15oC). Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie reglata in intervalul prescris, astfel inct, in conditiile concrete de transport (distanta si mijloace de transport) si conditii climatice concrete, sa fie asigurate temperaturile de asternere si compactare, conform tabelului 7. Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste valorile din tabel, pentru a evita degradarea liantului in procesul tehnologic. Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceleiasi cantitati de bitum de mai multe ori. In cazul in care, din motive tehnologice, nu a putut fi evitata reincalzirea bitumului, se determina penetratia si ductilitatea la 25oC a acestuia, iar in cazul unor rezultate necorespunzatoare se renunta la utilizarea bitumului respectiv. III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI Mixturile asfaltice produse in instalatia de preparare a mixturilor asfaltice sunt supuse incercarilor preliminare de informare si controlului de calitate al procesului tehnologic de fabricare si de punere in opera a mixturilor, a caror frecventa, in cazul lipsei de dispozitiuni ale prevederilor caietului de prescriptii speciale, este cea indicata in tabelul 8.
Tabel 8
Nr crt 1 2
Natura controlului sau a incercarii Studiul compozitiei Controlul reglajului instalatiei de preparare inclusiv stabilirea duratei de malaxare Controlul regimului termic de preparare a mixturilor asfaltice Verificarea respectarii compozitiei mixturii asfaltice prestabilita Verificarea calitatii mixturii asfaltice
Categoria controlului* A B x x x
Verificari conform pct.
Frecventa controlului sau a incercarii pentru fiecare tip de produs
20.2.1
la inceputul fiecarei zile de lucru si inaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de produs permanent zilnic
3 4
x x
20.2.2 20.2.4
20.2.5
unul la fiecare 400 to mixtura, dar cel putin una pe zi
*) A - Incercari preliminare de informare B - Controlul de calitate in timpul executiei
Prevederile indicate din tabelul 8 nu exclud obligativitatea dotarii instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice cu dispozitive de control de blocare.
Caiet de Sarcini
11 SBMA

IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA
IV.1. PUNEREA IN OPERA Punerea in opera a mixturilor asfaltice pentru strat de baza se executa numai in anotimpul calduros, in perioada martie-octombrie, la temperaturi atmosferice de peste 10oC, in conditiile unui timp uscat. Lucrarile se intrerup pe vnt puternic sa u ploaie si se reiau numai dupa uscarea stratului suport. IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE Mixturile asfaltice executate la cald se transporta cu autobasculante adecvate, cu benele curatate si uscate, urmarindu-se ca pierderile de temperatura a mixturii asfaltice pe tot timpul transprotului, sa fie minime. La distante de transport cu durata de peste 30 min. sau pe vreme racoroasa (+10oC+15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dupa incarcare. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.) este interzisa. Volumul mijloacelor de transport este determinat de debitul de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice si de executia stratului bituminos, astfel inct sa fie eliminate intreruperile procesului de punere in opera. IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT Inainte de asternerea mixturii asfaltice, se executa toate lucrarile de remediere a stratului suport si/sau se reprofileaza daca este cazul, apoi acesta se curata si se amorseaza. In acest scop se procedeaza in felul urmator: - se verifica cotele stratului suport care trebuie sa corespunda proiectului de executie; - se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect, prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica (daca profilul transversal este necorespunzator sau daca denivelarile in profil longitudinal sunt mai mari de 3 cm sub dreptarul de 3 m) sau prin frezare; - se remediaza toate defectiunile existente, conform reglementarilor tehnice in vigoare si se rezolva problemele privind drenarea apelor; - se curata temeinic stratul suport, prin decaparea acostamentelor cu lama autogrederelor si prin maturarea mecanica a partii carosabile; - se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa. Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu autoraspnditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor prescrise. In functie de natura stratului suport, cantitatea de emulsie raspndita pentru amorsare trebuie sa asigure un dozaj de (0,30,5) kg bitum rezidual pe metru patrat, raspndit in film continuu. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura inct ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice. Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de baza trebuie sa fie uscata.
Caiet de Sarcini
12 SBMA

Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m. IV. 4. ASTERNEREA Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport, pregatit conform art.15, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevazute cu palpator si sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii. Numai in cazul lucrarilor executate in spatii inguste (de exemplu in zona casetelor) asternerea mixturii se poate face manual. In functie de grosimea prescrisa si de utilajele folosite, asternerea mixturii se poate face intr-unul sau mai multe straturi, cu urmatoarele precizari: a) grosimea minima a fiecarui strat asternut trebuie sa fie: - 5,0 cm la mixturi tip AB1 - 6,0 cm la mixturi tip AB2 b) grosimea maxima a fiecarui strat asternut depinde de modul de punere in opera si nu trebuie sa depaseasca: - 12,0 cm in cazul asternerii mecanizate - 6,0 cm in cazul asternerii manuale. Grosimea maxima a mixturii, raspndita printr-o singura trecere, este cea indicata in caietul de sarcini speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la statie si ct se poate de constanta ca sa se evite total opririle procesului de punere in opera. Antreprenorul trebuie sa dispuna, la locul de punere in opera, de un lucrator calificat, pentru a corija imediat dupa asternere si inainte de orice compactare denivelarile flagrante, cu ajutorul unui aport de material proaspat depus, cu grija, in fata lopetii. In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta, suficienta mixtura, pentru a se evita o raspndire neuniforma a materialului. Mixtura asfaltica trebuie asternuta in mod uniform si continuu, pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva. In cazul intreruperilor accidentale si la rosturile de lucru longitudinale si/sau transversale, care separa mixturile asfaltice raspndite de la o zi la alta, pentru asigurarea unei legaturi continui intre suprafetele vechi si cele noi, trebuie sa fie executate urmatoarele operatii: - decuparea marginii benzii vechi pe o latime de cca. 50 cm, pe toata grosimea stratului, astfel inct sa rezulte o muchie vie verticala; - amorsarea cu emulsie bituminoasa a suprafetei proaspat creata prin decupare; - la asternerea mixturii asfaltice pentru banda adiacenta (alaturata) se va depasi rostul cu 510 cm de mixtura repartizata; acest surplus de material se impinge apoi, cu o racleta, peste mixtura proaspat asternuta, inainte de compactare. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile prevazute in tabelul 7. IV. 5. COMPACTAREA Compactarea mixturilor asfaltice se efectueaza aplicnd tehnologii corespunzatoare care sa asigure pentru fiecare strat si tip de mixtura, caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute in tabelul 9.
Caiet de Sarcini
13 SBMA

Tabel 9
Tipul mixturii Nr.crt. 1 2 3 Caracteristici AB1 Densitatea aparenta, kg/m , min. Absorbtia de apa, % vol. Grad de compactare, % min.
3
AB2 2150 210 96
2150 210 96
Operatiunea de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare. In lipsa unor dispozitiuni contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, pentru obtinerea gradului de compactare prevazut (min. 96%), la inceperea lucrarilor se determina pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului. Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea respectiva, utiliznd mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia curenta. Incercarile de etalonare a atelierului de compactare si de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului, Inginerul putnd cere interventia unui laborator agreat, care sa efectueze in acest scop, pe cheltuiala Antreprenorului, incercarile de compactare pe care le va considera necesare. Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului aprobarea pentru: - sarcina fiecarui utilaj; - planul de mers al fiecarui utilaj, pentru a asigura un numar de treceri pe ct posibil constant, in fiecare punct al stratului; - viteza de mers a fiecarui utilaj; - presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putnd fi intre 3 si 9 bari; - temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara celei prevazute in tabelul 7. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut, se considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale (pentru fiecare strat) este cel prezentat in tabelul 10.
Tabel 10
Atelier de compactare compus din: Specificatii 2 utilaje de compactare Compactor cu pneuri de 160 kN Nr. de treceri, min. 12 Compactor cu rulouri netede de 120 kN 4 un utilaj de compactare Compactor cu rulouri netede de 120 kN 14
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.
Caiet de Sarcini
14 SBMA

Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele, in tandem, etc.) si de numarul punctelor de asternere concomitenta, cte un atelier pentru fiecare punct de asternere-compactare. Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectundu -se in zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata. Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri si cu o viteza mai redusa la inceput, pentru a evita valurirea stratului. Locurile inaccesibile compactoarelor, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare, se compacteaza cu compactoare mai mici, cu maiul mecanic sau cu maiul manual. Suprafata stratului se controleaza in permanenta, micile de nivelari care apar corectndu -se pe toata latimea, dupa prima trecere a compactorului. La executia lucrarilor in mai multe straturi succesive, asternerea si compactarea se efectueaza separat pentru fiecare strat in parte. In acest caz rosturile de lucru transversale si longitudinale ale straturilor succesive trebuie decalate cu min. 10 cm. Se urmareste asigurarea unei acrosari perfecte intre straturi, stratul superior aplicndu -se la cel mult 24 h de la data executiei primului strat, a carui suprafata trebuie sa fie uscata si curata. In cazul in care cel de-al doilea strat nu poate fi asternut in termen de 24 h, aderenta se asigura printr-o curatire temeinica a primului strat si amorsare, conform 15.1. IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA Uniformitatea suprafetei stratului de baza se va verifica, in profil longitudinal (in axul drumului sau in axul fiecarei benzi cnd asternerea se face pe benzi separate) si in profil transversal (in dreptul fiecarei sectiuni transversale proiectate), cu dreptarul de 3 m si pana sau cu alte dispozitive adecvate omologate. Verificarea va fi efectuata si in oricare alte locuri indicate de Inginer. Denivelarile admisibile in profil longitudinal masurate cu dreptarul de 3m sunt de maximum 10 mm. Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri si de +2,5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens. IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA Se recomanda ca imbracamintea bituminoasa sa se aplice imediat dupa executia stratului de baza, in acelasi sezon de lucru. In cazul in care aceasta conditie nu poate fi indeplinita si stratul de baza este dat in circulatie inainte de executia imbracamintii bituminoase, el trebuie protejat prin aplicarea unui tratament bituminos simplu sau dublu conform STAS 599 sau de straturi bituminoase foarte subtiri la rece cu emulsie bituminoasa, conform procedeelor reglementate tehnic. Alegerea solutiei de protejare se face de catre proiectant la intocmirea proiectului de executie, de comun acord cu Inginerul si Antreprenorul lucrarii.
Caiet de Sarcini
15 SBMA

IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA Controlul calitatii lucrarilor de executie a stratului de baza din mixturi asfaltice se efectueaza pe faze. Controlul calitatii materialor - se face conform art.6. Controlul procesului tehnologic consta in urmatoarele operatii: Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii asfaltice: - functionarea corecta a dispozitivelor de cntarire sau dozare volumetrica: la inceputul fiecarei zile de lucru; - functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice: - temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent; - temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din uscator: permanent; - temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor: permanent. Controlul procesului tehnologic de executie a stratului bituminos: - pregatirea stratului suport: zilnic, la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv; - temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi; - modul de executie a rosturilor: zilnic; - tehnologia de compactare (atelier de compactare, numar de treceri): zilnic si consta in: a. autocontrolul, executat de Antreprenorul lucrarii, care trebuie sa vegheze in permanenta la: cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercari; utilajele prescrise pentru atelierul de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si regulata; elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete. In cazul unui autocontrol insuficient, Inginerul lucrarii va putea opri lucrarile pe santier pna cnd Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere. b. controlul ocazional al Inginerului, care va putea sa solicite incercari pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol. In cazul cnd un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta prescrisa, obtinuta in timpul experimentarii, Inginerul va putea impune noi incercari de compactare, anulnd modalitatile de compactare aprobate initial. Daca aceste incercari noi nu permit atingerea densitatii de referinta prescrisa, Inginerul va dispune alte masuri. Verificarea respectarii compozitiei mixturii asfaltice prestabilita, prin analize de laborator efectuate de laboratorul de santier al Antreprenorului: - granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din malaxor, inainte de adaugarea liantului (aceasta trebuie sa se incadreze in limitele de toleranta admise, indicate in tabelul 6, fata de reteta prescrisa): zilnic sau ori de cte ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice; - continutul minim obligatoriu de materiale concasate, conform tabelelor 1 si 2: la inceputul fiecarei zile de lucru;
Caiet de Sarcini
16 SBMA

- compozitia mixturii asfaltice (compozitia granulometrica si continutul de bitum) prin extractii, pe probe de mixtura prelevate de la malaxor si asternere: zilnic. Verificarea calitatii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de laboratorul Antreprenorului sau un alt laborator autorizat, pe probe de mixtura asfaltica: 1 proba/400 tone mixtura fabricata, dar cel putin una pe zi, care va determina: - compozitia mixturii asfaltice, care trebuie sa se incadreze in limitele din tabelele 1, 2 si 4 si sa corespunda dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator, abaterile admise fiind cele indicate in tabelul 6; - punctul de inmuiere IB al bitumului, extras din mixtura asfaltica; conform prevederilor de la punctul 8.3; - caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall si epruvete cubice, care trebuie sa corespunda cu cele indicate in tabelul 5. Frecventa controalelor In lipsa unor dispozitii ale caietului de sarcini speciale, frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr.11.
Tabel 11
FAZA DE EXECUTIE NATURA CONTROLULUI SAU A INCERCARII Temperatura de asternere In timpul executiei Etalonarea atelierului de compactare Controlul ocazional de compactare prin carote Reglajul de suprafata: controlul cantitatii medii asternute Reglarea nivelmentului Controlul denivelarilor CATEGORIA DE CONTROL A B C x x x x x x x x FRECVENTA CONTROLULUI permanent la inceputul exec. lucrarilor apoi cnd la un control ocazional se constata o compactare neconforma o carota la fiecare 250 ml de banda zilnic si la sfrsitul lucrarilor de santier in fiecare punct indicat de Inginer in fiecare punct indicat de Inginer
La straturile executate
A - Incercari preliminare de informare B - Controlul de calitate in timpul executiei C - Controlul de calitate in vederea receptiei
Caiet de Sarcini
17 SBMA

V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT
V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare, se efectueaza prin metode nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu gamadensimetrul) sau prin prelevarea de carote (o placa de minim (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m 2 de suprafata executata). Carotele se preleveaza in prezenta delegatului Antreprenorului si al Inginerului, la aproximativ 1 m de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel inct ele sa reprezinte ct mai corect aspectul calitativ al stratului executat. Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de Inginer sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune speciala. Verificarea compactarii stratului, se efectueaza prin determinarea gradului de compactare si prin incercari de laborator pe carotele prelevate conform 21.1. Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre densitatea aparenta a mixturii compactate din strat si densitatea aparenta determinata pe epruvete Marshall preparate in laborator din mixtura respectiva. Incercarile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactarii constau in determinarea densitatii aparente si a absorbtiei de apa, pe placute (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate. Rezultatele obtinute privind compactarea stratului trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 9. Incercarile se efectueaza conform SR EN 12697-1, STAS 1338/1 si STAS 1338/2, de catre laboratorul Antreprenorului sau de un laborator autorizat si constau in: - masurarea grosimii stratului; - determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare; - determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice (compozitie, caracteristici fizicomecanice, IB pe bitum extras). V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei, se face conform STAS 6400 si SR 174-2 (pct. 3.4.) si consta in: - verificarea indeplinirii conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie, conform prevederilor STAS 6400; - verificarea grosimii stratului de baza, in functie de datele inscrise in buletinele de analiza intocmite la incercarea probelor din stratul de baza executat, iar la aprecierea comisiei de receptie, prin maximum doua sondaje pe km, efectuate la 1 m de marginea stratului de baza; - verificarea profilului transversal; se face cu echipamente adecvate, omologate; - verificarea cotelor profilului longitudinal; se face in axa pentru drumuri si in axa si la rigole pentru strazi, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o grinda rulanta de 3 m lungime.
Caiet de Sarcini
18 SBMA

Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in profilului transversal tip al proiectului pentru fiecare strat in parte, pot fi de max. 10%. Abaterile in plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrarii, cu conditia respectarii prevederilor prezentului caiet de sarcini privind uniformitatea suprafetei si gradul de compactare. Abaterile limita locale admise la latimea stratului fata de cea prevazuta in proiect pot fi cuprinse in intervalul +50 mm pentru latimea caii de rulare si de +25 mm pentru latimea benzii de stationare la autostrazi. Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri si de +2,5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens. Abaterile limita locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de +20 mm, cu conditia respectarii pasului de proiectare adoptat. Denivelarile admisibile in profil longitudinal sunt de max. 10 mm sub dreptarul de 3 m. Atunci cnd caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente de calea rutiera, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Inginer. Toleranta pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise este de +2,5%. Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata convenabila. VI. RECEPTIA LUCRARILOR
VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE Receptia pe faze determinante, stabilite in proiectul tehnic, privind straturile de baza, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul stratului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor, volumul 4 din 1996.
VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR) Receptia preliminara a lucrarilor de catre beneficiar se efectueaza conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia tehnica aprobata si de documentatia de control intocmita in timpul executiei. Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare se face conform art.18. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului. La strazi cota in axa se verifica in proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe toata lungimea traseului in punctele de schimbare ale declivitatilor. Verificarea grosimii se face ca la art.20 si pe probe ce se iau pentru verificarea calitatii imbracamintii.
Caiet de Sarcini
19 SBMA

Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia de control a receptiei preliminare. VI. 3. RECEPTIA FINALA Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive.
Caiet de Sarcini
20 SBMA

ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT nr. 43/1998 Ordinul MT nr. 45/1998 Ordinul MT nr. 46/1998 Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000 Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de interes national. Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor. Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.
II. REGLEMENTARI TEHNICE AND 537 Normativ privind caracteristicile tehnice bitumului neparafinos pentru drumuri. ale
III. STANDARDE STAS 42 STAS 60 SR 61 SR 174-2 + SR 174-2/C1 Bitumuri. Determinarea penetratiei. Bitumuri. Determinarea punctului de inmuiere. Metoda cu inel si bila. Bitumuri. Determinarea ductilitatii. Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor executate.
Caiet de Sarcini
21 SBMA

STAS 539 SR 662 SR 667 STAS 730 SR 754 STAS 1338/1
Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere. Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare. Bitum neparafinos pentru drumuri. Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor. Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Metode de determinare si incercare. Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si decofrarea epruvetelor. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare. Piatra naturala pentru constructii. Prescriptii pentru determinarea caracteristicilor petrografice, mineralogice si a compozitiei chimice. Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. Lucrari de drumuri. Straturi de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald. Conditii tehnice de calitate si prescriptii generale de executie. Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativa. Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 13: Masurarea temperaturii. Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor.
STAS 1338/2
STAS 1338/3
STAS 4606 STAS 6200/4
STAS 6400 SR 7970
STAS 10.969/3
SR EN 12.697-13 + + SR EN 12.697-13/AC -
SR EN 12.697-27
Caiet de Sarcini
22 SBMA

Caiet de Sarcini
23 SBMA

4. IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD
Proiect Tehnic Caiet de Sarcini 1 IB

IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD CUPRINS

I. G E N E R A L I T A T I 4 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 4 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 4 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR 5 II. 1. AGREGATE 5 II. 2. FILER 5 II. 3. LIANTI 5 II. 4. ADITIVI 8 II. 5. FIBRE 9 II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE 9 III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR 10 III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR 10 III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE 17 III. 3. STATIA DE ASFALT 22 III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT 24 III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE 24 III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE 25 IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA 28 IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE 28 IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE 28 IV. 3. ASTERNEREA 29 IV. 4. COMPACTAREA 31 IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 32 IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA 32 V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE 36 V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 36 V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMITA 38 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 39 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE 39 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA 39 LUCRARILOR) 39 VI. 3. RECEPTIA FINALA 39 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Error! Bookmark not defined. ANEXA NR. 1 - UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC 40 ANEXA NR. 2 - MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG 44 ANEXA NR. 3 - IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD 46 ANEXA NR. 4 - UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 49 ANEXA NR. 5 - UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 51


I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind imbracamintile bituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale, filer si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevazute in SR 1741 si SR 174-2, care trebuie sa fie indeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii materialelor si straturilor executate. Caietul de sarcini se aplica la constructia, modernizarea si reabilitarea drumurilor publice si a strazilor, precum si la constructia drumurilor de exploatare. Tipul de imbracaminte bituminoasa cilindrata la cald se stabileste in proiect de catre Proiectant. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate. I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE Imbracamintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald, fiind alcatuite, in general, din doua straturi si anume: - stratul superior, de uzura, la care se utilizeaza urmatoarele tipuri de mixturi asfaltice: MASF8 si MASF 16, mixturi asfaltice stabilizate cu fibre; BA8, BA16 si BA25, betoane asfaltice bogate in criblura, BAR16, beton asfaltic rugos; BAPC16, beton asfaltic cu pietris concasat. - stratul inferior, de legatura, la care se utilizeaza urmatoarele tipuri de mixturi asfaltice: BAD25, beton asfaltic deschis, cu criblura; BADPC25, beton asfaltic deschis, cu pietris concasat; BADPS25, beton asfaltic deschis, cu pietris sortat. In cazurile in care imbracamintea bituminoasa cilindrata se executa intr-un singur strat, acesta trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute pentru stratul de uzura. Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri se vor executa conform STAS 174-2. Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi, se vor executa conform urmatoarelor normative: AND 539 stabilizate cu fibre de celuloza; AND 549 realizate cu bitum modificat cu polimeri; AND 553 - realizate cu bitum aditivat.

II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR
II. 1. AGREGATE Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca, conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza: - cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667, tabelul 8; - nisip de concasare 0-4, conform SR 667, tabelul 10; - nisip natural sort 0-4, conform SR 662, tabelul 5; - pietris si pietris concasat, sorturi 4-8, 8-16 si 16-25(31), conform SR 662, tabelul 10. Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 3. Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de cariera trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 2. Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie sa fie spalate in totalitate, inainte de a fi introduse in instalatia de preparare. Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri, prevazute cu platforme betonate, avand pante de scurgere a apei si pereti despartitori, pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dupa verificarea certificatelor de conformitate care atesta calitatea acestora. II. 2. FILER Filerul care se utilizeaza la imbracaminti rutiere bituminoase este de calcar sau de creta, conform STAS 539, care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - finetea (continutul in parti fine 0,1 mm) min. 80% - umiditatea max. 2% - coeficientul de hidrofilie max. 1%. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,02 mm sa fie de 20%. Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. II. 3. LIANTI Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt:

- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100; - bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari; - bitum aditivat. Acestia se aplica in conformitate cu indicatiile din tabelul 1.
Tabel 1
Tipul imbracamintii bituminoase Imbracaminte bituminoasa din mixtura asfaltica stabilizata cu fibre: - strat de uzura (cu adaos de fibre) Bitum nepaarafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 60/80 sau Bitum modificat cu polimeri - strat de legatura (fara fibre) Imbracaminte bituminoasa cu bitum cu polimeri: - strat de uzura - strat de legatura Bitum modificat cu polimeri Bitum modificat cu polimeri sau Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 6080 Imbracaminte bituminoasa cu bitum aditivat: Bitum aditivat: - strat de uzura si strat de legatura - tip D 60/80a - zona climaterica calda - tip D 80/100a - zona climaterica rece Imbracaminte bituminoasa cu bitum neparafinos pentru drumuri: - strat de uzura si strat de legatura Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: - tip D 60/80 - zona climaterica calda - tip D 80/100 - zona climaterica rece Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 60/80 Tipul liantului
Zonele climaterice sunt delimitate conform figurii 9.

Figura 9

Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de SR 754 si Normativul AND 537 si o adezivitate de minimum 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva. In caz contrar se utilizeaza bitum aditivat. Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2 si 1.1.3, in scopul cresterii rezistentei la deformatii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi scazute, imbracamintile bituminoase, pe drumuri de clasa tehnica IIII si pe strazi de categorie tehnica I si II, cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrari speciale (locuri de parcare, zone cu accelerari si decelerari frecvente, etc.) se vor executa cu bitum modificat cu polimeri. In cazul utilizarii bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului AND 549 si cele din ANEXA NR. 1 la prezentul caiet de sarcini. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor, in cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea aditivarii bitumului. Se va folosi numai bitum aditivat, in cazul in care adezivitatea bitumului pur fata de agregate naturale este mai mica de 80%, indiferent de clasa tehnica a drumului sau de categoria tehnica a strazii, la care se foloseste. Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a si tip D 80/100a este bitumul tip D 60/80 si respectiv tip D 80/100, care trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537. Prepararea bitumului aditivat se efectueaza conform Normativ AND 553. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat, pe tipuri de bitum, astfel: - bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei, sistem de inregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum), gura de aerisire, pompe de recirculare; - bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza in recipienti metalici verticali, prevazuti cu sistem de incalzire cu ulei, sistem de recirculare sau agitare permanenta, pentru evitarea separarii componentlor si sistem de inregistrare a temperaturii. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca maximum 2 zile, iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie sa fie de minimum 140 oC; - bitumul aditivat se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei, pompe de recirculare, sistem de inregistrare a temperaturii (pentru ulei si bitum), gura de aerisire. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare sa fie de (120140) oC. Pentru amorsari si badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere rapida sau bitum taiat, cu respectarea prevederilor STAS 8877. Emulsia bituminoasa cationica se va depozita in rezervoare metalice verticale, curatate in prealabil, prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de incalzire. II. 4. ADITIVI Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt produse tensioactive, cu compozitie si structura specifica polar-apolara, conform celor prevazute in declaratia de conformitate a calitatii emisa de producator.

Aditivii trebuie sa fie agrementati tehnic conform reglementarilor in vigoare. Aditivii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de baza: - se fie compatibili cu bitumul; - sa fie stabili termic pana la minimum 200 oC; - sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale, fara a afecta celelalte caracteristici ale acestuia; - sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili. Tipul de aditiv si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse. Aditivii care se intentioneaza a se utiliza, vor fi supusi aprobarii Inginerului. Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic si certificatul de conformitate a calitatii. II. 5. FIBRE Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre, pentru executia imbracamintilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloza, bitumate sau nebitumate, trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor in vigoare. Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, cu respectarea urmatoarelor conditii tehnice: - epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona, in functie de intensitatea de trafic, la temperatura de 135+5oC, conform reglementarilor in vigoare, iar incercarile pe epruvetele cilindrice tip Marshall se vor face conform STAS 1338-2. II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase, se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele in vigoare ale materialelor respective si SR 174-2 pct. 3.1, pentru asigurarea conditiilor aratate la art. 3, 4, 5 si 6 din prezentul caiet de sarcini.

III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR
III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR Mixturile asfaltice atat pentru stratul de uzura cat si pentru stratul de legatura, pot fi realizate integral din agregate naturale de cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera, functie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 2.
Tabel 2
Tipul mixturii asfaltice Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre Agregate naturale utilizate - criblura sort 4-8 si 8-16 - nisip de concasare sort 0-4 - filer - criblura sort 4-8 si 8-16 - nisip de concasare sort 0-4 - filer - criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25 - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4*) - filer - pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25 - nisip natural sort 0-4 - filer - criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25 - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4*) - filer - pietris concasat sort 4-8, 8-16 si 16-25 - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4*) - filer - pietris sort 4-8, 8-16 si 16-25 - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4*) - filer
Beton asfaltic rugos
Betoane asfaltice bogate cu criblura
Beton asfaltic cu pietris concasat
Beton asfaltic deschis cu criblura
Beton asfaltic deschis cu pietris concasat
Beton asfaltic deschis cu pietris sortat
*)
Conform notei de la tabelul 4

Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau autorizat, sau il comanda la un laborator autorizat. Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii Inginerului. Aceste studii comporta cel putin incercarea Marshall (stabilitatea la 60 oC; indicele de curgere-fluaj - la 60oC, densitatea aparenta, absorbtia de apa), pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. La confectionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1, numarul de lovituri vor fi de 75 pentru straturile de imbracaminte la drumuri de clasa tehnica I, II, III (respectiv strazi de categoria I, II, III) si 50 lovituri pentru straturile de imbracaminte pentru celelalte clase si categorii. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta formula propusa de Antreprenor. Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite in functie de greutatea totala a materialului granular in stare uscata, inclusiv partile fine; dozajul de bitum se stabileste la masa totala a mixturii. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul 3. Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie sa fie asigurata pentru fiecare tip de mixtura asfaltica este indicata in tabelul 4 si in figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8.

Tabel 3
Strat de uzura Fractiuni de agregate naturale din amestecul total Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,1 mm, % Filer si nisip fractiunea (0,14) mm, % Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, % Pietris concasat cu dimensiunea peste 8 mm, % Pietris sortat cu dimensiunea peste 8 mm, % Tipul mixturii asfaltice BA 8 BA 8a 913 BA 16 BA 16m BA 16a 913 BA 25 BA 25a 613 BAR 16 BAR 16m BAR 16a 911 MASF 8 1114 MASF 16 1014 BAPC 16 913 BAD 25 BAD 25m BAD 25a 27 BADPC25 BADPC 25a 27 BADPS 25 BADPS 25a 27 Strat de legatura
Diferenta pana la 100% 2245 3458 3960 4761 4560 6375 1834 5572 3958 3958
NOT: Continutul
de
filer
pentru
betoanele
asfaltice
deschise
este
de
minimum
2%.

Tabel 4
Tipul mixturii asfaltice Mrimea ochiului sitei, conform SR EN 933-2 25 mm 16 mm 8 mm 4 mm 2 mm 1 mm 0,63 mm 0,20 mm 0,10 mm Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale BA 8 BA 8a 90100 5678 3055 2242 1835 1125 913 Figura 1 BA 16 BA 16m BA 16a 6685 4266 3055 2242 1835 1125 913 Figura 2 BA 25 BA 25a 90100 7290 5480 4061 3050 2040 1535 825 613 Figura 3 BAR 16 BAR 16m MASF 8 MASF 16 BAPC 16 BAR 16a Treceri prin site cu ochiuri patrate - SR EN 933-2 90100 90100 95100 6174 95100 4459 6682 3953 4055 2537 4266 3042 1928 2025 3055 2131 1622 1922 2142 1825 1320 1320 1835 1115 1216 1115 1125 911 1114 1014 913 Figura 4 Figura 5 Figura 6 Figura 7 BAD25, BAD25m, BAD 25a, BADPC 25, BADPC 25a, BADPS 25, BADPS 25a 90100 7390 4261 2845 2035 1432 1030 520 27 Figura 8
NOTA: La betoanele asfaltice bogate n criblur destinate stratului de uzur si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legatur se foloseste nisip de concasaj sau un amestec de nisip de concasaj cu nisip natural, din care nisipul natu ral este n proportie de maximum: - 25% pentru BA8 si BA16; - 30% pentru BA25; - 50% pentru BAD25.


Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2, 3 si trebuie sa se incadreze intre limitele recomandate in tabelul 5.
Tabel 5
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice MASF 8 MASF 16 BAR 16m, BAR 16a BAR 16 BA 16m Strat de uzura BA 16, BA 16a BA 8, BA 8a BA 25, BA 25a BAPC 16, BAPC 16a BAD 25m BAD 25, BAD 25a BADPC 25, BADPC 25a BADPS 25, BADPS 25a Continutul de liant din masa mixturii asfaltice % 6,77,5 6,57,5 5,76,2 5,76,2 6,07.0 6,37,3 6,07,0 6,37,3 6,57,5 6,57,5 5,57,0 6,07,5 4,05,0 4,05,0 4,05,0 4,05,0 Clasa tehnica a drumului IV IV IIII IIIII III III II III IVV IVV IVV IVV IIII IV IIIV IVV Categoria tehnica a strazii IIV IIV IIII IIIII III III II III IV IV IV IV IIII IIV IIIIV IV
Strat de legatura
Raportul filer:liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform tabelului 6.
Tabel 6
Tipul stratului Strat de uzura Tipul mixturii asfaltice Betoane asfaltice rugoase Betoane asfaltice bogate in criblura: - cu dimensiunea maxima a granulei de 16 mm - cu dimensiunea maxima a granulei de 25 mm Raport filer:liant (recomandat) 1,61,8 1,31,8 1,11,8

Strat de legatura
Beton asfaltic cu pietris concasat Betoane asfaltice deschise
1,61,8 0,51,4
Continutul de fibre active in mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 si MASF 16 va fi in limitele (0,3...1,0)% din masa mixturii asfaltice, in functie de tipul fibrei utilizate.

Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, de catre un laborator de specialitate autorizat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute.
III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba tip Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei, precum si din straturile imbracamintii gata executate. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum si din stratul gata executat, se efectueaza conform SR EN 12697-27. In lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat, trebuie sa indeplineasca, in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie, conditiile aratate in tabelele 7 si 8.

Tabelul 7
Tipul mixturii asfaltice BA 8 BA 25 BA 8a BA 25a Tipul bitumului D 60/80 D 60/80a D 80/100 D 80/100a D 60/80 D 60/80a D 80/100 D 80/100a D 60/80 D 60/80a BAR 16 BAR 16a D 80/100 D 80/100a D 60/80 D 60/80a D 80/100 D 80/100a D 60/80 D 60/80a D 80/100 D 80/100a D 60/80 D 60/80a D 80/100 D 80/100a Clasa tehnica a drumului IVV IVV II III IVV II III IVV I II III III III IVV IVV IV IV IIIV IIIV Categoria tehnic a strzii IV IV II III IV II III IVV I II III III III IV IV IIV IIV IIIIV IIIIV Stabilitatea (S) la 60oC, kN, min 6,0 5,5 8,5 7,5 6,5 8,0 7,0 6,0 9,0 8,5 8,0 8,5 7,5 6,0 5,5 5,0 4,5 4,5 4,0 Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall Densitatea Indicele de Raport S/I, aparenta curgere (I), mm kN, mm kg/m3, minimum 1,54,5 1,34,0 1,54,5 1,53,5 1,54,0 1,54,5 1,54,0 1,54,0 1,54,5 1,53,0 1,53,0 1,53,0 1,54,0 1,54,0 1,54,5 1,54,5 1,54,5 1,54,5 1,54,5 1,54,5 1,23,6 2,45,6 1,85,0 1,44,3 2,05,3 1,74,6 1,34,0 3,06,0 2,85,6 2,65,3 2,15,6 1,85,0 1,34,0 1,23,6 1,13,3 1,03,0 1,03,0 0,92,6 2250 25 2250 25 2300 Absorbtia de apa, % vol
25
BA 16 BA 16a
2300
25
2300
35
BAPC 16 BAPC 16a
2300
25
BAD 25 BAD 25a
BADPC 25 BADPC 25a

BADPS 25 BADPS 25a
D 60/80 D 60/80a D 80/100 D 80/100a
IVV IVV
IV IV
4,5 4,0
1,54,5 1,54,5
1,03,0 0,92,6 2250 25

Tabel 8
Caracteristica Tipul mixturii asfaltice BAR 16, BAR 16a, BAD 25, BAD 25a, BADPC BA 16, BA 16a, BA 8, BA 8a, 25, BADPC 25a, BADPS 25, BA 25, BA 25a BADPS 25a
Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare giratorie: - Volum de goluri la 80 de giratii, %, max - Volum de goluri la 120 de giratii, %, max Rezistenta la deformatii permanente: Fluaj dinamic la 40 oC si 1800 pulsuri, 10 -4 mm, max Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min: - zona climaterica calda - zona climaterica rece Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare la 15oC, min
5,0 7600 4200 3600 -
9,5 3600 3000 4x105
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 9.
Tabel 9
Caracteristica BA 16m Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: - Stabilitate (S) la 60 oC, KN, min - Indice de curgere (I) la 60 oC, mm - Densitate aparenta, kg/m3, min - Absorbtie de apa, % vol Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de compactare giratorie: - Volum de goluri la 80 de giratii, %, max - Volum de goluri la 120 de giratii, %, max Rezistenta la deformatii permanente Fluaj dinamic la 40 oC si 1800 pulsuri, 10 -4 mm, max Modulul de elasticitate la 15 oC, MPa, min Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare, la 15oC, min 10,0 2,03,5 2350 25 Tipul mixturii asfaltice BAR 16m BAD 25m 10,0 2,03,5 2350 35 8,0 2,03,5 2300 36
5,0 2900 4500 -
5,0 2800 4500 -
9,5 4000 4x105
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 10.

Tabel 10
Caracteristica Test Schellenberg, %, max Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: - Stabilitate (S) la 60 oC, KN, min - Indice de curgere (I) la 60 oC, mm - Densitate aparenta, kg/m3, min - Volum de goluri, % Rezistenta la deformatii permanente: - Fluaj dinamic la 40 oC si 1800 pulsuri, 10 -4 mm, max - Viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), mm/h: Numarul mediu de vehicule1): < 1500, max 15003000, max 30006000, max > 6000 - Adancimea fagasului, mm: Numarul mediu de vehicule1): < 1500, max 15003000, max 30006000, max > 6000 Modulul de elasticitate la 15 oC, MPa, min Deformatia permanenta la oboseala (3600 impulsuri) la 15 oC, 104 , max Tipul mixturii asfaltice MASF 8 MASF 16 0,2 0,2 7,0 1,53,5 2300 34 10000 Temperatura 45oC2) 60oC3) 6,0 8,0 4,0 6,0 2,0 3,5 < 2,0 < 3,5 7,0 1,53,5 2300 34 10000 Temperatura 45oC2) 60oC3) 6,0 8,0 4,0 6,0 2,0 3,5 < 2,0 < 3,5
6,0 5,0 4,0 < 4,0 3600 1200
9,0 8,0 7,0 < 7,0
6,0 5,0 4,0 < 4,0 4000 1000
9,0 8,0 7,0 < 7,0
NOTE: 1 - Vehicule de transport marfa si autobuze, in 24 h, calculat pentru traficul de perspectiva. 2 - Zona climaterica rece 3 - Zona climaterica calda
Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marsjall, ale mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat si bitum aditivat se face conform STAS 1338-1 si STAS 1338-2. Caracteristicile prevazute in tabelele 8, 9 si 10 se determina conform metodologiilor prevazute de reglementarile tehnice in vigoare. Testul Schellenberg se efectueaza conform anexei 2. Bitumul continut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor, de la malaxor sau de la asternere, trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu maximum 9oC mai mare decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Se excepteaza verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF. Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60. Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregatirea probelor de mixtura asfaltica in vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltica se face conform SR EN 12697-28. Extragerea si recuperarea bitumului din mixtura, pentru determinarea acestuia, se face conform SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4. In cazul in care nu se dispune de

aparatura prevazuta de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2. III. 3. STATIA DE ASFALT Statia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice Centralele de preparare trebuie sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale, dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului, precum si dispozitiv de malaxare fortata a agregatelor cu liantul bituminos. Resortarea este obligatorie pentru instalatiile in flux discontinuu. In cazul instalatiilor in flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator-malaxor se face automat, pe computer. Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure o precizie a dozarii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer. In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia, variaza cu temperatura astfel incat la 150 oC180oC, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,091,11) l. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aiba capacitatea de fabricatie de minimum 80 t/h la o umiditate de 5%. Stocarea, incalzirea si dozarea bitumului Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati de bitum mai mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum. Fiecare dintre rezervoare trebuie sa aiba un indicator de nivel gradat si un dispozitiv de incalzire a liantului pana la temperatura necesara, evitandu-se supraincalzirea acestuia. Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190 oC, in scopul evitarii modificarii caracteristicilor liantului, in procesul tehnologic. Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitum si echipamentul de uscare trebuie sa fie dotate cu termometre, a caror functionare trebuie verificata frecvent. Datele privind verificarile trebuie trecute intr-un registru specific. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie dotata cu un sistem automat de alimentare si dozare a bitumului. Abaterea pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta aprobata de Inginer privind compozitia mixturii asfaltice este de +0,3%. Stocarea si dozarea filerului La statia de asfalt, filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica), care sa permita dozarea filerului, cu toleranta (pe volum) de +1,5% fata de dozajul din reteta aprobata de Inginer.

Nu se admite folosirea filerului aglomerat. Stocarea, dozarea, uscarea si incalzirea agregatelor Antreprenorul va trebui sa asigure stocarea a cel putin o treime din agregatele necesare lucrarii pentru 1 an de lucru. Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea contaminarii sorturilor. Zona in care sunt depozitate agregatele trebuie sa fie usor accesibila si cu scurgerea apelor asigurata. Platformele trebuie sa fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt, si suficient de late, astfel incat sa permita depozitarea volumului de agregate necesar lucrarilor, avand in vedere ca depozitele nu trebuie sa fie mai inalte de 6 m si cu un raport de lungime/latime de 3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor astfel incat sa se mentina o productie constanta. Agregatele trebuie sa fie dozate gravimetric iar instalatia de dozare trebuie sa permita alimentarea agregatelor conform retetei aprobata de Inginer privind compozitia mixturii asfaltice, cu abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa din tabelul 11 (conform SR 174-2, tabel 4).
Tabel 11
Fractiunea, mm 2531,5 1625 816 48 14 0,200,63 0,10,2 00,1 Abateri admise fata de doxaj, % +5 +5 +5 +5 +4 +3 +2 +1,5
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotata si cu echipamentul mecanic necesar pentru uscarea si incalzirea agregatelor. Malaxarea Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca, cuva malaxorului nu este inchisa, ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie. Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare pentru impiedicarea golirii malaxorului inainte de terminarea duratei de malaxare.

Durata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei. Stocarea si incarcarea mixturilor La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate masuri speciale pentru evitarea segregarii mixturii asfaltice in timpul stocarii si/sau la incarcarea in mijloacele de transport. Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui sa fie incalzit. III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT Inaintea inceperii executiei, Antreprenorul trebuie sa supuna acceptarii Inginerului lucrarii, statia de asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor. Inginerul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei in functiune dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit obtinerea amestecului prescris, in limitele tolerantelor admise, ca dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate si ca malaxorul functioneaza corespunzator, fara pierderi de materiale. Conditia pentru autorizare o constituie si existenta tuturor dotarilor si amenajarilor la statie, a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cailor de acces la depozite si la instalatia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunzatoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenta peretilor despartitori intre sorturile de agregate, suprafete suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si indepartarii apelor, etc.). Daca amenajarile nu sunt terminate sau prezinta deficiente, acestea se vor completa sau se vor reface inainte de autorizarea statiei de asfalt de catre Inginer. III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile rutiere bituminoase va trebui realizata numai in statii automate de asfalt. O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari prin, observatii vizuale, ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intrun mod corespunzator. Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie cuprinse intre urmatoarele valori: 165oC la 175oC pentru mixturi cu bitum D 60/80 160oC la 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi figura 9). Toleranta admisa a temperaturii bitumului este de +3oC. Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceluiasi bitum de mai multe ori. Daca totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitata reincalzirea bitumului, atunci este necesara determinarea penetratiei acestuia. Daca penetratia bitumului nu este corespunzatoare se renunta la utilizarea lui.

Incalzirea agregatelor naturale se va face in uscatorul instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice. Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura agregatelor naturale in uscator trebuie sa fie intre urmatoarele valori: 170oC 190oC pentru mixturi cu bitum D 60/80; 165oC 180oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi figura 9). Se interzice incalzirea agregatelor peste 190 oC, pentru a evita arderea liantului. Continutul de apa al agregatelor dupa uscare, trebuie sa nu depaseasca 0,5% si trebuie verificat cel putin odata pe zi. Dupa incalzirea agregatelor naturale in uscator, acestea se resorteaza pe ciururile instalatiei apoi se cantaresc, conform dozajelor stabilite si se introduc in malaxor unde se amesteca, cu filerul rece, dozat separat. Se introduce bitumul incalzit, dozat in prealabil si se continua amestecarea. Durata de amestecare este in functie de tipul instalatiei si trebuie sa fie suficienta pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos. Conform SR 174-2 pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie sa fie intre urmatoarele valori: 160oC 180oC pentru mixturi cu bitum D 60/80 155oC 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi figura 9). Toleranta admisa a temperaturii mixturii asfaltice la iesirea din malaxor este de +5%. Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor va fi stabilita astfel ca, tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor in conditiile climatice concrete, sa se asigure temperatura ceruta la asternerea si compactarea mixturii. III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE Inainte de autorizarea statiei de asfalt, predozatoarele instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin incercari, astfel incat curba de granulozitate a amestecului de agregate naturale obtinuta, sa corespunda celei calculate in laborator, in limitele de toleranta din tabelul 11. Dupa autorizarea statiei de asfalt de catre Inginerul lucrarii, Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare: - calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate; - calibrarea dozatorului pentru liant; - calibrarea dozatorului pentru filer; - a dispozitivelor de masurare a temperaturilor; - verificarea ecranului dozatorului; - verificarea functionarii malaxorului.

Autorizatia de punere in exploatare va fi data de Inginer dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise. Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase, Antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa supuna din nou aprobarii Inginerului autorizatia de punere in exploatare. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului si/sau a personalului care-l deserveste, in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de anulare a autorizatiei. III. 7. CONTROLUL FABRICATIEI Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare, verificari de rutina in timpul executiei si verificari in cadrul receptiei la terminarea lucrarilor, cu frecventa mentionata in tabelul 12.

Tabel 12
Faza Studiu Natura controlului sau verificarii Studiul compozitiei mixturii Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii, inclusiv stabilirea duratei de malaxare Incadrarea agregatelor in zona de granulozitate indicata in caietul de sarcini pentru tipul de mixtura asfaltica proiectat, inclusiv starea de curatenie (continutul de impuritati) a agregatelor Temperatura liantului la introducerea in malaxor Temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din toba de uscare Functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare Granulozitatea amestecului de agregate naturale la iesirea din malaxor, inainte de adaugarea liantului (aceasta trebuie corelata cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtura, inclusiv abaterile admisibile la continutul de liant) Temperatura mixturilor asfaltice la preparare Incadrarea dozajului de bitum in dozajul stabilit in laborator Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: granulozitatea agregatelor si dozajul de bitum, care trebuie sa corespunda dozajelor stabilite de laborator, cu tolerantele admise indicate in tabelul 11 si la pct. 10.2.2. din caietul de sarcini Caracteristicile fizico-mecanice: Stabilitatea la 60oC Indicele de curgere, Fluaj Densitatea aparenta Marshall Absorbtia de apa Marshall Categoria* controlului A B C x x x x Frecventa controlului sau a verificarii pentru fiecare tip de produs inaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de mixtura la inceputul campaniei de lucru sau ori de cate ori se utilizeaza alte agregate permanent permanent la inceputul fiecarei zile de lucru zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice in fiecare ora a programului de lucru zilnic, prin extractii zilnic
x x x x
Executie
x x x
cate o proba de 20 kg la fiecare 200-400 to de mixtura, in functie de productivitatea statiei
* A - Incercari preliminare de informare si pentru stabilirea compozitiei mixturilor asfaltice. B - Controlul de calitate in timpul executiei imbracamintei. C - Controlul de calitate in vederea receptiei imbracamintei.

IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA
IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate, se efectueaza cu autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatura, care trebuie sa fie curatate de orice corp strain si uscate inainte de incarcare. La distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de anotimp, precum si pe vreme rece (+10oC+15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dupa incarcare. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.) este interzisa. Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalatiei de preparare a mixturii asfaltice si de punerea in opera, astfel incat sa fie evitate intreruperile procesului de executie a imbracamintii. IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE Pregatirea stratului suport Inainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curatat. Materialele neaderente, praful si orice poate afecta legatura intre stratul suport si imbracamintea bituminoasa trebuie indepartat. In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata si se matura, urmarindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare. Dupa curatare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie sa fie conform proiectului de executie. In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza, dupa caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de executie. Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata stratului suport. Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata. Amorsarea La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri: pentru strat de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica sau pe stratul suport din imbracaminti asfaltice existente; pentru strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura.

Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea si uscarea emulsiei bituminoase. In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, ramasa dupa aplicarea amorsajului, trebuie sa fie de (0,30,5) kg/mp. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice. Amorsarea se va face in fata finisorului la o distanta maxima de 100 m. La imbracamintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat, cand grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mica de 15 cm, rosturile se acopera pe o latime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. In cazul in care stratul suport de beton de ciment prezinta fisuri sau crapaturi se recomanda acoperirea totala a zonei respective cu straturi bituminoase, armate cu geosintetice. Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica in grosime de minimum 2 cm. Punerea in lucru a geogrilelor si/sau a materialelor geotextile combinate se va face conform prevederilor din ANEXELE NR. 4 si NR. 5. IV. 3. ASTERNEREA Asternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie-octombrie la temperaturi atmosferice de peste 10 oC, in conditiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80 asternerea se face pana la 15 septembrie. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoarefinisoare prevazute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnica I, II si III si care asigura o precompactare. In cazul lucrarilor executate in spatii inguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva. In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii ramasa necompactata in amplasamentul repartizatorului, pana la 120 oC, se procedeaza la scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere, se compacteaza imediat suprafata nivelata si se indeparteaza resturile de mixturi, ramase in capatul benzii. Concomitent se efectueaza si curatirea buncarului si grinzii vibratoare a repartizatorului. Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne mixtura asfaltica. Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal, conform prevederilor de la pct. 18.10. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile prevazute in tabelul 13.
Tabel 13

Tipul liantului D 60/80 D 80/100
Temperatura mixturii asfaltice la asternere o C min. 145 140
Temperatura mixturii asfaltice la compactare o C mm inceput sfarsit 140 110 135 100
Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii, in buncarul finisorului. Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 13 vor fi refuzate si evacuate urgent din santier. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului, ca urmare a unei intreruperi accidentale. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform, atat din punct de vedere al grosimii cat si cel al afanarii. Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este posibil, Antreprenorul supune aprobarii Inginerului, latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaza sa fie executate. Grosimea maximala a mixturii raspandite printr-o singura trecere este cea fixata de caietul de prescriptii speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului, dupa realizarea unui sector experimental. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total intreruperile. Antreprenorul trebuie sa dispuna de un personal calificat pentru a corecta eventualele denivelari, imediat dupa asternere, cu ajutorul unui aport de material proaspat depus inainte de compactare. In buncarul utilajului de asternere, trebuie sa existe in permanenta, suficienta mixtura necesara pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului. La executarea imbracamintilor bituminoase o atentie deosebita se va acorda realizarii rosturilor de lucru, longitudinale si transversale, care trebuie sa fie foarte regulate si etanse. La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal si/sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului, astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala. In cazul rostului longitudinal, cand benzile adiacente se executa in aceeasi zi, taierea nu mai este necesara. Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata, iar mixtura pentru banda adiacenta se asterne, depasind rostul cu 510 cm, acest surplus de mixtura repartizata, impingandu -se inapoi cu o racleta, astfel incat sa apara rostul, operatie dupa care se efectueaza compactarea pe noua banda. Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor decala cu minimum 10 cm fata de cele ale stratului de legatura, cu alternarea lor. Atunci cand exista si strat de baza bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa intretesut. Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului se va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabila in functie de grosimea noului strat, astfel incat sa se obtina o grosime constanta a acestuia, cu panta de

0,5%. In plan liniile de decapare, se recomanda sa fie in forma de V, la 45 o. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafetei, urmata de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice, pana la nivelul superior al ambelor straturi (nou si existent). IV. 4. COMPACTAREA La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare, care sa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura asfaltica si fiecare strat in parte. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel incat sa se obtina un grad de compactare conform tabelului 15. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina, pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul si grosimea stratului de imbracaminte. Aceasta experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in lucrarea respectiva, utilizand mixturi asfaltice preparate in conditii similare cu cele stabilite pentru productia curenta. Incercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului. Inginerul poate cere interventia unui laborator autorizat, care sa efectueze testele de compactare necesare, pe cheltuiala Antreprenorului. Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului: - sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecarui utilaj; - planul de lucru al fiecarui utilaj, pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant, in fiecare punct al stratului; - viteza de mers a fiecarui utilaj; - presiunea de umflare a pneurilor si incarcatura compactorului; - temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara celei minime fixata in articolul precedent. Metoda de compactare propusa va fi considerata satisfacatoare daca se obtine pe sectorul experimental gradul de compactare minim mentionat la pct. 18.1. Conform pct. 2.4.4 din SR 174-2, pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel mentionat in tabelul 14. Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte.
Tabel 14
Tipul stratului A Compactor cu pneuri de 160 kN Strat de uzura Strat de legatura 10 12 Compactor cu rulouri netede de 120 kN Numar de treceri minime 4 4 Ateliere de compactare B Compactor cu rulouri netede de 120 kN 12 14

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele, in tandem, etc.) si de numarul punctelor de asternere-compactare. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata astfel incat sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare. Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata. Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la inceput, pentru a evita valurirea imbracamintii si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare, se compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual. Suprafata stratului se controleaza in permanenta, iar micile denivelari care apar pe suprafata imbracamintii vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea benzii. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie sau executate inainte de aceasta data in zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic redus, suprafata imbracamintei va fi protejata, aceasta realizandu-se numai cu aprobarea Inginerului, pe baza constatarilor pe teren. Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica, cu rupere rapida cu 60% bitum diluat cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip 04 mm cu un continut cat mai redus de praf, sub 0,1 mm, in urmatoarele cantitati: a. - stropire cu bitum 0,5 kg/mp; - raspandire de nisip (de preferinta de concasaj) 3...5 kg/mp; b. - stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa (0,8-1) kg/mp; - raspandire nisip 3...5 kg/mp. IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA In cursul executiei imbracamintilor rutiere bituminoase, trebuie sa se verifice cu frecventa mentionata mai jos urmatoarele: - pregatirea stratului suport: zilnic la inceperea lucrarilor pe sectorul respectiv; - temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi; - modul de compactare: zilnic; - modul de executie a rosturilor: zilnic. Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere, inainte de compactare: cate o proba de 20

kg pentru fiecare 200400 tone de mixtura asfaltica, indiferent de tipul mixturii, in functie de productivitatea instalatiei. Verificarea calitatii stratului bituminos executat se va face pe o placa de minimum (40x40) cm pentru fiecare 7.000 m 2 suprafata executata (conform SR 174-2:1997/C1:1998) pe care se vor determina urmatoarele caracteristici: la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzura si stratul de legatura: - densitatea aparenta - absorbtia de apa - gradul de compactare aceste caracteristici trebuie sa fie conforme cu cele din tabelul 15.

Tabel 15
Tipul mixturii asfaltice Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre: MASF 8 MASF 16 Beton asfaltic rugos: BAR 16m BAR 16a BAR 16 Beton asfaltic bogat in criblura: BA 16m BA 8a, BA 16a, BA 25a, BAPC 16a BA 8, BA 16, BA 25a, BAPC 16 Beton asfaltic deschis: BAD 25m BAD 25a, BADPC 25a, BADPS 25a BAD 25, BADPC 25, BADPS 25 Densitatea aparenta, kg/m3, min 2300 Absorbtia de apa, % vol 26 Grad de compactare, %, min 97
2300 2250
47
96
2300 2250
26
96
2250 2200
38
96
la MASF 8, MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de uzura, pentru clasa tehnica a drumului I, II si categoria tehnica a strazii, I, II: - rezistenta la deformatii permanente. Rezistenta la deformatii permanente se masoara prin determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si/sau adancimea fagasului, la temperatura de 45 oC pentru zona climaterica rece si respectiv de 60oC pentru zona climaterica calda, conform metodol;ogiei stabilite de reglementarile tehnice in vigoare. Valorile admisibile, in functie de trafic, sunt prezentate in tabelul 16.
Tabel 16
Numarul mediu de vehicule1) < 1500 15003000 30006000 > 6000 Viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), mm/h, max Temperatura 45oC 60oC 6,0 8,0 4,0 6,0 2,0 3,5 < 2,0 < 3,5 Adancimea fagasului, mm, max Temperatura 45oC 6,0 5,0 4,0 < 4,0 60oC 9,0 8,0 7,0 < 7,0
NOTA: Vehicule de transport marfa si autobuze, in 24 h calculate, pentru traficul de perspectiva.
Controlul compactarii In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la: - etapele executiei sa fie cele stabilite la incercari; - utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si regulata; - elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.

Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul ca, in cazul unui autocontrol insuficient din partea Antreprenorului, sa opreasca lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere. Calitatea compactarii straturilor imbracamintilor bituminoase, se va determina de catre Antreprenor, pe tot parcursul executiei, prin analize de laborator sau in situ. Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate din probe intacte, prelevate din imbracaminte (pe fiecare strat in parte), prin determinarea densitatii aparente pe placute sau carote si raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (inainte de compactare). Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in laborator, din aceeasi mixtura asfaltica. In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta, absorbtia de apa si gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate imbracamintile. Determinarile se vor face conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2. Probele intacte, se iau in prezenta delegatului Antreprenorului si Inginerului, la aproximativ 1 m de la marginea imbracamintii, incheindu-se un proces verbal. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa prezinte cat mai corect aspectul calitativ al imbracamintii executate. Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate si izolate cu defectiuni vizibile, stabilite de Inginer sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune speciala. Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul 15. Reglarea nivelmentului Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Inginer. Toleranta pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi (de legatura si/sau de uzura) este +/- 1,5 cm. Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata convenabila.

V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE
V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 17.
Tabel 17
Caracteristica Planeitatea in profil longitudinal.1) Indice de planeitate, IRI, m/km: - drumuri de clasa tehnica III - drumuri de clasa tehnica III - drumuri de clasa tehnica IV - drumuri de clasa tehnica V Uniformitatea in profil longitudinal.1) Denivelari admisibile masurate sub dreptarul de 3 m, mm - drumuri de clasa tehnica I si strazi de categoria tehnica IIII - drumuri de clasa tehnica II si strazi de categoria IV in alte zone decat cele din zona rigolelor) - drumuri de clasa tehnica IIIV Rugozitatea2) - Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati SRT: drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IVV - Rugozitatea geometrica, HS, mm: drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IVV - Coeficient de frecare ( GT): drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IIIV Omogenitate. Aspectul suprafetei Conditii de admisibilitate Metoda de incercare Reglementari tehnice in vigoare privind masuratori cu nalizorul de profil longitudinal (APL)
< 2,5 < 3,5 < 4,5 < 5,5
< 3,0 SR 174-2 < 4,0 < 5,0
> 80 > 70 > 60 > 0,7 > 0,6 > 0,55 > 0,95 > 0,7 Aspect fara degradari sub forma de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, slefuite
STAS 8849
STAS 8849
Reglementari tehnice in vigoare cu aparatul de masura Gip Tester
Vizual
NOTE 1 - Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m. Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica in axa la drumuri si in axa si la rigole la strazi. 2 - Rugozitatea se determina fie prin masurari cu pendulul SRT, fie prin masurarea rugozitatii geometrice HS. In caz de litigiu se determina rugozitatea cu pendulul SRT.

Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintei se efectueaza in termen de o luna de la executia acestora, inainte de data receptiei la terminarea lucrarilor.

V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMITA Verificarea elementelor geometrice include si indeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie, inainte de asternerea mixturilor asfaltice, in conformitate cu prevederile STAS 6400. Grosimea straturilor trebuie sa fie cea prevazuta in profilul transversal tip din proiect. Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in buletinele de analiza intocmite pe baza incercarii probelor din imbracamintea gata executata, iar la aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km, efectuate la 1 m de marginea imbracamintii. Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect, pentru fiecare strat in parte, pot fi de maximum 10%. Abaterile in plus nu constituie motiv de respingere a lucrarii. Latimile straturilor vor fi cele prevazute in proiect. Eventualele abateri limita locale admise pot fi de maximum +50 mm. Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate in proiect. Abaterile limita admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse in intervalul +5 mm/m, atat pentru stratul de legatura cat si pentru stratul de uzura la drumuri si in intervalul +2,5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens. Abaterile limita locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm, fata de cotele profilului proiectat si cu conditia respectarii pasului de proiectare prevazut.

VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE Receptia pe faze determinante, stabilite in proiectul tehnic, privind straturile de legatura si de uzura, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volumul 4 din 1996. VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR) Receptia preliminara a lucrarilor de catre Inginer se efectueaza conform Regulamentului de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia tehnica aprobata si de documentatia de control intocmita in timpul executiei. Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare se face conform pct. 20.5. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului. La strazi cota in axa de verifica in proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe toata lungimea traseului in punctele de schimbare ale declivitatilor. Verificarea grosimii se face ca la punctul 21.1 si pe probe ce se iau pentru verificarea calitatii imbracamintii. Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia de control a receptiei preliminare. In perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive, care este de un an de la data receptiei preliminare a imbracamintii, toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor remedia de catre Antreprenor. VI. 3. RECEPTIA FINALA Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive.

ANEXA NR. 1 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC
1. DATE GENERALE Cerintele suplimentare din aceasta anexa se refera numai la acele materiale (adaosuri) care sunt incorporate in compozitia bitumului si la orice alte conditii pe care trebuie sa le indeplineasca agentul modificator (polimeri) sau amestecul care contine bitum modificat. Alte cerinte privind asternerea materialului, etc. se regasesc in paragrafele respective din Caietul de sarcini generale. Vor fi analizate urmatoarele doua metode de modificare a compozitiei bitumului. (i) agentul modificator este adus pe amplasament si apoi in statia de asfalt si anume in malaxor. Aditivul va fi introdus in ordine dupa agregatele concasate si inainte de bitum precum si in cantitatea indicata de fabricant, dar supusa mai intai aprobarii Inginerului. (ii) bitum gata modificat in fabrica si transportat apoi pe amplasament. In ambele cazuri, Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare in legatura cu agentul modificator propus a fi utilizat, cu metodologia pe baza aplicata in vederea verificarii procesului de amestecare a aditivului cu bitum si cu tehnologia de preparare, depozitare si transport a produsului final obtinut, adica a bitumului modificat. In programul sau de executie a lucrarilor, Antreprenorul va specifica termenele la care urmeaza sa se faca toate incercarile necesare pe probe de bitum, bitum modificat si mixtura asfaltica, precum si perioada de timp necesara considerata rezonabila pentru aprobarea produsului de catre Inginer. 2. CARACTERISTICILE MATERIALELOR Aditivul utilizat se va obtine dintr-un agent modificator corespunzator, realizat pe baza de polimeri, astfel incat dupa modificare, bitumul modificat rezultat sa respecte cerintele mentionate in tabelul de mai jos.
Caracteristica Penetratie la 25oC, 1/10 mm Punctul de inmuiere, oC, min Ductilitatea la: 13oC, cm, min 25oC, cm, min Punct de rupere Fraas, oC, max Revenire elastica la 13 oC, %, min Stabilitate la incalzire in film subtire a bitumului la 163 oC (metoda TFOT sau RTFOT): - pierdere de masa, %, max - penetratie reziduala (Pf/Pi.100), %, min - cresterea punctului de inmuiere, oC, max Conditii de admisibilitate 5570 55 40 100 -15 60 Metoda de verificare STAS 42 STAS 60 SR 61 STAS 113
0,8 50 9
Reglementari tehnice in vigoare

- ductilitate reziduala la 13 oC, cm, min - revenire elastica la 13 oC, %, min Omogenitate (microscop cu lumina fluorescenta): - particule sub 5, %, min Stabilitate la stocare, 72 h, la temperatura de 163 oC: - diferenta intre punctele de inmuiere, oC, max Adezivitate pe agregatul natural utilizat, %, min
40 60 80 5 85
STAS 10969/3
Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului modificat cu polimeri este tip D 80/100 si trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537 si conditiei suplimentare: - Indice de instabilitate coloidala: maximum 0,5 Indicele de instabilitate coloidala se determina conform reglementarilor in vigoare. Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari. Polimerii trebuie sa fie agrementati conform reglementarilor in vigoare. Tipul de polimer sii dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminat efectuat de un laborator autorizat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute in tabel. Atat tipul de agent modificator, cat si procentul necesar, exprimat in greutate, vor fi propuse de Anteprenor si apoi aprobate de Inginer care va supraveghea efectuarea probelor de laborator necesare. Aprobarea finala intra in sarcina Inginerului, care-si rezerva dreptul de a executa si alte incercari pe care le considera necesare, utilizand propriile sale echipamente, in vederea obtinerii unor rezultate cat mai exacte in ceea ce priveste calitatea bitumului modificat propus. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul de mai jos.
Caracteristica Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: - Stabilitate (S) la 60 oC, KN, min - Indice de curgere (I) la 60 oC, mm - Densitate aparenta, kg/m3, min - Absorbtie de apa, % vol Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de compactare giratorie: - Volum de goluri la 80 de giratii, %, max - Volum de goluri la 120 de giratii, %, max Rezistenta la deformatii permanente Fluaj dinamic la 40 oC si 1800 pulsuri, 10 -4 mm, max Modulul de elasticitate la 15 oC, MPa, min Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare, la 15oC, min Tipul mixturii asfaltice BAR 16m BAD 25m 10,0 2,03,5 2350 35 8,0 2,03,5 2300 36
BA 16m 10,0 2,03,5 2350 25
5,0 2900 4500 -
5,0 2800 4500 -
9,5 4000 4x105
NOTA:

Epruvetele de laborator necesare incercarilor vor fi realizate in conformitate cu cerintele din STAS 1338/1si STAS 1338/2, cu exceptia cerintelor privind temperatura amestecului si temperatura formelor de turnare, care trebuie sa fie intre 170oC si 180oC Incercarile se vor executa in conformitate cu cerintele din STAS 1338/2 Inginerul isi rezerva dreptul de a executa cu propriile sale echipamente si alte incercari in vederea stabilirii efectelor utilizarii materialului pe termen lung. Totusi, rezultatele incercarilor efectuate de Inginer, nu vor fi utilizate in scopul luarii deciziei de acceptare sau nu a materialelor si a calitatii executiei lucrarilor, conform conditiilor contractului, dar pot sa contribuie la adoptarea unor modificari fata de solutiile mentionate in Caietele de sarcini, modificari ce pot fi aplicate ulterior (prin emiterea unor Ordine de modificare). Incercarile ce pot fi executate de Inginer sunt urmatoarele:
Caracteristicile tehnice Incercarea "ORNIERAGE" (privind rezistenta la formarea fagaselor) la 60 oC, la 30.000 cicluri (%) Rezistenta la oboseala la 10oC, 25 Hz, E6 (10-6)
Limite admisibile max. 8 min. 100
Metoda de testare Proiect de norme frantuzesti NF 98 141 Metoda LPcPC
Costul tuturor incercarilor, efectuate atat in Romania, cat si in laboratoarele aflate in strainatate, va fi suportat de Antreprenor. 3. OPERATIUNILE DE TRANSPORT, DEPOZITARE SI AMESTECARE Operatiunile de transport si depozitare se refera la bitumul modificat produs in fabrica. Transportul La inceputul perioadei de transport, temperatura va fi de minimum 160 oC. Bitumul modificat va fi transportat in conditii corespunzatoare de la fabrica pana pe amplasament. Mijloacele de transport vor fi containere izolate termic. Depozitarea Bitumul modificat pe baza de polimeri va fi depozitat in containere speciale, asezate pe verticala si care se rotesc cu o viteza adecvata, pentru a impiedica aparitia separarii materialelor componente. Temperatura de depozitare va fi de 140 oC. Temperatura va fi urmarita permanent, prin intermediul unor dispozitive speciale care pot fi verificate in orice moment de personalul angajat de Inginer. Cantitatea de bitum modificat depozitat trebuie sa fie egala cel putin cu cantitatea medie prevazuta a fi consumata zilnic. 4 CONTROLUL CALITATII OPERATIUNILOR DE OBTINERE A BITUMULUI MODIFICAT PE AMPLASAMENT In timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament, vor fi verificate urmatoarele: (i) (ii) (iii) Temperatura de amestecare Dozajul aditivului pe baza de polimeri Omogenitatea bitumului modificat obtinut.

Calitatea bitumului modificat astfel realizat, va fi atestata prin eliberarea unui certificat de calitate. Acesta va fi eliberat dupa efectuarea analizelor si incercarilor de catre un laborator aprobat.

ANEXA NR. 2 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG

1. PRINCIPIUL METODEI Se determina procentul de material (p) pe care il pierde mixtura asfaltica stabilizata cu fibre, tip MASF 8 si tip MASF 16, in prezenta temperaturilor ridicate. 2. APARATURA - etupa care asigura temperatura de 170 o+2oC; - balanta cu exactitatea de 0,1 g; - pahar Berzelius; - capsula de portelan; - sticla de ceas. 3. PREGATIREA PROBEI DE MIXTURA ASFALTICA TIP MASF Se prepara in laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtura asfaltica tip MASF, la temperatura de 150oC. 4. MOD DE LUCRU Proba de mixtura asfaltica se cantareste cu exactitate de 0,1 g si se introduce intr-un pahar Berzelius, incalzit in prealabil la temperatura de 170 oC. Paharul Berzelius cu proba de mixtura asfaltica se acopera cu o sticla de ceas, se introduce in etuva, incalzita in prealabil la temperatura de (170+2)oC, si se mentine la aceasta temperatura timp de (1 h + 1 min). Apoi, paharul Berzelius se scoate din etuva si mixtura asfaltica se rastoarna in capsula de porterlan, cantarita in prealabil. Se cantareste capsula de portelan cu mistura asfaltica si se determina, prin diferenta, cantitatea de material fixat pe peretii paharului Berzelius. 5. EXPRIMAREA REZULTATELOR 5.1. Se calculeaza procentul (p) de material fixat pe peretii paharului Berzelius, cu relatia: m1 - m2 p= x 100 (%) m1 in care: m1 - masa mixturii asfaltice introdusa in paharul Berzelius, in grame; m2 - masa mixturii asfaltice din capsula de portelan, in grame. 5.2. Se poate folosi si procedeul alternativ, de cantarire a paharului Berzelius inainte de incalzire (m) si dupa rasturnarea mixturii asfaltice (m) si a masei initiale a probei de mixtura asfaltica (m1). Procentul de material aderent la peretii paharului Berzelius se calculeaza cu relatia:

m - m p= m1 5.3. Rezultatul este media a doua determinari. 6. INTERPRETAREA REZULTATELOR In functie de valoarea procentului (p) de material ramas pe peretii paharului Berzelius, calitatea mixturii asfaltice se apreciaza astfel: p < 0,2 % buna; p = 0,2% acceptabila. x 100 (%)

ANEXA NR. 3 IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

DOCUMENTE DE REFERINTA I. ACTE NORMATIVE Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de interes national. Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor. Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea drumurilor si podurilor. si intretinerea
Ordinul MT nr. 43/1998 Ordinul MT nr. 45/1998 Ordinul MT nr. 46/1998
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000
Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.
II. REGLEMENTARI TEHNICE AND 539 Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celuloza, destinate executarii imbracamintilor bituminoase rutiere. Normativ privind imbracamintile bituminoase cilindrate la cald, realizate cu bitum modificat cu polimeri. Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald realizate din mixtura asfaltica, cu bitum aditivat.
AND 549
AND 553

AND 559
Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald, realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat.
III. STANDARDE STAS 42 STAS 60 SR 61 STAS 113 SR 174-1 Bitumuri. Determinarea penetratiei. Bitumuri. Determinarea punctului de inmuiere. Metoda cu inel si bila. Bitumuri. Determinarea ductilitatii. Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass. Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald. Conditii tehnice de calitate. Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor executate. Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere. Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate. Bitum neparafinos pentru drumuri. Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de proiectare. Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor. Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor. Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Metode de determinare si incercare.
SR 174-2+ SR 174-2/C1
STAS 539 SR 662 SR 667 SR 754 STAS 863 SR EN 933-2
STAS 1338/1
STAS 1338/2

STAS 1338/3
Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si decofrarea epruvetelor. Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. Lucrari de drumuri. Rugozitatea suprafetelor de rulare. Metode de masurare. Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrarile de drumuri.
STAS 6400 STAS 8849 STAS 8877 STAS 10.969/3
Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativa. Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 1: Continutul de bitum solubil. Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 3: Recuperarea bitumului: Evaporator rotativ. Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului: Coloana de fractionare. Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor. Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregatirea probelor pentru determinarea continutului de bitum, a continutului de apa si a compozitiei granulometrice.
SR EN 12.697-1 + + SR EN 12.697-1/AC
SR EN 12.697-3+ + SR EN 12.697-3/AC
SR EN 12.697-4 + + SR EN 12.697-4/AC
SR EN 12.697-27
SR EN 12.697-28

ANEXA NR. 4 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE
1. DATE GENERALE Inainte de asternerea geogrilelor, trebuie luate masuri speciale de pregatire a suprafetelor pe care urmeaza sa se aplice geogrilele. Nu va fi permisa circulatia nici unui tip de vehicule direct pe suprafata geogrilelor. 2. METODE DE ASTERNERE 2.1. Pregatirea suprafetei Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Neregularitatile suprafetei mai mari de 10 mm atat pe directie transversala cat si pe directie longitudinala, constatate in urma masuratorilor efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3 m, ca si crapaturile cu o latime mai mare de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin. O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor asfaltice pe care degradarile sunt raspandite, sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect, consta in asternerea unui strat asfaltic de egalizare, cu grosimea minima de 20 mm si care va fi asternut inainte de amplasarea geogrilei. Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata. Acest lucru se realizeaza prin indepartarea materialelor straine, cum ar fi particulele de praf sau altele. 2.2. Asternerea geogrilelor Pe suprafata pe care urmeaza sa se astearna geogrilele, se va pulveriza un strat de bitum pur, incalzit la maximum 150 oC, sau o emulsie bituminoasa cu concentratia de 0,8-1,2 l/m2, incalzita tot la o temperatura maxima de 150 oC. Cantitatea de bitum se va corecta in functie de tipul materialului aprovizionat. Latimea de aplicare este conform proiectului. Suprapunerea fasiilor de geogrile se va realiza pe minimum 0,20 m. Asternerea geogrilelor se va face conform agrementului tehnic pentru fiecare tip de material geosintetic, existand anumite particularitati de asternere. Se va asterne apoi stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, cu interzicerea totala a circulatiei directa pe materialul geosintetic. 3. CARACTERISTICILE MATERIALULUI Materialul din care se executa geogrilele va fi rezistent la temperaturi de peste 180 oC. Rezistenta la tractiune va fi de 30 KN/m + 1%, masurata atat pe directie longitudinala cat si pe directie transversala. Alungirea maxima a materialului la 60% din efortul de rupere va fi max. 3%.

Grosimea materialului nu va depasi 3,5 mm.
4. APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT Antreprenorul va aduce la cunostinta Inginerului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile. In acest scop, Antreprenorul va supune aprobarii Inginerului rezultatele probelor efectuate pe materialul respectiv precum si caracteristicile tehnice ale materialului propus si va solicita de la Inginer aprobarea in scris a materialului, inainte de procurarea si aducerea acestuia pe amplasament. In cazul in care crede de cuviinta, Inginerul poate solicita efectuarea unor incercari suplimentare realizate intr-un laborator specializat, aprobat de Inginer. Costul aferent acestor incercari va fi suportat de Antreprenor. Antreprenorul raspunde de inaintarea, foarte din timp, a propunerilor sale privind materialul utilizat, astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu turnarea suprafetei imbracamintii rutiere.

ANEXA NR. 5 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE
1. DATE GENERALE Inainte de asternerea materialului geotextil combinat vor trebui luate masuri speciale de pregatire a suprafetei suport. Numai utilajele prevazute cu pneuri vor fi admise pe suprafata neprotejata a materialului geotextil combinat. In consecinta, este permisa asternerea stratului urmator de binder asfaltic sau a stratului de baza, fara a mai fi nevoie de nici un alt strat protector. 2. METODE DE ASTERNERE 2.1. Pregatirea suprafetei Vor trebui luate masuri ca marginile drumului existent sa fie drepte si paralele cu axul drumului. Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularizati. Denivelarile longitudinale sau transversale mai mari de 10 mm, constatate in urma masuratorii acestora cu un dreptar standard 3 m lungime, sau crapaturile mai largi de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin sau a altor materiale corespunzatoare. O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor mai degradate, sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect, consta in asternerea unui strat de asfalt de egalizare, care trebuie sa aiba o grosime minima de 20 mm si care va fi turnat inainte de aplicarea materialului geotextil combinat. Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata in urma indepartarii materialelor straine, cum ar fi particulele de praf sau altele. 2.2. Asternerea materialului geotextil combinat Pe suprafata suport obtinuta asa cum s-a mentionat, se va pulveriza un strat de bitum pur, incalzit la o temperatura de 150 oC (sau o emulsie bituminoasa) cu concentratia de 0,8-1,2 l/m2. Tratamentul se aplica succesiv, pe cate o fasie cu o latime de 0,30 m, materialul geotextil fiind asezat cu fata in jos. Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum, iar daca apare o cantitate de bitum in exces, aceasta va fi indepartata prin periere. Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe minimum 0,20 m. Stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, se va asterne reducand numarul de accelerari si franari ca si numarul operatiilor de schimbare a directiei de deplasare a utilajelor care actioneaza direct pe suprafata neprotejata de material geotextil. Temperatura maxima de asternere va fi de 150 oC. Stratul de asfalt de deasupra nu trebuie sa acopere in intregime materialul geotextil pentru a permite derularea in continuare a sulurilor de material si pentru a asigura suprafata minima de suprapunere a straturilor de material. 3. CARACTERISTICILE MATERIALELOR

(i) (ii)
Geogrilele sau materialul geotextil vor fi realizate din polipropilena 100%. In cazul geogrilelor, trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice: Rezistenta maxima la tractiune a geogrilei pe directie longitudinala si transversala va fi de minimum 30 KN/m Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0,400 kg/m 2

(iii) (iv)
(i) (ii) (iii)
Alungirea maxima la curgere a materialului va fi de 11% Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca si materialul pe ambele directii (grosime nominala de 3,5 mm). In cazul materialului geotextil, trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice: Materialul realizat din polipropilena va avea o structura netesuta si perforata Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0,140 kg/m2 iar greutatea maxima de 0,160 kg/m2 Rezistenta la rupere va fi de minimum 7 KN/m.
4. APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT Antreprenorul va aduce la cunostinta Inginerului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile si va supune aprobarii Inginerului rezultatele incercarilor si caracteristicile tehnice ale materialului propus, solicitand aprobarea in scris a Inginerului inainte de procurarea materialului respectiv, in vederea utilizarii acestuia pe amplasament. Inginerul poate solicita in cazul in care crede ca este necesar, efectuarea unor incercari suplimentare in laboratoare specializate, aprobate de Inginer. Costul aferent acestor incercari suplimentare va fi suportat de Antreprenor. Antreprenorul raspunde de inaintarea la timp a propunerilor sale, astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu operatiile de turnare a suprafetei imbracamintii rutiere.

5. SEMNALIZARI RUTIERE (INDICATOARE)
Proiect Tehnic Caiet de Sarcini SR 1

SEMNALIZARI RUTIERE (INDICATOARE)
CUPRINS
I. GENERALITATI I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM I. 2. PLANTAREA STALPILOR II. REGULI SI METODE DE VERIFICARE
3 3 3 5

I. GENERALITATI
I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM Indicatoarele se instaleaza pe partea dreapta a drumului in sensul de mers, astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate a acestora. OBS. In cazuri speciale cand siguranta circulatiei impune, indicatoarele se pot repeta si pe partea stanga a drumului sau pe console. Indicatoarele reflectorizante se vor instala astfel incat sa aiba o inclinare de 80 0 fata de axa caii. La instalarea indicatoarelor cu folie reflectorizanta se vor respecta urmatoarele: - unghiul in plan format de fata indicatorului cu perpendiculara la axa drumului este de 50 la indicatoarele de avertizare si de 10 0 la cele de localizare si de presemnalizare. - inclinarea (in fata) a indicatorului in raport cu verticala este de 2 0. Inaltimea pana la marginea interioara a indicatorului este: -la 1,80-2,20m fata de cota trotuarului in orase. - la 0,60-1,20m pentru indicatoarele instalate in spatii verzi centrale, pe insule de dirijare in localitati sau in afara acesetora precum si refugiile din statiile de tramvai. Indicatoarele prevazute cu folie reflectorizanta se instaleaza astfel incat partea lor inferioara fata de cota caii in ax sa fie: - de 1,50m pentru indicatoare triunghiulare, rotunde, de orientare si indicatoare diverse; - de 1,30m pentru indicatoarele de localitate si presemnalizare pentru orientare in intersectii importante pe drumuri de continuare a directiei spre localitati importante. - de 0,60m pentru indicatoare instalate pe spatii verzi centrale sau pe insule de dirijare. Fac exceptie indicatoarele instalate pe portale sau console care trebuie sa asigure inaltimea de libera trecere a autovehiculelor de min. 5,50m. Distanta de instalare a indicatorului in profilul transversal al drumului de la marginea indicatorului este de cel putin 0,50m si cel mult 2,00m.
I. 2. PLANTAREA STALPILOR Lungimea stalpilor se stabileste astfel incat sa fie incastrati min.40cm in fundatia de beton de clasa C8/10 conform NE 012, respectiv min.80cm cand sunt plantati direct in pamant. Montarea indicatoarelor se face, de regula, pe stalpi speciali destinati in acest scop, confectionati conform pct. 3.4 din STAS 1848/2, sau pe stalpii semafoarelor luminoase pentru dirijarea circulatiei, pe stalpi cu alte destinatii, pe console montate pe stalpi sau pe console incastrate in constructiile existente precum si pe portale sau console special proiectate pentru panourile de presemnalizare a intersectiilor. Dispozitivele si modul de prindere a indicatoarelor metalice sunt exemplificate in anexa.


II. REGULI SI METODE DE VERIFICARE Verificarea calitatii indicatoarelor se face in timpul executiei, precum si cu ocazia receptiei. Verificarile ce se efectueaza sunt: - forma si dimensiunile, in conformitate cu STAS 1848/1. La dimensiuni se admit tolerante de 1% pentru indicatoarele metalice; - planeitatea fetei, toleranta admisa fiind de 1mm la indicatoarele metalice; - verificarea rezistentei si nedeformabilitatii dispozitivelor de prindere pe stalpi; - aspectul si exactitatea executarii simbolului; - aplicarea corecta a foliei reflectorizante, care trebuie sa prezinte o buna aderenta, sa nu aiba incretituri si umflaturi; - aspectul si exactitatea inscriptiilor, fiind admisa toleranta de 1mm pentru inaltimi ale literelor pana la 130mm si o toleranta de 2mm pentru inaltimi mai mari; la grosimi ale literelor pana la 18mm, se admite o toleranta de 5mm iar pentru grosimi mai mari se admite o toleranta de 1mm. Verificarea dupa montare a indicatoarelor consta in: - respectarea prescriptiilor de instalare, tinand seama de distantele si inaltimile prevazute; - modul de prindere pe stalpi; - este interzisa montarea reclamelor si a altor panouri pe suprafata de teren cuprinsa in intre marginea platformei drumului si linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora si a nu distrage atentia conducatorilor de autovehicule. Dispozitivele si modul de prindere a indicatoarelor pe stalpi se va face conform proiectului de executie.

EXECUTIA MARCAJELOR ORIZONTAL
Proiect Tehnic Caiet de Sarcini MO 1

EXECUTIA MARCAJELOR ORIZONTALE
CUPRINS
I. G E N E R A L I T A T I II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE V. APLICAREA MARCAJELOR VI. CONTROLUL DE CALITATE
3 3 3 4 6 6

I. G E N E R A L I T A T I Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere in conformitate cu prevederile Legislatiei de circulatie rutiera si a standardelor referitoare la semnalizarea rutiera.
II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE Pentru marcajele rutiere pot fi utilizate urmatoarele materiale; Vopsea de marcaj alba, ecologica, monocomponenta, diluabila cu apa si uscare la aer (fara solventi organici) Aceasta vopsea trebuie sa garanteze vizibilitatea in orice conditii. Vopseaua va fi aplicata peste o amorsa corespunzatoare. Marcajele vor fi aplicate cu mijloace adecvate (pentru amorsa, vopsea, microbile si bile de sticla) sau vor fi asternute manual in functie de tipul de marcaj. Durata de serviciu a marcajelor trebuie sa fie de minimum 18 luni . Marcaje termo-plastice sau din banda alba auto-adeziva cu aplicare la cald sau la rece. Acestea trebuie sa intruneasca aceleasi conditii tehnice ca si vopseaua de marcaj. Perioada de serviciu a marcajelor trebuie sa fie de minimum 36 luni. Antreprenorul va supune spre aprobarea Inginerului tehnologia de aplicare si fisele tehnice pentru asternerea marcajului termo-plastic. Materialele trebuie sa fie puse la dispozitie de o firma acceptata de Inginer. Certificatele de calitate eliberate de laboratoarele internationale (cel putin echivalent cu BAST si LGA) trebuie sa fie anexate la materialele utilizate.
III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile sau bile de sticla. Tipul si dozajul de microbile, va fi recomandat de fabricantul de vopsea de marcaj, conform certificatului de omologare al vopselei. Ambalarea microbilelor se face in saci etansi, sigilati. Timpul de depozitare in ambalaj este de minim 12 luni.

IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE
1. Marcaje longitudinale care la rndul lor se subdivid in marcaje pentru: - separarea sensurilor de circulatie pe drumurile cu doua benzi ; - delimitarea benzilor; - delimitarea partii carosabile. Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin: - linie simpla sau dubla continua; - linie discontinua simpla sau dubla; - linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua. Marcaje de separare a traficului pe drumurile cu doua benzi de circulatie o singura linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului; o linie continua si una discontinua alaturata, care nu permite depasirea liniei continue; o linie dubla continua, care nu permite depasirea nici uneia din cele doua linii. 1.2. Marcaje de delimitare a benzilor o linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului; 1.3.1. Marcaje de delimitare a partii carosabile. Linii continue simple pe autostrazi, drumuri nationale si pe partea exterioara a curbelor periculoase ; Linii simple discontinue pentru celelalte categorii de drumuri ; Linii simple discontinue marcand benzile de accelerare, decelerare si de viraj fata de benzile principale de circulatie. 1.4. Marcaje discontinue Segmente scurte cu spatii mari in conditii normale de circulatie; Segmente lungi cu spatii scurte la curbele periculoase, inclusive pe zonele unde sagetile avertizeaza ,,intrarea pe banda. 1.5. Marcaje pentru supralargirea in curbe Pentru supralargiri< 1m, toate supralargirile vor fi amenajate pe partea interioara a curbei; Pentru largiri > 1m, partea interioara a curbei va fi largita cu 1m + 60% din spatiul ramas iar banda de circulatie exterioara va fi largita cu 40% din ceea ce ramane.

2. Marcaje transversale a. de oprire - linie continua avnd latimea de 0,40 m, astfel inct in locul de oprire sa fie asigurata vizibilitatea in intersectie; b. de cedare a trecerii - linie discontinua, latime de 40 cm care poate fi precedata de un triunghi . c. de traversare pentru pietoni - se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea de 40 cm iar lungimea lor fiind de 3 sau 4 m functie de viteza de circulatie pe zona respectiva mai mica de 50 km/h nu mai mare de 50 km/h In intersectiile cu circulatie pietonala foarte intensa marcajele trecerilor de pietoni pot fi completate prin sageti indicnd semnele de traversare. d. de traversare pentru biciclete - se executa prin doua linii intrerupte. 3. Marcaje diverse - de ghidare folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le urmeze in traversarea intersectiei; - pentru spatii interzise se executa prin linii paralele care pot fi sau nu incadrate de o linie continua realizate . - pentru interzicerea stationarii; - pentru locurile de parcare pe partea carosabila: a. transversala pe axa sau marginea caii; b. inclinata fata de aza sau marginea caii; c. paralela cu axa sau marcinea caii; - curbele deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi pot fi precedate de marcaje de reducere a vitezei constituite din linii transversale cu latime de 0,40 m . 4. Aplicarea Marcajelor Marcajele rutiere realizate din vopsea de marcaj alba, ecologica, mono-componenta, diluabila cu apa trebuie sa garanteze vizibilitatea in orice conditii. Vopseaua va fi aplicata ca o pelicula de 2000 microni pe amorsa corespunzatoare. Marcajele termo-plastice vor avea vizibilitate buna in toate conditiile. Acestea vor fi aplicate in stricta conformitate cu instructiunile producatorului si cu aprobarea Dirigintelui de santier.

V. APLICAREA MARCAJELOR VI. CONTROLUL DE CALITATE
Generalitati Antreprenorul va pregati ,, Planul Controlului de Calitate care va fi aprobat de catre Inginer. Inginerul poate cere teste suplimentare in cazul in care se considera necesar, pentru a se asigura ca lucrarile sunt in conformitate cu Caietul de sarcini. Planul Controlului de calitate va contine, dar nu se va limita la urmatoarele: 1. Masuri care sa asigure faptul ca vopseaua este bine amestecata si trecuta prin sita inainte de aplicare; 2. Testarea periodica a grosimii peliculei de vopsea; a. Testarea periodica a cantitatii si distributiei microbilelor



PODETE TUBULARE
GENERALITATI
Obiect si domeniu de aplicare: Caietul are la baza Normativ privind adaptarea pe teren a proiectelor tip de podete pentru drumuri - normativ A.N.D. indicativ P 19 2003. Prezentul caiet de sarcini se refera la conditiile de executie a podetelor dalate si tubulare sau pe cadre prefabricate.
Capitolul I. - Materiale
Art.1. - Elemente prefabricate din beton 1.1. Pentru realizarea caii , a aripilor, a culeilor, se vor folosi elemente prefabricate din beton , de diverse dimensiuni conform detaliilor anexe, din piesele desenate si prevederilor din memoriul tehnic. 1.2. Folosirea tipului de prefabricat se va face n functie de prevederile proiectului de executie si ale caietului de sarcini coroborat cu Normativul P19-2003. 1.6. Prefabricatele trebuie sa aiba suprafata interioara si exterioara neteda si sa nu aiba defecte. 1.7. Prefabricatele trebuie sa ndeplinineasca conditiile prevazute in normele emise de fabricant.. 1.8. Absorbtia totala de apa determinata , va fi de maximum 8%.
Proiect Tehnic Caiet de Sarcini PT

1.9. Rezistenta la compresiune pe proba avnd o vechime de 28 de zile, ncercate conform prevederilor STAS trebuie sa ndeplineasca conditiile din norme. Prefabricatele vor fi insotite de certificat de calitate 1.11. Manipularea si depozitarea prefabricatelor se va face cu atentie, ferindu-le de lovituri si socuri. 1.12. Se interzice cu desavrsire: descarcarea prefabricatelor pri n cadere libera, manipularea prefabricatelor se face conform instructiunilor de utilizare a cestora, evitandu-se ciocnirea prefabricatelor ntre ele sau de alte obiecte. 1.13. Depozitarea prefabricatelor se face prin intermediul unor reazame de lemn. Depozitarea se face pe o platforma special amenajata in vecinatatea obiectivului, cu conditia asigurarii planeitatii terenului de depozitare. 1.14. La transport, prefabricatele se aseaza pe suporti din lemn. Se pot folosi la transport si alte dispozitive precum si alte materiale care sa asigure prefabricatele mpotriva deteriorarii. 1.15. Prefabricatele se pot transporta si n pozitie verticala. 1.16. Fiecare lot de livrare va fi nsotit de documentul de certificare a calitatii, ntocmit conform dispozitiilor legale n vigoare. 1.17. Prefabricatele se vor transporta dupa 28 de zile de la data cnd au fost fabricate, iar n cazul cnd au fost supuse tratamentelor speciale de ntarire, la termenele cnd se realizeaza rezistentele betonului la 28 de zile.
Capitolul II. - Modul de executie a lucrarilor

Art.2. - Pichetarea lucrarilor 2.1. Pichetarea lucrarilor consta n materializarea axei si a limitelor fundatiilor sau a amprizelor lucrarilor, n functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de implementarea unor repere de nivelment n imediata apropiere a lucrarilor. 2.2. Pichetarea se face de catre antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va respecta ntocmai si se aproba de catre diriginte consemnndu -se n registrul de santier. Art.3. - Executarea sapaturilor 3.1. Sapaturile pentru fundatii vor fi executate conform desenelor de executie . Ele vor fi duse pna la cota stabilita de catre diriginte n timpul executiei lucrarilor. 3.3. Sapaturile pentru fundatii vor fi executate cu respectarea stricta a latimii , lungimii, a nclinarii taluzelor, a cotei si a pantei precizate n plansele de executie. 3.4. Sapaturile vor fi executate pe ct posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente acestea cad n sarcina antreprenorului n limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale. 3.5. Pamntul rezultat din sapatura va fi evacuat si depus n depozitul stabilit de diriginte la o distanta care nu poate depasi 1 Km dect n cazul unor prevederi n acest sens n caietul de prescriptii speciale. 3.6. n cazul sapaturilor, daca este nevoie de sprijiniri, antreprenorul le va executa pentru a evita ebulmentele si a asigura securitatea personalului realiznd sustineri sau cu interspatii, n functie de natura terenurilor, care nsa nu pot depasi dublul latimii medii a elementelor de sustinere.

3.7. Pamntul pentru umplerea santurilor va fi curatat de pietre a caror dimensiune depaseste 15 cm. Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecarui strat nu va depasi prevederile din norme pentru umpluturi, dupa tasarea n stare uscata gradul de compactare va trebui sa atinga 95% , Proctor Normal.
Capitolul III. Cofraje

1. Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile , care montate in lucrare, dau betonului forma proiectata, in termenul de cofraj se includ atat cofrajele propriuzise cat si dispozitivele pentru alungirea lor, buloanele, tevile distantierii, care contribuie la realizarea asigurarii formei dorite. Ele trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa asigure obtinerea formei, dimensiunile si gradul de finisare, prevazute in proiect, pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile prevazute in normativul C 140-86 anexa X.3; - sa fie etanse, astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment; - sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie; - sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de beton cofrate, componentele cofrajelor si sustinerilor; - sa perimta, la decofrare, o prelucrare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza; - sa permita inchiderea rosturilor astfel incat sa se evite formarea de pene sau praguri; - sa permita inchiderea cu usurinta - indiferent de natura materialului din care este alcatuit cofrajul - a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgerea apelor uzate, inainte de inceperea turnarii betonului; - sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul curate, fara crapaturi, sau alte defecte. Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.
Din punct de vedere al modului de alcatuire, se deosebesc: - cofraje fixe, confectionate si montate la locul de turnare a betonului si folosite, de obicei, la o singura turnare; - cofraje demontabile stationare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj refolosibile la un anumit numar de turnari; - cofraje demontabile, mobile, care se deplaseaza si iau pozitii succesive pe masura turnarii betonului: cofraje glisante sau pasitoare;

Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confectionate se deosebesc: - cofraje din lemn sau captusite cu lemn; - cofraje tego; - cofraje furniruite de tip DOKA PASCHAL imbinate sau tratate cu rasini; - cofraje metalice 2. In afara prevederilor generale de mai sus cofrajele vor trebui sa mai indeplineasca si urmatoarele conditii specifice: - sa permita pozitionarea armaturilor din otel beton si de precomprimare - sa permita fixarea sigura si n conformitate cu proiectul a pieselor inglobate din zonele de capat a grinzilor ( placi de repartitie, teci, etc ) - sa permita compactarea ct mai bunz n zonele de ancorare, n s pecial a grinzilor postantinse - sa asigure posibilititaea de deplasare si pozitia de lucru corespunzatoare a muncitorilor care executa turnarea si compasctarea betonului, evitandu-se circulatia pe armaturi - sa permita scurtarea la precomprimarea si intarea n lucru a grutatii proprii, n conformitate cu prevederile proiectului - sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare; - cofrajele, metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce vin in contact cu betonul; - sa fie preva zute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, cand aceasta este inscrisa in proiect. 3. Pregatirea si receptia lucrarilor de cofraje Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate. Refolosirea cat si numarul de refolosiri, se vor stabili cu acordul beneficiarului. In scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni: - curatirea cu grija, repararea si spalarea, inainte si dupa refolosire, cand spalarea se face in amplasament apa va fi drenata in afara ( nu este permisa curatirea cofrajelor numai cu jet de aer): - tratarea suprafetelor ce vin in contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa usureze decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului; in cazul in care se folosesc substante lubrefiante, uleioase, nu este permis ca acestea sa vina in contact cu armaturile. In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate astfel: - preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraje si sustineri;

- in cazul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor;
- final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in Registrul de procese verbale, pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse. 4. Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii: - trasarea pozitiei cofrajelor; - asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor; - verificarea si corectarea pozitiei panourilor; - incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor; In cazul in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema direct pe teren se va asigura repartizarea solicitarilor, tinand seama de gradul de compactare si posibilitatile de inmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor. n cazul n care terenul este inghetat sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va face astfel incat sa se evite deplasarea acestora n functie de conditiile de temperatura.
Capitolul IV. - Otel si armatura

Art.5. - Fasonarea si montarea armaturii 5.1. Armaturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si apoi montate n cofraj. 5.2. Fasonarea n cofraje nu este admisa, dect cu autorizatia dirigintelui si aceasta pentru ncheierea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm. 5.3. Barele lasate n asteptare ntre doua faze de betonare vor fi protejate mpotriva oricarei deformari accidentale. nnoirea si ndreptarea barelor lasate n asteptare este interzisa. 5.4. Verificarea montarii corecte a armaturii trebuie sa fie facuta de diriginte sau de delegatul acestuia nainte de betonare. Dirigintele poate ordona, tinnd seama de importanta lucrarii, ca betonarea sa nu aiba loc dect dupa aceasta verificare.

Capitolul V. - Beton
Art.6. - Prepararea betonului 6.1. Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor n malaxorul statiei. Agregatele vor fi introduse n statie n ordinea urmatoare: - agregatele de cele mai mari dimensiuni; - cimentul; - nisipul; - agregatele cu cele mai mici dimensiuni; - apa. 6.2. Duratele minimale ale malaxarii corespund prevederilor stas. Duratele maxime nu trebuie sa depaseasca de 3 ori duratele maximale. 6.3. n betoanele de clasa , cantitatea de apa introdusa n malaxor va fi determinata tinnd cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui sa fie masurata cel putin o data pe zi. 6.4. Utilajele de fabricatie trebuie sa permita masurarea agregatelor, liantului si apei n limitele tolerantelor . 6.5. Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobarii dirigintelui nainte de executie. Art.7. - Punerea n opera a betonului 7.1. Betoanele curente sunt puse n opera prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor caietului de sarcini. 7.2. Betonul trebuie pus n opera nainte de a ncepe priza, dirigintele va fixa un interval maxim de timp pentru punerea n opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus n opera n intervalul stabilit sau la care se va dovedi ca a nceput priza, va fi ndepartat din santier. 7.3. Betonul trebuie sa fie ferit de agregate n momentul punerii n opera. Daca n timpul transportului nu a fost amestecat, el poate sa fie amestecat manual la locul de folosire, nainte de turnare. 7.4. Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie puse n opera prin vibrare si modul cum trebuie sa fie facuta aceasta operatiune. 7.5. La reluarea betonarii, suprafata betonului ntarit este ciupita daca este cazul si bine curatata. Suprafata este abundent udata astfel ca vechiul beton sa fie umed nainte de a fi pus n contact cu betonul proaspat. 7.6. Paramentele necofrate trebuie sa prezinte si pozitii prevazute n desenele de executie. Ele vor fi reglate si finisate n timpul turnarii fara aport de beton dupa nceperea prizei si fara aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia geometrica a suprafetei va fi vibrat cu aceleasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesubt, daca acesta din urma a fost pus n opera prin vibrare.

7.7. Prin caietul de sarcini , dirigintele, se va stabili, tinnd seama de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperatura sub care turnarea betonului este interzisa sau nu , dect sub rezerva folosirii mijloacelor si procedeelor care previn degradarile de nghet. Aceste mijloace, fie ca sunt stabilite prin caietul de sarcini, fie ca sunt convenite prin santier cu acordul dirigintelui, trebuie sa mentina n toate punctele betonului tempera tura de cel putin +100 timp de 72 de ore. Cnd este posibil sa se reia turnarea betonului ntrerupta datorita frigului, va trebui n prealabil sa se inlature betonul deteriorat si apoi sa se aplice masurile aratate la pct. 7.5. 7.8. Antreprenorul va trebui sa ia masurile Un numar oarecare de precautiuni elementare vor fi luate n acest scop, ca: - temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40 0C; - utilizarea apei reci; - evitarea ncalzirii agregatelor la soare prin acoperire; - protectia betonului proaspat turnat. Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperatura betonului sub 35 0C, dirigintele va ntrerupe betonarea. 7.9. Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa. Dirigintele va stabili durata trasarii pentru fiecare parte a lucrarii n functie de calitatea betonului si conditiile climatice. Art.8. - ncercarea si controlul betoanelor 8.1. n scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, dirigintele poate, n orice moment, sa ordone ncercari de control. 8.2. Pentru controlul rezistentelor la lucrarile cu cantitati importante de betoane, va fi prelevat, pentru fiecare parte din lucrarea de executie, la iesirea din betoniera sau din malaxor si de fiecare data cnd dirigintele va considera necesar, un minim de 12 probe n vederea urmatoarelor ncercari: la 7 zile la 28 zile - compresiune 3 3 - ntindere 3 3 8.3. Daca ncercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare acestei vrste, dirigintele va trebui sa opreasca lucrarile de betonare, convenindu -se pentru ameliorarea calitatilor materialului sau a conditiilor de fabricatie (sau unele si altele) si de a proceda la o noua ncercare nainte de a relua lucrarile de betonar e. Ramne la latitudinea dirigintelui de a decide, tinnd cont de rezultatele obtinute, de destinatia lucrarii si de conditiile sale ca si de toate elementele de apreciere de care dispune, daca lucrarea asfel executata poate sa fie acceptata, trebuie sa fie modificata sau consolidata. El poate subordona acceptarii sale , lucrarea sau parti de lucrare n cauza, cu o refacere cu un cost total care poate sa atinga 20%.

8.4. Daca rezistentele obtinute la 28 de zile sunt considerate neacceptabile, dirigintele va putea sa ordone demolarea lucrarii sau o parte din lucrarea n cauza pe cheltuiala antreprenorului. 8.5. Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abrams. Ea va trebui sa se situeze ntre 0,8-1,0 din tasarea obtinuta cu betonul de proba corespunz ator. n caz contrar, cantitatea de apa va fi modificata pentru a reveni la tasarea referinta. ncercarea va putea fi repetata ori de cte ori dirigintele o va considera necesar. Art.9. - Tolerante la lucrarile executate din beton 9.1. Toleranta asupra oricarei dimensiuni masurata ntre paramentele opuse sau ntre muchii sau ntre intersectiile muchiilor este de + 5mm. 9.2. Devierea maxima admisa a unui element cu directie apropiata de verticala este data n functie de naltimea si natura acestui element . Nota: toleranta a pentru elemente portante verticale toleranta b pentru elemnete portante de fruct toleranta c pentru elemente neportante 9.3. Toleranta de liniaritate asupra unei muchii rectilinii sau asupra oricarei generatoare rectilinii a unei suprafete plane sau riglate fiind sau nu cofrata, este caracterizata de sageata maxima admisibila pe ntregul segment de lungime a acestei muchii sau a axestei generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea mai mare dintre valorile: - 1/300 - un centimetru
Capitolul VI. - Receptia lucrarilor

Art.12. - Lucrarile vor fi supuse de regula unei receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse se vor intocmi PVLA. si PVRC pe faza. 12.1. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, ct si comisiei de receptie preliminara sau finala. Art.13. - Receptia preliminara 13.1. La termninarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea recepiei preliminare a lucrarilor verificndu-se: - concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caiet de sarcini speciale si a proiectului de executie; - daca verificarile prevazute n prezentul caiet de sarcini au fost efectuate n totalitate;

- daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora; - conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate n cursul executiei de catre organele de control (beneficiar, diriginte, etc.) n urma acestei receptii se ncheie procesul verbal de receptie preliminara si n care se consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Art.14. - Receptia pe faze 14.1. n cadrul receptiei pe faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrare ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini. 14.2. n urma verificarilor se ncheie proces verbal de receptie pe faze n care se confirma posibilitatea trecerii executiei n faza imediat urmatoare. 14.3. Receptia pe faze se efectueaza de catre dirigintele lucrarii si seful de lot, documentul se ncheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi. 4.4. Receptia pe faze se va face n mod obligatoriu la momentele prevazute in programul calitatii lucrarii
10

PROGRAM PENTRU ASIGURAREA URMARIRII CURENTE A COMPORTARII IN TIMP A LUCRARII Primaria Babeni n calitate de investitor reprezentat prin ing. ..................
S.C. CONSTRUCT PROIECT S.R.L. n calitate de proiectant general reprezentat prin ing. ..................
ntrunii n baza: Legii nr. 10/18 ian. 1995 privind calitatea n construcii- art.18- publicata n M.O. nr.12/24.ian. 1995 Hotrrea Guvernului Romniei Nr. 766 din 21 nov.1997 pentru aprobarea Regulamentului privind calitatea n construcii (publicata n M.O. nr.352/10.dec.1997) Ordinul nr. 57/N/18.08.1999 privind aprobarea Normativului privind urmrirea comportrii n timp a construciilor indicativ P 130/1999
NR. Crt.
ELEMENT URMARIT
MODUL DE OBSERVARE
FENOMENE URMARITE
MIJLOACE SAU DISPOZITIVE
PERIODICITATEA
COMPONENTA COMISIEI
DOCUMENT INCHEIAT
Starea suprafeei de rulare
Vizual
-denivelri -valuriri -ornieraj -fisuri crpturi faianari goluri mbtrniri -fisuri crpturi colmatari
-ruleta -dreptar -lata i boloboc -lupa -aparat foto -pensula -aparat foto
Dup fiecare anotimp n primii 2 ani i apoi de doua ori pe an (vara i toamna )
Administrator (min. 3 persoane) din care unul cu studii superioare
Raport din. si releveu fotografii
Rigole si podete
Vizual
Dup fiecare anotimp n primii 2 ani i apoi de doua ori pe an (vara i toamna )
Administrator (min. 2 persoane) din care unul cu studii superioare
Raport din. si releveu fotografii
Proiect Tehnic Program de control

PLAN GENERAL DE SECURITATE I SNTATE
Proiect Tehnic Caiet de Sarcini PGSM-

CUPRINS
1 2 3
Obiectul Planului general de securitate si sanatate Terminologie Masuri generale de prevenire referitoare la organizarea santierului si a punctelor de lucru Masuri specifice de prevenire a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala 4.1 Masuri de prevenire specifice lucrarilor de sapaturi 4.2 Prevederi specifice privind semnalizarea lucrarilor 4.3 Zgomot si vibratii 4.4 Lucrul cu scule de mana 4.5 Instalatii de ridicat si transportat 4.6 Transportul, manipularea si depozitarea materialelor
5 6
Masuri generale de organizare a santierului (a punctelor de lucru) Masuri generale pentru asigurarea mentinerii santierului (punctelor de lucru) in ordine si in stare de curatenie Prevenirea si stingerea incendiilor Acordarea primului ajutor si comunicarea evenimentelor ANEXA 1 - Legislatia de securitate si sanatate in munca si situatii de urgenta si de protectie a mediului
7 8


PREAMBUL
Baza legala privind obligativitatea elaborarii Planului general de securitate i sntate, ca structura si continut, o constituie HG nr. 300 din 02/03/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru antierele temporare sau mobile. Structura si continutul planului de Securitate si Sanatate sunt stabilite in baza prevederilor legale de securitate si sanatate in munca aplicabile prezentate in Anexa 1.
Planul general de securitate i sntate trebuie prelucrat i nsuit de ctre personalul propriu si de ctre executant. Conform prevederilor HG 300, antreprenorul si subantreprenorii lucrarilor care vor fi executate conform prezentului proiect, au obligatia de a elabora propriul Plan de securitate si sanatate, care va detalia prevederile acestui Plan general de securitate i sntate care, in nici un caz, nu vor veni in contradictie cu acesta . Planurile specifice de securitate i sntate n munc ale antreprenorilor i subantreprenorilor vor fi armonizate cu prevederile Planului general de securitate i sntate . Prevederile prezentului Planul general de securitate i sntate vor fi luate in considerare la urmtoarele activiti: organizarea de antier; pregtirea lucrrilor; execuia lucrrilor.

1. OBIECTUL PLANULUI GENERAL DE SECURITATE I SNTATE Prezentul Plan general de securitate i sntate are drept obiect definirea ansamblului de msuri tehnico-organizatorice pentru asigurarea securitii i sntii lucrtorilor pe durata executrii lucrrilor conform proiectului ,prevenirea accidentelor de munc i a mbolnvirilor profesionale. Asigurarea securitii i sntii lucrtorilor pe durata executrii lucrrilor are la baz aplicarea cerinelor de securitate i sntate din legislaia n domeniu la nivel naional, precum i reglementrile stabilite prin prezentul document, prevederi la stabilirea carora s-aun avut in vedere principiile generale de prevenire si anume: Evitarea riscurilor; Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; Combaterea riscurilor la surs; Adaptarea muncii la om n ceea ce privete proiectarea locurilor de munc, alegerea echipamentelor tehnice i a metodelor de munc; Adaptarea la progresul tehnic; nlocuirea a ceea ce este periculos ce ceea ce nu este periculos, sau este mai puin periculos; Dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinztoare i coerente, care s cuprind tehnologiile, organizarea muncii, condiiile de munc, relaiile sociale , precum i influena factorilor de mediu; Adoptarea msurilor de protecie colectiv, care vor fi prioritere n raport cu msurile de protecie individual; Prevederea de instruciuni corespunztoare pentru lucrtori.
Planul general de securitate i sntate n munc face parte din documentele de lucru de care trebuie s in seama toi factorii implicai, pe toat durata desfurrii fazelor de realizare a lucrarilor conform prezentului proiect .

2. TERMINOLOGIE Conform H.G. 300 din 02/03/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru antierele temporare sau mobile Santier temporar sau mobil - orice antier n care se desfoar lucrri de construcii sau de inginerie civil;
Manager de proiect - orice persoan fizic sau juridic, autorizat n condiiile legii i desemnat de ctre beneficiar, nsrcinat cu organizarea, planificarea, programarea i controlul realizrii lucrrilor pe antier, fiind responsabil de realizarea proiectului n condiiile de calitate, costuri i termene stabilite; Antreprenor (constructor, contractant, ofertant) - orice persoan fizic sau juridic competent care execut lucrri de construcii-montaj, n baza unui proiect, la comanda beneficiaru lui; Subantreprenor (subcontractant) - orice persoan fizic sau juridic care i asum contractual fa de antreprenor sarcina de a executa lucrri de construcii -montaj de specialitate, prevzute n proiectul lucrrii;

3.
MSURI GENERALE DE PREVENIRE REFERITOARE LA ORGANIZAREA ANTIERULUI I A PUNCTELOR DE LUCRU
Desfurarea lucrrilor pentru realizarea prezentului proiect va demara numai dup executarea urmtoarelor activiti pentru asigurarea securitii i sntii n munc: Redactarea , de ctre antreprenor si subantreprenori, a Planurilor specifice (proprii) de securitate i sntate n munc, armonizate cu Planul de general de securitate si sanatate; Planurile specifice (proprii) de securitate i sntate n munc vor fi puse la dispoziia managerului de proiect, a coordonatorilor in materie de securitate si sanatate, precum i celorlate persoane interesate, dupa avizare. Asigurarea pentru toi lucratorii a conditiilor normale si sigure de lucru, conform prevederilor reglementrilor n vigoare i prezentului document; Instruirea intregului personal care va lucra pe antier in conditiile specifice noului loc de munca. Principalele cerine generale de securitate i sntate pe durata executrii lucrrilor sunt: Respectarea planului de organizare a antierului i a punctelor de lucru. In acest sens, orice modificare va fi solicitata din timp antreprenorului general si nu se vor executa lucrarile decat dupa obtinerea aprobarii acestuia. Efectuarea identificarii pericolelor si evaluarii riscurilor identificate pentru toate lucrarile desfasurarate indiferent daca sunt lucrari de baza sau lucrari conexe; Stabilirea si adoptarea masurilor de prevenire stabilite pentru riscurile identificate; Elaborarea instructiunilor de lucru si a instructiunilor proprii de securitate pentru toate lucrarile efectuate sau pentru toate tipurile de echipamente tehnice utilizate; Informarea, instruirea, consultarea si participarea lucratorilor, conform prevederilor legale; Meninerea n permanen a ordinii i a disciplinei la punctele de lucru; Amplasarea posturilor de lucru innd seama de conditiile de acces la aceste posturi i asigurarea securitii pentru desfurarea activitilor.

Manipularea n condiii de siguran a materialelor. Utilizarea numai a acelor echipamentele de munca care sunt corespunztoare din punct de vedere al securitii; echipamentele de munc vor fi ntreinute, controlate nainte de punerea n funciune i periodic,in scopul eliminarii defectiunilor care ar putea sa afecteze securitatea si sanatatea lucratorilor. Delimitarea i marcarea punctelor de lucru a zonele de depozitare a materialelor, in special a materialelor sau substantelor periculoase. Respectarea msurilor de securitate i sntate n munc, n con formitate cu reglementrile n vigoare, a cele stabilite prin prezentul document precum si prevederile specifice proprii ( instructiuni de lucru si instructiuni proprii de securitate). Se interzice amplasarea n imediata apropiere a prii carosabile a utilajelor, mijloacelor de transport sau a materialelor fr o semnalizare corespunztoare. Staionarea autovehiculelor se va face cu motorul oprit i cu asigurarea corespunztoare. Respectarea cerinelor privind semnalizarea rutier, astfel: semnalizarea rutier trebuie s fie n concordan cu situaia de la punctul de lucru respectiv i panourile mobile de semnalizare trebuie s fie corect utilizate, in conformitate cu prevederile OUG195/2002 cu modificrile i completrile ulterioare aprobate prin Legea nr. 49/2006; nu se vor monta mai mult de dou indicatoare pe un suport; amplasarea indicatoarelor trebuie sa fie facuta la loc vizibil, fara a stnjeni vizibilitatea participanilor la trafic; semnalizrile se vor realiza cu materiale reflectorizante; pe timpul nopii lucrrile se vor marca cu balize luminoase; la terminarea programului de lucru semnalizrile se vor adapta la noile condiii.

4.
MSURI DE SPECIFICE DE PREVENIRE A RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA Masurile de prevenire specifice lucrarilor preconizate a fi executate pentru realizarea prezentului proiect nu exclud completarea si adoptarea altor masuri de prevenire pentru eliminarea sau diminuarea riscurilor identificate de catre antreprenor. 4.1 MASURI DE PREVENIRE SPECIFICE LUCRARILOR DE SPTURI Efectuarea sapaturilor Spturile pentru anuri sau a altor tipuri de sapaturi necesare realizarii proiectului se execut, n funcie de natura terenului i adncimea spturii, cu perei verticali fr consolidri, cu perei n taluze, fr sprijin sau cu perei verticali sprijinii pe toat nlimea, conform prevederilor din proiectul lucrrilor. La efectuarea spturilor se vor avea n vedere urmtoarele msuri de prevenire: naintea nceperii lucrrilor de spturi, se vor obine precizri asupra eventualelor construcii i instalaii subterane, natura lor i felul cum sunt amplasate sub pmnt , ncheierea unui acord scris, ntre executant i deintorul de utiliti, n cazul existenei instalaiilor subterane, cu privire la intervenia asupra instalaiilor; ntreruperea curentului electric n cazul prezenei instalaiilor electrice subterane n zona de spare; sparea manual, utiliznd de EIP electroizolant i a uneltelor executate din material cu proprieti izolatoare electric, n cazul n care nu se poate ntrerupe curentul electric n instalaiile subterane din zona spturilor; executatrea spturilor cu mijloace mecanice, n zona liniilor electrice aeriene, cu respectarea distanelor de protecie i scoaterea de su b tensiune, atunci cnd nu se pot respecta distanele de securitate; dotarea punctelor de lucru cu aparate detectoare de gaze i mti izolante n cazul in care ar putea exista emanaii de gaze toxice sau inflamabile; interzicerea instalrii utilajelor de construcii i a circulaiei autovehiculelor, n raza de alunecare a terenurilor; evacuarea imediata a apei care se poate acumula n fundul spturilor; ngrdirea lucrrilor de spturi n locurile de utilitate public, n zona cu circulaie i iluminarea acestora n timpul nopii;

n cazul executrii spturilor n locuri unde sunt cabluri electrice, conducte de ap sau gaze care nu pot fi deviate sau ntrerupte, se convoac proprietarul acestora i, mpreun cu specialitii n domeniu, se vor stabili msuri tehnico-organizatorice, se asigur asisten tehnic i se instruiesc lucrtorii. staionarea i circulaia vehiculelor sau a utilajelor de construcii n aproprirea locurilor unde se execut spturi fr sprijiniri sunt permise numai la o distan egal cu de dou ori adncimea spturii. pmnrul provenit din spturi, precum i alte materiale, se vor depozita la o distan minim de 0,5 m de la marginea pereilor spturii
4.2 PREVEDERI SPECIFICE PRIVIND SEMNLIZAREA LUCRRILOR
Lucrarile de reabilitare drumuri pe care se desfasoara o circulatie rutiera continua trebuie neaparat bine semnalizate, respectand prevederile legale in vigoare. n cazul lucrrilor din axul drumului, marcajul longitudinal trebuie prevzut cu zone de acces pentru salariai numai pe o parte, stabilite de ctre conductorul locului de munc. Instalarea semnalizrii sectorului de drum se va efectua numai sub supravegherea conductorului locului de munc. Descrcarea indicatoarelor i a materialelor de semnalizare din mijlo cul de transport se va face numai prin spatele sau partea lateral dinspre acostamentul drumului. Este interzis descrcarea indicatoarelor i a materialelor de semnalizare pe partea carosabil a drumului. Salariaii care lucreaz pe platforma drumului, pe acostament sau n apropierea acestuia trebuie: s aib n atenie circulaia rutier ce se desfoar n apropierea lor; s cunoasc indicatoarele rutiere i modul de mprejmuire a locului de munc; s utilizeze echipamentul pentru avertizarea conductori lor mijloacelor de transport.
Se interzice staionarea salariailor pe partea carosabil a drumului, n afara zonelor de lucru mprejmuite i semnalizate. Circulaia salariailor pe drumurile publice se va face numai pe partea stng, pe acostament sau n lipsa acestuia, ct mai aproape de marginea drumului . La traversarea drumului salariaii sunt obligai s se asigure fa de circulaia rutier din ambele sensuri i s traverseze atunci cnd nu exist nici un pericol. n caz de vizibilitate redus, precum i atunci cnd se execut lucrri pe poriuni de drum care prezint pericol de accidentare din cauza circulaiei, conductorul locului de munc este obligat s posteze piloi pentru dirijarea circulaiei .
10

Piloii pentru dirijarea circulaiei trebuie dotai cu mijloace de semnalizare i echipament de protecie corespunztor i s se posteze astfel nct s poat fi vzui de conductorii autovehiculelor. n curbe i pe sectoare de drum cu vizibilitate redus piloii pentru dirijarea circulaiei trebuie dotai i cu aparate de comunicaii (radiotelefoane portabile). La semnalizarea sectoarelor de drum n lucru cu semafoare luminoase se va respecta instrucia de semnalizare a lucrrilor de drumuri. n cazul defectrii instalaiei de semnalizare cu semafoare l uminoase se va comuta automatul pe lmpile de avertizare sau se va trece la comanda manual a aparatului. n perioda de inactivitate utilajele de ntreinere trebuie parcate pe aceeai parte pe care se execut lucrrile i, pe ct posibil, n exteriorul prii carosabile. Se interzice staionarea acestor utilaje n curbe fr vizibilitate. Zonele periculoase din cadrul punctelor de lucru trebuie semnalizate cu indicatoare de avertizare, independent de semnalizarea pentru reglementarea circulaiei.
4.3. ZGOMOT I VIBRAII Managementul zgomotului i vibraiilor trebuie s aib un caracter activ la lucrrile executate pentru proiect i se va desfura n patru faze: Evaluarea riscurile legate de zgomot i vibraii trebuie evaluate; Eliminarea ndeprtarea surselor de zgomoz i vibraii; Combaterea adoptarea de msuri pentru prevenirea expunerii, n condiiile n care purtarea EIP trebuie s constituie o ultim soluie; Revizuirea- verificarea, pentru a se constata dac s-au produs anumite schimbri n munc, care trebuie urmate de adoptarea n consecin a unor amendamente n cadrul evalurii i al msurilor de combatere.
11

Managementul zgomotului i vibraiilor va ine seama de prevederile Hotrrii de Guvern nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate de zgomot i Hotarrii de Guvern nr. 1876 din 22 decembrie 2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibraii. Evaluarea expunerii la zgomot a lucratorilor Expunerea lucrtorilor n punctele de lucru la zgomot i vibraii trebuie evaluat, urmrindu-se urmtoarele aspecte: Nivelul, tipul i durata expunerii la zgomot i vibraii, inclusiv orice expunere la zgomot cu caracter de impuls sau de impact, precum i apartenena lucrtorului la un grup de risc particular; Efectele asupra sntii rezultate din interaciunea dintre zgomot i vibraii, precum i dintre zgomot i substane ototoxice utilizate n scopuri profesionale; Riscurile pentru sntatea i securitatea lucrtorilor rezultnd din punerea acestora n situaia de a nu putea percepe semnalele acustice de avertizare sau alarmare; Prelungirea expunerii la zgomote i vibraii peste programul normal de lucru; Informaiile privind emisia de zgomot i caracteristicile vibraiilor generate de echipamentele tehnice, puse la dispoziie de productorii acestora; Existena unor echipamente alternative, astfel proiectate nct s reduc emisia de zgomot i de vibraii; Informaii relevante privind controlul medical; Disponibilitatea unor dispozitive adecvate pentru protecia auzului i amortizarea vibraiilor. Eliminarea zgomotului i a vibraiilor Producerea zgomotului i a vibraiilor trebuie eliminat, oriunde este posibil, prin schimbarea metodei de lucru. Acolo unde nu este posibil, zgomotul i vibraiile trebuie combtute. Combaterea
Msurile de combatere a zgomotului i vibraiilor presupun urmtorii pa i;
12

combaterea zgomotului i vibraiilor la surs; riscurile care decurg din expunerea la vibraiile mecanice trebuie s fie
eliminate la surs sau reduse la minimum, inndu -se seama de progresul tehnic i de existena msurilor de reducere a riscului la surs; furnizarea de echipamente auxiliare care reduc riscul leziunilor provocate de vibraii, cum ar fi scaunele care atenueaz efectiv vibraia ntregului corp i mnerele care reduc vibraiile transmise sistemului mn - bra; utilizarea unor utilaje care emit mai puin zgomot i vibraii; evitarea impactului metal pe metal; atenuarea zgomotului sau izolarea componentei care vibreaz; amplasarea de atenuatoare de zgomot i vibraii; efectuarea ntreinerii echipamentelor de munc; msuri de protecie colectiv, viznd organizarea muncii: izolarea procedurilor care implic emisie de zgomot; atenuarea propagrii zgomotului aerian, prin utilizarea de ecrane fonoabsorbante; utilizarea de materiale fonoabsorbante; combaterea zgomotului i vibraiilor care se propag prin sol prin utilizarea de dale flotante; planificarea activitilor generatoare de zgomot, astfel nct desfurarea acestora s afecteze un numr ct mai mic de lucrtori; implementarea unor programe de lucru, cu perioade de odihn adecvate, prin care s se in sub control expunerea la zgomot i vibraii; informarea i formarea adecvat a lucrtorilor n vederea utilizrii corecte i sigure a echipamentelor de munc, pentru a le reduce la minimum expunerea la vibraiile mecanice; limitarea duratei i intensitii expunerii; furnizarea de mbrcminte pentru protejarea mpotriva frigului i umezelii a lucrtorilor expui.
Mijloace individuale de protecie Mijloacele individuale de protecie la zgomot i vibraii se vor alege cu respectarea reglementrilor la nivel naional n domeniul securitii i sntii n munc, respectnd urmtoarele principii: EIP trebuie purtat efectiv, iar utilizarea acestuia trebuie impus i urmrit;
13

EIP trebuie s fie adecvat genului de activitate, tipului i nivelelor de zgomot i vibraii, i s fie compatibile cu restul EIP; Lucrtorilor trebuie s li se asigure posibilitatea de a alege dintre EIP corespunztor, pe cel mai confortabil; Trebuie s se asigure instruirea privind modul de utilizare a EIP, pstrarea i ntreinerea acestuia. Pentru tinerea sub control a expunerii lucratorilor la zgomot si vibratii este obligatoriu a se respecta prevederile Hotrre nr. 1876 din 22/12/2005, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 81 din 30/01/2006 privin d cerinele minime de securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate de vibraii si a Hotarre de Guvern nr. 493 din 12/04/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot. 4.4. LUCRUL CU SCULE I UNELTE DE MN
Este interzis a se folosi scule i unelte improvizate sau deteriorate; Nu se vor folosi scule i unelte de mn prevzute cu articulaii (foarfece, cleti, patent etc.) care nu au o construcie robust, si care prezinta frecri mari sau jocuri, n articulaii, fapt care ar conduce la un efort suplimentar pentru acionare; Flcile de prindere vor avea forme i dimensiuni corespunztoare operaiilor ce se execut (plane, paralele, striate, cu muchii de prindere etc.) ; Nu se vor folosi unelte ale caror dispozitive de comand pentru oprire imediata, nu functioneaza; Dac uneltele de mn cu acionare electric sau pneumatic sunt dotate cu scule ce prezint pericol de accidentare (pietre de polizor, perii, pnze cu ferstru, dli etc.), acestea vor fi protejate mpotriva atingerii; Nu se vor folosi uneltele de mn cu acionare pneumatic care nu sunt dotate cu supape de reglare i limitare a presiunii i debitului n vederea limitrii turaiei; Conductorii locurilor de munc vor asigura verificarea periodica a sculelor i uneltelor de mn pentru eliminarea neconformitilor; Lucrtorii au obligaia de a semnala defectarea sculelor i uneltelor de mn i de a solicita nlocuirea acestora cu altele corespunztoare.
14

4.5.
INSTALAII DE RIDICAT I TRANSPORTAT
Exploatarea i verificarea instalaiilor sub presiune, de ridicat i transportat se va face n conformitate cu prescripiile tehnice I.S.C.I.R. Pentru toate instalatiile de ridicat, proprii sau nchiriate, trebuie s existe certificate de testare, rapoarte de verificare complete, mpreun cu cartea tehnic a productorului. Manipularea instalatiilor de ridicat este permis numai persoanelor calificate i autorizate I.S.C.I.R. Verificarea periodica a instalatiilor aflate sub incidenta I.S.C.I.R. este obligatorie. Deplasarea instalatiilor de ridicat va fi stabilita de catre conductorul locului de munc, n scopul evitrii liniilor de tensiune i alte structuri, excavaii, reele subterane de deservire a utilajelor, stive, etc. Caracteristicile tehnice de lucru ale utilajului trebuie s fie afiate pe macara pentru a uura folosirea acest uia. Toate echipamentele de ridicare folosite trebuie s fie testate i examinate potrivit regulamentelor semnificative impuse de lege. Echipamentul trebuie marcat corespunztor cu numrul de identificare i valoarea sarcinii maxime. Alte accesorii pentru ridicare, incluznd bandaje, lanuri, elemente de agare etc., nu trebuie ancorate la structura existent fr aprobare n scris. Legtorii de sarcin trebuie instruii i autorizai. 4.6. TRANSPORTUL, MANIPULAREA I DEPOZITAREA MATERIALELOR
Operaiile de ncrcare, descrcare, transport, manipulare i depozitare se vor executa numai de salariai special instruii, sub supravegherea unei persoane cu atribuii n acest scop, care asigur respectarea msurilor de securitate a muncii. Numai personalul autorizat i competent are permisiunea de a folosi vehiculele companiei. ncrctura va fi n conformitate cu limita de sarcin pentru vehicule i va fi realizat astfel nct s nu prezinte risc pentru alte vehicule, pietoni i structuri adiacente. Numai salariailor care au fost desemnai, instruii i autorizai li se permite folosirea motostivuitoarelor i a electrocarelor.
15

Conductorul electrocarului/motostivuitorului va fi instruit la nivelul de calificare necesar pentru a folosi vehicolul eficient i n siguran. Nu se vor transporta pasageri n electrocar/motostivuitor, dect n situaia n care este asigurat un loc corespunztor pentru acetia. Electrocarul/motostivuitorul nu va fi utilizat niciodat ca platform de lucru. Manipularea, transportul prin purtare i cu mijloace nemecanizate i depozitarea materialelor Manipularea manual a maselor se nelege orice tip de transport sau susinere a unei mase de ctre unul ori mai muli lucrtori, inclusiv ridicarea, aezarea, mpingerea, tragerea, purta rea sau deplasarea unei mase, care, datorit caracteristicilor acesteia sau condiiilor ergonomice necorespunztoare, prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare; Angajatorul trebuie s ia msuri tehnico-organizatorice necesare sau trebuie s utilizeze mijloace corespunztoare, n special echipamente mecanice, pentru a evita necesitatea manipulrii manuale a maselor de ctre lucrtori; n toate cazurile n care manipularea manual a maselor de ctre lucrtor nu poate fi evitat, angajatorul trebuie s organizeze posturile de lucru astfel nct manipularea s fie ct mai sigur i cu risc ct mai mic posibil pentru sntate; Angajatorul trebuie s evalueze, n prealabil, condiiile de securitate i de sntate pentru tipul de lucrare respectiv i s examineze n special caracteristicile maselor; Angajatorul trebuie s urmreasc evitarea sau reducerea riscurilor pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare, prin adoptarea de msuri corespunztoare, avnd n vedere caracteristicile mediului de munc i cerinele activitii ; Angajatorii trebuie s se asigure c lucrtorii i/sau reprezentanii acestora primesc informaii generale i, ori de cte ori este posibil, informaii precise cu privire la: a) greutatea maselor; b) centrul de greutate sau partea cea mai grea, atunci cnd pachetul este ncrcat excentric;
16

Angajatorii trebuie s se asigure c lucrtorii primesc, n plus, o formare adecvat i informaii precise cu privire la modul corect de manipulare a maselor i la riscurile la care acetia se expun, n special dac aceste sarcini nu sunt efectuate corect; n vederea prevenirii accidentelor i mbolnvirilor profesionale conductorii locurilor de munc vor ntreprinde urmtoarele msuri:
17

a) Vor evalua n prealabil, condiiile de securitate i sntate pentru activitatea respectiv n ceea ce privete: - caracteristicile masei; - efortul fizic depus; - caracteristicile mediului de munc; - caracteristicile activitii. b) Vor dispune i vor urmri realizarea msurilor corespunztoare n scopul evitrii sau reducerii riscurilor de accidentare sau afectare a sntii lund n considerare: 1) Caracteristicile masei cum sunt: greutatea i dimensiunile; dificultarea de apucare; instabilitatea sau riscul deplasrii coninutului plasarea n aa fel nct ea trebuie manipulat la o anumit distan de trunchi sau cu flexie ori a trunchiului; - susceptibilitatea de producere a unor leziuni datorit marginilor, muchiilor, n special n eventualitatea unei ciocniri. 2) Efortul fizic: - prea mare; - care nu poate fi realizat dect printr - o micare de rsucire a trunchiului; - care antreneaz o micare brusc a masei; - care este realizat atunci cnd corpul se afl ntr -o poziie instabil. 3) Caracteristicilor mediului de munc cum sunt: - inexistena unui spaiu suficient n special pe vertical, pentru realizarea activitii; - pardoselile alunecoase i/sau care prezint neregulariti; - imposibilitatea ridicrii manuale la nlime, n siguran; - manipularea maselor la mai multe niveluri; - instabilitatea pardoselii pe care sunt manipulate materiale ; - condiiile climatice necorespunztoare. 4) Cerinele activitii cum sunt: - efortul fizic frecvent i prelungit; - insuficiena repausului fiziologic sau de recuperare; - distanele mari pentru transportat sarcini;
Proiect Tehnic Caiet de Sarcini PGSM18

- ritm impus de un proces de munc care nu poate fi schimbat de salariat. La efectuarea operaiilor de manipulare i transport prin purtare a maselor, se vor repartiza numai salariai care corespund din punct de vedere fizic. Se interzice manipularea frecvent i prelungit a sarcinilor, fr efectuarea unor controale medicale periodice. Conductorii locurilor de munc vor asigura ca lucrtorii, care execut lucrri de manipulare i transport prin purtare, s primeasc o instruire adecvat i informaii privind manipularea i transportul prin purtare precum i riscurile la care se expun n cazul n care aceste activiti nu sunt executate corect. Lucrtorii vor fi informai asupra msurilor luate la locul de munc pentru asigurarea securitii, la manipularea i tra nsportul prin purtare. Conductorii locurilor de munc vor urmri modul n care lucrtorii respect indicaiile tehnice de lucru privind manipularea i transportul prin purtare. Conductorul locului de munc, pentru fiecare caz n parte, va indica greutatea sarcinii de ridicat precum i centrul de greutate n cazul unui ambalaj excentric. Masele manipulate i transportate manual, distanele de transport manual pe orizontal, masele transportate manual pe plan nclinat, nlimea maxim la care sunt ridicate masele, distana dintre dou niveluri ntre care sunt efectuate transporturi manuale sau masele maxime care pot fi transportate pe plan nclinat cu mijloace de transport nemecanizate nu trebuie s depeasc valorile maxime cuprinse n reglementrile n v igoare. n timpul manipulrii manuale a maselor, lucrtorii trebuie s aib vizibilitate. Se interzice transportul prin purtare a maselor care mpiedic vizibilitatea. Conductorul locului de munc va stabili numrul de salariai care vor efectua manipularea i transportul maselor cu centrul de greutate excentric. Se interzice manipularea de ctre un singur salariat a maselor cu centre de greutate excentrice, care pot genera dezechilibrri. Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere corespunztoare. Manipularea n acelai timp a dou sau mai multe obiecte se va face numai dac sunt fixate ntre ele corespunztor. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare n acelai timp a maselor care sunt instabile ntre ele.
19

Obiectele ambalate n cutii, lzi etc., trebuie fixate n interiorul ambalajelor. Se interzice transportul prin purtare a maselor nefixate corespunztor n cutii, lzi etc. Traseul pe care l parcurge lucrtorul n timpul transportului prin purtare nu trebuie s fie cu obstacole, instabil sau alunecos. Manipularea i transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafee tietoare sau care datorit naturii lor pot produce leziuni ale minilor se va face numai cu palmare. Se interzice manipularea manual a maselor n/din locuri n care nu exist spaiu pe orizontal sau vertical corespunztor pentru realizarea acestei activiti, dac nu se iau msuri suplimentare pentru micorarea riscului de accidentare sau mbolnviri profesionale. Planurile nclinate utilizate de salariai pentru manipularea i transportul manual al maselor trebuie s aib stabilitate i s fie prevzute cu parapei de protecie. n cazul n care condiiile climatice (vnt, cea, cldur excesiv etc.) nu permit manipularea i transportul manual al maselor n condiii de securitate, conductorul locului de munc trebuie s ia msuri suplimentare pentru eliminarea sau micorarea riscului de accidentare sau mbolnvire profesional. Se interzice utilizarea lucrtorilor la manipularea i transportul manual al maselor dac nu au echipament individual de protecie i / sau de lucru corespunztor i n bun stare. Transportul cu mijloace nemecanizate Alegerea mijloacelor de transport nemecanizate pentru operaiile de ncrcare, descrcare i transport (trgi, crucioare etc.) se va face n funcie de felul i greutatea materialului care se manipuleaz, de natura terenului, precum i de modul de dotare a persoanelor juridice sau fizice. Mijloacele de transport nemecanizate vor fi astfel alese nct s reziste condiiilor de exploatare i se vor utiliza numai pentru executarea operaiilor pentru care au fost destinate. Inainte de a se trece la ncrcarea unui mijloc de transport nemecanizat, se va controla starea lui, insistndu-se asupa platformei pe care se aeaz sarcina. nainte de ncrcare se vor examina ambalajele materialelor de ctre conductorul formaiei de lucru. Pentru evitarea rnirilor la mini, cuiele
20

ieite i capetele parmelor trebuie s fie ndoite. Nu se vor ncrca materialele ale cror ambalaje sunt deteriorate. nainte de a ncepe operaiile de ncrcare sau descrcare a vehiculelor la ramp, ntre aceasta i vehicul se va aeza un pode de trecere pentru preluarea denivelrilor existente. Podeele orizontale sau nclinate, destinate circulaiei i operaiilor de transport manual, vor fi rezistente, astfel nct s nu se arcuiasc vizibil sub greutatea sarcinii. Ele pot fi sprijinite i dedesubt. Ele nu vor fi alunecoase i vor fi prevzute cu dispozitive de prindere i fixare sigure, pentru evitarea deplasrii lor n timpul lucrului. Panta podeelor nclinate va fi maxim 20%, iar limea de minimum 1 m (pentru circulaia ntr un singur sens) . Podeele orizontale sau nclinate, situate la nlimi mai mari de 0,7 m fa de sol sau nivelul imediat inferior i unde exist pericol de cdere lateral, vor fi prevzute cu parapei de protecie. n cazul n care operaiile de ncrcare sau descrcare se execut manual, fr mijloace ajuttoare (roabe, crucioare etc.) , podeele nclinate vor fi prevzute cu ipci (nervuri) transversale, fixate la o distan de 300 -400 mm ntre ele sau cu alte mijloace care s mpiedice alunecarea lucrt orilor. Locurile destinate permanent pentru operaiile de ncrcare, descrcare i depozitare, precum i cile de acces la aceste locuri vor fi nivelate i amenajate pentru scurgerea apelor. Ele vor fi pavate sau podite. Iarna vor fi curate de zpad i meninute n stare nealunecoas. n cazul lucrului pe timp de noapte, aceste locuri vor fi iluminate conform reglementrilor n vigoare. nainte de nceperea operaiilor de ncrcare sau descrcare dintr -un mijloc de transport nemecanizat, acesta va fi asi gurat contra deplasrii necomandate, prin frnare cu mecanismul de frnare propriu pe teren orizontal i prin frnare cu mecanism propriu de frnare i cu saboi de oprire pe teren n pant. Se interzice deplasarea vehiculelor n timpul efecturii operaii lor de ncrcare sau descrcare. Distana minim liber dintre dou mijloace de transport nemecanizate alturate, ce se ncarc sau descarc simultan, va fi stabilit de la caz la caz de ctre conductorul lucrrii, n funcie de felul mijlocului de transp ort, de caracteristicile materialelor manipulate, de condiiile terenului etc. nct s fie exclus posibilitatea de accidentare. Pe fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat, tebuie scris capacitatea de transport a acestuia.
21

Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care prezint defeciuni. Se interzice utilizarea crucioarelor cu 3 sau 4 roi care au sistemul de autofrnare defect. Depozitarea, stivuirea, ncrcarea i descrcarea materialelor n buci. Depozitarea materialelor se va face astfel nct s se exclud pericolul de accidentare, incendii i explozii. Depozitarea materialelor pe rafturi se face n aa fel nct s nu fie posibil cderea lor. Pe rafturi i stelaje unde sunt depozitate materiale trebuie scris la loc vizibil sarcina maxim admis, care nu trebuie depit. La stivuirea materialelor n ncperi, greutatea stivelor nu va depi sarcina maxim admis a planeului i/sau pardoseli. Persoana juridic sau fizic va stabili locul i modul de stivuire pentru fiecare material n buci care se depoziteaz. Stivuirea se va face fr deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din materiale cu aceleai forme i dimensiuni sau din ambalaje de acelai tip i dimensiuni. Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permis. n cazul depozitrii materialelor ambalate n cutii, lzi, butoaie sau alte ambalaje cu forme geometrice regulate, cnd suprapunerea se face direct pe ambalaje, pereii ambalajelor trebuie s reziste presiun ii exercitate de materialele situate deasupra, s nu prezinte deformri sau deteriorri, iar nlimea de stivuire va fi determinat de rezistena mecanic a ambalajelor, stabilit prin standarde sau norme interne de fabricaie. Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare, se vor face verificri dup fiecare folosire, pentru stabilirea oportunitii folosirii n continuare a acestora n condiii de siguran. Scoaterea materialelor din stiv se va face astfel nct s se evite prbuirea stivei. Cnd ncrcarea, descrcarea sau transportul materialelor se efectueaz de doi sau mai muli salariai efortul repartizat pe o persoan nu trebuie s depeasc limitele admise. Totodat, se va asigura ca obiectele respective, s se poat prinde bine cu unelte de apucare sau cu minile.
22

n cazul n care o sarcin este ncrcat, descrcat sau transportat, prin purtare, concomitent de ctre mai muli muncitori, acetia vor ridica i cobor sarcina numai la comanda conductorului operaiei. ncrcturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate mpotriva deplasrii, rsturnrii sau cderii. ncrctura va fi astfel aranjat nct conductorul mijlocului de transport s poat supraveghea drumul parcurs. ncrctura stivuit nu va depi capacitatea maxim a mijlocului de transport nemecanizat, iar n cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie s ating solul n timpul mersului. La ncrcarea i descrcarea vehiculelor, salariaii trebuie s fie astfel aezai nct s nu se loveasc ntre ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipuleaz. Distana dintre doi ncrctori manuali care lucreaz n acelai timp la ncrcare/descrcare, trebuie s fie de cel puin 3 m. Locurile periculoase, precum i locurile unde pot avea loc degajri duntoare sntii muncitorilor, vor fi semnalizate prin plci indicatoare de securitate. Se interzice accesul la locul de descrcare - ncrcare manual a persoanelor care nu au nici o atribuie la aceste operaii. Depozitarea, ncrcarea i descrcarea materialelor n vrac Pentru a evita mprtierea materialelor n vrac, depozitarea lor se va face n boxe, buncre, silozuri etc. n cazul n care acest lucru nu este posibil, materialele se vor aeza n grmezi, avnd forma unui trunchi de piramid cu nclinarea feelor laterale dup unghiul taluzului natural al materialului respectiv. Descrcarea materialelor n vrac trebuie fcut ncepnd de la partea superioar a grmezii. Este interzis descrcarea acestor materiale prin spare la baza grmezilor. La manipularea n vrac a materialelor pulverulente, cnd acestea se arunc cu lopata, se va evita staionarea oamenilor n zona de propagare a prafului sau executarea de alte lucrri n apropierea locului respectiv; lucrtorii care execut lucrarea vor purta mti de protecie corespunztoare. La manipularea materialelor pulverulente n vrac, muncitorii se vor aeza n aa fel nct deplasarea materialelor s se fac n direcia vntului (vntul n spate) .
23

n vederea micorrii producerii prafului la manipularea materialelor caustice n vrac, se vor folosi roabe, trgi, jgheaburi etc. Se interzice manipularea n vrac a produselor toxice. Depozitarea, ncrcarea, descrcarea materialelor lungi, grele sau voluminoase n cazul n care pentru ncrcarea i descrcarea din mijloacele de transport a materialelor de lungime mare nu exist o instalaie de ridicat corespunztoare, aceste operaii se vor executa manual cu ajutorul unor planuri nclinate dimensionate corespunztor sarcinilor l a care sunt supuse. Planurile nclinate vor fi bine fixate la capetele lor inferioare i nu vor depi nivelul platformelor mijlocului de transport. Se interzice staionarea muncitorilor n dreptul materialelor care se descarc, precum i oprirea materialelor cu picioarele, cu ranga sau alte scule. Salariaii trebuie s staioneze lateral n timpul descrcrii. Se interzice coborrea n acelai timp a mai multor obiecte pe planul nclinat; fiecare obiect se va cobor numai dac cel precedent a fost luat de pe planul nclinat i numai la semnalul dat de ctre conductorul formaiei de lucru. Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe plan nclinat se va face de ctre cel puin dou persoane, prin utilizarea unor funii, salariaii stnd la partea superioar. Se va manipula cte un singur colet sau obiect. Dac unele materiale lungi se transport pe umeri, toi salariaii se aeaz pe aceeai parte a piesei. Coborrea n vederea depozitrii pieselor lungi de pe umeri nu se va face prin aruncare, ci prin luare pe bra i apoi depunerea pe sol la comanda conductorului formaiei de lucru. Mersul celor ce transport o pies va fi n acelai pas, n caden comandat. Se interzice descrcarea materialelor lungi prin cdere sau rostogolire liber. n cazul n care nu se dispune de instalaii de ridicat, ncrcarea -descrcarea i deplasarea materialelor grele sau voluminoase, se vor executa de ctre o formaie de lucru cu experien i cu respectarea urmtoarelor msuri: terenul pe care se prevede transportul materialelor trebuie s fie eliberat de toate obiectele strine ce mpiedic deplasarea; n cazul cnd rezistena terenului este slab sau suprafaa nu este neted, deplasarea se va face pe dulapi sau pe grinzi; n cazul deplasrii materialelor grele pe role, lungimea acestora trebuie s depeasc limea piesei ns nu mai mult de 300 mm;
24

Se interzice ndeprtarea manual a rolelor de sub ncrctur; ndeprtarea acestora se va face numai dup ce rolele se vor elibera complet de ncrctur; In timpul deplasrii materialelor pe teren orizontal, acestea vor fi mpinse numai din partea opus sensului de deplasare (spate) folosind rngi; n cazul cnd este necesar ca piesa s fie tras din partea dinspre sensul de deplasare, se vor folosi trolii, iar muncitorii nu vor sta n zona periculoas creat de cablu (1,5 ori lungimea cablului) ; de asemenea, ei vor pstra o distan suficient fa de pies pentru a nu fi surprini, n cazul unei deplasri sau cderi accidentale a acesteia. Manipularea substanelor periculoase se va face conform prevederilor legislaiei n vigoare.
25

5.
MSURI GENERALE DE ORGANIZARE A ANTIERULUI (PUNCTELOR DE LUCRU) Locurile de munca unde exista pericol de incendiu vor fi dotate cu mijloace de stingerea incendilor, conform normelor in vigoare, prin grija executantilor. Mijloacele de stins incendiu vor fi intretinute si verificate regulat prin grija detinatorilor. Lucratorii din santier vor fi informati operativ despre schimbarea conditiilor de lucru sau despre executarea unor activitati care pun in pericol securitatea ori sanatatea lucratorilor. In toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de protectie specific (casca, centura de siguranta, manusi de palmare, salopeta, pantofi/bocanci,etc), pe care este obligat sa-l poarte in tot timpul lucrului si pana la parasirea teritoriului santierului. Executarea unor lucrari, ca armri, cofraje, turnri de betoane si confecii metalice etc., pe timp de noapte, se poate face cu luarea unor masuri de: o iluminat corespunzator, care sa asigure o vizibilitate perfecta pe intreaga suprafata a zonei de lucru; o dotare a personalului ce lucreaza cu mijloacele de ridicat cu echipament de protectie reflectorizant; o actionare a dispozitivului de semnalizare acustica la orice miscare a mijlocului de ridicat; o dotare cu lumini a mijlocului de ridicat; o iluminare locala cu lampi portabile a zonelor de lucru; o iluminare separata a locurilor de depozitare a materialeler si elementelor de constructii ce se manipuleaza; o iluminare corespunzatoare a cailor de acces.
Personalul lucrator va avea aviz medical ca e apt pentru lucru de noapte i la lumina artificiala. Lucratorilor trebuie sa li se puna la dispozitie vestiare corespunzatoare daca acestia trebuie sa poarte imbracaminte de lucru si daca din motive de sanatate sau de decenta, nu li se poate cere sa se schimbe intr-un alt spatiu. Vestiarele trebuie sa aiba dotari care sa permita fiecarui lucrator sa isi usuce imbracamintea de lucru, daca este cazul, precum si vestimentatia si efectele personale si sa le poata patra incuiate. Punctele de lucru trebuie dotate astfel incat lucratorii sa aiba in apropierea lor:
Proiect Tehnic Caiet de Sarcini PGSM26

dusuri, daca natura activitatii lor impune acest lucru; locuri speciale prevazute cu un numar corespunzator de cabine de WC-uri si ghiuvete. Lucratorii trebuie sa dispuna pe sant ier de ap potabila. Lucrtorii trebuie sa aiba facilitati pentru a -si lua masa in conditii satisfacatoare.
27

6.
MSURI GENERALE PENTRU ASIGURAREA MENINERII ANTIERULUI (PUNCTELOR DE LUCRU) N ORDINE I STARE DE CURENIE
Locurile de munca se vor menine in ordine si intr-o stare de curenie corespunztoare la terminarea programului de lucru; locul de munca se va lasa curat iar deseurile vor fi evacuate la locuri de colectare. Nici un vehicol nu va pleca pe drumurile publice inainte de a fi splat la ramp a. In acest sens se vor desemna unul/ doi lucratori pe schimb care sa se ocupe de aceasta problema. Stocarea, eliminarea sau evacuarea deeurilor rezultate in timpul lucrului se va face numai in locurile special destinte pentru aceasta. Pentru eliminarea deeurilor si a resturilor de materiale construcii, antreprenorul general va incheia contracte cu instituiile de salubritate autorizate sau va contacta o filma specializata pentru transportarea molozului rezultat din demolare la groapa de gunoi. Este interzisa depozitarea chiar si temporara a materialelor n afara zonelor special destinate prin proiect pentru acestea. Locurile din apropierea surselor de apa sau a locurilor pentru servitul mesei vor fi meninute in permanenta in stare de curenie perfecta, prin grija antreprenorului general si a utilizatorilor acestora. WC-urile temporare vor fi intretinute prin grija antreprenorului general, iar WCurile ecologice prin grija administratorului serviciului de salubritate, conform obligaiilor semnate prin contract.
28

7.
PREVENIREA I STINGEREA INCENDIILOR
Prevenirea i stingerea incendiilor la punctele de lucru are n vedere urmtoarele msuri: Depozitarea materialelor, cu deosebire a materialelor combustibile i inflamabile, se va face n mod corespunztor pentru a elimina riscul de incendiu. Nu trebuie depite temperaturile maxime de depozitare. Substanele combustibile se depoziteaz separat de substanele inflamabile. Prevenirea sau eliminarea surselor de aprindere, inclusiv interzicerea fumatului. Asigurarea fielor tehnice de securitate pentru toate substanele inflamabile. Eliberarea permisului de lucru cu foc. Dotarea cu extinctoare adecvate a punctelor de lucru. Instruirea lucrtorilor privind modul de prevenire i stingere a incendiilor i modul de aciune n caz de urgen .Cile de acces la mijloacele i instalaiile de prevenire i stingere a incendiilor trebuie s fie n permanen degajate. La fiecare loc de munc unde exist pericol de incendiu se vor afia instruciuni cu privire la prevenirea i stingerea incendiilor i planul de autoaprare mpotriva incendiilor. Fumatul i focul deschis nu sunt permise dect n locurile destinate n acest scop.
29

8.
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR I COMUNICAREA EVENIMENTELOR
Primul ajutor n caz de accident de munca Asistenta medicala de urgenta ocu pa un loc special n ngrijirea medicala, trebuind sa rezolve prompt si competent, cazurile care pun n pericol imediat viata accidentatului. n conformitate cu legislatia actuala de securitate in munca, obligatia de a asigura securitatea si sanatatea angajatilor revine angajatorului. n acest context, acesta are sarcina de a organiza si dota punctele de lucru cu truse de prim-ajutor. Primul ajutor reprezint totalitatea aciunilor ntreprinse imediat dup producerea unui accident (de munc), pn la momentul interveniei cadrelor medicale de specialitate. Primul ajutor (asistena de urgen) se acord n trei etape diferite:
la locul accidentului sau mbolnvirii; n timpul transportului; n unitile sanitare.
Primul ajutor n caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s -a produs accidentul de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta. Pentru personalul medico-sanitar, acordarea primului ajutor la locul producerii unui accident constituie o obligatie profesionala. Scopul acordarii primului ajutor de catre salvator este de a preveni producerea mortii sau nrautatirea starii accidentatului si aparitia d e complicatii, pna la sosirea cadrelor medicale specializate. Competenta salvatorului este limitat, dar absolut necesara i de cele mai multe ori suficient. Salvatorul de la locul de munca este de nenlocuit ntruct el se gaseste la locul si n momentul producerii accidentului si are cunostintele specifice necesare despre natura acestuia. Cu ct numarul persoanelor instruite si formate ca salvatori pentru a acorda primul ajutor la locul de munca este mai mare, cu att mai bine. Actiunile salvatorului n cazul producerii unui accident trebuie sa se desfasoare n mai multe etape:
30

analiza situatiei: determinarea naturii accidentului prin interogarea martorilor sau a victimei (daca este posibil), cercetarea elementelor materiale semnificative; identificarea pericolelor imediate: daca acestea pot fi nlaturate, se va implica sau va ruga pe altcineva sa o faca, iar daca nu, va interzice accesul n zona periculoasa si va da alarma; examinarea victimei, identificarea riscurilor care persista si care pot conduce la extinderea accidentarii, protejarea victimei ; stabilirea actiunilor care trebuie realizate pentru nlaturarea riscurilor precum si a materialelor necesare n acest scop, fara a pune n acelasi timp n pericol securitatea salvatorilor sau a altor perso ane; victima va fi deplasata numai daca exista n continuare riscul de accidentare sau de agravare a conditiei ei; anuntarea accidentului; acordarea primului ajutor; supravegherea victimei si asteptarea sosirii echipelor de specialitate; participa la transportul accidentatului. La organizarea si acordarea primului ajutor n cazul unui accident de munca participa, n ordine: martorul accidentului sau prima persoana anuntata, salvatorul (salvatorii), medicul de ntreprindere, asistente medicale, serviciul de prevenire i protecie, pompierii unitatii, conducerea unitatii, comitetul de securitate si sanatate n munca, detasamentul de interventie n caz de dezastre. Din afara unitatii, vor fi implicate: serviciile de ambulanta de stat sau particulare, pompierii, medici de diferite specialitati, spitale si centre medicale specializate (centre pentru arsi, chirurgie reparatorie, intoxicatii), politia, jandarmeria, securitatea civila.
Modul de acionare n caz de accident
1. Transportai cu grij accidentatul la loc sigur i asigurai -v c acesta are cile respiratorii libere i c are puls. 2. Acolo unde este cazul i dac suntei instruit n acest sens, aplicai metodele de salvare a vieii: respiraie artificial i resuscitare. 3. Sunai la telefonul de urgen pentru ambulan 112. 4. Se vor comunica urmtoarele informaii:
31

numele accidentatului; vrsta; funcia i locul de munc; evenimentul ntmplat; un diagnostic prezumtiv.
Va fi informat de urgen Serviciul intern de prevenire i protecie i managerul de proiect cu datele de mai sus. Direcia Resurse Umane va anuna familia i va asigura plata cheltuielilor de spitalizare.
32

ANEXA 1
LEGISLATIA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA SI SITUATII DE URGENTA SI DE PROTECTIE A MEDIULUI
1. Constituia ROMNIEI 2. Legea 53/2003 Codul muncii modificat prin OUGR-65/2005 aprobat de Legea nr. 371/2005 3. Legea 319/2006 securitii i sntii n munc 4. HGR-1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii n munc nr.319/2006 5. HGR-300/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru antierele temporare sau mobile 6. HGR-971/2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de munc 7. HGR-1028/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate n munc referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare 8. HGR-1048/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munc 9. HGR-1051/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare 10. HGR-1091/2006 privind cerinele de securitate i sntate pentru locul de munc 11. HGR-1146/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea n munc de ctre lucrtori a echipamentelor de munc 12. Legea nr.25/2004 pentru aprobarea OUGR-96/2003 privind protecia maternitii la locurile de munc 13. Legea 436/2001 pentru aprobarea OUGR-99/2000 privind msurile ce pot fi aplicate n perioadele cu temperaturi extreme pentru protecia persoanelor ncadrate n munc 14. Legea 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale modificat i completat cu OUGR-107/2003 aprobat prin Legea 598/2003 15. Legea 426/2001 pentru aprobarea OUGR-79/2000 privind regimul deeurilor 16. Legea nr. 418/2004 privind statutul profesional specific al medicului de medicin a muncii 17. Ordinul MSF nr. 427/2002 pentru aprobarea componenei trusei sanitare i a baremului de materiale, ce intr n dotarea posturilor de prim ajutor fr cadre medicale 18. Legea nr. 49/2006 pentru aprobarea OUGR-195/2002 privind circulaia pe drumurile publice 19. Legea nr. 6/2007 pentru modificarea OUGR-195/2006 privind circulaia pe drumurile publice
33

20. HG 355: 2007 - Supravegherea sanatatii lucratorilor 21. Legea nr.307: 2006 - Apararea Impotriva Incendiilor 22. Ordin 163: 2007 - Aprobarea normelor generale de aparare impotriva incendiilor 23. Ordin 712: 2005 Aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta, modificat i completat prin Ord. 786 din 02.09.2005 24. Legea nr. 481: 2004 Legea Protectiei Civile modificata si completata cu Legea nr. 212: 2006 25. Legea nr. 481: 2004 Legea Protectiei Civile modificata si completata cu Legea nr. 212: 2006 26. Legea nr. 15: 2005 - Aprobarea OUG nr.21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta 27. Ordin MAI nr. 1184: 2006 Aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgenta, 28. OG 60:1997 Apararea impotriva incendiilor, cu modificarile ulterioare, aprobata de Legea nr. 212/1997 29. Legea 265 / 2006- privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195 / 2005 privind protectia mediului 30. Legea nr. 105 / 2006 pentru aprobarea OUG nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu + Legea nr. 292/2007 pentru modificarea OUG nr. 196/2005 31. HG nr. 573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor + Ordinul nr. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu
34

FAZELE DE EXECUIE DETERMINANTE

ISC ................................ INVESTITOR: Primaria Babeni EXECUTANT: SC Construct Proiect PROIECTANT: SC Construct Proiect reprezentat prin :.................................. reprezentat prin :.................................. reprezentat prin :.................................. reprezentat prin :......................................
n conformitate cu LEGEA nr. 10/1995 ( Mon.Of.nr.12/24.01.1995 ) i H.G.R. nr. 272/ 1994 ( Mon.Of.nr.193/28.07.1994 ), se stabilesc n comun acord prezentul program pentru fazele de execuie determinante la care se ntocmesc Procese Verbale de Control al Calitii Lucrrilor : ==================================================================== Nr. Faze determinante Cine n- Nr.i data docucrt. tocmete mentului ncheiat i semnturile P-I-E-B ====================================================================
0 1 2 3 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------1. Verificarea gradului de compactare la fundatia din balast ITC I-E-P 2. Verificarea terenului de fundare la podeele proiectate ITC I-E-P 3. 4. Receptia stratului de AB2 Recepia stratului de uzura ITC ITC I-E-P I-E-P
==============================================================
NOTA : P Proiectant ( structura ) ITC Inspecia n construcii E Executant B Beneficiar- Investitor
INSPECTIA TERITORIAL IN CONSTRUCTII INVESTITOR,
EXECUTANT, PROIECTANT ,

P R O G R A M PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

PROIECTANT: SC Construct Proiect INVESTITOR : Primaria Babeni EXECUTANT:SC Construct Proiect reprezentat prin : .......................... reprezentat prin :........................... reprezentat prin:............................
n conformitate cu Legea nr.10/1995 (Mon.Of. nr. 12/24.01.1995), avnd n vedere i prevederile Normativului C.56-85 (Bul.Constr.nr.1-2/1986), se stabilesc n comun acord prezentul program pentru controlul calitii lucrrilor: ========================================================================== Nr. Lucrri ce se controDocument Cine ntocmete Nr.i data actului crt. leaz, se verific sau scris ce i semntura ncheiat se recepioneaz calise ncheie tativ i pentru care *PVT trebuiesc ntocmite PVRC P-I-E documentele scrise .............................................................................................................................................................. 0 1 2 3 4 ..............................................................................................................................................................
1. 2.
3.
4.
5. 6.
Verificarea trasrii pe teren Verificarea fazei premergtoare executrii fundaiilor la podee - cota de fundare Recepia calitativ a patului drumului i a lucrrilor de terasamente inclusiv schimb de teren Recepia calitativ a straturilor puse n oper - stratul de balast - stratul de piatra sparta Recepia calitativ a cofrajelor pentru elevaia podeelor Recepia calitativ a anurilor pentru scurgerea apelor
PVT
P-I-E
PVRC PVRC
P-I-E I-E
PVRC
I-E
PVRC PVRC
IE IE
========================================================================== *P.V.T.- Proces Verbal de Trasare PVRC - Proces Verbal de Recepie Calitativ
PROIECTANT, (P)
INVESTITOR, (I)
EXECUTANT (E)

Intocmit : REV
Ing. Mircea Miricioiu 00 OCT 2013

Caiet de Sarcini

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Investitia: Beneficiar: Proiectant: Faza:

SC CONSTRUCT PROIECT SRL

Proiect Tehnic Caiet de Sarcini

Investitia: Beneficiar: Proiectant: Faza:

SC CONSTRUCT PROIECT SRL

Ing. Mircea Miricioiu 00

............................ OCT 2013

Proiect Tehnic Caiet de Sarcini

Investitia: Beneficiar: Proiectant: Faza:

SC CONSTRUCT PROIECT SRL

Proiect Tehnic Caiet de Sarcini

Investitia: Beneficiar: Proiectant: Faza:

SC CONSTRUCT PROIECT SRL

Proiect Tehnic Caiet de Sarcini LT 1

Investitia: Beneficiar: Proiectant: Faza:

SC CONSTRUCT PROIECT SRL

Proiect Tehnic Caiet de Sarcini LT 2

Investitia: Beneficiar: Proiectant: Faza:

SC CONSTRUCT PROIECT SRL

Proiect Tehnic Caiet de Sarcini

Investitia: Beneficiar: Proiectant: Faza:

SC CONSTRUCT PROIECT SRL

Proiect Tehnic Caiet de Sarcini LT 4

Investitia: Beneficiar: Proiectant: Faza:

SC CONSTRUCT PROIECT SRL

II. MATERIALE FOLOSITE

Proiect Tehnic Caiet de Sarcini LT 5

Investitia: Beneficiar: Proiectant: Faza:

SC CONSTRUCT PROIECT SRL

Proiect Tehnic Caiet de Sarcini LT 6

Investitia: Beneficiar: Proiectant: Faza:

SC CONSTRUCT PROIECT SRL

Pincipalele tipuri de pmnt denumire, caracteristici

Coninutul n pri fine, (% din masa total)

Proiect Tehnic Caiet de Sarcini

Investitia: Beneficiar: Proiectant: Faza:

SC CONSTRUCT PROIECT SRL

pentru fraciunea sub 0,5 mm Ip

foarte bun foarte bun foarte bun bun

Proiect Tehnic Caiet de Sarcini LT 8

Investitia: Beneficiar: Proiectant: Faza:

SC CONSTRUCT PROIECT SRL

Granulozitatea conform nomogramei Casagrande

Indice de plasticitate Ip pentru fraciunea sub 0,5 mm

Umflare liber UL%

Calitatea ca material pentru terasamente

Investitia: Beneficiar: Proiectant: Faza:

SC CONSTRUCT PROIECT SRL

Proiect Tehnic Caiet de Sarcini LT 10

Investitia: Beneficiar: Proiectant: Faza:

SC CONSTRUCT PROIECT SRL

Proiect Tehnic Caiet de Sarcini

Investitia: Beneficiar: Proiectant: Faza:

SC CONSTRUCT PROIECT SRL

Investitia: Beneficiar: Proiectant: Faza:

SC CONSTRUCT PROIECT SRL

Proiect Tehnic Caiet de Sarcini LT 13

Investitia: Beneficiar: Proiectant: Faza:

SC CONSTRUCT PROIECT SRL

Proiect Tehnic Caiet de Sarcini LT 14

Investitia: Beneficiar: Proiectant: Faza:

SC CONSTRUCT PROIECT SRL

Proiect Tehnic Caiet de Sarcini LT 15

Investitia: Beneficiar: Proiectant: Faza: