Sunteți pe pagina 1din 1

Ramasitele iubirii Lectii de respiratie. Crezi ca ai nevoie. Crezi ca nu mai poti sa respiri.

Poti , dar nu mai stii cum sa respiri . Ai impresia ca tot dorul din piept ,ce te apasa constant atunci cand valul amintirilor te izbeste, iti consuma tot oxigenul de care ai atata nevoie. Ai vrea sa iti resursciteze cineva inima si sa iti redea respirul, dar numai tu o poti face. Se spune ca dintr-o casnicie poti iesi prin doua cai: prin divort sau prin deces. Ma intreb oare dintr-o iubire cum poti iesi? Poate doar prin usa din dos Incerci sa numeri in fiecare zi de cate ori iti trimiti gandul acolo, dar de fiecare data pierzi sirul si mereu o iei de la capat cu fiece zi si te tot intrebi :Pana cand? Sa vorbim si de vise? Poate mai tarziu. Poate mai incolo vei povestii cum chipuri necunoscute te bantuie in noapte, chipuri ce le-ai poftit in visele tale fara rost. Cat ii trebuie unui creier sa perceapa o ruptura? Cat ii trebuie unei inimi sa inceteze a mai reactiona amintirilor? Cat ii trebuie unei vointe sa se refaca? E greu, nimeni un contesta, dar nu mai greu decat alte grele si nici imposibil. Sunt momente in care te simti un om sfarsit, in mometul ala numai tu contezi si nimic altceva. Iubeste-te. Iubeste-te ca pe o zi racoroasa de vara, ca pe o zi insorita de primavara, ca pe o limonada in mijlocul desertului. Iubesteti respirul, glasul, pasul. Iubeste-te pe tine insati si iubirea celor din jur nu va zabovii sa se reverse asupra ta. Nu-l uridar nici nu-l iubii mai mult decat pe tine!

S-ar putea să vă placă și