Sunteți pe pagina 1din 7

Imediat dupa schimbarile din 1989 si-au facut aparitia n tara noastra mesageri ai diferitelor secte si miscari paracrestine,

care au nflorit n lumea libera. New Age (Noua Era) Una din miscarile cele mai amenintatoare pentru crestinism, foarte putin cunoscuta la noi, este Ne !ge. "n mare masura miscarea este influentata de ideile #ocietatii $eo%ofice, ntemeiata n 18&', la Ne (or), de rusoaica *elena +etro,na -la,ats).. Ne !ge ncorporea%a de/a mii de organi%atii din lume, a,0nd ca prim plan construirea unei noi ordini a lumii ce urmareste n final controlul asupra lumii. 1iscarea a declarat intentiile de faurire a noii ordini a lumii n 19&', acti,0nd n ascuns p0na atunci. !mintim c0te,a din principiile Noii 2re3 stabilirea unui sistem economic mondial unic4 o ta5a uni,ersala4 o autoritate mondiala care sa controle%e pro,i%iile de hrana ale lumii4 datoria de a subordona ,iata personala unui directorat uni,ersal4 arianismul, adica suprematia rasei 6estului4 a,ortul, nsam0ntarea artificiala, limitarea si controlarea numarului de copii4 purificarea - actiune de e5terminare a celor ce nu ,or accepta ideile miscarii, etc. Ne !ge c0stiga, mai ales n !pus, tot mai multi simpati%anti si adepti prin afisarea de acti,itati pacifiste, ecologiste, urmarirea unei alimentatii sanatoase si conditii fi%ice perfecte, prin practici oculte, n mare parte de pro,enienta orientala, ca3 meditatia transcedentala, .oga, terapii de rela5are, hipno%a, ,indecare psihica, ,edenii s.a. 7rogurile sunt considerate ca unelte de transformare. Urmareste o noua ordine a lumii, care ,a sta sub semnul %odiei 6arsatorului, ordine ce ,i%ea%a o totala rasturnare a ,alorilor lumii actuale, prin tendinte de relati,i%are a ade,arului, a identitatilor, de mpacare a contrariilor, de sincretism, etc. "n aceasta lume ntelesurile notiunilor de bine si de rau ,or fi descompuse si pierdute, iar 8ucifer stap0n. 1iscarea ,rea sa nlocuiasca 7umne%eul -ibliei prin %eitati pag0ne ren,iate, promo,ea%a credinta n 9.:.N.uri si n fiinte e5traterestre. !ctul religios central al 1iscarii Ne !ge este initierea, actul de consacrare lui 8ucifer care este ;onducatorul 9menirii. <oloseste ca simboluri %,astica, numarul ===, curcubeul s.a. "ntre mi/loacele de rasp0ndire si acomodare cu ideile sale amintim3 mu%ica >mari concerte n aer liber cu staruri ale mu%icii moderne?, casete audio, ,ideo, literatura si filme, n special de fictiune >2.$., @a%boiul #telelor s.a.?, /ocuri pe calculator si /ocuri de societate, etc. Ideile 1iscarii Ne !ge sustin ere%ii si rataciri ca3 1artorii lui Ieho,a, 1ormonii, 1oon, -ahai, (oga s.a., organi%atii internationale ca3 9.N.U., U.N.2.#.;.9., ;onsiliul International al -isericilor, ;omisia $rilaterala, <rancmasoneria, Areen +eace, 1iscarea <eminista, etc. Ne !ge este un curent care tinde sa integre%e toate miscarile spiritualiste si religiile e5istente asta%i n lume, de la satanism la .oga si de la ren,ierea miturilor pag0ne la credinta n 9:N-uri. ;onceptii contradictorii si gasesc locul n aceasta paradigma deoarece ideea centrala este ca toate formea%a un ntreg n interiorul caruia fiecare religie sau secta si are locul ei. !ceasta idee este falsa, ntruc0t !de,arul absolut nu poate fi compus si contradictoriu, el este Unic si +ersonal n Iisus *ristos. 1iscarea si croieste porti de intrare si n @om0nia, n special n cercuri din marile centre uni,ersitare. 7ar iata c0te,a e5emple de componente ale Ne !ge-ului3 1. Biserica unificarii Numele complet al acestei secte este !sociatia #f0ntului 7uh pentru Unificarea ;restinatatii 1ondiale. ! fost nfiintata de coreeanul #un 1.ung 1oon. #ecta a luat proportii ncep0nd cu 19&1, an n care 1oon se stabileste n !merica. !cesta pretinde ca a a,ut o ,i%iune si ca a fost nsarcinat de 7umne%eu sa continue lucrarea 10ntuitorului *ristos pe care !cesta n-a mai putut-o ndeplini pentru ca a fost rastignit. 1oon se socoteste pe sine ca al doilea 1esia sau al treilea !dam, care ,a duce la ndeplinire planul lui 7umne%eu de unificare a omenirii. +rin nasterea lui si mai ales prin constituirea familiei ade,aratilor parinti, pe care a format-o el prin casatoria cu o t0nara de 18 ani, %ic ei ca s-a intrat n Noua 2ra, n 2poca de !ur, a regenerarii neamului omenesc. 7omnul si mesia acestei epoci este 1oon. #ecta promo,ea%a cultul lui 1oon, numindu-l parinte, asa cum l numesc si pe 7umne%eu. 1ai spun ca -iblia nu este completa, ea trebuie ntregita cu cartea lui 1oon, +rincipiile 7i,ine. #ecta numara apro5imati, doua milioane de adepti, cu totii pusi n slu/ba neconditionata a parintelui lor si a familiei ade,arate. 7e mentionat ca 1oon, a/ung0nd a fi detinatorul unor a,eri fabuloase, proprietarul unor mari ntreprinderi, 1

desfasoara o acti,itate mascata, prin intermediul unor organisme internationale create de el, care aparent nu au nimic de-a face nici cu -iserica, nici cu credinta, ca de e5emplu3 ;ongresul international pentru Unitatea 9amenilor de #tiinta >I;U#?, !cademia +rofesorilor pentru +acea 1ondiala >+B+!?, ;ongresul 1ondial al 1i/loacelor de informare n masa >B1;?, <undatia Internationala pentru !/utor si +rietenie >I@<<?. Numarul acestor organi%atii depaseste n toata lumea cifra de 1CC. #unt at0t de ascunsi, nc0t reusesc sa aduca la congresele acestor organi%atii chiar teologi ortodocsi, dupa marturia unui specialist grec. Nu-i de mirare deci, ca n ultimul timp teologi ai -isericii Unificarii au conferentiat n doua r0nduri, dupa 199C, la <acultatea de $eologie 9rtodo5a din -ucuresti. !ceasta secta ne poate da masura ratacirilor, a blasfemiilor care se aduc lui 7umne%eu de oameni ce pretind a fi crestini si ncearca sa ncrestine%e si pe altii. 2. Mormonii 1ormonii organi%ati ntr-o asa-%isa -iserica lui Iisus *ristos a #fintilor ultimelor %ile, au aparut n !merica, n anul 18DC. "ntemeietorul sectei este Eoseph #mith Er. !cesta ar fi fost beneficiarul unor descoperiri, dupa cum urmea%a3 n anul 18FC i se arata ca toate confesiunile crestine, toate sectele pe care el le cunoscuse +resbiteriana, 1etodista, -aptista - sunt gresite si nu trebuie sa urme%e nici una. "n 18FD i se arata un persona/ ca un nger, numit 1oroni, care declara n ,edenia respecti,a ca este fiul lui 1ormon >de la care se ,a trage ulterior numele sectei?, sustin0nd ca 1ormon ar fi fost un profet aparut pe continentul american n secolul I6 d. *r. !cesta a,ea sa-i dea o nsarcinare din partea lui 7umne%eu. !poi i-ar fi ,orbit de o carte, scrisa pe placi de aur, cuprin%0nd istoria fostilor locuitori ai continentului american, dar si 2,anghelia ,esnica n ntregime, dupa cum ar fi fost predata de 10ntuitorul ,echilor locuitori. 8ui #mith i se ngaduie sa intre n posesia cartii abia peste G ani, deci n 18F&, c0nd ncepe traducerea ei, fara sa fi cunoscut limba n care aceasta era scrisa %ic0nd ca era un amestec de egipteana, chaldeeana, asiriana si araba, fara ca o alta persoana n afara de Eoseph #mith sa o fi ,a%ut ,reodata. 7upa ce #mith a tradus cartea, ngerul care i aparuse n ,edenie a ,enit si a luat acele placi de la el, asa ca acum nu mai e5ista nici o marturie autentica a pro,enientei te5tului la care ei fac referinta permanent >;artea lui 1ormon?. !poi pretind ca n 18F9 ar fi ,enit trei din apostoli si l-ar fi hirotonit pe E. #mith, care la r0ndul lui l hirotoneste pe 9li,er ;o der., astfel cei doi de,enind primii membri ai ,iitoarei secte. "n 18GG, Eoseph #mith este ucis, succesorul lui fiind -righam (oung. !cesta se instalea%a mpreuna cu adeptii sai n #alt 8a)e 6alle., Utah, n 6est, ntr-un tinut salbatic, care a de,enit actualmente centrul international al mormonilor cu capitala la #alt 8a)e ;it.. 8a moartea lui -. (oung numarul mormonilor a/unsese la 1'C.CCC , la sf0rsitul secolului trecut >1898? erau F'G.CCC , iar asta%i sunt peste G milioane de mormoni n toata lumea. >;oncise AuideH, p. 8=?. 1ormonii se folosesc de G carti3 -iblia, al carui te5t dupa parerea lor a fost at0t de poluat si per,ertit de-a lungul secolelor, nc0t cu greutate mai poti afla un ,erset n forma lui originara4 de aceea ei se spri/ina mai mult pe celelalte carti sacre, ;artea lui 1ormon, pe care o socotesc a fi ;u,0ntul lui 7umne%eu, "n,atatura si testamente, care contine 1D8 de re,elatii, toate fundament0nd n,ataturi specifice ale mormonilor si 1argaritar de mare pret. #eful sectei este considerat si profet si presedinte. 7octrina mormonilor este un amestec de elemente crestine, budiste, iudaice, gnostice, teosofice, etc., nc0t cu greu ar putea cine,a sa-i mai socoteasca crestini, desi folosesc principalele puncte de doctrina ale crestinilor, toate nsa rastalmacite. 1ormonii sunt de fapt politeisti si sincretisti. 2i cred n mai multi dumne%ei. 7upa credinta lor, 7umne%eu "nsusi a fost la nceput om, un om ca toti ceilalti, care a de,enit 7umne%eu asa cum ,or de,eni si alti oameni. 10ntuirea este conditionata de credinta n Iisus ca *ristos, n Eoseph ca profet, n -righam ca succesor al acestuia. "n cele din urma cel care da pasaport pentru mparatia lui 7umne%eu este Eopseph #mith, %ic0nd ca3 Nici un barbat si nici o femeie nu ,a intra n mparatia cereasca a lui 7umne%eu fara consimtam0ntul lui Eoseph #mith. 1ormonii sunt o secta apocaliptica. !deptii lor se cred sfinti pam0nteni si se cred chemati sa sal,e%e ntreaga umanitate. ;ercetea%a registrele din primarii, oficii de stare ci,ila, parohii, declar0nd ca ,or sa-i bote%e si pe cei morti, pentru a beneficia si cei morti de apartenenta la secta lor, si astfel de ,iata ,esnica. #unt selectati de preferinta n r0ndul tinerilor, n special studenti. 7uc o ,iata austera, nu beau, nu fumea%a, dar accepta poligamia. 7au 1CI din tot ceea ce c0stiga comunitatii, pentru o asa-%isa pensie a eternitatii. $oate fondurile se aduna n #U!, de unde sunt distribuite unde cred ei. !u un deosebit %el misionar, acti,0nd n ultimii ani cu preferinta n F

2uropa de 2st. #unt pre%enti si n @om0nia, a,0nd centrul n -ucuresti. 1isionarii, care sunt baieti si fete ntre 19-F= de ani, pot fi recunoscuti prin ecusonul pe care l poarta la piept. 3. Bahai 7upa 1989 si-a intensificat pro%elitismul la noi noua religie, -ahaJi. "ntemeietorul si marele profet al acesteia este -ahaJuKllah, nascut n $eheran, capitala Iranului. !cesta - %ic ei - fusese profetit de -ab, care ar fi fost un fel de premergator a lui -ahaJuKllah. Noua religie este caracteri%ata de cel mai puternic sincretism religios al istoriei. *ristos, <iul lui 7umne%eu, este socotit a fi doar un profet ntre ceilalti. 1arii profeti si ntemeietori de religii sunt socotiti de bahai ca mesageri ai aceluiasi 7umne%eu, pentru diferite epoci istorice3 7in epoca n epoca, c0te un mare @e,elator al lui 7umne%eu - un Lrishna, un :oroastru, un 1oise, un Iisus, un 1ahomed apare n 9rient, ca un soare spiritual, pentru a lumina inimile ntunecate ale oamenilor si a le tre%i sufletele adormite. -ahaii afirma ca ade,arurile etice si relatiile sociale, pastrate de la ,echile religii sunt perimate a%i, de aceea este ne,oie de a asculta si a face parte din noua religie. 1arele educator s-a stins din ,iata n 189F, dupa o lunga perioada de ntemnitare, n urma unui atac de febra, ncredint0ndu-l prin testament pe fiul sau, !bduJl-aha, ca repre%entant si interpret al tuturor n,ataturilor si scrierilor sale. Noua religie, bahai, are asta%i un ,irulent caracter pro%elitist n ntreaga lume. 4. Yoga (oga nu este o simpla gimnastica ne,ino,ata, cum ,rea sa se nteleaga la prima ,edere, ci o practica pag0na, ,ra/itoreasca, prin care se in,oca n mod constient sau inconstient fortele malefice >dracii?, prin acele mantre din limba sanscrita pe care mintea nu le ntelege >1antra M ,ers ,edic cu ,aloare magica, adica ,ra/itoresc?. (oghinii cred n %ei si se nchina lor >nu cred n 7umne%eul crestinilor?. +entru ei omul este o manifestare a unei %eitati, nu o creatie a lui 7umne%eu ca persoana. 8a ei notiunile de bine si de rau sunt relati,e si ilu%orii. 1ai %ic ca destinul >)arma? fiecaruia trebuie ispasit ntr-un numar >ciclu? oarecare de ,ieti. !poi printr-o depersonali%are completa si prin meditatie si asce%a omul trebuie sa-si reali%e%e singur transcendenta, ei afirm0nd ca totul sta n puterea omului si ca resursele necesare se gasesc n sine?. $ot sistemul .oga se ba%ea%a pe demonica idee a identitatii dintre om si 7umne%eu >n sensul ca sufletul si 7umne%eu sunt de aceeasi natura?. 8a aceasta falsa identitate trebuie sa a/unga .oghinul - bolna, de m0ndrie, n starile lui de asa-%isa meditatie spirituala. 4.1. Yoga crestina (oga hindusa este cunoscuta n 6est de mai multe decenii, ea d0nd nastere, mai ales n !merica, nenumaratelor secte si mai ales nenumaratelor forme de terapii, care nu-si afirma nici un continut religios. 2sentiala n .oga nu este at0t disciplina n sine, c0t meditatia la care trebuie sa se a/unga. $rebuie nsa sa se stie ca cel care nu urmareste dec0t aspectul fi%ic al practicii (oga, se predispune de/a catre anumite atitudini spirituale si chiar e5periente, de care nici macar nu este constient. +rin anii 'C, un calugar france% benedictin si-a notat e5perientele ncercate, pe c0nd se straduia sa faca din (oga o practica crestina . -inenteles ca aceasta idee de .oga crestina, este idee pag0na, caci scopul acestei practici este de a folosi tehnica .oga sub numele de meditatie crestina, pentru a obtine efecte de rela5are, multumire si pasi,itate mentala, care sa fa,ori%e%e receptarea fara impedimente a ideilor si e5perientelor cu finalitate demonica. 7e asemenea ei cred ca e5ercitiile pe care le practica ar produce un efect de un calm e5ceptional, n timp ce starea euforica pe care o produce .oga, o numesc stare de sanatate, care le-ar ngadui sa faca mai mult bine, n planul fi%ic si spiritual. "nselaciunea este asa de mare, nc0t calugarul catolic ce practica .oga scria ca3 +ersoana rela5ata este gata sa ,ibre%e la atingerea 7uhului #f0nt si sa primeasca cu bucurie ceea ce 7umne%eu, bine,oieste sa o lase sa simta, cre%0nd ca aceasta cuprindere este cea mai nalta forma a contemplarii crestine. #i astfel credea ca n fiecare %i e5ercitiile si ntreaga disciplina (oga facilitea%a curgerea n minte a harului lui *ristos, totodata %ic0nd ca foamea de 7umne%eu creste n permanenta, la fel si setea de dreptate si dorinta ar%atoare de a fi crestin n ade,aratul sens al cu,0ntului. 9ricine ntelege natura nselaciunii dia,olesti sau a falsei e5periente duho,nicesti. +otri,it #f0ntului Ignatie D

-rancianino,, e5ista doua forme principale de nselaciune dia,oleasca. +rima si cea mai spectaculoasa dintre ele apare atunci c0nd cine,a se lupta sa dob0ndeasca un nalt ni,el spiritual si sa se n,redniceasca chiar de ,i%iuni, fara sa se fi curatit de patimi, ba%0ndu-se e5clusi, pe ntelepciunea sa. Unei asemenea persoane dia,olul i daruieste ,i%iuni pe masura. 25ista nsa si o forma de nselaciune dia,oleasca mai obisnuita si mai putin spectaculoasa, care nu ofera ,ictimelor ei ,i%iuni e5traordinare, ci doar e5altate sentimente religioase. !ceasta se nt0mpla, dupa cum scrie episcopul Ignatie, atunci c0nd inima doreste si se straduieste sa obtina bucuria cugetarilor sfinte si dumne%eiesti, nefiind nca pregatita pentru ele. ;el care nu are o inima nfr0nta, cel care se ba%ea%a pe faptele sale si pe ,rednicia sa, cel care nu se tine str0ns de n,atatura -isericii 9rtodo5e, ci urmea%a unei alte traditii, pe ba%a careia si formea%a propria conceptie de ,iata, acela este stap0nit de nselaciune dia,oleasca. "n descrierea acestei mostre de (oga crestina se identifica tocmai trasaturile persoanei, care, din punct de ,edere spiritual, rataceste, fie n directia religiilor pag0ne, fie n cea a e5perientelor crestine sectare. "n am0ndoua aceste directii a,em de-a face cu aceeasi deschidere si cu aceeasi dorinta de a fi cuprins sau apucat de un duh4 aceeasi cautare, nu de 7umne%eu, ci de consolari spirituale, aceeasi auto-into5icare care este luata drept stare de gratie4 aceeasi usurinta de necre%ut cu care oricine de,ine deodata contemplati, si mistic4 aceleasi re,elatii mistice si stari pseudo-spirituale. 9rice persoana, c0t de putin a,i%ata asupra trairii duho,nicesti ortodo5e, ,ede ca acest biet .oghin crestin este ,ictima unor demoni mai marunti, care i p0ndesc pe cautatorii de e5periente spirituale. 2l a ca%ut prada propriilor sale nchipuiri religioase, produse de o minte bolna,a si de o inima total nepregatita pentru purtarea unui ra%boi ne,a%ut contra nselaciunilor dracesti. Iar n ultimele decenii, meditatii .oga pe teme biblice se practica ntr-un numar important de manastiri romano-catolice. Nici o ramura din .oga nu are nimic comun cu practicile crestine, desi se ,ehiculea%a o legatura ntre rugaciunea lui Iisus si asa-numita .oga crestina, ci dimpotri,a, sunt mpotri,a crestinismului, mpotri,a poruncilor lui 7umne%eu4 cum este si ca%ul practicii $antra-(oga >desfr0u n comun?, care este practicata din nefericire si n tara noastra de un numar de tineri, sub conducerea spirituala - ca sa nu %icem demonica - a lui Aregorian -i,olaru si care practic a distrus mii de tineri nai,i si creduli. #unt unii oameni care numesc comuniune mistica placerea trupeasca sa,0rsita n comunH +artasii la desfr0nare, fratii destrabalarii, falsifica cu,intele lui 7umne%euN H!cesti oameni, de trei ori ticalosi, mbraca n cu,inte sfinte comuniunea trupeasca si afrodisiaca si cred ca ea i urca n mparatia lui 7umne%euH . !. "en#u$ crestin 1ulti crestini occidentali, a,0nd acelasi sentiment de ad0nca nemultumire fata de crestinismul occidental, n general, si dorinta de a-l mbogati cu dimensiunea unei contemplatii pierdute, au apelat la practica %en. $ehnica %en-ului /apone% este foarte asemanatoare cu .oga indiana - din care de fapt si deri,a -, desi este cu mult mai simpla. 2ste ,orba tot de o postura corporala >dar lipseste ,arietatea posturilor fi%ice din .oga?, de o tehnica a respiratiei, de repetarea unei formule sacre dupa dorinta, precum si alte mici detalii caracteristice %en-ului. #copul este nsa identic cu cel din .oga3 +arasirea g0ndirii rationale si atingerea unei stari de liniste si de meditatie calma. 2i considera ca chiar si cei ncepatori n meditatia %en au posibilitatea sa atinga sen%atii de comuniune, si sa aiba sentimentul unei pre%ente supranaturale, mpreuna cu sa,oarea unei taceri mistice4 la fel, sustin ca prin %en, starea de contemplatie, care le era re%er,ata doar c0tor,a mistici initiati, este largita, astfel nc0t cu totii au ,i%iuni si a/ung la satori >iluminare?. !utorul cartii ;hristian :en , un preot catolic irlande%, ,orbeste de o nnoire a crestinismului, afirm0nd ca aceste e5periente pot fi dob0ndite de oricine, fie el crestin sau necrestin. #i cu ade,arat, la o ;on,entie pe temele meditatiei :en, care a a,ut loc l0nga L.oto, autorul spune ca3 8ucrul surprin%ator a fost absenta desa,0rsita a unei credinte comune, care sa-i uneasca pe cei pre%enti. +e nimeni nu interesa c0tusi de putin ce credea sau ce nu credea celalalt si nimeni nu a pomenit nici macar o singura data numele lui 7umne%eu. 25perientele de iluminare a,ute de cei ce practica %en-ul sunt esential aceleasi cu e5perientele cosmice nt0lnite n samanism si n multe alte religii pag0ne. !utorul cartii citate chiar a fost surprins sa constate ca e5perientele :en sunt foarte asemanatoare cu cele penticostale, ceea ce l-a determinat sa primeasca -ote%ul 7uhului la una din nt0lnirile harismatice. !poi recomanda penticostalilor, pentru a-si elibera potentialul uman de iluminare psihica, sa practice meditatia %a%en. G

1odul si moti,ele pentru care 9rtodo5ia respinge aceste practici sunt aceleasi ca si n ca%ul .ogai asa-%is crestine. 7eosebirea ntre :enul crestin si (oga crestina este ca primul este mai popular si nu at0t de e%oteric ca cea de-a doua. Iar persoanele capabile sa afirme ca e5perientele agnostic - pag0ne, de tip :en, pot constitui ba%a unei rennoiri mistice crestine, sunt cu totul straine de ade,arata si marea traditie patristica ortodo5a, care presupune o credinta ar%atoare, con,ingeri ade,arate si lupta intensa ascetica. Ignoranta acestui autor de,ine cu deosebire periculoasa atunci c0nd ea se salasluieste n cine,a chemat sa instruiasca pe altii si care, la cursurile sale, recomanda studentilor sai sa e5perie%e misticismul se%0nd n po%itie %a%en, timp de patru%eci de minute n fiecare seara. $oate acestea se nt0mpla pentru ca traim ,remuri c0nd proorocul mincinos se afla si n persoana c0te unui ins, poate bine intentionat, dar ignorant, care, cu con,ingerea ca lupta pentru fericirea aproapelui, nu face altce,a dec0t sa-l mpinga la de%astru psihic si spiritual. %. Me&itatia transcen&enta$a $ehnica de meditatie orientala cunoscuta sub numele de 1editatie $ranscendentala >pe scurt 1$?, a fost adusa n !merica de un .oghin indian, pe nume 1aharishi 1ahesh (ogi, ncep0nd sa capete un puternic a,0nt mai ales dupa 19=1. !mintim ca si grupul de mu%ica -eatles s-a contaminat cu 1$, sporindu-i astfel mult publicitatea. "n 19&' miscarea a atins apogeul, cu aproape GC.CCC de cursanti n fiecare luna si cu peste =CC.CCC de simpati%anti. "n toti acesti ani ea s-a folosit intens n cadrul armatei, n n,atam0ntul de stat, n nchisori, spitale, anumite grupuri religioase, si chiar n interiorul unor parohii ale !rhiepiscopiei grecesti din !merica, fiind considerata o forma neutra de terapie mentala, compatibila cu orice practica sau credinta religioasa. ;ursurile 1$ sunt numite cursuri despre cum sa fii fericit fara sa ncerci cu ade,arat. 1aharishi nsusi le numeste tehnici care sunt foarte usoare, fiind aspru criticat de alti .oghini hindusi pe moti,ul ca ,ulgari%ea%a ,echea traditie indiana (oga si ca pune la ndem0na maselor, pentru bani, practici e%oterice milenare. "n scopurile, premisele si re%ultatele sale, 1$ nu difera semnificati, de (oga crestina sau de :en-ul crestin, ci difera doar printr-o simplificare e5trema a tehnicilor si a ntregii sale filosofii, prin usurinta cu care se a/unge la re%ultatele dorite. ;a si ele, ei %ic ca 1$ nu necesita nici un fel de con,ingeri, capacitate de ntelegere sau coduri morale si nici macar sa fii de acord cu filosofia sau ideile sale, %ic0nd si ca ea este pur si simplu o tehnica, care se ba%ea%a pe tendinta naturala a mintii de a cauta fericirea si placereaH "n timpul meditatiei transcendentale mintea cursantului trebuie sa urmareasca e5act lucrul care i se pare mai firesc si mai placut n acel moment si totodata pun0nd accent pe faptul ca este esential ca la nceput persoana sa nu-si foloseasca deloc capacitatea de g0ndire intelectuala. $ehnica conceputa de 1aharishi este aceeasi n toate centrele 1$ din lume3 7upa doua cursuri introducti,e, persoana plateste ta5a si apoi merge la initiere. "n camera de initiere, dupa ceremonie >care este n limba hindusa?, i se cere sa se nchine de mai multe ori portretului guru-lui lui 1aharishi. $raducerea ceremoniei nu este niciodata de%,aluita celor ce se initia%a4 ea este cunoscuta doar de n,atatori si de cei care sunt ei nsisi initiatori. !ceasta ceremonie nu este nimic altce,a dec0t traditionalul ritual hindus de nchinare la %ei >pu/a?, n care se includ guru-ul %eificat al lui 1aharishi si ntregul sir de maestri prin care el nsusi si-a primit initierea. #i iata cum este introdus agnosticul modern, de cele mai multe ori pe nesimtite, n sfera practicilor hinduiste4 el este condus spre a e5ecuta un gest la care stramosii sai crestini nu ar fi consimtit niciodata, prefer0nd sa fie mai cur0nd ucisi n cele mai s0ngeroase torturi. !cest gest se numeste nchinare la idoli. "n plan spiritual, e5plicatia succesului spectaculos al meditatiei transcendentale consta n simpla comitere a acestui pacat capital si nu neaparat n respectarea tehnicii psihice n sine. 9data initiat, practicantul 1$ meditea%a %ilnic un anumit timp, las0ndu-si mintea sa se desfasoare liber si repet0nd mantra c0t mai des considera el necesar4 e5perientele care apar sunt supuse frec,ent controlului maestrului. *indusii a,0nd pretentia ca 1$ nu nlocuieste alte religii, ci le ntareste pe cele care e5ista de/a, indiferent de credinta practicantilor, multi pseudo-crestini s-au lasat nselati de aceasta practica demonica, g0ndind ca 1$ le ad0nceste propria religie si le mbunatateste cu noi ntelesuri. 1$ este o fa%a a interesului pentru ocultism, din societatea umana n a doua parte a secolului OO. Iar re%ultatele acestui interes sunt si ele graitoare. 7esi n reclamele si publicatiile lor se arata mereu instructori si practicanti %0mbind cu gura p0na la urechi si plesnind de sanatate, s-au dat publicitatii multe ca%uri de '

instructori si discipoli 1$, care au fost lo,iti de maladiile obisnuite ale celor care se ocupa cu practici oculte3 boli mintale si ner,oase, sinucideri, tentati,e de crima, posedari de natura demonica. "n 19&8, ;urtea <ederala a #tatelor Unite a luat p0na la urma hotar0rea ca 1$ este ntr-ade,ar de natura religioasa si deci predarea ei n scoli este inter%isa >te5tul complet al deci%iei federale n ca%ul 1alna) contra 1aharishi 1ahesh (og. ?. !ceasta deci%ie ,a limita fara ndoiala si mai mult influenta 1$ n care multi ,or continua poate sa ,ada o forma de meditatie compatibila cu crestinismul4 atitudine care, din pacate, e5ista si constituie si ea un trist semn al ,remilor. '. Noua s(iritua$itate fata )n fata cu *restinismu$ +re%enta cultelor orientale s-ar putea e5emplifica la nesf0rsit4 n fiecare an apar culte noi sau ,ariante noi ale altora ,echi. "nsa ce se remarca n plus, este ca pe l0nga cultele specific religioase, se manifesta pre%enta din ce n ce mai intensa, n ultimele decenii mai ales, a asa-numitelor culte de constiinta >culte care se pretind nereligioase?. !ceste grupuri de terapie mentala includ organi%atii, precum 2rhard #eminars $raining, @olfing, #il,a 1ind ;ontrol >;ontrolul mintal #il,a?, 8ifespring >I%,orul 6ietii?, si nca multe alte forme de seminarii >nt0lniri? si bioraspuns , care ofera o descatusare a tensiunilor si o captare a potentialelor ascunse ale omului, e5primate ntr-un /argon stiintific de secol OO, mai mult sau mai putin plau%ibil. 7e asemenea, se mentionea%a si alte miscari de constiinta, care sunt mai putin la moda asta%i, de la #tiinta crestina si #tiinta mintala, p0na la #cientologie. $oate aceste miscari sunt incompatibile cu ;restinismul. ;restinii ortodocsi nu trebuie sa aiba absolut nimic dea face cu ele. #i iata de ce suntem at0t de categorici3 1. !ceste miscari nu au nici o fundamentare n traditia si practica crestina, ci sunt pur si simplu fructul religiilor pag0ne orientale sau al practicilor spiritiste moderne, mai mult sau mai putin diluate, si pre%entate adesea ca fiind lipsite de continut religios. Nu numai ca n,atatura lor este gresita si n totala discordanta cu doctrina crestina despre ,iata duho,niceasca, dar prin e5perientele lor religios-pag0ne si prin e5perimentele lor psihiste ele pun n pericol sanatatea mintala a celor care le de,in ,ictime, duc0nd la de%astru psihic si la pierderea sufletului pentru totdeauna, stiind ca fara *ristos si fara -iserica, nu este m0ntuire. 2. 1ai precis, e5perientele de tacere spirituala pe care le ofera diferitele tipuri de meditatie, fie cele asa-%is lipsite de continut religios >precum meditatia transcendentala, unele forme de (oga si :en si cultele seculariste?, fie cele cu continut religios pag0n >precum *are Lrishna, 7i,ine 8ight 1ission, 9rgani%atia celor D* etc.?, conduc n ntregime ntr-o %ona spirituala cosmica unde partea cea mai profunda a personalitatii umane intra n contact cu fiinte spirituale reale. !ceste fiinte, pentru omul aflat n starea de dupa caderea din @ai, nu sunt altce,a dec0t demonii sau spiritele ca%ute, care se afla n cea mai mare apropiere fata de om . 3. +artea cea mai periculoasa a acestor initieri consta n aceea ca ele scapa controlului constient al ,ointei omului4 astfel, odata initiat n aceste culte de constiinta, este adesea cu neputinta sa te mai opui participarii la e5periente psihice nedorite. @e%ulta ca noua constiinta religioasa este un dusman al ;restinismului cu mult mai puternic si mai periculos dec0t au fost ,echile ere%ii din trecut. 7eoarece atunci c0nd se pune accentul pe e5perienta n detrimentul doctrinei, atunci nsasi n,atatura, dupa care putem distinge si identifica binele de rau, cade sau de,ine inoperanta, iar duhurile necurate au cale libera de atac, datorita pasi,itatii si deschiderii pe care le e5alta toate aceste noi culte4 ele nu fac altce,a dec0t sa transforme persoana umana n unealta pasi,a a manifestarilor demonice. <aptul acesta este demonstrat de numeroasele studii care s-au facut asupra acestor culte de constiinta. 2le dau n ,ileag e,olutia progresi,a a acestor e5periente, care la nceput sunt bune sau neutre, pentru a de,eni n final ciudate, terifiante si n ultima instanta indubitabil demonice. ;hiar latura strict fi%ica a unor discipline psihice, precum (oga, este periculoasa pentru ca aceasta deri,a din ea si predispune la atitudini si e5perimente psihice care sunt de fapt scopul initial si permanent al practicii (oga. +uterea de seductie a noii constiinte religioase este at0t de mare nc0t ea se poate nstap0ni chiar si asupra acelora care afirma cu tarie ca sunt crestini. Nu este ,orba aici doar despre cei care se complac n sincretismele sau combinatiile artificiale dintre crestinism si cultele orientale la care ne-am referit mai sus, ci, mai gra,, este ,orba si despre cei care se considera pe ei nsisi niste crestini nflacarati. +rofunda ignorare a autenticei trairi =

crestine din %ilele noastre creea%a conditiile proliferarii unei false spiritualitati crestine, a carei natura este str0ns nrudita cu noua constiinta religioasa. +arintii -isericii 9rtodo5e au stabilit ca3 ;ei ce practica .oga, %en, bioenergie, radieste%ie sau altce,a asemanator acestora >care accepta rencarnarea, destinul, soarta sau predestinatia?, sa se supuna canoanelor pentru ,ra/itori, p0na la ndreptare.

&