Sunteți pe pagina 1din 19

Terapia comportamentala Perspectiva istorica si prezentare generala

Dictionar Analiza comportamentala aplicata utilizeaza tehnici derivate din conditionarea operanta,schimbarea comportamentelor de importanta personala si sociala bazate pe notiunea ca acel comportament este o functie a propriilor consecinte; Comportamentul este o functie a organismelor vii.La oameni comportamentul include actiuni publice si deschise(mers,vorbit) si actiuni ascunse cum ar fi ganditul,simtitul,emotia,amintirea,rezolvarea de probleme,placerea,observatia.Anumiti terapeuti comportamentali definesc comportamentul prin actiuni deschise,dimpotriva altii considera coportamentul compus din actiuni si deschise si ascunse; Analiza comportamentului O ramura a psihologiei interesata cu predictia si controlul comportamentului prin identificarea si manipularea consecintelor care urmeaza comportamentului.Aceasta parere este impamintenita in filozofie cunoscuta sub numele de behaviorism radical.Aceasta ramura aplicata a analizei comportamentului este des utilizata pe linga modificarea comportamentului utilizandu-se termenul de analiza aplicata a comportamentului.Analiza clinica a comportamentului este o ramura mai noua analizei comportamentale asemanata cu psihoterapia pacientului extern. Behaviorismul O ramura conceptuala care s-a consolidat dintr-o cercetare unica a comportamentului si a vietii mentale o ramura ce subliniaza o stiinta a comportamentului.!tiinta comportamentului cuprinde descoperiri,principii,legi si teorii rezultate din cercetarea comportamentala,pe de alta parte behaviorismul uneste filozofia,ideologia,supozitiile si valorile implicate intr-o stiinta a comportamentului."eoria comportamentala face parte din behaviorism dar nu sunt sinonime. Modificarea comportamentului Un set de proceduri care sunt derivate dar nu exclusiv din analiza comportamentului,principiilor invatarii operante si teoriilor. Teoria comportamentala !e refera la rotun#irea conceptualizarilor comportamentului uman impamintenite in stiinta de baza a comportamentului si a principiilor invatarii.$xista multe teorii ale comportamentului care impart mai mult sau mai putin aceste proprietati. Terapia comportamentala %uprinde aplicarea sistematica a principiilor invatarii operante si respondente si teoria contemporana a invatarii pentru intelegerea stiintifica si scaderea suferintei umane in terapie.Abordarea valorizeaza obiectivitatea si cere sa fie aplicate standarde empirice riguroase de dovada a dezvoltarii tratamentului si evolutia pas cu pas a rezultatului tratamentului psihosocial. Terapia cognitiv comportamentala O ramura a terapiei comportamentale care considera cognitia diferita de comportament si de aceea necesita un sistem si procedeuri unice.%unoasterea mi#loceste sau cauzeaza alte comportamente si procesele cognitive imperfecte contribuie la etiologia,mentinerea si tratamentul comportamentului anormal."erapeutii comportamentului traditional presupun ca cunoasterea este comportament si considera termenul cognitiv-comportamental redundant. Contextul O privire filozofica legata de scrierile lui !tephen &epper si de filozofia sttiintei cunoscuta ca behaviorimul radical care are ca radacina activitatea intregului organism in contextul sau. Epistemologia O ramura a filozofiei cu interes in in natura si originile cunoasterii cu toate ca terapeutii comportamentali nu sunt in general devotati unei singure teorii epistemologice ,ei adera in general la o epistemologie empirica. Mecanism O pozitie filozofica care adopta ca sursa aparatul si partile care conduc operatiunea.'ecanicistii sustin ca intregul poate deriva din suma partilor si ca descoperirea partilor si relatiilor dintre parti este critica in explicarea comportamentului uman.'ecanicistii in

general sustin o corespondenta bazata pe criterii de adevar si sunt in general nomotetici in intelesul lor. Behaviorismul metodologic O teorie normativa despre conduita stiintifica a psihologiei si se pretinde ca psihologia ar trebui sa se ocupe de comportamentul observabil a organismelor nu de evenimentele mentale cum ar fi gandurile,sentimentele si alte constructii private similare.'otivul este ca evenimentele private nu reusesc sa atinga criteriul acordului publicului.(n aceasta privinta referirea la evenimentele mentale nu adauga nimic la explicarea variabilelor care controleaza comportamentul.$venimentele mentale sunt entitati private care nu formeaza obiecte de studiu empiric. Monismul O pozitie filozofica care stipuleaza ca ce se observa si ce se spune reprezinta o lume reala si fizica,o lume de substanta existind in timp si spatiu.'onismul este la nucleul behaviorismului si o concluzie behaviorista este reflectata in ipotezele cum ca comportamentul este proprietea cuiva si este situata in legatura cu o lume fizica reala in timp si spatiu o parere care este antiteza dualismului cartezian dar nu este sinonim cu reductionismul Pragmatismul O parere descoperita originar de %harles &ierce si mai tarziu dezvoltata de )illiam *ames care si-a focalizat atentia pe teluri practice si rezultate sau pe schimbare.+otiunea generala de pragmatism este ca diferenta trebuie sa faca o schimbare care sa fie o schimbare. Behaviorismul radical.O filozofie a stiintei asociata cu scrierile lui ,.-.!.inner si cu activitatile acelor care au lucrat in ramurile de baza si aplicate ale analizei comportamentului.,ehaviorismul radical este o filozofie a stiintei,contextuala,monistica,functionala,holistica si pragmatica ea respinge adevarul prin aprobare criteriu al behaviorismului metodologic si considera ca evenimentele se desfasoara in spatiu privat,in piele.$venimentele private nu trec neobservate si nu sunt respinse ca fiind subiecte dar trebuie sa fie interpretate si explicate folosind aceeasi termeni stiintifici folositi in explicarea celorlalte comportamente.Aceasta pune radicalul in behaviorismul radical. Modelul om de stiinta practicant.Originara din conferinta din ,oulder,%olorado din anul /010.'odelul stipuleaza cadru pentru instruirea psihologilor clinici in asa mod incat psihologii clinici sa fie a)producatori de cunoastere stiintifica,b)consumatori de cunoastere stiintifica,c)evaluatori de cunoastere prin rezultatele obtinute din informatiile muncii lor. Teoria invatarii sociale.O teorie dezvoltata de Albert ,andura,care propune ca influenta evenimentelor din mediu asupra colectarii si regulamentul comportamentului este determinat de procese cognitive.Asteptarile si invatarea indirecta #oaca un rol central,si persoana este vazuta ca un agent si ca un obiect al influentelor de mediu. !nvatarea indirecta.!tipuleaza ca oamenii pot invata doar prin observarea celorlalti,si ca asemenea invatare nu necesita consolidari pozitive sau negative. "erapia comportamentului cuprinde un set de activitati inglobind aplicatia sistematica a operatorului si a respondentului invatarea principiilor si teoriei comportamentului contemporan in scopul intelegerii stiintifice, usurarea si prevenirea suferintei umane.Acest lucru nu inseamna ca exista unanimitate intre cei care se denumesc terapeutii comportamentulu cu privire la aceasta metoda.+eintelegeri vechi exista asupra definitiei terapiei comportamentale,incluzind registrul de metode de interventie acceptate si conceptele explicative care provin din aceeasi sfera.(deile fondatoare ale terapiei comportamentale ramin inradacinate in behaviorism,in principiile invatarii,teoria comportamentului si aplicatia bazata pe stiinta a acestor principii,cuplate cu o puternica fundatie in terapie.%u toate ca nu toti terapeutii comportamentali au aceeasi parere dar aceia care o au practica terapia comportamentala originala . (n zilele noastre stiinta si practica terapiei comportamentale sunt frecvent asemanate cu o serie de tehnici de interventie directionate spre modificarea si schimbarea comportamentului uman problematic si promovarea dezvoltarii unor comportamente adaptate functionale.&entru a fi siguri o arie impresionanta de tehnologii de interventie psihosociala cu baze empirice dezvoltate din miscarea terapiei comportamentale si multe din asemenea tehnologii domina acum psihoterapia si tratamente la alegere dintr-o suma de probleme.!-ar putea spune ca practicienii din alte orientari psihoterapeutice care anga#eaza asemenea interventii practica de fapt terapie comportamentala."erapia comportamentala este mai mult decit o simpla aplicare a tehnologiei interventiei comportamentale mai mult decit utilizarea abordarii experimentale,mai mult decat a utiliza o abordare empirica in munca cu clientii,si desigur mai mult decit un interes focal in

comportament.(ntr-adevar acest mic set de implicari intelectuale este impartasit de psihologi de mai multe credinte si in mod particular de cei care s-au inscris in modelul stiintificpracticant."erapia comportamentala cuprinde un set de valori si presupuneri conceptuale care a#uta sa se aduca raspunsuri la cercetarea de baza si intrebari aplicate iar in ultimul rand este ceea ce fac terapeutii comportamentali cand incearca sa linisteasca o vasta serie de persoane care sufera ca indivizi,in cupluri,in grupuri,organizatii,comunitati si asa mai departe.Aceasta abordare este asemanata filozofic,conceptual si metodologic cu behaviorismul si o abordare experimentala spre baza rezolvarii si probleme aplicate inradacinate in principiile invatarii si a teoriei comportamentale;de unde si numele de terapie comportamentala este cel mai des folosit pentru a diferentia aceasta abordare a stiintei si practica de alte abordari care sunt bazate pe date si empirice dar niciuna filozofica sau conceptual inradacinate in behaviorism sau in teoria comportamentale.(ntentia noastra este de a elucida presupunirile conceptuale si valorile comportamentale care sunt intr-un fel indispensabile miscarii terapiei comportamentale si sa aratam cum aceste presupuneri conceptuale ghideaza stiinta si practicarea terapiei comportamentale.(ncepem cu o privere in ansamblu a evolutiei terapiei comportamentale ca o abordare unica a stiintei si practicii psihologice.

1.ISTORIA SCURTA A !O"UTI I CO#C PTUA" A T RAPI i CO$PORTA$ #TA"


"erapia comportamentala a fost conceputa intr-un climat psihoterapeutic care nu a fost tocmai pregatit sa o imbratiseze.La inceputurile terapiei comportamentale in anii 234 sanatatea mintala era in gri#a psihiatrilor,multi dintre ei fiind formati mai intai in medicina si in al doilea rand in psihanaliza sau ce era dominant la vreamea aceea psihoanaliza -reudiana sau neo-reudiana."ratamentul centrat pe scoaterea la iveala a procesele inconstiente care se credea ca sunt adevaratul motiv pentru psihopatie si suferinta."erapia dura inainte ani nu saptamini si modelul bolii al etiologiei,diagnosticului,si tratamentul al tulburarilor psihologice serveau ca un context predominant conceptual.&sihiatri veau rolul principal cu privire la gri#a sanatatii mentale iar psihologii rolul secund.&ersoanele in psihoterapie deseori acordau destul timp si resurse cercetarii in amanunt a trecutului si descoperirii conflictelor ascunse si inconstiente care se credea ca sta la baza problemelor lor cu speranta ca in mainile experte ale psihoanalistilor vor avea rezolvare si nu in ultimul rand un tratament catartic."ratamentul era condus mai mult de presimtire si de intuitie clinica decit de stiinta si date.%ontabilitatea empirica sau deciziile privind tratamentul sustinute si ghidate de date erau virtual inexistente.+eincredearea publica in psihoterapie incluzind si stigmatul social privind dereglarile mentale a fost tot timpul mare.%eva trebuia schimbat si pionerii terapiei comportamentale inclinati sa ofere o abordare alternativa care ar fi revolutionat pentru totdeauna gri#a sanatatii mentale.

A.!"CEPUTU# $E%&O#TA'!! (! P'ECU'(O'!!

5ariatele teorii si proceduri comune terapiei comportamentale au fost stabilite ca stiinta si disciplina profesionala.6e exemplu in secolul / 7oma ,&lin8 cel ,atran punea paian#eni in paharele alcoolicilor pentru ai vindeca de viciu.Astazi tehnica este denumita contraconditionare .O procedura asemanatoare celei de desensibilizare imaginara a fost propusa in /911 de !ir :enelm 6igb8 si a implicat asocierea dintre imageria aversiva si circumstantele placute..*ohn Loc.e in /90; a descris in detalii o procedura de tratament pentru fobia de animale care acum se numeste terapia expunerii <in vivo<.(n secolul al /=-lea <,aiatul !albatic din Aver8on< a primit o interventie care multi ar vedea-o ca o intarire pozitiva si proceduri de modelare.(n cartea din /=04 &rincipiile &sihologiei ,)illiam *ames a descris un caz a unui copil care a devenit extrem de fricos in urma unei experiente in care s-a ars cu o lumanare,dind dovada de o conditionare inainte ca ,conditionarea sa fie introdusa in psihologia americana.>n

sistem de examinare bazat pe puncte sau dovada de economie sau cum multi ar spune o procedura operanta a fost implementata de Alexander 'anconchi in anii =4 pentru a stimula detinutii sa se supuna regulilor din inchisoare.%um observa si (ssac 'ar.s in cursul din /0=/,"ratamentul si ?ri#a +evrozelor,pana si -reud cu studendii lui au recunoscut rolul expunerii in tratamentul fobiilor si temerilor si alte proceduri din arii diverse cum ar fi medicina chineza,@en,,uddhism,terapia 'orita,practici populare a triburilor din 'ala8sia si practici psihoterapeutice asemanatoare cu interventiile comportamentale.%u toate ca acestea si alte exemple sunt desigur in interes istoric niciuna nu pare sa fi influentat direct dezvoltarea terapiei comportamentale.Antecedentele terapiei comportamentale au originea in confluenta unor factori aparuti in psihologia secolului A4.

B.!"CEPUTU'!#E U"E! 'E&O#UT!! COMPO'TAME"TA#E !" P(!)O#O*!E

&sihologia in prima parte a secolului A4 se zbatea cu propria sa identitate ca si stiinta.&sihologia inaintea anului /0/; era considerata o stiinta a vietii mentale si metoda principala de studiu era introspectia.(ntrospectia si variantele sale reprezentau o incercare sa scoata sistematic la iveala continuturile,structurile si functiile constientului prin complex si adesea metodele intortocheate de a invata participantii la cercetare sa observe si sa raporteze corect experientele lor proprii.(ntrospectionismul a fost initial o doctrina care sustinea ca lumea ascunsa a vietii mentale private conteaza si constiinta a fost o topica adecvata care a separat-o de de alte stiinte."oate s-au schimbat in /0/; cu publicarea a celor doua lecturi ale lui *ohn.,. )atson predate in fata >niversitatii %oumbia cu titlu &sihologia 6upa %um o 5ad ,ehavioristii.(n prima lectura care a aparut in 7evista &sihologica a devenit cunoscuta ca <manifestul behaviorist<)atson a argumentat in forta contra constiintei ca subiect al psihologiei si introspectia ca metoda a psihologiei.(n schimb el a sustinut ca psihologia este si ar trebui sa fie o ramura experimentala a stiintei naturale a carei scop teoretic este predictia si controlul comportamentului.(n asa fel )atson a incercat sa ne ofere o rationalizare coerenta si legitimizarea metodelor comportamentale care au fost folosite din /=B4 pe animale si oameni si sa redefineasca subiectul psihologiei ca si comportament observabil, metodele principale fiind observarea si masurarea comportamentului.(n concluzie )atson a mentinut ca se poate intelelege mintea intelegind relatiile dintre stimulii antecedenti de mediu si raspunsurile comportamentale reflexive sau provocate;o privire acum familiara ca o forma initiala a psihologiei stimul-raspuns,sau s-r. %ariera lui *ohn ,.)atson in psihologie ca academician a fost intra-adevar influentabila si el poate fi creditat pentru ca a adus munca psihologului rus (van &avlov,in particular cercetarea despre reflexul conditionat,in psihologia americana.(ntr-adevar la inceputul anilor <A4,)atson si sotia sa 7osalie 7a8ner au demonstrat achizionarea a fricii conditionate de un soarece alb in cazul de#a clasic a micutului Albert si generalizarea acelei frici altor obiecte paroase.6emonstratia a derivat din proceduri conditionante original ale lui (van &avlov proceduri care sunt cunoscute ca conditionarea clasica &avloviana.(n /0A1 'ar8 cover *ones a continuat demonstrarea cum frica poate fi tratata prin imitatie sociala si expunerea la stimuli fara anticiparea consecintelor negative o procedura care continua cunoasterea de baza a principiilor conditionarii clasice cum ar fi extinctia prin expunere slaba a domeniului aplicat.(n aceasta demonstratie simburii a ce va deveni terapie comportamentala au fost plantati.%u toate ca a durata aproape A3 de ani pentru ca ideile lui )atson si a urmasilor lui sa fie recunoscute in anii<;4 behaviorismul )atsonian si variantele sale au ocupat rolul principal in psihologia americana.&sihologia a incetat sa fie stiinta constientului si a devenit stiinta comportamentului sine Cua non comportament observabil.

C.E'A PO(T +AT(O",A"!! -./0 -.102!"CEPUTU# "O"BE)A&!O'!(MU#U!

&utine din ideile lui )atson au supravetuit intacte in anii /0;4 si multi dintre contemporanii lui nonbehavioristi au inceput sa ia psihologia si behaviorismul in alte directii diferite.&sihologia ca stiinta a comportamentului a fost oprita in aceasta perioada si behaviorismul a inflorit in departamentele academice pest tot in America.+oi teorii a invatarii si conditionarii se invarteau in #urul nonbehavioristilor cum ar fi %lar. Dull,$dEin ?uthrie,$dEard "olman.-iecare din acesti indivizi au construit baza acea ce va fi terapia comportamentala. (n apogeul carierei sale %lar. Dull $ra unul dintre cei mai influenti behavioristi din lume si a devotat o mare parte din viata dezvoltind o sofisticata teorie a comportamentului adaptativ.(nteresul sau in mi#loacele mecanice si in matematica a devenit o metafora pentru modul in care poti conceptualiza natura comportamentului uman si a vieii mentale .%a si ceilalti nonbehavioristi ,Dull vedea constiinta ca un fenomen care necesita explicatii.(ntr-adevar behaviorismul lui Dull a luat nastere de la parerea sa ca behaviorismul Eatsonian era brut si cu serioase lipsuri.Dull a acordat mare atentie lucrarilor lui (van &avlov si a descoperit conditionarea ca un mod de a-si atinge telul stiintei experimentale a proceselor gandirii concepute ca deprinderi mentale.$xact cum functioneaza o masina privind relatia dintre componente ,Dull deduce ca comportamentul uman functioneaza similar prin relatiile dintre obiceiuri care sunt stabilite prin procese de conditionare asociativa.(ntr-adevar ideea lui Dull ca comportamentul uman functioneaza ca si o masina a fost o crestere directa a interesului lui privind mi#loacele mecanice si design-ul masinei a devenit un model teoretic in explicarea mecanismului uman.(ntr-adevar comparatia lui Dull dintre comportamentul uman si masina s-a dovedit a fi o directa crestere a interesul sau pentru mecanica si design-ul autoturismului a devenit un model teoretic in explicarea structurei masinei umane.?andirea logica si deductiva au fost bazele psihologiei lui Dull si contructia ierarhica a teoriei in pe baza obiceiurile conditionate si legaturile obiceiurilor, modelul actiunii umane. !istemul teoretic a lui Dull a cazut in cele din urma sub propria greutate dar notiunile sala vor #uca un rol important in gandirea conceptualla a terapeutilor de la inceputul behaviorismului cu precadere interesul lui hull pentru precizie si rigurozitate stiintifica ,respingerea subiectivitatii conceptualizarea conditionarii lui &avlov in legatura cu formarea obiceiurilor medierea si utilizarea metodei ipotetic-deductive.%u toate ca accentul lui Dull pe logica nu a avut nici un aport la gandirea terapeutilor behavioristi vederea lui mecanicista a stiintei psihologice si a comportamentului uman a reusit. $dEard "olman este important pentru behaviorismul intentionat o ramura a behaviorismului care era in mod explicit cognitiva de la inceput din multe puncte de vedere ,este precursorul teoriei cognitive moderne si a miscarii cognitiv-behavioriste in terapia comportamentala."olaman s-a identificat ca behaviorist,a evitat introspectia,a minimalizat reflexologia lui &avlov,a contrazis behaviorismul lui *ohn ,.)atson,a respins conectionismul lui "horndi.e si a imbratisat psihologia gelstaltista si contextualismul ca psihologie.(n /0;A in cartea %omportament (ntentionat La Animale si ,arbati,"olman a contrazis ideea de mecanica comportamentului si a insistat ca comportamentul este intentionat si cognitiva unde intentia si cognitia fac parte din intregul contextual behaviorist ca manifestare in comportament nu ca entitati mentale inafara de comportament.(n aceasta lucrare "olman a prefigurat conceptul ce urma se se numeasca variabila intermediara un concept care reprezinta o incercare de a legitima discutia si interferintele despre cognitie ,scopuri si cele asemanatoare ancorind asemenea implicari in termeni de antecedente observabile si evenimente consecutive.>lterior "olman isi va shimba directia gandirii spre ideea ca stiinta despre lume este mediata prin reprezentatii cognitive ale lumii si acele obiective si cognitii vor avea un status ipotetic decat observat."olman a prefigurat ceea ce va deveni o sursa ma#ora de discutii conceptuale in terapia comportamentala,cativa terapeuti comportamentali au accentuat statutul cauzal al cognitiei pe cand altii sustineau ca cognitiile nu sunt cauze ale comportamentului dar multe comportamente se cer explicate. (n timp ce neo-behavioristii $dEard %."olman si %lar. L. Dull tinteau spre ascensiune in psihologia experimentala,un tanar student ,.-.!.inner va lucra la articularea unei noi ramuri a behaviorismului care va revolutiona psihologia si terapia comportamentala pentru totdeauna.!pre deosebire de contemporanii sai !.inner a argumentat ca invatarea animala si umana este

sustinuta si formata de consecintele comportamentului;comportamentul este si ilicit si emis si trebuie inteles in relatie cu variabilele contextuale de mediu;si comportamentul este specific organismelor incluzind gandirea,sentimentele,emotiile,rezolvarea problemelor si cognitiile.&entru !.inner pielea era doar o granita arbitrara intre evenimentele publice si cele private;o granita care prezenta o adevarata provocare din punct de vedere stiintific pentru viata privata dar nu pentru filozofia acelei stiinte.,ehaviorismul radical a lui !.inner era radical din cauza ca sustinea ca o stiinta a comportamentul trebuie sa aduca un numar adecvat de de evenimente care au avut loc in piele consecvent cu alte legi si principii cunoscutefolosite pentru alte comportamente.%e a respins !.inner a fost utilizarea terminologiei directiei mentale si contructii ipotetice ca explicatiile in stiinta a comportamentului,nu fenomenul real la care se refera acesti termeni.(n cartea sa din /0;= %omportamentele Organismelor !.inner a subliniat inceputurile programului de cercetare cu animale din laborator;un program care a accentuat telurile stiintifice ale predictiei si controlului comportamentului prin experimentare intensiva cu organismele individual.Acest program s-a transformat in psihologie operanta sau mai poate fi cunoscuta precum campul bazic si aplicat a analizei comportamentului.!pre sfarsitul anilor /014 behaviorismul a atins apogeul in interiorul academiei de psihologie americana si a fost din multe puncte de vedere s-a balansat spre un declin precipitat doua decenii mai tarziu odata cu cresterea in popularitate a teoriei cognitive si a psihologiei cognitive experimentale din /094.(nainte de a incdepe declinul gandirea behaviorista si comportamentala vor revolutiona fata psihologiei clinice aplicate ca alternativa la psihoanaliza,7evolutia a devenit cunoscuta ca terapia comportamentala.

D.A#II 1%&' (AS)I#TITU" T RAPI I CO$PORTA$ #TA" P ST C " TR I CO#TI# #T

"erapia comportamentala a aparut pe scena psihoterapeutica la inceputul anilor /034 ca o extensie aplicata a psihologiei experimentale aplicate,care era inca predomonant behaviorista ca abordare.&sihologia aplicata a fost dominata de psihiatri si de un model al psihopatologiei si a suferintei umane.%onform cu acest model comportamentul anormal a fost considerat simptomul unei boli mintale sau o tulburare psihica sau conflict de personalitate similar cu o boala medicala.&sihologia clinica ca profesie era noua fiind recunoscuta formal in /010 in anii de dupa Al 6oilea 7azboi 'ondial.%u toate ca primii psihologi clinici erau antrenati ca practicieni -stiintifici de delegatia de la %onferinta din /010 din ,oulder,%olorado au fost directionati sa stabileasca behaviorismul in sistemul sanatatii mentale."inerii psihologi clinici in aceasta perioada cu toate ca erau antrenati ca oameni de stiinta in tiparul predominant experimental si behaviorist schimbata cu predominanta structura conceptuala freudiana si neo-freudiana pentru inspiratia clinica ca practicieni.(ntr-adevar nu este o competitie viabila pentru pentru practica psihologiei clinice.%u toate, ca cartea lui AndreE !alter ,"erapia 7eflexului %onditionat descriind nevroza umana in termeni conditionarii &avloviene de abia aparea si *ohn 6ollard si +eil 'iller au oferit o traducere comportamentala a conceptelor freudiene in /034 ,nici unul dintre texte pareau sa aiba un impact prea mare in a produce a psihologie comportamentala aplicata ancorata scena comportamentala.6e fapt eforturile lui 6ollard si lui 'iller de a aduce conceptele freudiene in aceeasi linie cu principiile conditionarii au fost afirmate in presupunerea ca psihoanaliza clasica freudiana a fost intr-adevar eficienta ca tratament pentru problemele psihologice.Aceasta presupunere bineinteles doar atat,o presupunere fara date sa o sustina.%u cat controversa privind eficacitatea psihoterapiei in general crestea multi au inceput sa caute alternative .O asemenea alternativa era terapia comportamentala. "erapia comportamentala a fost stabilita prin eforturile tenace si independente a unor pioneri printre care *oseph )olpe si studentul lui Arnold Lazarus in Africa de !ud,munca experimentala si clinica al lui 'ont8 !hapiro si Dans *.$8senc. la spitalul 'audsle8 din Londra,Anglia si eforturile lui AndreE !alter,O.7.Lindsle8,si ,.-.!.inner in !tatele >nite."oti aveau interes comun

in extrapolarea rezultatelor experimentale si a principiilor din cercetarea de laborator ,cercetare pe animale pentru a explica comportamentul uman si predominant cu exceptia lui Lindsle8 si !.inner achizitionarea si eliminarea anxietatii neurotice.&rimii pioneri aveau un simt al unitatii ,tel comun,si o pasiune revolutionara pentru stiinta in sine si pentru ce putea oferi ea grupurilor,inindivizilor si societatii.'ulti dintre primii fondatori aveau pe de o parte interes pentru stiinta experimentale si pe de alta parte in cinic si se miscau intre ele cu garatie.&rimii terapeuti intelegeau behaviorismul,teoria comportamentului ,principiile comportamentului si cum se le puna in folosinta pentru a atinge teluri practice in terapie."erapia comportamentala era in multe privinte aplicatia aplicata a stiintei comportamentului cum ingineria reprezinta extensia aplicata a fizicii.(nceputul terapiei a adus dupa sine un miez comportamental un miez care a fost reflectat in abordarea riguroasa stiintifica a dezvoltarii unei stiinte a comportamentului uman si utilizarea acelei cunostinte sa atinga teluri terapeutice practice.(narmat cu doar o mana de idei teoretice si tehici de tratament ,)olpe,Lazarus,$8senc. si !.inner impreuna cu cativa colegi si studenti au preluat baza psihanalitica si psihiatrica in universitati si in setarile clinice aplicate pe trei continente.(n acest mod pionerii terapiei comportamentale au intarit psihoterapia in contextul stiintei comporatmentale. 6oua carti influente au aparut in aceasta perioada care au a#utat la stabilirea terapiei comportamentului ca o unica abordare a intelegerii si ameliorarii suferintii umane in psihoterapie &sihoterapia prin (nhibitie 7eciproca a lui *oseph )olpe si !tiinta si %omportament >man a lui ,.-.!.inner."extul lui !.inner din /03= a aratat cum principiile intaririi si a pedepsei pot fi puse in practica in intelegerea si modificarea comportamentului uman in terapie si inafara ei.%u toate ca !.inner nu a fost un terapeut comportamental el a fost tenace de-a lungul vietii in evidentierea modului in care principiile derivate din stiinta comportamentala fundamentala au avut relevanta practica.%artea lui )olpe din /03; a oferit o mai larga conceptualizare a nevrozei umane in termenii principiilor invatarii &avloviene si Dulliane cuplate cu putina neurobiologie,in timp ce se introduc noi tehnici terapeutice derivate din principii derivate experimentale si rezultatele impresionante care le sustine.&ana in aceasta zi programul bine intocmit a lui )olpe a dezvoltarii tratamentului,un program care includea propria cercetare de laborator cu pisiti si rezultate clinice pentru mai mult de /44 de cazuri individuale ,ramane cea mai mare serie de cazuri replicative din istoria psihologia.(n urmatorii ani datele spri#inind eficacitatea terapiei comportamentului a inceput sa creasca intr-un mod rapid.%urand altii au inceput s-au alaturat cercului comportamentalsi au continuat impreuna sa promoveze o riguroasa epistomologie experimentala cu privire la dezvoltarea tratamentului si analiza proceselor si rezultatelor terapeutice si impotriva a ceea ce a fost perceput ca fiind bogat in concepte dar in practica fara rost,abordarea psihoanalitica spre schimbare psihoterapeutica si comportamentala."erapia comportamentala a inceput sa se dezvolte si a devenit interesata de natura si intelesul termenului terapie comportamentala un termen a fost scos la iveala in /03; de Odgen Lindsle8,,.- !.inner si Darr8 !olomon intr-un monograf descriind aplicarea procedurilor operante intr-un spital psihiatric.(n /03= Arnold Lazarus a oferit o definitie explicita a terapiei comportamentale ca aplicarea obiectivului,tehnicile terapeutice derivate din laborator pentru tratamentul pacientilor nevrotici.F>n an mai tarziu Dans $8senc. va defini terapia comportamentala mai larg ca aplicarea invatarii moderne ,teorie a tratamentului tulburarilor psihiatrice.6efinitia a cea ce constituie terapia comportamentala va continua sa sufere revizie substantiala in deceniile ce vor urma in asa fel incat fundatiile conceptuale ale terapiei comportamentale-inradacinata in behaviorism,teoria invatarii si principiile invatarii-vor fi inlocuite de o afiliere generala a terapiei comportamentale cu stiinta psihologica,emprismul,o abordare a tratamentului bazat pe date,si o marca specifica a terapiei sau tehnici terapeutice.%aderea nucleului conceptual behaviorist din terapia comportamentala a inceput in anii /094 si din multe privinte nu si-a revenit.

.A#II 1%*' SI P RIOADA D DUPA( T RAPIA CO$PORTA$ #TA"A S D +!O"TA

&ana in anii /094 revolutia comportamentala in sanatatea mintala era pe cale sa castige si terapia comportamentala era considerata un cadru alternativ viabil in fata modelului psihiatric medical a suferintei umane.6oua #urnale de terapie comportamentala %ercetarea si "erapia %omportamentala si *urnalul Analizei %omportamentuluia Aplicat au fost stabilite si cateva antologii subliniind fundamentele acestei abordari au aparut,printre care si "erapia %omportamentala si +evrozele a lui Dans $8senc. ,si urmatoarea lui carte $xperimentele in "erapia %omportamentala si !tudiile %azului in 'odificarea %omportamentala,autori Leonard &.>llman si Leonard :rasner si volumul lui %8ril -ran.s intitulat "erapia %omportamentala $valuare si !tatut."erapia comportamentala a suferit o crestere importanta inice generale perioada anilor /094 si aceasta crestere a adus diversificare,sciziunea interna,si evaluarea auto-critica.A fost deceniul suprasimplificarii cu privire la teoria comportamentala si principiile comportamentale cereri grandioase privind efectivitatea terapiei comportamentale,si intoleranta din interior si exterior. (n /099 fondatorii terapiei comportamentale au stabilit o organizatie profesionala primul nume fiind Asociatia "erapiilor %omportamentale si mai tarziu schimbat in Asociatia Avansarii "erapiei %omportamentale.!chimbarea numelui a intervenit pentru a schimba ideea ca terapia comportamentala era in mod primar o abordare conceptuala a stiintei si practicii ,nu o colectie de profesionisti uniti de un interes in schimbarea tehnicilor comportamentale.'a#oritatea terapeutilor comportamentali au impartit o orientare spre teoria invatarii si un interes in orientarea generala comportamentala.'ulti au fost atrasi de promisiunea terapiei comportamentale mai mult pentru abordarea pragmatica si empirism sau in particular pentru aplicarea la o dezvoltare si implementare a tratamentului si terapiei bazata pe date ce depaseste evaluarea. ,ehaviorismul ca si context conceptual al terapiei comportamentale afost gradual inlocuita de alte opinii pluraliste si terapia comportamentala a a#uns sa fie definita prin modela sociopsihologice mai largi.Asemenea modele au accentuat empirismul si au modificat comportamentul uman direct prin aplicarea principiilor psiholog nu neaparat principiile invatarii comportamentale. abordariel comportamentale initiale impamintenite in gandirea behaviorista si in cercetarea pe animale erau vazute ca foarte inguste si simpliste pentru a fi luate in considerare pentru comportamentul uman compex.(n mod particular controversa a fost cum capacitatea behaviorismului si a teoriei comportamentale poate sa faca fata in rolul cognitiei in relatie cu comportamentul problematic vazut in clinici in care existau adulti comunicativi.%ontroverasa nu a fost niciodata rezolvata satisfacator si a a#uns la un final data cu publicarea textului lui Albert ,andura,&rincipiile 'odificarii %omportamentale.(n acel text ,andura a subliniat abordarea sa a teoriei invatarii sociale accentuind importanta invatarii prin imputernicire,mediatatiei cognitive si functiei reglatorii a comportamentului uman.(n mod ironic invatarea sociala si cognitia au facut parte intotdeauna din behaviorismul post )atsonian si din teoria comportamentala timpurie si in mod particular din csrierile lui ,.- !.inner si Arthur !taats.&e deasupra conceptia comportamentala a cognitiei ca si comportament sa fie explicata in termenii principiilor invatarii era vazuta ca limitate ;o opinie ce persista si in ziua de azi. &e la mi#locul anilor /094 terapia comportamentala crescuse iar cantecul,clopotelul si ciocanelul primelor zile au fost inlocuite de pluralism,proceduri heterogene de tratament cu diferite rationalizari teoretice si discutii deschise despre baza conceptuala si cererile metodologice a terapiei comportamentale.-ara dusmanul comun terapeutii comportamentali au inceput batalii cu ei insasi in legatura cu natura terapiei comportamentale si ce a constituit o definitie adecvata.Asemenea critici si chiar un dezacord au a#uns chiar si pe holurile %ongresului si statului si guvernele locale razultind inretragerea fondurilor pentru cercetare,abandon fortat a programelor de tratament si legislatia care interzicea anumite tehnici folosite de terapeuti compportamentali pe baza ca ei au incalcat drepturile pacientilor.%riticismul se datora in mare parte neintelegerii principiilor terapii comportamentale,si neintelegerea behaviorismului din partea celor care se considerau terapeuti comportamentali.(ntr-adevar in aceasta perioada era normal ca terapia comportamentala sa fie in mod gresit asociata cu programele de sterilizare aplicate persoanelor de culoare cu retardare,terapia socului cu insulina aplicata pacienti psihotici in cadre institutioanlizate si fara consimtamantul lor ,utilizarea procedurilor coercitive cum ar fi pedepsirea sau socul pentru a controla comportamentul ,si schimbari generale a manipularii si dezumanizarii.%ahiar in interiorul psihologiei terapia comportamentala era vazuta deseori ca mecanica intun sens inuman rece ."erapeutii comportamentali erau la fel de vinovati de

neintelegerea si aplicarea gresita a behaviorismului ,terapia comportamentala,si principiile comportamentale in arena aplicata.6e cele mai multe ori acesta va lua forma de extrapolari simpliste si rigide a principiilor invatarii comportamentale de la cercetarea pe animale pentru a explica factetele interesante si importante ale comportamentului uman.7ezultatele incercarilor de a introduce asemenea principii intr-o analiza a comportamentului uman problematic s-au intalnit cu frustrarea si un sincer esec.Acelasi tip de extrapolare nealiniata a vut loc cu privire la teoriile comportamentale in contextul psihoterapiei si adeseori cu acelasi rezultate sarace.Aceste dificultati au servit la a ciltiva cauza a celor mai ecumenice ramuri ale terapiei comportamentale care deveneau din ce in ce mai populare,in special abordarea invatarii sociale a lui Albert ,andura,terapia multimodala a alui Ardold Lazarus,terapia cognitiva a lui Aron ,ec. si eventual perspectiva cunoscuta ca terapia cognitiv-comportamentala.&e la mi#locul anilor /0B4 si pe parcusul urmatoarelor doua decenii contextul concepual behavioristic a terapiei comportamentale a erodat,si unii dintre terapeutii comportamenatali si-au schimbat directia spre gandirea comportamentala pentru inspiratia clinica.$ntuziasmul nestapanit a anilor /034 si a anilor /094 a fost inlocuit de un entuziasm mai precaut si gri#a unora ca terapia comportamentala si-a pierdut ancora conceptuala behaviorista si ca a devenit nediferita de celelalte psihologii empirice aplicate.Oamenii de stiinta si practicienii in clinica au fost atrasi de terapia comportamentala datorita empirismului sau si nu a behaviorismului.%onceptualizarile cognitive si terapia comportamentala cognitiva au devenit regula,si terapia comportamentala behavavioristica exceptia."erapeutii comportamentali au inceput sa includa metodele empirice si conceptele din psihologia experimentala si sociala si in general stiinta psihologica.6ezvoltarea tratamentului implementarea raspindita,numeroase programe de pregatire de nivel doctoral a terapiei comportamentale erau acum bine stabilite.(dentitatea terapeutii comportamentali ca empirici a disparut ca si alte abordari ale terapiei au inceput sa participe in icercarile clinice.A devenit evident ca empirismul putea fi exportat la oricare abordare nu doar terapie comportamentala."erapeutii comportamentali au fost lasati fara mostenire teoretica unica si gradual terapia comportamentala si terapia comportamentala cognitiva au devenit una devenit una dintre ramurile psihologiei clinice o abordare fara o teorie (overarching) si o teorie desprinsa de behaviorism din care se desprinsese initial.(n multe privinte terapia comportamentala nu a devenit mai mult decat personificarea modelului stiintific-practic neutru conceptual al psihologiei clinice.

).T RAPIA CO$PORTA$ #TA"A CO#T $PORA#A ATI#, !ARSTA D &' D A#I

"erapia comportamentala in anul A44/ arata complet diferita de terapia anilor /034."erapia comportamentali au castigat de mult batalia pentru legitimarea in arena sanatatii mentale,succesul terapiei comportamentale in multe privinte este bine stabilit."erapiile comportamentale sunt in voga iar terapeutii comportamentali au cativa adversari.(narmati cu informatii terapeutii comportamentali au condus demonstratia ca interventiile psihosociale lucreaza la usurarea multor tipuri de suferinta umana.&robele clinice luate la intamplare ,eficacitatea ,efectivitatea,tratamente manuale,raspindirea,rezultatele tratamentului,contabilitatea,eficacitatea timpului,costul,calitatea si integritatea tratamentului si gri#a sunt acum cuvinte buzz.$xista foarte putini terapeuti comportamentali care sa fie si de partea stiintei comportamentale de baza si de partea clinicii.&utini dintre aceia se autonumesc terapeuti compprtamentali si sunt familiarizati cu behaviorismul si princiipiile conteporane ale invatarii din stiinta comportamentala,si chiar si mai putini privesc teoria comportamentului si principiile comportamentale ca o inspiratie clinica.(n mod ironic exact acesta abordare a pavat drumul pentru primii succsesorii terapiei comportamentului un aspect de care terapia comportamentului conteparana a uitat,in special #udecind nevoia pentru titlu tematic-&odul 6e &este 6istanta 6intre !tiinta !i &ractica %linica-6in intalnirea din anului/001 a Asociatiei &entru Avansarea "erapiei %omportamentului.'a#oritatea terapeutilor comportamentului se identifica ca terapeuti cognitivi-comportamentali si nu vad redundanta conceptuala a acestiu termen

amestecat.(novatiile tratamentului sunt putine si indepartate si modus operandi este de a transporta imbracamintea tratamentelor existente spre conditiile de diagnostic diferite si testarea eficacitatii lor in etape clinice luate la intamplare pe scale mari.(n multe privinte terapeutii comportamentului au suferit de la propria dezvoltare inadecvata in stiinta filozofiei si au devenit empiristi radicali,positivisti logisti si si utilizarea terminologiei lui ,.-.!.inner ,behavioristi metodologici.(n acest fel terapeutii comportamentului au cazut in capcana gandirii mecaniciste,a dualismului si a scaderii importantei principiilor comportamentului si a teoriei comportamentului."ehnologiele tramentului terapiei comportamentului isi gasesc acum calea in mainele praticienilor noncomportamentali care prin virtutea antrenamentului lor au o mica legatura cu terapia comportamentului ,principiile comportamentului care conduc tehnologia comportamentului si behaviorismul.%u toate ca (dissemination)este o dezvoltare benefica importanta in accelasi timp ilustreaza ca nu trebuie sa fim antrenati comportamental pentru a utiliza o interventie comportamentala cu succes.(nteresul in fundatiile terapiei comportamentului si practica terapiei comportamentului conceptuala este in mare parte vazuta ca irelevanta pentru implimentarea cu succes a tehnologiilor interventie comportamentale.

II.)U#DATII" CO#C PTUA" A" T RAPI I CO$PORAT$ #TU"UI

-undatiile conceptuale ale terapiei comportamentului datoreaza mult evolutie istorice a behaviorismului ,nu in sensul produselor impresionante fata de tratament ,dar dezvotarea unei cai unice de incadrare si probleme aplicate.&entru a utiliza termenului conceptual in descrierea fundatiilor conportamentului terapia poate la prima vedere aparea ca o contradictie .%auza are legatura cu intelesul termenului secundar conceptual un termen care este derivat din cuvantul latin conceptus si mai tarziu concipere care tradus literar inseamna<actul de gandire <sau<existenta sau acceptarea a cea ce exista doar in minte<Opinia desigur a fost caracteristica introspectionismului care a dominta psihologia in ultima parte a secolului /0 si prima parte a secolului A4 o abordare pe care primii behavioristi si eventual terapeutii comportamentului au respins-o.Antonime ale cuvantului conceptual cum ar fi practic,pragmatic,realist,concret,material,substantial,si tangibil au descris mai bine valorile impartite de acei ce autointitulau terapeutii comportamentului .%u toate acestea utilizarea ad#ectivului conceptual in contextul terapiei comportamentului este inca folositor pt ca surprinde esenta terapiei comportamentale ca un set slab interconectat de presupuneri si valori-metode de concepere si de intelegere a comportamentului uman-care invariabil influenteaza stiinta si practica aplicata a terapiei comportamentului.%onceptual este de asemenea folositor ca recunoastere terapia comportamentului ca ma#oritatea ramurilor a stiintei psihologice este incarcat cu valoare si nu fara valoare.%hiar daca ne place sau nu valorile conceptuale #oaca un rol in modul in care oamneii de stiinta si practicienii vorbesc despre comportament,ce topic il considera de de valoare in terapie si cercetare,maniera in care un terapeut isi formuleaza prezentarea terapiei problemei unui client,cum interpreteaza datele si criteriul pe care il adopta pentru adevar si explicatii.Acestea si alte probleme pline de valoare sunt la nucleul practicilor terapeutice si stiintelor si merita atentia noastra.?erald @uriff in textul sau clasic din /0=3 ,ehaviorismul 7econstructie %onceptuala a observat ca behaviorismul nu este doar stiinta comportamentului dezvoltata de behavioristi la sfirsitul secolului /0 dar mai mult un cadru conceptual subliniind aceasta stiinta.,ehaviorismul este despre presupuneri ,valori si presupozitii iplicit in stiinta comportamentului,incluzind practica aplicata,ahaviorismul este cert nu abordare monolitica;exista multe ramuri filozofice si conceptuale ale behaviorismului.Astazi unii terapeuti ai comportamentului impart o asemanare familiala cu behaviorismul dar exista si unii care nu.(n cel mai pur sens al termenului terapia comportamentului se refera la o parere conceptuala impamintanita in stiinta comportamentului si principiile invatarii cel care valoreaza pragmatismul ,obiectivitatea ,predictia si controlul ca reciproc impus stiintific si teluri practice,o epistemologie empirista ,o viziune monistica a comportamentului,functionalism,structuralism,si mecanica sau contextualism ca

filozofii.'embrele conceptuale ale comportamentului contemporansunt mai adesea implicite decat explicite si sunt adesea mentionate de terapeutii comportamentului contemporan avand doar interes istoric.$dEin $rEin un filozof ca pregatire este singura persoana care a scris un text devotat exclusiv fundatiilor filozofice,conceptuale si morale ale terapiei comportamentului .>n deceniu mai tarziu 7osemar8 +elson si Da8es au editat in /0=B o carte dedicata specific fundatiilor conceptuale a evaluarii comportamentului.%larificind fundatiile conceptuale ale terapiei comportamentului ar trebui sa fie de interes contemporan doar pentru motivul intelegerii mai pe larg cum asemenea presupuneri si valori si activitati aplicate si in general sa imprastie conceptiile gresite despre ce constituie practica unui terapeut al comportamentului.(ntr-adevar valul se retrage la interesul pentru nucleul conceptual indexat de continutul articolelor scrise de trei generatii de terapeuti ai comportamentului aparute in /00B in doua serii a #urnalului "erapia %omportamentului intitulat <"reizeci de Ani de "erapie a %omportamentului &romisiuni "inute,&romisiuni +eindeplinite<si un monograf din /000 intitulat 6e La "eoria %omportamentului La "erapia %omportamentului.(ntentia noastra in urmatoarele sectiuni este sa explicam cadru conceptual care conduce activitatile celor ce se autointituleaza terapeutii comportamentului.

A.#UC" U CO#C PTUA".PR SUPU# RI SI !A"ORI

(n momentul dezvoltarii initiale terapiei comportamentului psihologia era in mare parte behaviorista,psihologia experimentala era primara dar nu exclusiv ,behavioristic,iar pionerii terapiei comportamentului au fost aliniati cu cea ce era perspectiva predominanta behavioristica in psihologia americana,cu toate ca nu in intregime din pregatire .+ucleul cadrului conceptual al terapei comportamentului a reiesit din behaviorism nu independent de acesta si sigur nu ca reactie la psihoanaliza clasica .(dentitatea originala a terapiei comportamentului era inradacinata in gandirea comportamentala dezvoltarea si implementarea creativa a tehnilogiei tratamentului aplicat reprezinta doua din diversele produse a acelei gandiri.7edundanta in acest silogism istoric logic este deliberata si are scopul de a clarifica o confuzie conceptuala care infiltreaza terapia comportamentului contemporana.%onfuzia sta in intelesul termenului terapia comportamentlui si terapeut al comportamentlui.La inceput ambii termeni se refereau la un mod de gandire comportamentala ingradita in credinta ca stiinta comportamentului va dezvolta o retea conceptuala bogata,un set de legi si principii,si tehnologii de interventii puternice ca pot fi puse in slu#ba explicarii si usurarea cu precizie si scop o larga retea de suferinta umana.6upa cum am vazut terapia comportamentului si terapeutii comportamentlui au a#uns la o asociere cu stiinta comportamentala si psihologia invatarii si o mai generala afinitate cu abordraea experimentala ,$mpirismul,cognitivismul,tehnologiile comportamentului,si aplicarea descoperirilor din stiinta psihologica mai general."erapia comportamentului a devenit in final ceea ce terapeutii comportamentului fac,si cea ce fac terapeutii comporatmentului are legatura cu aproape tot ce se bazeaza pe informatii.%u toate ca problemele sunt complexe si merita discutii.

-.RA$URI $ CA#ICIST SI CO#T .TUA" A" T RAPI I CO$PORTA$ #TU"UI

1. $ecanism &rimele forme ale gandirii comportamentali erau predominant mecaniciste si reductioniste,de asemenea era si terapia comportamentului.O filozofie mecanicista are ca tel identificarea constructiile esentiiale care compun structura fundamentala.&artile sunt vazute ca principale din care este construit intregul.%entral in aceasta viziune este ca partile mecanismului reflecta o

realitate obiectiva in asteptarea descoperirii,si ca telul analizei este de a elucida principiile,legile fundamentale,si teoriile care pot fi folosite in categorizarea partilor,a relatiilor dintre parti si forte care impreuna explica functionarea mecanismului.Adevarul este bazat in mare pe corespondenta dintre realitatea si credinta in presupusele mecanisme de baza sau structuri din care multe sunt ipoteze dar nu sunt observate direct."eza lui *.,.)atson despre reflexul !-7 era mecanicista si de asemenea sunt teoriile invatarii !-7 care au predominat psihologia mi#locului secolului A4.'odelele mecaniciste subliniind legaturile mi#lociatoare dintre stimul raspuns si teoria ipotetico deductiva erau in voga pana in anii /094 cand au fost inlocuiti de simularile pe calculator la fel de mecaniciste si modelele de procesare a informatiei din psihologia cognitiva."erapia comportamentului contemporana care include ma#oritatea psihologiei nu s-a eliberat inca total de gandirea mecanicista exemplele fiind discutia despre stimul si raspuns ca si evenimente invariabile cu proprietati fixe ,neintelegerea principiilor invatarii conceptualizind pregatirile conditionarii ca echivalente cu procesele coditionarii,sau incercarile de a defini comportamentul si principiile invatarii structural despartite de context.$xemple mai recente de gandire in terapia comportamentului include coceptul modelului raspuns triplu in care comportamentul anormal este conceptualizat intr-un sistem cu deficiente in organizare a relatiilor partial independente intre verbal si cognitiv ,psihologic raspunsuri comportamentale deschise ;sistem focalizat si tratamente bazate pe diagnostic ,din care ma#oritatea sunt eliminate in natura ;si viziuni teoretice care ofera intaietate cauzala activitatii cognitive ca si altceva decat comportamentul in explicarea,originilor,mentinerii,si tratamentului psihopatologiei si suferintei.Adaugata la lista ar fi o focalizare pe topografia comportamentului nu pe funciile sale sau relatiile cu determinantii contextuali;constructia modelului si modelel particulare care vorbesc de structura si relatiile lor ca explicare alcatuitoare;ma#oritatea abordarilor nomotetice bazate pe grupuri unite de persoane de la care sunt facute inferente in legatura cu functionarea mecanismului uman in caz individual.Ar trebui notat ca nu este nimic problematic cu gandirea mecanicista..!copul este de a recunoaste gandirea mecanicista atunci cand ne confruntam cu ea incluzind calitatile si si defectele sale.'are parte din gandirea mecanicista in special scrierile lui *ohn.,.)atson si neobehavioristii cum ar fi %lar. Dull,$dEard "olman,$dEin ?uthrie,O.,.'oEer dar nu si ,.-.!.inner.

/.CO#T .TUA"IS$U" !pre deosebire de mecanicism varietatile contextului stintific iau drept radacina <actul in context <sau ce-a ce sa-r putea crede de comportament inteles in si inafara contextului .+u are sens ca, contexctualismul sa se refere la partile din care este construit intregul cum nu are sens sa vorbim de procesul de aa face dragoste ca fiind redus numai la actiuni legate numai de organele genitale,sau sinapsa neuronilor in creier ."otalitatea analizelor nu poate fi redusa la colectii mecanice ale unor unitati mai mici cum ar fi comportamentele sau simptomele.>nitatea analizei este intregul organism in relatia cu contextul sau o viziune similara cu conceptul analitic comportamental a operantului .Acesta insemna ca atunci cand cineva schimba contextul ,schimba organismul -evenimentul sau intregul comportamental -sub supraveghere.%u toate ca , contextualistii isi ancoreaz analiza comportamentului intotdeuna in relatie cu contextul si focusul interventiilor la nivel de variabile contextuale acesta poate fi schimbat si influentat direct .%ontextualistii sunt de asemenea pragmatici si evit cereri despre adevar si realitate.Adevarul este #udecat nu in orice sens absolut dar mai degraba de o munca de succes.(n alte cuvinte cat de mult a#uta analiza particulara sa se atinga teluri a priori practice G%ererile stintei sunt dependende de atingerea telurilor practice si de adevarul absolut tinut in asteptare conditionata . (ncantatile moderne ale contextualismulu ,in special contextualismul functional se gasesc mai degraba intr-o ramura a terpiei comportamentului afiliata cu scriile ,.-.!.inner si filozofia lui despre stinta cunoscuta ca behaviorism radical (n general analiza comportamentului aplicat si alaliza comportamentulu clinic ."erapeutii comportamentului contextualist a ramurei functionale prefere sa vorbeasca despre funtionarea sau scopurile comportamentului,decat despre termenii structurii sau topografia comportamentului ;$i sunt practici si inductivi in abordare si metoda evita gandirea diagnostica ca si cadru dar pot folosi diagnostice psihiatrice daca ii a#uta sa atinga finale practice ;este posibil sa aduca analiza la un nivel de caz individual ;si sa-si directioneze

interventiile spre schimbarea acelor variabile contextuale a caror funtie este comportamentul.!copul contextualismului funtional este dupa cum nota /009 "O+H ,(?LA+ si !"$5$+ %.DAH$! de a dezvolta un sitem organizat a conceptelor si regurilor bazate pe empiric care dau voie fenomenului comportamental sa fie prezis si influentat cu precizie si scop.&recizia si influenta determina teluri analitice unite teluri care sunt atinse cand puteam identifica variabilele contextuale care permit predictia a comportamentului de interes,si cand manipularea acestor caracteristici contextulale influenteaza natura si funtionarea comportamentului.&ractic vorbind variabilele independente de interes inteleg cum actiunile din context ale terapeutilor in terapie rezulta in modificari in comportamentul clientului in si inafara terapiei unde conteza cel mai mult.,ineinteles ramura mecanicista a terapiei comportamentului imparte interese practice asemanatoare dar adopta un set diferit de criterii pentru adevar si explicatie .

C.CO#C PTUA"I+ARI" CO$PORTA$ #TU"UI I#

T RO, # A"

T RAPIA CO$PORTA$ #TU"UI


6oua conceptualizari foarte diferita ale coportamentului au permis gandirea comportamentala .5iziunea mecanicista traditionala spune ca comportamentul este ceea ce observam direct .Acesta viziune conduce la un tip de dualism comportamentul este ce putem vedea si obiectiv si independent observat de altii ,pe cand ce nu poate fi observat obiectiv de altii nu este comportament .%a exemplu mersul ar putea fi considerat comportament dar ganditul la mers nu poate fi comportament .Acesta viziune creaza probleme in special problema discutiei despre evenimentele care au loc sub piele ,cum ar fi gandurile ,emotiile ,credintele si placerea.6upa cum am vazut solutia oferita in /094 a fost sa fie incorporata cognitia si conceptualizarile invatarii sociale pentru a se adresa cuvantul sub piele si sa se restrictioneze conceptualizarile comportamentale pentru comportamentul care poate fi opservat .Acesta solutie a creat in schimb un alt set de probleme un fel de dualism conceptual pentru care cognistia si emotia erau considerate altceva decat comportament si de aceea i se cerea un sistem conceptual unic ,in timp de ce comportamentul ere inca conceptualizat ca acte deschise pentru a fi explicat in termenii principiilor invatarii operante si respondente.'ulti terapeuti ai comportamentului inca mai fac aceste distinctii eronate distinctii care au contribuit in parte la viziunea ca behaviorismul si o stinta a invatarii au o valoare conceptula limitata in explicarea comportamentului uman.O mare parte a comportamentului si suferintei umane nu pot fi observate direct si se desfasoara in mod privat,individul experimenteaza evenimentele private ,dar acest fapt nu exclude un cont adecvat comportamental a acestor evenimente. Analistii comportamentului aplicat si clinic conceptualizeaza comportamentul diferit fata de terapeutii comportamentului central.6aca terapeutii comportamentului central coceptualizeaza comportamentul ca fiind impartit in trei parti separate dar inrudite (cognitia,psihologia,si comportamentul deschis )analistii comportamentului considera organismul un intreg integrat;cognitia e comportament,cum si psihologia este comportament .%omportamentul este ceea ce fac oamenii dar comportamentul nu este de interes central a analizei comportamentale.!pre deosebire de terapeutii comportamentului central care iau comportamentul ca principal subiect in viziune ,analistii comportamentului cafre opereaza in cadru contextual iau un comportament in realatie cu contextul.Aceasta pozitie monistica evita dualismul conceptual ,conceptualizand toate actiunile ca comportament cu tot cu cele care nu pot fi observate direct.7espinge de asemenea perpectiva ca o variabila dependenta poate fi conceptualizata ca o cIauza a altei variabile;o perspectiva care nu ar trebui sa insemne ca evenimentele private nu sunt importante.Analistii comportamentului prefera sa vorbeasca despre evenimentele care au loc in interior folosind aceeasi termeni folositi in discutia despre comportamentul care poate fi observat direct principii stabilite de ivatare operanta si respondenta.+u au fost inventati noi termeni pentru a descrie si explica evenimentele private ,evenimentele private nu au statut egal cu celelalte si sunt interpretate intr-un mod care permite predictia si influenta cu precizie si scop.

6.CO#C PTIA T RAPI I CO$PORTA$ #TU"UI D SPR " ,ATURA D CAU+A"ITAT SI .P"ICATI

O conceptie comportamentala a legaturei de cauzalitate si a explicatiei este impamintanita in viziunea ca cauzele comportamentul isi au originea in determinantii comportamentului ,nu in proprietatile comportamentului.6eterminantii comportamentului sunt vazute ca avind originea in afara comportamentlui persoanei.$plicarea comportamentlui asadar este facuta in termenii atat a predictiei cat si a ifluentei asupra variabilelor de mediu a careor functie este comportamentul.%onceptia legaturei cauzale si explicatiei comportamentului a avut parte de critici.%ea mai mare critica a fost aceea ca viziunile despre cauzalitatea comportamentala ignora rolul liberului arbitru ,credinte sau asteptari,scopuri si intentii,perceptie ,cunoastere,memorie,idei,ganduri si sentimente in ghidarea actiunii umane.'a#oritatea psihologilor,si cei afiliati cu ramurile terapiei comportamentului,dau intaietate cauzala acestor evenimente private in explicarea comportamentului uman si mare parte din sistemul psihiatric de diagnostic este construit similar in termenii evenimentelot private care cauzeaza suferinta umana.+ucleul mecanicist al teoriei invatarii sociale si alte pozitii neobehavioristice si cognitive explica de ce autoeficacitatea si alte fenomene inrudite sunt considerate cauzale.&entru mecanicisti caracteristicile structurale ale sistemului comportamental sunt considerate mecanisme comportamentale si deci entitati cauzale.6aca aceste evenimente pot fi aduse la starea de cauze ale altui comportament este o alta problema pentru care la data acuala nu exista suficiente date .(ntr-adevar intregul domeniu al psihologiei nu a dezvoltat inca o tehnologie pentru a izola evenimente specifice private (gandul a) si nu alte variabile potential cauzale (gandul b sau c,evenimentul psihologic f,contingentele de mediu x,8) ca si cauzele actiunii z si nu exista in prezent nici o tehnologie care sa masoare direct ipoteza proceselor private psihologice in cauza."ehnologia sofisticata de imagini a creierului ofera o fereastra in schimbarile electrice si glucose ale creierului dar nu ganduri,sentimente,si rolul lor causal in actiuni umane.La fel raportul verbal al unei persoane din legatura cu ceea ce gandesc in acel moment nu are nici o legatura cu ceea ce au gandit ei atunci.%u totii stim din experientele sociale ca sunt momente cand gandim ceva si facem sau spunem ceva complet diferit.&roblema aici nu este daca aceste evenimente private sunt reale si exista pentru sunt ,ci daca pot fi contruite ca si cauze bazate pe tehnologi si probe. *ohn )atson a facut greseala de a respinge asemenea evenimente ca neimportante pentru stiinta comportamentala pe cand ,.-.!.inner a redat importanta lumii private si interioare in stiinta comportamentului.%ei mai contemporani terapeuti ai comportamentului <behavioristici<nu resping evenimentele psihologice reale desfasurate sub piele si recunosc ca aceste evenimente pot unele relatii de control pentru alte comportamente incluzind si memoria ,asteptarile si sentimentele.%e resping anumiti terapeuti este discutia despre evenimente ca si cauze si explicatii care se bazeaza doar pe evenimente.'otivele pentru aceasta respingere sunt pragmatice si stiintifice ."erapeutii comportamentului sustin ca scopurile stiintei sunt predictia si influentarea.!ingurele metode de a realiza controloul direct asupra comportamentului este de a manipula variabilele de mediu.&lasind cauzele si explicarea comportamentului in interiorul persoanei ,terapeutul comportamentului avind un dezavanta# pentru ca nu exista nici o cale de identificare si influentare acestor cauze in mod direct cand ei exista in persoana.6e exemplu a se spune ca gandul a cauzat un alt gand ,un raspuns emotional,sau o actiune deschisa rezulta intrebarea cum a reiesit primul gand,de unde stim,si ce se poate faceG"erapeutii comportamentului orientati spre context rezolva problema conceptualizind cauzele comportamentului ca aflindu-se inafara persoanei in contextul social-verbal si isi directioneaza analizele si interventiile inspre acolo care in mod ironic este acelasi context in care terapeutii opereaza in final pentru a afecta clinic schimbarea.

.CO#C PTIA T RAPI I CO$PORTA$ #TU"UI D SPR A#OR$A"ITAT SI SU) RI#TA

5iziunea comportamentala asupra comportamentului anormal este prezis in notiunea ca experienta vietii da un avans comportamentului normal si o retea adaptativa de functionare doar ca experienta de viata poate produce comportament neadaptiv si suferinta umana.&entru a explica normalul si neadaptativul sunt mentinute aceleasi principii ale invatarii care rezulta in comportamentul functional si care poate produce comportament disfunctional.%omportamentul disfunctional si functional este o chestiune de grad nu de fel.+eadaptativ,anormal sau disfunctional in acest sens reprezinta invatarea complexa ,mai mult ca sigur atribuibila la un deficit sau contingente de mediu nepotrivite.Anormal este mai mult decat o constelatie de simptome cum a fost subliniat in 'anualul de 6iagnostic si !tatistica a 6eficientelor 'intale a 1-a editie ;anormalitatea reflecta in nucleu procese ale invatarii care sunt ori deficitare ori excesive si care interfereaza cu cu abilitatea persoanei de a trai o viata plina si implinita.Aceasta viziune a comportamentului anormal a supravietuit mai mult sau mai putin intacta si conduce direct spre eforturi in schimbarile comportamentale care incearca sa modifice contingentele de mediu deficitare si nepotrivite care mentin si promoveaza problemele in viata.&resupunerea ca comportamentul anormal este invatat si constrans in vreun fel de factori biologici se traduce intr-o viziune umanista pe cand mediul nu suferinta persoanei are mare parte din vine.(nvatarea pragmatica a terapeutilor comportamentului constrang analiza contextului prezent in care variabilele ca controleaza comportamentul problematic poate fi identificat si chiar influentat direct incluzind factorii care controleaza tendinta clientilor de a raspunde la propriile raspunsuri.Aceasta conceptie este optimista in sensul ca daca cineva poate invata sa se comporte intr-un mod impus atunci el poate invata sa se comporte diferit si sa traiasce intr-o alta viata postterapie."erapia este vazuta ca un mod de construire si invatare a repertoriilor adaptative si sa distruga relatiile problematice mediu-comportament care contribuie la suferinta.

III.STII#TA SI PRACTICA A T RAPI I CO$PORTA$ #TA" CO#DUSA D CO#C PT

"erapia comportamentale este si stiinta a comportamentului si o abordare a terapiei, stiintifica condusa de concept si dezvoltarii tratamentului.%a o abordare terapia comportamentala cauzeaza valorile si idealurile a modelului om de stiinta -practicant dar nu este sinonim cu acesta.%u toate ca toti terapeutii comportamentului sunt prin definitie oameni de stiinta-practicieni nu toti oamenii de stiinta-practicieni sunt terapeuti.%u toate ca terapeutii comportamentali au tendinta de a valoriza standardele empirice ale dovezilor si metodelor experimentale aceste caracteristici ar putea fi folosite de acei care favorizeaza psihoanaliza,abordari umaniste la terapie,?estalt.&racticind in acord cu aceste valori nu face un psihanalist un terapeut comportamental,si utilizarea inteventiilor comportamentale sa zicem de un psiholog ?estalt in tratarea fobiei nu inseamna neaparat %a terapeutul ?estalt este de facpt un terapeut comporatmental sub acoperire.A spune ca terapia comporatmentului trage de stiinta psihologica si de psihologia sociala pentru inspiratie cand acest lucru necesita schimbare de mediu si interactiune sociala ,nu reuseste sa descalifice aproape toate formele de psihoterapie bazate pe date care devin importante in sanatatea comportamentului condus.%u toate ca este nevoie de o

abordare mai mult decat empirica sau experimentale pentru a stabili identitatea unica a terapiei comportamentale.(ntrebarea critica este ce anume fac terapeutii comportamentului pentru a #ustifica titlul lor de <terapeutii comportamentului< spre deosebire de <psihoterapeuti< sau simplu <oameni de stiinta-practicieni<G6upa cum este subliniat caracteristica principala de diferentiere nu este ce anume fac terapeutii comportamentului in cercetare sau practica ci cum vorbesc despre ceea ce fac.

A.T RAPIA CO$PORTA$ #TU"UI()ID "A -A+ I CO#C PTUA"

"erapia comportamentului este ca nucleu inradacinata in credinta ca behaviorismul si ramurile de baza a stiintei behavioristice pot asigura un set coerent de presupuneri si precise seturi de legi,fapte,si principii cu scop sau cel putin potential pentru scop pentru a se intelege si micsora o larga retea de comportante problematice si suferinta .Aceasta viziune bineinteles era caracteristica terapei comportamentului timpurii in care pionerii s-au orientat spre intelegere stiintifica cu un ochi spre utilitatea practica.(nitial terapeutii comportamentului s-au pregatit ca oameni se stiinta investigind si aplicind principii ale invatarii de baza pentru a schimba comportamentul uman.Acei implicati in tratament si-au vazut munca ca provenind din cercetarea din laborator si teoria comportamentului ,si cercetatorii au observat importanta aplicatiilor aplicate a muncii lor."erapeutii comportamentului utilizau acelasi limba# ca si cercetatorii ,dupa cum fizicienii folosesc un set consistent de termeni proveniti din biologie si stiinta medicala.$i foloseau acelasi set de termeni si concepte nu pentru motive dogmatice ci pentru ca avea sens,!a ne imaginam ca un inginer care pus in fata unei noi provocari de a face schita unui pod si-a aruncat mainile si a spus ca<legile fizicii nu se aplica acestui proiect< sau mai rau si-a continuat schita podului fara consideratie fata de noile legi ale fizicii.'a#oritatea ar spune ca asemenea comportament ar fi prostesc si practic ar diconecta munca acestui inginer de la stiinta de valoare si importanta reiesita din stiinta fizicii."erapeutii comportamentului muncesc intr-o maniera asemanatoare si interpreteaza fenomenul complex uman intr-un limba consistent cu stiinta de baza.Asemenea interpretari sunt centrale pentru evaluarea initiala si evaluarea in desfasurare ,generatia ipotezei,si formularea cazului ,selectia telurilor tratamentuluisi ce fac terapeutii comportamentului dupa incercarea sa amelioreze problema pe care clientul o are in terapie.(ntegrarea ramurilor de baza si aplicate a stiintei comportamentului este si va fi caracteristica muncii o formula coerenta dar nu si uniforma care a pavat calea pentru multe din tehnologiile tratamentului utilizate de terapeutii comportamentului in ziua de azi. (n prezent nu exista indicatii ca terapia comportamentului <fidela bazei conceptuale< a ratat.%e s-a intamplat a fost ca multi terapeuti comporatmentali nu au reusit sa vada bogatia conceptuala a behaviorismului si promisiunea stiintei comportamentale .6e exemplu multi terapeuti comportamentali inclusiv practicienii noncomportamentali ar fi fost surprinsi sa afle ca ca analistii comportamentlui se adreseaza fenomenului complex uman cum ar fi sinele,stiinta,intelesul,scopul,cognitia,atentia,emotia,procesele de regla# verbal implicate in psihopatologie,atributiile,asteptarile sau topice familiare psihologilor clinici cum ar fi transfer si contratransfer,rezistenta,suicid,anxietate,depresie si si cea mai #icnitoare intrebare clinica,cum discutia dintre terapeut si client in psihoterapie conduce o schimbare clinica inafara terapiei.Acestea si alte dezvoltari incluzind inovatii psihosociale de tratament pentru adulti au avut loc pentru ca terapeutii comportamentului si analistii comportamentului clinic au extins dovezi de invatare sistematica pentru a se adresa fenomenului cinic.(n ultimele doaa decenii analistii comportamentali au impins limitele behaviorismului si a stiintei comportamentale si au developat o bogata si coerenta psihologie t comportamentala a cognitiei si alte complexe fenomene umane si fara nevoia de cognitie sau alte ramuri ale psihologiei.%and terapeutii comportamentali gandesc si actioneaza comportamental in laborator,in clinica in scoli,in

organizatii ei se comporta consistent cu conceptul :uhnian controvers si aplicat in mod gresit a unei paradigme -o structura disciplinara organizata de un set coerent de presupuneri de baza ,analogii,folosite sa clarifice presupunerie de baza,conventiile,exemplare de munca clasica,si terminologia care faciliteaza comunicarea intre membrii sai.

-.T RAPIA CO$PORTA$ #TU"UI(!I+IU# A PRI$ITA

(n acord cu viziunea primita ,terapia comportamentului nu a fost nicioadata in toataliatate behaviorista,behaviorismul si teoria comportamentala erau prea inguste pentru afi baze pentru dezvoltarea conceptuala a terapiei comporatmentale,si ca principiile invatarii pot conduce terapia comportamentala doar pana intr-un punct.%e a fost oferit in schimb a fost o terapie comportamentala fara un nucleu behavioristic o terapie comportamentala care a primit toata stiinta psihologice,si incet incet neurostiinta comportamentala in cuprinsul sau.'otivul din spatele miscarii este nuclear dar poate fi urmarit pana la lmitele presupuse si ratari a paradigmei comportamentale si alte dezvoltari sociale care au avut loc in /094.6aca limitele si ratarile erau doar atat sau pur si smplu au reflectat u lipsa de familiaritate cu behaviorismul este o alta problema pentru care nu s-a gasit raspuns definitiv.$xrescenta deplasarii de la nucleul comportamental este clara-multi presupusu terapeuti comportamentali nu au identitate unica si terapia comportamentala este doar una din ramurile dezvoltateale stiintei empirice care are ca scop intelegerea variabilelor care in intreg sau separat contribuie la etiologia,mentinerea si tratementul suferintei psihologice.5iziunea predominanta este aceea ca problemele comportamentului complex uman necesita solutii complexe multe fiind inafara limitelor behaviorismului.&ractica terapiei comportamentului a a#uns la un inteles folosind baza larga a stiintei psihologice pentru a intelege si sa micsora suferinta umana.!chitind in arii diverse a stiintei psihologice pentru solutii potentiale conceptuale,empirice si metodologice are sens adica atata timp cat se crede ca prin pluralism si largime vine claritatea. %u toate ca este clar ca terapia comporatamentala a fost un experiment enorm de succes nu este in totalitate clar ca perpetuarea conceptului pluralist este responsabil. 7itmul abordarii tratamentului nou,in special acelea care stim nu numai ca functioneaza ci si de ce,a fost incetinit considerabil din anii /094."endinta ultimului deceniu a fost importarea interventiilor comportamentale care par a fi eficiente pentru una dintre probleme si pentru a testa pentru eficacitate pentru diferite probleme,singure sau in combinatie cu alte interventii.&roblema interventiile orientate spre tehnica este ca nu captureaza unicitatea din terapia comportamentala metodologia ,abordarea analinica funtionala,teoria,nucreul si behavorismul."erapeutii comportamentului sau indepartat de nucleul comportamental de la inceputul anilor /0B4 si au suferit o confuzie de identitate .(n /0B9 ?OL6-7($6 si 6A5(!O+ au definit terapia comportamentului esential ca <psihologie experimentala aplicata<.%urand aplicatia cercetarii in psihologie a fost incorporata intr-o definitie si terapeutii comportamentului au avut tendinta de a se identifica in primul rand cu rigurozitatea stintifica si in plan secundar cu dezvoltarea terapiei comportamentului ca paradigma stintifica conceptual coerenta.%u toate ca nucleul comportamental face parte din terapia comportamentului,a fost compartimentata ca relevanta pentru tipuri specifice de intrebari ,comportamente problematice si interventii in special acelea cu origii clare in pshihologia invatarii.Aceasta nu este ce au intentionat fondatorii miscarii terapiei comportamentului .

I!.SU$AR

%u toate ca psihoanaliza a fost o forta dominanta in #umatatea secolului /0 ,terapia comportamentului apare ca fiind #ucatorul dominant al secolului A/.(n mod ironic multti au prezis ca terapia comportamentului va disparea si va muri la sfarsitul anilor /0B4.Acesta lucru desigur nu sa intamplat. "erapia comportamentului ramane o abordare vibranta si populara pentru intelegerea si usurarea suferintei umane o abordare care imparte valorile sanatatii comportamentului condus in special contabilitatea comportamentului ,calitatea comportamentului eficacitatea ,timpul si costul ingri#irii."erapia comportamentului este puternica in domeniile academice si a sanatatii mintale din !tatele >nite ,parti din $uropa si in tarui ca Australia si +oua @eelanda care nu au avut o traditie psihoanalitica puternica .6aca ceva a murit este identitatea conceptula unica a terapiei comportamentului in behaviorism si gandire comportamentala. ,ehaviorismul a fost un punct de referinta in dezbaterile ideologice in psihologie din prima parte a secolului A4 si terapia comportamentului a avut mai multe lovituri pentru behaviorismul sau.,ehaviorismul a reiesit initial ca reactie la preocuparea psihologiei pentru constiinta si introspectionism."erapia comportamentuluiA reiesit in /034 ca reactie impotriva incarnarii aplicate a psihologiei a numirii-constiintei psihoanaliza freudiana si verii sai .Aceasta reactie nu era in principal empirica sau experimentala era condusa de concept ,era comportamentala ,era behaviorism stiinta comportamentala in actiune.,ehaviorismul a fost in retragere in terapia comportamentala din anii rebeli /094.(n locul sau terapeutii comportamentului au imbratisat cognitivismul si conceptualizarile bio-psiho-sociale.Aceasta revolutie a fost vazuta ca un avans,pentru speculatia legitima in legatura cu constiinta si teoriile derivate din intuitia clinica si bun simt in legatura cu constiinta si evenimentele petrecute sub piele.!ub stindardul empiricismului terapia comportamentului a primit toate stiintele psihologice sub acoperisul sau si in curind un nou sistem conceptual -sistem cognitiv-a inlocuit behaviorismul si discutia despre comportament a fost transferata inca o data spre un loc in afara pielii unde putea fi observata direct.Aceasta revolutie cognitiva a fost in multe privinte o revolutie a rotii conceptuala de /=4 de grade ,inapoi la un nivel de interferenta cu toate ca foarte sofisticata si condusa de date ,ca behaviorismul a reactionat asa de vehement impotriva de la inceput.O roatatie de /=4 de grade a avut loc cand gandirea comportamentala a fost retrogadata inca o dat la comportamente observabile.7ecent terapeutii comportamentali au a#uns la o intelegere cu ideea ca empirismul este o parte din stiinta o parte pe care terapia comportamentala nu o mai poate reclama.%ealalta parte adesea ignorata in ecuatie este recunoasterea ca stiinta si practica sunt activitati fundamental umane activitati care sunt influentate de valori.%hiar si alte asa numite stiinte grele recunosc ca stiinta este este incarcata de valoare. >n simt ca terapia comportamentala impune un set coerent de valori si presupuneri conceptuale a fost pierdut pentru ceva timp ,lasind multi terapeuti comportamentali cu un simt de confuzie a identitatii.(ntr-adevar exista ceva nesatisfacator intelectual in identificarea identificarea profesionala cu cercetarea fiind sub eticheta diagnosticului promotia unui instrument particular de fixare,una din microteoriilor sau modelelor de psihopatologie sau o tehnologie tratament de#a existenta pentru o tulburare particulara psihiatrica.&rin contrast stiinta impamintanita conceptual si practica au o animita bogatie care transcede capriciile si mofturile unei ere speciale.&entru acestea si alte motive roata pare sa se intoarca spre un interes in behaviorism,in special valoarea unei identitati coerente conceptuale in terapia comportamentului. >nii terapeuti comportamentali nu vor fi de acord cu impamintenirea terapiei comportamentale in behaviorism,discutii comportamentale;cu toate acestea nu exista motiv sa facem asa.,ehaviorismul este o filozofie si o ideologie o maniera de a incadra intrebari de

importanta stiintifica si practica.,ehaviorismul nu este prin definitie dogmatic nici gandirea comportamentala nu impune ca una ar respinge prin autoritate toate abordarile nonverbale spre stiinta psihologica.,ehaviorismul a impus intotdeauna o deschidere spre analiza stiintifica comportamentala a fenomenului studiat in sfera de activitate a celorlate ramuri ale stiintei.