1.Ce inseamna ERP?

Enterprise Resource Planning (ERP) reprezint sisteme bazate pe arhitectura client/server dezvoltate pentru prelucrarea tranzactiilor i facilitarea integrrii tuturor proceselor, din faza planificrii proceselor, dezvoltrii productiei, pn la relatiile cu furnizorii, clientiii sau alti parteneri de afaceri ERP este considerata e!presia cea mai fidel a interdependentei dintre economic i tehnologia informational "n studiu al pietei ERP indic un procent de #$% pentru organizatiile care au de&a instalate suite integrate, 'n toate ramurile de activitate, predominante fiind cele cu activitate de productie (celai studiu relev c popularitatea subiectului se va mentine la aceleai cote ridicate, 'n condi)iile 'n care *+% din firmele chestionate deruleaz un proiect ERP ori sunt 'n faza incipient a unui astfel de proiect Proiectele ERP sunt adesea asociate cu modificri organiza)ionale importante, 'n sensul 'mbunttirii modului de desfurare a activittii, ceea ce literatura de specialitate a consacrat sub numele ,usiness Process Reengineering (,PR), adic Reproiectarea Proceselor Economice -eoarece sistemele ERP ofer integrarea este evident c ele reprezint mult mai mult dect proiecte soft.are -incolo de schimbrile tehnologice, de infrastructura, beneficiile importante ale ERP deriv tocmai din schimbrile la nivelul proceselor economice, al structurii organiza)ionale, al rolurilor i deprinderilor membrilor organizatiei, ca i din activit)ile de management al cunotintelor Productorii solutiilor sunt de ctiva ani 'ntr/un proces de cercetare i adoptare 'n solutiile proprii a platformelor e/business 0ai e!act, din 1222, clasicele ERP/uri au 'mbrcat o hain nou, fiind rescrise i transformate essential, pentru a cuprinde toate avanta&ele 3nternet i, implicit, pentru a furniza noi functionalitti pe 3nternet, 'n #$$$, au fost lansate pe piata suite e/business ERP 4ubiectul este completat cu dou capitole de ma!im actualitate, unde integrarea este cercetat 5mai departe5 pn la nivelul pietelor i corporatiilor electronice prin aplica)ii 5la mod56 Supply Chain Management, Enterprise Application Integration, Enterprise Service Bus, Business Process Management, Business Process Integration, Enterprise Nervous System. Pachetele Enterprise Resource Planning au devenit 'n anii 72$ o prezenta obinuit 'n marile corporatii i 'n companiile multina)ionale ( doua &umtate a ultimului deceniu din secolul 88 a 'nsemnat deschiderea lor i pentru segmentul 'ntreprinderilor medii i mici 3ni)iativa generalizrii lor a determinat amplificarea popularit)ii i a discu)iilor din literatura de

specialitate, iar primii ani din actualul secol 883 confirm importan)a acestui fenomen 9ntr/o definite orientat tehnologic, ERP reprezint un sistem in!orma"ional conta#il #azat pe inter!ete gra!ice utilizator, #aze $e $ate relationale, lim#a%e $e generatia a I&'a, instrumente CASE (i arhitectur client)server. :otui, a fost unanim opinia c, dei tehnologia este esential 'n realizarea ERP, definitia trebuie s reliefeze ariile functionale acoperite6 contabilitate, productie, vnzare, aprovizionare, stocuri, control de calitate etc (stfel, sistemele ERP sunt pachete $e aplicatii !ormate $in mai multe mo$ule care spri%in toate ariile !unctionale* plani!icare, pro$uctie, v+nzare, mar,eting, $istri#utie, conta#ilitate, !inanciar, resurse umane, gestiunea proiectelor, stocuri, service (i -ntretinere, logistic (i e'#usiness. (rhitectura sistemului faciliteaz integrarea transparent a modulelor, asigurnd flu!ul informatiilor 'ntre toate func)iunile 'ntreprinderii 'ntr/o manier e!trem de transparent (legerea sistemului ERP potrivit permite beneficiarului s implementeze un sistem integrat unic, prin 'nlocuirea sau reproiectarea sistemelor functionale e!istente

2.Cum lucreaza ERP?

ERP const din module soft.are care acoper toate ariile functionale, structurate ca de e!emplu6 mar;eting i vnzri, service, proiectare i dezvoltare de produs, produc)ie i controlul stocurilor, aprovizionare, distribute, resurse umane, finance i contabilitate, servicii informatice 3ntegrarea acestor module este realizat fr duplicarea informatiilor, cu a&utorul noilor tehnologii de baze de date i al re)elelor de calculatoare .atele reprezint fundatia unui sistem ERP ,aza de date reprezint un depozit central pentru stocarea i organizarea datelor <ferta de baze de date comerciale este mai restrns 'n comparatie cu oferta suitelor ERP6 sunt /0 $e plat!orme $e #aze $e $ate la sute $e aplicatii $e tip ERP. Putini sunt furnizorii ERP care au avut succes 'n dezvoltarea propriilor platforme de baze de date (ceast strategie este mai rar 'ntlnit, deoarece presupune un efort sustinut pentru a contracara avanta&ele oferite de platformele dezvoltate de firme specializate, de&a testate i cunoscute pe piata Programele realizeaz legtura 'ntre bazele de date i functionalittile deservite (ltfel spus, func)ionalitatea este atins prin interactiunea dintre programe i bazele de date Programele asigur culegerea datelor, validarea, prelucrarea i transferul lor, ca i e!portul datelor ctre alte medii

Pentru a obtine informatiile cerute, programele preiau date din bazele de date create prin alte programe, dar i din alte surse (stfel, datele pot fi introduse de operatori, de la tastatur ori prin preluare direct (scanarea codurilor bar, spre e!emplu) 3nterfetele devin tot mai importante, o dat cu dezvoltrile tehnologice, deoarece asigur comunicarea mai uoar 'ntre diferite medii Prin interfete adecvate, programele pot prelua date i din alte surse6 3nternet, Electronic -ata 3nterchange (E-3), echipamente de productie, alte programe de aplica)ii Rezultatele prelucrrii sunt oferite utilizatorilor sub form de rapoarte, fie afiate pe ecranul monitorului (displa=/uri), fie tiprite la imprimant, dar i sub form de fiiere, care pot fi e!portate i prelucrate cu a&utorul altor medii de lucru Prima modalitate de furnizare a rezultatelor / pe ecran / are avanta&ul interactivit)ii6 actualele sisteme ERP au dobndit tot mai mult fle!ibilitate 3nforma)iile afiate pe ecran sunt diferite 'n functie de tipul de utilizator care le solicit i pot fi chiar personalizate pentru fiecare utilizator 'n parte (stfel, dup delimitarea cmpurilor de date solicitate, pot fi operate selectii asupra acestora,sunt posibile sortri dup criterii diferite i pot fi stabilite niveluri de sumarizare (totaluri, alte calcule) Pe de alt parte, afiarea diferen)iat a informa)iilor pe categorii de utilizatori este un aspect impus de politica de securitate a datelor 'n cadrul organiza)iei, 'n sistemele ERP de ultim generate sunt incluse form/uri (formulare) care afieaz informa)iile 'ntr/o interfata grafic, cu un mod simplu i intuitiv de operare "tilizatorul poate ob)ine ad/hoc i interactiv informa)iile dorite -in punct de vedere tehnic, este vorba 'n primul rnd de programarea soft, care a 'nlocuit programarea hard (ceasta permitea scrierea de programe fi!e ca i func)ionalitate, 'n care op)iunile sunt limitate la cele avute 'n vedere ini)ial Programarea soft a devenit posibil o dat cu generalizarea interfe)elor grafice utilizator i se combin cu programarea vizual i cea diri&at de evenimente, 'n acest mod a fost 'mbunt)it fle!ibilitatea aplica)iilor, nu numai pentru ieiri, ci i pentru intrri i prelucrri de date6 acelai program poate fi operat 'n mod diferit de ctre utilizatori diferi)i 9n ce privete rapoartele, pe lng posibilitatea de parametrizare a acestora, sistemele ERP au un generator de rapoarte, cu a&utorul cruia pot fi construite noi rapoarte, ce nu au fost prevzute 'n cerin)ele ini)iale >el mai des 'ntlnit este formatul tabelar (E!cel, ?otus 1/#/* etc ), care poate fi salvat i e!ploatat mai apoi cu a&utorul spreadsheet/ului (pentru analize comple!e asupra datelor, calcule suplimentare, grafice) (ceast op)iune de e!port este deosebit de important 'n sporirea functionalittii de ansamblu a sistemelor ERP, deoarece elimin cererile de modificare ulterioar a aplica)iilor din partea beneficiarilor

9n fine, sistemele ERP pot genera ca ieiri diferite $ocumente, cu form i con)inut standard6 facturi, avize de e!pedite, @3R/uri, comenzi etc -ac 'n primele sisteme ERP, nu era posibil configurarea documentelor de ieire 'n forma dorit (firmele fiind nevoite s modifice formatele), sistemele actuale ofer diverse solu)ii pentru ob)inerea ieirilor 'n formatul dorit 4unt utilizate instrumente de proiectare third/part= pentru fle!ibilitate 'n definirea ieirilor 0a&oritatea ofer facilit)i grafice, pentru utilizarea 'nsemnelor firmei (logo/antet specific)

3.Tehnologii incluse in solutiile ERP- Workflow

"n alt element conceptual de baz al sistemelor ERP 'l constituie flu urile !e "rocese sau flu uri !e tranzac#ii $workflow% Ele ilustreaz desfurarea unui anume proces func)ional, cum ar fi calculul, 'nregistrarea i plata salariilor 'n cadrul sistemului ERP (plicatiile workflow se refer la modul 'n care aplicatia reflect un flu! de procese economice dintr/o arie functional -ei tipologia acestor aplicatii este mai ampl, doar dou tipuri avem 'n vedere6 !unctionale (specifice unei func)iuni) i inter !unctionale, care implic activit)i ce se regsesc 'n dou sau mai multe func)iuni (bordarea pe procese este superioar celei func)ionale, deoarece activit)ile se desfoar nu doar 'n cadrul unei func)iuni, ci adesea Atraverseaz5 mai multe domenii func)ionale 9n cea mai simpl accep)iune, 1or,!lo1 $e!ineste, creeaz si supravegheaz e2ecutia !lu2urilor $e lucru prin interme$iul unui so!t1are specializat. >ea mai important caracteristic este fle!ibilitatea, care permite adaptarea uoar a flu!urilor din sistem la flu!urile proceselor economice din organizatie "nele sisteme ERP includ un modul func)ional pentru stabilirea i gestionarea flu!urilor de activit)i specifice fiecrei organizatii

Big 1 Cor;flo. node 3: architecture

&.Caracteristici . '(anta)e. *eza(anta)e

Principalele caracteristici ale sistemelor ERP sunt: sunt pachete soft.are proiectate 'n medii client/serverD prelucreaz ma&oritatea tranzactDiilor organizatieiD integreaz i unific procesele economiceD utilizeaz o baz de date la nivelul organizatiei, 'n care datele sunt introduse singur datD permit accesul la date 'n timp realD ofer suport multivalut i multilingvD sunt adaptate specificului dat de ramura 'n care opereaz (diferite ramuri industriale, servicii, comert, bnci, sntate etc )D permit realizarea de adaptri fr interventia programatorilor

Avantajele sistemelor ERP (vanta& 3nforma)ii de calitate 0od de concretizare ,az de date unic (date consistente si corecte), rapoarte 'mbuntatite

Evitarea redundan)ei ,aza de date unic elimin opera)iile repetitive de datelor i opera)iunilor actualizare (introducere si modificare) 4cderea timpului rspuns (daptabilitate 4calabilitate 4istem de 'mbunt)it de Rapoarte i informa)ii ad/hoc oferite de sistem 4chimbrile 'n procesele economice reconfigureaz uor 'n sistemul ERP 4tructura modular a sistemului adugarea de noi componente se

faciliteaz

'ntre)inere >ontractul de 'ntre)inere pe termen lung cu furnizorul ERP nu este facultativ, ci face parte din proiectul ERP -imensiune colaborativ 0odule precum >R0 sau 4>0 e!tind si deschid sistemul ctre furnizori si clien)i -eschidere ctre e/business (rhitectura sistemelor ERP permite integrarea noilor tipuri de aplica)ii e/business

*eza(anta)ele sistemelor ERP -ezavanta& 0od de combatere/diminuare

Proiecte consumatoare de timp 3mplicarea activ a managementului, ob)inerea consensului si acceptului general >osturi mari @econformitatea modulelor -ificil i nerecomandat (legerea unui sistem ale crui arhitectur si componente corespund proceselor economice, culturii si obiectivelor strategice ale organiza)iei

-ependen)a de furnizor

(naliza atent a celor dou alternative6 furnizor unic sau mai mul)i furnizori, prima 'nsemnnd implicarea furnizorului pe termen lung, a doua oferind sansa alegerii solutiilor Abest of breed5 4electarea doar a modulelor care sunt absolut necesare i Poate fi eliminat, dar va reduce poten)ialul a sistemului, care va deveni la un moment dat ineficient

>omple!itate @ecesitatea dezvoltrii sistemului e!tinderii ulterioare

9n ma&oritatea cazurilor publicate, e+ecul im"lement,rii unui pachet de aplicatii integrate s/a datorat problemelor organiza)ional 9ntr/un top 1$ al motivelor se regsesc6 tratarea ERP ca pe un sistem soft.areD lipsa implicrii managerilor e!ecutivi (top/manageri)D concentrarea eforturilor pe instalarea soft.are/ului i A'nvtarea5 acestuiaD ateptri nerealiste 'n privintDa duratei de implementareD utilizarea sistemelor ERP pentru colectarea, prelucrarea datelor i ob)inerea informatDiilorD neimplicare i neacceptare din partea utilizatorilorD implementri realizate de consultan)i i specialiti e!terniD lipsa pregtirii psihologice corespunztoare a utilizatorilorD comunicare defectuoas 'ntre membrii echipelor de proiectD sproiectul nu a fost pregtit corespunztor ori resursele necesare dezvoltrii sale au fost insuficiente

-..o!ule functionale
Biecare furnizor ofer un sistem ERP diferit de al celorlalti, cu un anume grad de specializare, dar, sub aspectul modulelor de baz, toate sunt identice i propun aceeai Aformul5 0odulele pachetelor integrate sunt interdependente i combinate interfunctional, dar pot lucra i independent 4istemele sunt opera)ionale pe platforme diferite6 3NI4, 5in$o1s N6, 5in$o1s /000, IBMAI4, 7P'34, $ar (i 8inu2.

4ub titlu de e!emplu, tabelul urmtor prezint modulele de baz ale ofertei 4(P /R/* 4=stem @oi module sunt adugate ofertei, ca rspuns la cererea pietei i a evolu)iilor tehnologice, 'n principal tehnologia 3nternet Mo$ule $e #az -n structura SAP R)9 System Binanciar/>ontabilitate Eestiunea proiectelor Resurse umane Planificarea produc)iei Eestiunea investi)iilor >ontrol Cor;flo. 0entenan) Eestiunea materialelor Eestiunea capitalului fi! 4olu)ii industriale 0anagementul calit)ii Fnzri Gi distribute :rezorerie

Mo$ule -n versiunea Internet mySAP.C:M m=4(P Cor;place m=4(P 4uppl= >hain 0anagement m=4(P >ustomer Relationship 0anagement m=4(P Binancials m=4(P E/Procurement m=4(P Product ?ifec=cle 0anagement m=4(P ,usiness 3ntelligence m=4(P 0obile ,usiness m=4(P Human Resources m=4(P 0ar;etplace m=4(P Hosted 4olutions m=4(P :echnolog=s

Bunc)iunile organizatiei se regsesc 'n module de aplicaii ERP >um multe dintre flu!urile de activitti sunt interfunctionale, pe lng aplicatiile strict 'ncadrate 'ntr/o functiune 'ntlnim module soft.are care acoper flu!uri de activit)i multifunc)ional 0odulele de aplicatii sunt grupate 'n suite, cum ar fi6 financiar, productie, distributie :rebuie s precizm c nu e!ist o regul la nivel de terminologie / denumirile folosite de furnizorii ERP pentru suite, module, func)ii etc difer de la un pachet soft.are la altul (ceeai afirmatie se poate face i pentru structurarea modulelor 'n suite (stfel, compararea ofertelor de pe piata devine un proces dificil :otui, putem vorbi de un set de componente principale, pe care le prezentm 'n continuare6 Nomenclatoare (fisiere de baz) de clienti, furnizori, personal sub forma unor fiiere care reunesc toate datele de descriere a acestora i interfa)eaz cu oricare modul care se servete de aceste dateD Contabilitate general, numit i componenta flnanciar/ contabil, tocmai pentru c asigur conducerea evidentei contabile i gestiunea financiar

Bunc)ionalit)ile vizeaz6 automatizarea 'nregistrrii informa)iilor financiar/ contabile preluate din documentele primare, cu preluarea automat a datelor din alte aplica)ii ale sistemului ERP i realizarea evidentei contabile complete, la nivel sintetic i analitic -e cele mai multe ori, aceast componenta acoper doar cerintele contabilittii financiare, asigurnd 'n primul rnd obtinerea documentelor contabile de sintez cerute de legisla)ia 'n vigoare (bilantul contabil, raportri de :F(, ta!e i impozite ctre buget) i a celor de evidenta contabil (note contabile, registru &urnal, fie de conturi, registru de cas, &urnale de vnzri i cumprri, balanta de verificare etc ) (ceast component poate fi completat printr/una de analiz, tip tablou de bord, care ofer informatii privind performanele firmei Pe baza datelor din contabilitate sunt calculati diferiti indicatori ce ilustreaz rezultatele financiare6 veniturile i cheltuielile pe produse/servicii, situatia disponibilittilor financiare ale 'ntreprinderii (analize de cash/flo.) etc ncasri-pli / gestioneaz 'ncasrile i pltile, efectuate pe baza mai multor tipuri de documente care creeaz obligatii de plat sau 'ncasare 4unt urmrite termenele de plat (scadentele) ale facturilor i sunt 'ntretinute situatiile facturilor restante la 'ncasare sau plat Evidenta multivalut este asigurat (ceast component poate apare sub forma a dou module6 Debitori i Creditori, care gestioneaz i 'nregistreaz creantele i datoriile 'ntreprinderii !alari"are / component legat adesea de cea de resurse umane, avnd ca obiect calculul i evidenta salariilor 4unt automatizate calculul ta!elor, al contribu)iei la bugetul statului i al asigurrilor sociale -ate fiind conditiile diferite 'n care se calculeaz salariile 'n firme, trebuie s se asigure un grad 'nalt de parametrizare i personalizare 0odulul este complet parametrizabil 'n ceea ce priveste formulele de calcul, tipurile de salarii, de sporuri, de prime, de concedii medicale, concedii de odihnI, tipurile de retineri (ta!e si impozite datorate de anga&at si anga&ator cItre stat), tipurile de datorii (credite si alte datorii contractate de anga&at), posibilitatea de a calcula salariul brut si datoriile unitItii pornind de la salariul net e!primat 'n lei sau o valutI oarecare (definitI de utilizator), posibilitatea de a acorda prime 'n sumI netI sau sumI brutI 4istemul pune la dispozitie toate rapoartele standard specifice unei aplicatii de salarizare (state de platI pentru avans, lichidare, concedii medicale, concedii de odihnI, fluturasi, liste de verificare corelatii, recapitulatii, cheltuieli cu salariile, fisI fiscalI BB1 si BB#) :oate

informatiile din baza de date pot fi e!portate 'n multiple formate ( E!cel, Cord, Pdf, Html, etc ) >aracteristici ale modulului de salarii6 />alculul salariilor pornind de la valorile nete de cstigD /Evidenta 'n mai multe valuteD /(daptarea aplicatiei la normele legislative privind impozitul globalD />onfigurarea tuturor formulelor de calculD />alcul automat al indemnizatiilor de concediu si concediu medicalD /?istarea statelor de platI, a fluturasilor, a declaratiei >(4D /Ble!ibilitatea totalI a rapoartelorD /Eenerarea automatI a notelor contabile, si defalcarea acestora pe centre de cost Resurse umane / component care spri&in crearea unei politici de personal, sus)innd activittile de recrutare i selectie a personalului, analiza i urmrirea fortei de munc, instruirea i dezvoltarea carierelor, crearea unui sistem de apreciere a performantelor (sigur gestiunea salariatilor prin stocarea tuturor datelor despre acetia, realizeaz managementul personalului i spri&in procesul decizionalD #mobili"ri - gestioneaz mi&loacele fi!e, dar i obiectele de inventar sau activele necorporale Eestiunea acoper 'ntreaga durat de utilizare a activului i se poate afla 'n orice moment care este starea acestuia i operatiile efectuate asupra lui (intrare, modernizare, modificare, reevaluare, scoatere din functiune) <fer multiple posibilitti de calcul i 'nregistrare a amortizrii (liniar, degresiv, accelerat) >omponenta realizeaz i contarea operatiunilor, inclusiv amortizarea -eosebit de utile sunt rapoartele generate, impuse de legislatia 'n vigoare (registrul inventar, balantele analitice i de amortizare) sau necesare conducerii (de e!emplu, situatia mi&loacelor fi!e dup diferite criterii de interogare / locatii, grupe de clasificare, perioade, planul de amortizare etc ) Plani$icare productie / fiecare sistem are o modalitate specific pentru identificarea activittilor de productie desfurate6 plan de productie, ordin de lucru, comand etc Planificarea vizeaz e!ecutantul, termenul, articolele de realizat, costul programat i detaliile tehniceD %rmrire productie (uneori livrat 'ntr/o singur component 'mpreun cu Planificarea) J 'nregistreaz preluarea notelor de predare i a rapoartelor de lucru, analizeaz i compar comenzile lansate, ofer rapoarte cumulate ori detaliate ale

productDiei, pe faze ori pe produse/lucrri, ca i rapoarte de costuriD &estiune date te'nice / stocheaz definitiile i caracteristicile tehnice ale produselor i tehnologiilor de fabricate (pentru fiecare variant tehnologic se au 'n vedere planul de operatii, timpii alocati i consumul pentru fiecare operate)D Plani$icare necesar de materiale / determin automat cantittile necesare, pe baza datelor despre procesul de fabricate (tehnologia de fabricate) i planul de produc)ie aprobatD Plani$icare i urmrire consumuri i costuri / 'ntocmete bonurile de consum i preia datele despre consumuri de la magazii, centralizeaz aceste date pentru calculul costurilor, genereaz rapoarte detaliate sau centralizate cu privire la consumurile planificate i realizateD (anagementul proiectelor / are ca obiect proiectele de investitii, activittile interne sau lucrrile efectuate de terti6 planificarea (bugetarea), finantarea i urmrirea e!ecutrii acestoraD !tocuri - gestiunea cantitativ (controlul automat al nivelului stocurilor, gestiunea tranzactiilor de stoc6 intrri, ieiri, transferuri, inventar) i calitativ a stocurilor (garantie, termene de valabilitate) i generarea automat a documentelor contabile (note de intrare/recep)ie, bonuri de consum, avize de e!pedite, note de transfer)D &estiunea depo"itelor (inclus adesea 'n modulul de 4tocuri) / definete din punct de vedere organizatoric unittile de stocare6 tipurile de inventar i subinventar, depozite, magazii, locatii, modul de localizare a stocurilorD <rice companie care activeaza pe verticala 3mport si -istributie are nevoie de un sistem integrat de tip ERP prin care sa fie asigurata gestiunea stocurilor, managementul depozitelor, gestiunea si optimizarea comenzilor prin algoritmi de aprovizionare, gestiunea mi&loacelor fi!e, rapoarte, analize financiare simple sau integrari de tip <?(P sau ,3 :oate listele de cautare (de e! lista facturi emise) pot fi configurate dupa cerintele utilizatorilor >onfigurarea se face la nivel de statie de lucru E!ista posibilitati nelimitate de grupare/sortare/filtrare informatii pentru a putea regasi usor informatiile cautate (ceste liste se pot tipari si/sau e!porta in toate formatele uzuale, constituindu/se in rapoarte rapide, simplu de utilizat/modificat 3n programul de gestiune stocuri, toate documentele emise pot fi configurate dupa cerintele utilizatorilor

:oate documentele pot fi configurate sa genereze automat note contabile >onfigurarea se face la nivel global @otele contabile se adapteaza conform cerintelor utilizatorilor 4enior ERP 4uite este livrat cu o baza care cuprinde notele contabile uzuale, dar e!ista posibilitatea de a adauga alte note sau de a modifica/sterge/activa/inactiva notele e!istente :oate documentele pot fi configurate sa genereze automat note contabile >onfigurarea se face la nivel global @otele contabile se adapteaza conform cerintelor utilizatorilor 4enior 4uite este livrat cu o baza care cuprinde notele contabile uzuale, dar e!ista posibilitatea de a adauga alte note sau de a modifica/sterge/activa/inactiva notele e!istente :oate documente pot fi validate (cu posibilitatea devalidarii de catre administrator / practica nerecomandata) astfel incat sa se asigure stabilitatea informatiilor in timp "n document validat nu mai poate fi modificat (decat daca este devalidat / nerecomandat) 3n functie de drepturile utilizatorilor accesul la un tip de document poate fi limitat/restrictionat eficientizadu/se astfel partea de logistica in programul de gestiune @umarul de utilizatori simultani care pot accesa modulul este nelimitat (sau ma!imum K daca se foloseste 04-E / limitare 0icrosoft), astfel soft.are/ul ERP pentru gestiune stocuri fiind foarte fle!ibil din punct de vedere al licentierii 4e poate lucra simultan in mai multe perioade (luni) :oate documentele se echivaleaza simultan in R<? si valuta de referinta (E"R implicit) Inter!ata Senior.ERP a fost optimizata pentru lucrul cu sistemele Cindo.s (8P sau #$$$) putand fi configurata dupa nevoile fiecarui utilizator Printre cele mai folosite stiluri sunt6 <ffice #$$*, "ltra Blat sau L s;in M/urile livrate Bolosind tehnologia de tip L s;in M aplicatia are acelasi L loo; and feel M indiferent daca ruleaza pe un sistem Cindo.s 8P sau Cindo.s #$$$, interfata cu solutii de tip 4B( fiind foarte facila Aprovi"ionare )*urni"ori+ / gestioneaz procesele de aprovizionare prin evidenta cererilor de aprovizionare, a cererilor de ofert, a ofertelor de la furnizori i a comenzilor transmise acestora, ca i a facturilor primite >omponenta depete atributiile unei aplicatii de gestiune, fiind un instrument de optimizare a aprovizionrii, care poate determina realizarea de economii (ceast component nu poate functiona fr informatiile din fiierele de furnizori (sunt suite 'n care acestea dou sunt incluse 'n acelai modul) -e asemenea, Aprovizionare se leag de componenta Stocuri. (lte functiuni vizeaz6 alegerea celei mai bune oferte, pe baza criteriilor de pre), conditii de

plat i de livrare, urmrirea contractelor 'ncheiate cu furnizorii pe durate determinate ,-n"ri . gestioneaz activittile specifice procesului de vnzare6 gestiunea clientilor (folosete datele din fiierele de baz), gestiunea nomenclatoarelor de articole i pre)uri, gestiunea contractelor i comenzilor, procesul de livrare i facturareD ntreinerea ec'ipamentelor )mentenanta+ / rezolv gestiunea tehnic i de utilizare a echipamentelor, gestiunea pieselor de schimb i a personalului implicat 'n activit)ile de 'ntretinere, definirea i urmrirea lucrrilor de 'ntretinere sau repara)ii Permite planificarea resurselor i costurilor lucrrilor (bugetarea) i 'nregistrarea pe parcursul derulrii Boarte important este istoricul activittilor de 'ntretinere i reparatii Poate fi arhivat i stocat /ransport )0ogistica+ - permite planificarea i gestionarea activittilor logistice din procesele de vnzare i distributeD !ervice1!ervicii / urmrete garantiile i serviciile postvnzare Pe baza unei solicitari se pot efectua urmatoarele tipuri de operatii6 /:esteD /<peratiuni de serviceD /3nlocuiriD :oate operatiunile efectuate sunt inlantuite < activitate se desfasoara pe baza altei activitati, denumita activitate generatoare -aca o activitate va genera anumite note contabile informatiile din activitate nu vor putea fi modificate iar activitatea nu va putea fi stearsa pana cand nota nu va fi stearsa Anali" - component care apare sub diferite denumiri (aplicatiile comple!e din aceast categorie sunt acum denumite ,usiness 3ntelligence), destinat analizei datelor din sistem, ca suport 'n procesul de luare a deciziilor 0odulul preia datele din baza de date, realizeaz diferite analize i furnizeaz informatiile 'n forma dorit de utilizator (rapoarte detaliate ori rezumate, grafice de orice tip) >ele mai puternice op)iuni sunt analizele multi/dimensionale (<?(P), simulrile, scenariile i prognozeleD &enerator de rapoarte / utilizatorii obtin rapoartele dorite 'n cadrul fiecrui modul func)ional folosind datele din baza de date a sistemului ERP >ontinutul rapoartelor (datele, ordinea acestora, nivelurile de grupare, totalurile sau alte calcule) este specificat de utilizator

(anagement Contracte :- acest modul se adreseaza firmelor care acorda clientilor facilitate de plata in rate a produselor achizitionate, el fiind usor de folosit de operatori la generarea contractului de vanzare 4e pot face o multitudine de configurari legate de6 N avans N rata dobanda N mod calcul dobanda N mod rambursare N numar rate N tipuri de contabilizare :F(, cheltuieli, venituri N penalizare zilnica N mod de facturare6 cu factura unica, sau cu aviz de custodie si cu facturi de rate 4e pot genera automat facturi de avans, avizul de e!peditie si a facturilor de rate (daca se foloseste acest mod de facturare) si notele contab (odul 23#3- intr/un mediu de afaceri in permanenta e!pansiune, in cadrul companiilor, procesul simplu de initiere a unei actiuni / generare a unui rezultat / raportare nu mai este suficient ?uarea celor mai bune decizii, care sa genereze si rezultatele optime, necesita o permanenta interactiune intre analiza si raportare (cest instrument este foarte folositor in special managerilor din cadrul companiei care trebuie sa ia decizii rapide, pe baza unor informatii corecte si usor generabile, pentru a putea fi intotdeauna cu un pas inaintea competitiei (odulul de anali"e $inanciare al !enior3ERP !uite ofera un instrument simplu si eficient de generare de rapoarte si instrumente de analiza 4istemul permite utilizatorilor crearea unei mari varietati de analize (stocuri, vanzari, incasari, plati, achizitii, contabile centre de venit si cost), folosind rapoartele de tip >", , folosind tehnologia <?(P, instrumente care pot fi oricand actualizate fara a iesi din raportul respectiv, printr/un simplu clic Avanta%ele care decurg din folosirea acestui modul sunt6 /4curtarea timpului de cautare in cantitati mari de date pentru a gasi informatia potrivita, necesara solutionarii unei anumite situatiiD /Relevarea automata a unor informatii critice ascunse, cu impact puternic asupra deciziilorD /Bolosirea informatiilor relevante pentru imbunatatirea calitatii deciziilor si cresterea probabilitatii de a obtine rezultate superioare (odul !*A - este un pachet dezvoltat pentru automatizarea fortei de vanzare prin agenti >u acest pachet, 4enior 4oft.are se adreseaza firmelor de import si distributie care doresc sa isi

automatizeze forta de vanzari, pentru a avea o imagine completa si fidela a activitatii agentilor de vanzari 0odulul de 4B( al 4enior ERP 4uite reprezinta o solutie avansata de (utomatizare a Bortei de Fanzari in segmentele moderne de mar;eting, vanzari si distributie (cesta furnizeaza informatiile si este principalul canal de comunicare intre companie si clientii sai Hand/held/ Pda/urile utilizate de agenti confera acestora un instrument facil care permite colectarea eficienta in format digital a datelor, intr/un timp scurt 0odulul administreaza si ofera spri&in tuturor modalitatilor de vanzare si distributie (cesta permite agentilor de vanzari sa e!ecute activitati variate de vanzari si mar;eting, precum6 O (ctivitati de pre/sales / Preluarea comenzii O (ctivitati van/sales / Bacturare comanda O (ctivitati post/sales / 0erchandising si mar;eting la punctele de vanzare Bene!icii* / grad foarte ridicat de parametrizare si e!tensibilitate ceea ce face ca solutiile oferite sunt perfect adaptate necesitatilor fiecarui client in parte / servicii complete, capacitatea de a livra un sistem integrat la cheie / implementarea unui astfel de sistem are pentru beneficiar efecte puternice asupra imbunatatirii activitatii si sustinerea a agentilor de vanzari/merchandising cu informatii vitale / permite eliminarea operarii duble, a erorilor umane, permitand astfel reduceri semnificative de costuri / de asemenea implementarea unui astfel de sistem permite cunoasterea mai cuprinzatoare, mai e!acta si mai rapida a miscarilor pietii, fluentizarea comunicatiilor inter/ si intra/departamentale si, aspect de importanta ma&ora, imbunatatirea substantiala a serviciilor si relatiei cu clientii proprii (marea retea de comercianti de toate marimile) / suport pentru comunicatii on/line bazate pe EPR4 sau >-0( (odul Portal 4eb - site/ul de comenzi on/line (e/commerce) face parte din categoria aplicatiilor .eb 5business/to/business5, adresandu/se firmelor care au o retea de distributie pentru produsele proprii sau pentru cele importate Prin facilitatile si functionalitatile sale, modulul comenzi on/line va ofera6 /posibilitatea preluarii online de comenzi de la partenerii clienti ai companieiD / comenzile astfel preluate a&ung direct in ERP, persoanele de la facturare trebuind sa le verifice si sa le transfere in avize sau facturi fiscaleD

/ reducerea costurilor telefonice, de fa!, cu personalul dedicat activitatii de preluare comenzi atat cele proprii cat si ale partenerilorD / informatii online, actualizate despre preturi, produse noi, imaginea produselor, starea comenzilor emiseD / promptitudine in livrari, disponibilitatea de #+ de ore din #+, P zile din P a site/ului de a prelua comenzileD / cresterea calitatii serviciilor oferite si a relatiilor cu partenerii Pentru performanta, modulele prezentate trebuie s prezinte urmtoarele caracteristici6 asigurarea con!i$enpalit tii, protetipei si securit tii -mpotriva accesului neautorizat la $ate. 4ecuritatea este realizat la nivel de utilizator, la nivel de subcomponent i la nivel de functionalitate (pe operatii6 vizualizare, adugare, modificare, tergere)D scala#ilitatea, adic posibilitatea de a 'ncepe implementarea 'ntr/o configurate de baz, adugnd apoi alte module, 'n functie de resurse i necesit)iD porta#ilitatea vizeaz trecerea uoar de pe o platform pe alta, 'n principal la nivelul aplicatiilor cu bazele de dateD trasa#ilitatea asigur urmrirea flu!ului unui document prin firm, dar i a tuturor prelucrrilor i accesrilor aplica)ieiD securitatea, concretizat 'ntr/un sistem coerent i complet care reglementeaz drepturile i restric)iile utilizatorilor pe module, func)ionalit)i, opera)ii, pn la nivelul cmpurilor din baza de dateD parametrizarea (proces numit i personalizare sau adaptare) permite definirea regulilor i conven)iilor de baz specifice modului 'n care fiecare beneficiar 'si desfoar activitatea

/. Piata mon!ial, 0 marii furnizori !e solutii ERP

9n secolul 883, 'n Aindustria5 ERP sunt vehiculate sume de miliarde de dolari Pe aceast piata sunt prezenti peste 1 $$$ de productori 'nregistrati (legerea furnizorului sau provider/ului potrivit nu este deloc simpl pentru clienti -ac ne referim la topul ERP, observm c Q$% din piata revine unui numr mic de productori, cei cunoscuti sub acronimul ,<P4E6 Baan, :racle, PeopleSo!t, SAP, ;... E$1ar$s. 3mediat dup acetia urmeaz un

Apluton5 de apro!imativ R$ de firme, de dimensiuni medii, care produc suite ERP sau caut nie functionale i creeaz module thir$'party care se combin 'n suitele ERP consacrate Biecare furnizor i/a dezvoltat i impus competenta pe o zon functional6 ,aan 'n produc)ie, Peoplesoft la resurse umane, 4(P 'n logistic sau <racle 'n zona financiar >alit)ile principale urmrite 'n alegerea furnizorului ERP sunt6 viziunea pe termen lung, anga%amentele $e service (i suport postimplementare, caracteristicile !unctionale, gra$ul $e specializare, e2perienta (i puterea !inanciar , inclusiv sumele pe care le aloc cercet rii (i $ezvolt rii. 1'P '2 $34=steme, (n.endungen und Produ;te in datenverarbeitung5, adic 4isteme, (plicatii i Produse pentru prelucrarea datelor) a fost 'nfiintat 'n 12P# de ctre trei ingineri care au prsit 3,0 Eermania, 'n ideea de a realiza soft.are integrat pentru firmele de productie Primul lor produs ERP a fost R/#, lansat 'n 12P2 (plica)ia a fost realizat pentru baze de date centralizate pe calculatoare mari (mainframe) 3n 122# a fost reproiectat ca aplicatie client/server i lansat sub denumirea R/* (ceasta a constituit un succes imens, astfel c 'n 1222 4(P (E a devenit a treia firm de soft.are din lume i s/a instalat confortabil pe primul loc 'n topul furnizorilor de solutii ERP >ota de piatDa detinut este de *Q%D 4(P are peste 1P $$$ de clienti 'n mai mult de 1$$ de tari (printre care i Romnia) 3n 1222, suita a fost e!tins cu functionalitti noi6 depozite de date, >R0, 4>0, 4B( 4(P investete 'n mod constant sume foarte mari 'n cercetare/dezvoltare, astfel c noile versiuni R/* * 1, + $, + Q includ facilitti noi i e!tensii specifice aplicatiilor 3nternet 4olutiile orientate 3nternet au fost lansate sub numele m=4(P ><0 Produsele 4(P au cea mai complet palet functional ERP i sunt orientate puternic pe vertical, iar politica vizionar a firmei i implicarea activ 'n cercetare si dezvoltare le va asigura 'n continuare succesul 4R'C5E Cor"oration a fost 'nfiintat 'n 4"( 'n 12PP i este renumit pentru aplica)iile de baze de date, ocupnd pozitia secund 'n topul mondial al firmelor de soft.are, dup 0icrosoft <racle are peste R $$$ de clienti 'n 1+$ de tari, 'ntre care i Romnia Prima suit de aplicatii de 'ntreprindere a fost lansat 'n 12KP 3n 1222, din totalul cifrei de afaceri de 2,* miliarde de dolari, #,R miliarde au fost aduse de suita ERP :racle Applications. -iferenta este obtinut prin oferta altor produse puternice6 sistemul de gestiune a bazelor de date, depozite de date, aplica)ii de .or;flo., medii i instrumente de dezvoltare a aplicatiilor, servicii de consultanta i un larg portofoliu de aplicatii 'n regim

de outsourcing 4uita ERP de la <racle are peste R$ de module componente, 'ncadrate 'n ase mari categorii6 financiar, resurse umane, productie, aprovizionare, proiecte i vnzare (partea denumit !ront o!!ice<. < caracteristic interesant6 :racle este competitor (i -n acela(i timp partener pentru mulp !urnizori $e ERP, -ntruc+t ace(tia !olosesc plat!orma $e #aze $e $ate $e la :racle. <racle a integrat solutiile sale ERP cu tehnologiile 3nternet, lansnd mai multe aplica)ii de comertD electronic 3nfrastructura 3nternet se regsete 'n dou produse puternice6 :racle =i .ata#ase (i :racle =i Application Server. Remarcabil este i suita :racle Small Business Suite, proiectat special pentru firmele mici i medii, cu toate functionalittile de baz i aplicatii >R0, livrate sub forma unui serviciu .eb Peo"le1oft 6nc. este cea mai tnr firm din top R, activitatea ei 'ncepnd 'n 12KP 'n >alifornia, cu specializare 'n aplicatii de resurse umane (i servicii !inanciare. E!tinderea s/a produs rapid, cifra de afaceri a&ungnd 'n R ani la *# milioane de dolari 4olutiile de 'ntreprindere de la People4oft includ module pentru productie, stocuri, distributie, financiar, resurse umane i planificare lant, aprovizionare >a e!perienta, puterea financiar i prezenta interna)ionala, firma este a treia dup 4(P i <racle, dar st foarte bine la capitolul Arelatii cu clientii5, deoarece i/a impus o cultur colaborativ, ce i/a adus un bun renume pe piata Ble!ibilitatea i colaborarea eficient constituie unul dintre punctele forte ale People4oft 4uita PeopleSo!tS a 'nsemnat o investitie de R$$ milioane de dolari i o mega/echip de # $$$ de oameni, care a lucrat doi ani la realizarea unui sistem colaborativ, bazat pe 3nternet Este considerat prima platform deschis 4M8, care ofer scalabilitate i acces facil pentru toti utilizatorii PeopleSo!tS nu are o parte propriu/zis de client, fiind suficient un bro.ser .eb standard, prin care utilizatorul are acces la sistem oricnd, de oriunde Forbim despre o platform global, deoarece sistemul lucreaz cu valute multiple, este multilingv i configurabil proceselor economice diverse >ifra clientilor/ peste + +$$ de organiza)ii 'n 1$2 tari / constituie o confirmare din partea pietei 7aan este o companie fondat 'n <landa 'n 12PK, pentru a dezvolta soft.are pentru firmele de productie Preocuprile pe zona ERP i/au adus confirmarea i o cot de R% din piata 'n 122P 3n anul 122K cifra de afaceri a fost de PR$ milioane de dolari (nul 1222 a 'nsemnat un declin, a urmat reorganizarea firmei ca i divizie a corporatiei britanice 3nvens=s i revenirea 'n #$$1 printr/o cretere de 1#%, veniturile depind P miliarde de lire sterline (nul #$$* aduce o nou schimbare de proprietar pentru ,aan6 compania american SSA >6

(lte cifre6 peste 1R $$$ de clienti 'n toat lumea, mai mult de * $$$ de anga&ati Sonele acoperite de solutia ERP de la ,aan sunt6 financiar, aprovizionare, productie, distributie, integrare i implementare, planificare, vnzri, service i 'ntretinere, portaluri, comer) colaborativ i inteligenta economic 4/a investit mult 'n dezvoltarea unei suite pe baza tehnologiilor 3nternet, care s permit firmelor s lucreze ?cola#orativ@ -ntr'un lant valoric, fiind diri&ate de comenzi i concentrate pe clienti (vnd numele de cod :riton i apoi ,aan 3F, suita se comercializeaz din 122K ca i BaanERP. "n alt produs inovator de la ,aan este :rg1are, instrument de configurare a aplica)iilor de 'ntreprindere prin care costurile de implementare sunt semnificativ diminuate 8.*. E!war!s 9 Co.2: a fost fondat 'n 12PP 'n -enver i a acumulat o bogat e!perienta 'n crearea de aplicatii pentru sistemele 3,0 (4/+$$ 4uita lor ERP se numete :ne 5orl$, numele sugernd caracterul deschis6 este capabil s ruleze pe diferite platforme i cu baze de date multiple Productorii declar c i/au propus realizarea unui sistem revolutionar, care s/l elibereze pe utilizator de tehnologiile statice, infle!ibile 4unt prezente modulele de productie, financiar, distribu)ie/logistic, resurse umane, managementul calittii, mentenanta, depozite de date, service postvnzare i suport pentru clienti Feniturile le/ au crescut de la 1#$ milioane 'n 122# la 2++ milioane 'n 1222, avnd peste R $$$ de clienti 'n mai mult de 1$$ de tari 3n competitia cu celelalte suite, :ne5orl$ este considerat deosebit de fle!ibil i mai accesibil firmelor medii i mici Fersiunea orientat spre 3nternet, recent lansat, este denumit :ne5orl$4e (Ae8tended enterprise5)

Eeorge ? Tovacs got his masters and Ph- from the, Bacult= of Electrical Engineering, :echnical "niversit= of ,udapest in 12QQ and 12PQ, respectivel= He is a professor at the same universit= since 122R (Bacult= of 0echanical Engineering) 3n 122P he got the doctor of the academ= degree from the Hungarian (cadem= of 4ciences (H(4) He is .ith the >omputer

and (utomation Research 3nstitute of H(4 since 12QQ, recentl= he .as appointed as the head of the >30 Research ?aborator= He is also a visiting researcher in the "4, 4oviet "nion, Cest Eerman=, 0e!ico and at "niversit= of :rento in 3tal= He has authored more than #R$ scientific publications Tovacs is a member of several Hungarian and international scientific organizations, including 3EEE, 3B(> and 3B3P His scientific interest is intelligent manufacturing He is a pro&ect manager of several Hungarian and international RU- pro&ects

Paolo Paganelli graduated in electronic engineering at the "niversit= of ,ologna in 1221 Brom 122# to 122+ .or;ed as research assistant at the "niversit= of 0odena, involved in design and development of innovative tools to support advanced production planning Brom 122+ to 122P, he .or;ed at -emocenter, regional center for diffusion of >30 technologies, at the RU- department 3n 122P, he &oined Eruppo Bormula, the ma&or ERP soft.are producer in 3tal=, as senior anal=st involved in the design of BormulaVs ne!t generation ERP soft.are, and since =ear #$$$ he is BormulaVs Product 0anager for 4uppl=/>hain 0anagement solutions He has been the pro&ect manager of 34: pro&ects B?"E@: and CH(?E4 His main research interests are in product and process data modeling, suppl=/ chain management and virtual/e!tended enterprise He has published around *$ papers (at international conferences, in scientific &ournals and as technical reports