Lucrare de verficiare nr.

1. Care sunt principalele caracteristici ale pieei cu concuren monopolistic? Atomicitatea productorilor Produse similare, dar neomogene Fidelitatea clientelei 2. Explicai cum se modific preul i cantitatea de echilibru pe piaa unui bun atunci cnd cererea scade mai rapid dect scade ofera. Reprezentai grafic i identificai cte 2 factori care duc la aceste modificri. Scderea cererii (C1) mai rapid decat a ofertei (O1) determin scderea cantitii de echilibru; atunci cnd cererea i oferta scad simultan dar in mod inegal, preul de echilibru poate s creasc, s scad, sau s rmn nemodificat in situatia data pretul de echilibru scade. Pre

O1

O0

500

400 300

200
C0 100 10 20 30 40 50 C1 Cantitate

Factori ce pot determina scaderea ofertei: a) Cresterea costurilor de productie b) Cresterea costurilor de stocare

Factori ce pot determina scaderea cererii: a) Modificarea veniturilor bneti ale consumatorului b) Previziunile privind evoluia venitului 3. Firma Ana S.A. i desfoar activitatea n condiii apropiate pieei cu concuren perfect. Ea are o funcie de cost de forma: CT=5Q2+6Q+10, iar preul unitar al bunului este de 46 RON. tiind c firma este n echilibru pe termen scurt, determinai venitul total i profitul obinut de aceasta.

Echilibrul pe termen scurt presupune ca, Cmg=pretul. Cmg=(CT)= 10Q+6 Cmg = P ; 10Q+6=46 10Q=46-6 ; 10Q=40 ; Q=40/10=4 buc VT=P*Q=46*4=184 RON PR=VT-CT=184-114=70 RON CT=5*16+6*4+10=114
4. Un monopol are o funcie de cost de forma: CT=2Q2+2 i se confrunt cu o funcie a cererii de forma: Q=6-P. Determinai cantitatea, preul i profitul n situaia n care monopolistul urmrete maximizarea profitului. Dac ns monopolul s-ar comporta ca n situaia de concuren perfect, care ar fi de data acesta cantitatea, preul i profitul?

In cazul monopolului: Maximizarea profitului presupune ca: Vmg=Cmg Cmg=(CT)=4Q Vmg=(VT)=6-2P VT=P*Q=P(6-P)=6P-P2 Vmg=Cmg ; 6-2P=4(6-P) 6-2P=24-4P; 2P=18; P=18/2=9 VT=6*9-9*9=-27 Q=6-9=-2 CT=2*(-4)+2=-6 PR=-27-6=-33 In cazul concurentei perfecte: Maximizarea profitului presupune ca: Vmg=P 6-2P=P ; 6=P+2P ; 6=3P ; P=2 Q=6-2=4 CT=2*16+2=34 VT=2*4=8 PR=8-34=-26

5. Explicai cauzele care mpiedic funcionarea pe termen lung a cartelurilor. Oferii un exemplu n acest sens.
Din fericire pentru ultimii, constituirea si mai ales functionarea pe termen lung a cartelurilor este foarte dificila. Pe de o parte sunt necesare bariere la intrare. Preturile mai ridicate si posibilitatea insusirii unor supraprofituri actioneaza ca un magnet pentru alti producatori. Intrarea de noi firme pe piata conduce fie la cresterea ofertei totale si reducerea pretului pietei fie, daca se doreste mentinerea pretului, la scaderea cotei de productie. Si intr-un caz si in celalalt profiturile individuale se reduc. De aceea firmele fondatoare trebuie sa adopte o strategie comuna impotriva noilor veniti, al carei succes nu este garantat a priori. Pe de alta parte, fiecare firma avand o structura proprie a costurilor si profiturilor este tentata sa triseze. Conditiile de productie sunt in mod evident diferite, iar unele firme vor dispune de un avantaj de cost. Curbele costului mediu si marginal se situeaza sub cel al celorlalte firme din cartel. Tocmai acestea vor fi in primul rand tentate sa triseze, slabind astfel coeziunea in cadrul cartelului. Ramanand astfel la cazul anterior in care structura costurilor este identica, sa analizam consecintele deciziei unei firme de a-si mari productia. Premisele de la care porneste aceasta firma este ca productia sa suplimentara nu va modifica pretul si, pe de alta parte, ca celelalte firme isi vor respecta cota lor de productie. Aceasta firma tinde sa-si creasca productia pana acolo unde costul sau marginal va fi egal cu pretul de piata (Cmi = p**). Astfel, ea isi maximizeaza propriul profit trisand. In figura 10.2b profitul suplimentar este reprezentat de zona hasurata. In general, se accepta ca o firma poate sa-si depaseasca cota de productie fara a determina o reducere apreciabila a pretului. Daca toate firmele ar trisa majorandu-si cota, atingand nivelul q***, productia totala ar marca o crestere considerabila pana la nivelul Q**, iar pretul s-ar reduce drastic. Rezulta un surplus de productie in raport cu cea presupusa de pretul anterior (p**). Cantitatea ceruta ar creste, iar cea oferita s-ar reduce pana cand acest surplus este eliminat. In acest context, pretul poate reveni chiar la nivelul initial, p*, egal cu minimul costului mediu. Cartelul poate supravietui, insa sunt frecvente situatiile in care acestea se destrama, in ciuda masurilor punitive pentru cei care triseaza. Studiu de caz: OPEC si piata mondiala a petrolului

Un exemplu de cartel, la nivel international, il constituie Organizatia tarilor exportatoare de petrol (OPEC). OPEC a luat nastere in 1960, in urma intalnirii de la Bagdad dintre reprezentantii a cinci tari: Iran, Irak, Kuweit, Arabia Saudita si Venezuela. Ulterior, in 1973 au aderat alte opt tari si anume: Qatar, Indonezia, Libia, Emiratele Arabe Unite, Algeria, Nigeria, Ecuador si Gabon. Aceste tari controleaza

aproximativ trei patrimi din rezervele mondiale de petrol. Tot OPEC se afla la originea socurilor petroliere, sintagma care desemneaza cele doua majorari masive ale pretului petrolului din 1973 si 1981. Ca orice cartel, OPEC-ul incearca sa creasca pretul titeiului printr-o politica comuna de reducere a cantitatii produse. Fiecarei tari ii revine o cota din productia totala a cartelului. Mentinerea unui pret ridicat al petrolului este impiedicata de tentatia fiecarui membru de a-si majora productia si a obtine astfel mai mult profit. Membrii cartelului agreeaza adesea reducerea productiei insa frecvent incalca acordul. Succesul cel mai mare inregistrat de OPEC a fost in perioada 1973-1985. Pretul petrolului a evoluat de la 2,64$/baril in 1972 la 11,17$/baril in 1974 si la 35,10$/baril in 1981. Insa, la inceputul anilor 80, conflictul declansat intre membrii cartelului a determinat scaderea sensibila a pretului la numai 12,52$/baril (1986).

6. Analizai comportamentul firmelor i consecinele posibile ale declanrii unui rzboi al preurilor pe o pia cu structur de oligopol. Oligopolul reprezint structura de pia cu cea mai mare rspndire n rile dezvoltate din punct de vedere economic. Pe piaa de oligopol, oferta este asigurat de un numr mic de firme (civa vnztori), ntre care nu exist diferene semnificative sub aspectul nzestrrii tehnice, forei economice, nivelul costului mediu, gradului de internaionalizare a activitii. Fiecare vnztor deine o pondere important n oferta total i are capacitatea de a influena piaa: n mod direct prin deciziile privind preul, cantitatea, publicitatea, lansarea de modele noi, modul de comercializare etc., i indirect prin reaciile pe care fiecare le are la aciunile concurenilor. Concurena dintre oligopoliti este un fenomen economic important. Deoarece grupul de firme este destul de mic pentru ca fiecare firm s ia n considerare la modul propriu modul n care vor reaciona alte firme la ceea ce face ea, modelele posibile de comportament sunt foarte numeroase. n industria automobilistic european, putem observa c odat cu procesul de globalizare, sfritul anilor 1980 i 1990 sunt marcai de schimbri structurale. Structura oligopolist a fost foarte perturbat, fcnd nevalide comportamentele constructorilor. Noile reguli ale unei concurene intensificate i evolutive i intr n rol. Aceast faz de mutaii, n care iniiativele strategice se arat ndrznee, evoc un proces de renatere industrial a unui sector matur: n finalul fazei de maturitate a ciclului de via a unui sector, n anumite condiii, unele industrii pot s inverseze procesul de maturizare, aflat n desfurare i s treac la o faz de renatere. ntoarcerea la o predominan a strategiilor de difereniere asupra celor de mimetism reprezint o cale a trecerii la aceast faz de renatere industrial. Pe piaa cu concuren de oligopol cererea este atomizat, iar barierele de intrare pentru concurenii noi sunt foarte puternice. Acestea constau n bariere tehnice (deinerea de licene, brevete etc.), financiare (privilegii speciale cu marile instituii de credit care sunt piedici pentru eventualii nou venii) i organizatorice (contracte de exclusivitate cu furnizorii de anumite materii prime, cu productorii de autoturisme).

Amploarea pieei de oligopol se apreciaz prin ponderea pe care primele 3 sau 4, cele mai puternice firme dintr-o ramur, o dein n valoarea adugat, cifra de afaceri, volumul produciei, ocuparea forei de munc .a. n totalul industriei respective. Pentru piaa de autoturisme, pe care o analizm, avem de-a face cu un oligopol eterogen deoarece bunurile economice produse i oferite sunt de acelai gen, dar difereniate intrinsec sub aspect funcional. Interdependena firmelor din ramur reprezint caracteristica ce deosebete fundamental aceast structur de pia de alte forme de pia imperfect. Aceast interdependen este rezultatul natural al numrului mic de ofertani, ceea ce face ca prin deciziile i aciunile unui agent n privina reducerii preurilor, lansrii unui model etc. curba cererii pentru produsele celorlalte firme s se deplaseze spre stnga (se reduce). n faa acestei perspective, reaciile celorlalte firme care acioneaz pe piaa de autoturisme de la noi din ar sunt certe dar indeterminate. Ele pot provoca aciuni de acelai fel, adic: reduc preul, lanseaz un nou model, i mresc efortul de publicitate etc. sau pot ntreprinde aciuni complementare: acord alte avantaje cumprtorilor (service gratuit i dup terminarea perioadei de garanie) pentru a contracara aciunile concurentului i meninerea clientelei. Pe acest tip de pia relaiile dintre firmele care acioneaz pe ea nu pot fi ncadrate ntr-o schem rigid, deoarece nu exist o teorie general a oligopolului, ci doar situaii particulare i modele specifice. Ele pot fi incluse n dou situaii extreme: relaii de confruntare deschis i relaii de cooperare limitat, din interes. n ceea ce privete oligopolul necooperant putem spune c a fost specific pieei de autoturisme de la noi din ar n anii care au urmat dup 1990 cnd piaa de oligopol era n curs de constituire. ntre firmele de pe aceast pia s-a declanat o concuren deschis sub forma rzboiului preurilor la cuite, care s-a soldat cu dispariia unor combatani i sleirea forei economico-financiare a nvingtorului. Un asemenea comportament a facilitat intrarea n ramur a unor outsideri care au asistat la concurena violent dintre competitorii ce au aruncat n lupt importante resurse, soldndu-se cu pierderi importante pentru fiecare. Dar odat cu maturizarea pieei, cu trecerea la o economie de pia consolidat acest tip de comportament a disprut. Astfel, i-a fcut apariia cellalt tip de comportament cooperant care se bazeaz pe existena unor nelegeri - de regul confideniale - nelegeri exprese sau tacite asupra unor chestiuni importante, dar limitate prin care participanii s aib comportamente comune sau similare, comportamente (i nelegeri) aflate adeseori la limita legii sau n conflict cu ea (dar pentru care cu greu se pot aduce dovezi). Exist numeroase situaii tipice dintre care trei sunt relevante: Formarea unui oligopol coordonat de tipul cartel sau trust; Firma lider; nelegeri temporare i pariale asupra unor aspecte de interes comun Pentru a sumariza si a trata esenta intrebarii, consecintele unu razboi al preturilor pe o piata cu structura oligopoly pot fi urmatoarele: Disparitia unora din firmele combatante Scaderea puterii economice a firmelor invingatoare Accesul in piata a unor firme noi, asa zisii outsideri Maturizarea pietei si trecerea la o economie de piata consolidata

7. Explicai de ce fumatul n public este considerat o externalitate negativ? Propunei dou msuri de internalizare a externalitii.

Fumatul in public reprezint o externalitate negativ pentru ceilalti nefumtori. Soluiile extreme: fie fumtorii renun la fumat, fie nefumtorii evita zonele publice in care se fumeaza, nu sunt dorite de nici o parte. Prin discuii i explicaii ale necesitilor fiecruia, se ajunge la soluia de compromis prin care se abine de la fumat anumite intervale de timp ntr-o zi. n acest fel, efectul negativ al externalitii este mprit ntre generatorul de externalitate care este nevoit s-i restricioneze consumul de igri, i partea afectat de externalitate care suport parial efectul fumatului prin restrngerea orelor de consum de igri. Propuneri de masuri de internalizare: Masura A instituirea de taxe de poluare ncepnd chiar cu cel mai mic nivel de emisie de poluani (spre deosebire de momentul actual n care taxarea se efectueaz doar peste un anumit grad). Acest nivel va fi modic pentru nceput, adic pn la pragul pn la care natura poate asimila noxele eliminate acest nivel al taxelor va fi redus pe unitatea de poluant. Motivul pentru care se vor institui aceste taxe este urmtorul: dac firmele producatoare de tigari vor trebui s includ n costuri taxele de poluare, ele vor fi tentate s reduc nivelul emisiilor poluante produse de tigari deoarece aceasta va conduce la o cretere a profitului - pe de o parte, iar pe de alt parte, la creterea gradului de "sntate" ecologic i social. Masura B - se vor folosi amenzi penalizatoare, amenzi care vor fi ntr-un cuantum suficient de ridicat pentru a descuraja orice tentativ de a fuma in locuri publice. 8. Dac ai fi un investitor local ce dispune de resurse ai alege s construieti o linie de metrou n oraul Piteti? Argumentai rspunsul! NU: Deoarece intr-un oras cu suprafata Pitesti-ului, numarul si densitatea populatiei nu justifica aparitiei unei linii de metrou atat de necesara in metropolele sufocate de aglomeratie. Pentru ca s-ar incerca acesul pe piata transportului public in care monopolul este detinut de catre autoritatea publica. Att teoriile economice, ct i realitile din Romnia infirm caracterul eficient al investiiilor realizate prin exploatarea unor segmente de monopol ale pieelor. Subvenionarea ncruciat a investiiilor n propriile reele din tarifele percepute competitorilor n condiii de monopol poate conduce la inhibarea consumului utilizatorilor. Costul de oportunitate pentru un astfel de investitor ar fi mult prea mare in raport cu beneficiile obtinute

9. Pe piaa unui bun, funcia ofertei este O=4+10P, iar funcia cererii este C=28-2P. Presupunnd c statul impune o tax de 3 RON pentru fiecare unitate vndut, determinai: a. cantitatea de echilibru i preul de echilibru nainte de taxare;

O=C 4+10P=28-2P; 10P+2P=28-4 ; P=24/12=2 C=28-2*2=24

b. cantitatea de echilibru dup taxare; c. valoarea total a taxelor colectate; d. modificrile intervenite n surplusul consumatorului i n surplusul productorului; e. valoarea pierderilor cauzate de impunerea acestei taxe. f. Caracterizai pe scurt bunurile publice i dai cteva exemple.