Sunteți pe pagina 1din 20

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BAOV Facultatea: Design de Produs i Mediu Specialitatea: DPDM

Ecodesign- Mouse optic

Coordonator: Prof. Dr. Ing. Lucian Brsan Autor: Rus Roxana Petrua Grupa: 17833

Cuprins 1.Prezentarea produsului.....2 1.1. Denumirea produsului. Domeniul de utilizare.....2 1.2. Identificarea funciei/funciilor produsului. 3 1.3. Analiz pentru identificarea domeniilor critice, a posibilelor surse de pericol pentru om/utilizator, i n special pentru mediul nconjurtor, pentru o funcionare normal, dar i n caz de funcionare sau exploatare defectuoas ...3 1.4. Prezentarea produsului.....4 2. Modelarea ciclului de via pentru produsul ales....................................................5 2.1. Scurt descriere calitativ a etapelor ciclului de via........6 2.2. Materiale i tehnologii.....6 2.2.1. Descrierea materialelor si proceselor de obtinere.................................................6 2.2.1.1. Materiale.....7 2.2.1.2. Tehnologi....7 2.3. Transportul, distribuia i scenarii de utilizare ...........................8 2.4. Sfritul vieii utile a produsului; variante de nchidere a ciclului........8 3.Analiza produsului prin utilizarea unui software specializat, EcoIT99...................................9 3.1. Introducerea datelor pentru etapa de producie................................................................9 3.2. Introducerea datelor pentru etapa de utilizare a produsului.............................................9 3.3. Introducerea datelor pentru etapa de sfrit de via a produsului.................................10 3.4. Concluziile referitoare la impactul asupra mediului a produsului analizat....................11 4. Stabilirea strategiilor de mbuntire a produsului................................................................11 4.1. Strategii referitoare la materialele utilizate....................................................................12 4.2. Strategii referitoare la etapa de transport i distribuie..................................................12 4.3. Strategii referitoare la etapa de utilizare a produsului...................................................12 4.4. Strategii pentru etapa post-utilizare...............................................................................12 5. Formularea soluiilo de optimizare a produsului analizat.....................................................13 5.1. Soluii de optimizare pentru fiecare etap a ciclului de via. Minim 3 soluii.....................14 5.2. Reintroducerea datelor i generarea noilor rezultate i compararea celor dou variante......15 5.3.Concluzii finale...............................................................................................................17 Bibliografie...............................................................................................................................19

1.Prezentarea produsului

1.1. Denumirea produsului. Domeniul de utilizare.

Este unul dintre cele mai importante dispozitive periferice de introdus comenzi ale calculatorului electronic, modern. A devenit aproape un "element" hardware standard al oricrui calculator. De obicei mouse-ul este un obiect mic echipat cu una sau mai multe taste, modelat astfel nct s poat fi apucat i mnuit uor. Principiul lui de funcionare se bazeaz pe recunoaterea de ctre computer a micrii sale relativ la suprafaa plan pe care este aezat i deplasat Cuvntul maus provine de la cuvntul englez mouse, care nseamn oarece. Aceast denumire a fost aleas deoarece dispozitivul are forma i mrimea unui oarece, iar cablul de legtur cu calculatorul, iniial orientat n partea opus (spre utilizator), accentua aceast asemnare. Mouse-ul a fost inventat de Douglas Engelbart la Stanford la Research Institute n anul 1963 dup un vast test de utilizabilitate. Dispozitivul a mai fost denumit n englez i bug (gndac), dar denumirea a disprut n favoarea celei de mouse. A fost unul din cele cteva dispozitive de indicat dezvoltate pentru calculatorul oN-Line System (NLS) al lui Engelbart, care era un sistem coninnd att hardware ct i software. Ulterior au fost construite dispozitive bazate i pe alte micri ale corpului, cum ar fi dispozitive montate pe cap sau ataate de brbie sau nas, dar n cele din urm a ctigat mausul, datorit simplitii i comoditii sale [1]. Evoluia mouse-ului in timp a fost inevitabil i necesar. Dac la nceput era un dispozitiv cu probleme de funcinabilitate datorit bilei pe care o avea la partea inferioar si care aduna praf sau se deteriora cu uurin n momentul de fa un mouse optic utilizeaz o diod emitoare de lumin i fotodiode pentru a detecta micarea relativ la o suprafa. Diodele laser sunt utilizate i pentru o mai bun rezoluie i precizie. Iar cele mai moderne sunt alimentate de baterii nemaiutilizandu-se cablurile electrice, pentru a se economisi energie. n figura 1 sunt prezentate cele 3 etape principale in evolutia mouse-ului.

Fig.1 Cele 3 etape importante in dezvoltarea produsului. 1.2. Identificarea funciei/funciilor produsului

Functia mouselui este de a transmite date de intrare in calculatoare . Exist cteva metode de intrare (introducerea datelor ntr-un calculator) folosind un maus, n afar de simpla micarea a dispozitivului pentru a face ca i indicatorul s se mite pe ecran. Un clic de mouse reprezint aciunea de a apsa un buton al mouse-ului cu scopul de a declana o aciune.

Un clic dublu apare atunci cnd un utilizator apas butonul de dou ori n succesiune rapid. Aceasta, de obicei, determin o aciune care este diferit de ce a unui clic simplu.

Clicurile multiple apar cnd utilizatorul apas pe un buton de mai multe ori ntr-o succesiune rapid. Operaia de tragere i plasare funcioneaz astfel: odat ce un utilizator a apsat cu mouse-ul pe un obiect de pe ecran, el poate trage (muta) obiectul dac ine apsat butonul de mouse n timp ce mic mouse-ul. La sfritul micrii obiectul tras este plasat (prsit, aruncat) n noua poziie dorit [1].

1.3. Analiz pentru identificarea domeniilor critice, a posibilelor surse de pericol pentru om/utilizator, i n special pentru mediul nconjurtor, pentru o funcionare normal, dar i n caz de funcionare sau exploatare defectuoas Utilizarea mouse-ului necesit o persoan care face miscari mici, exacte cu mna, degetele i degetul mare fcnd clic din nou i din nou cu mouse-ul, aceiai muschii mici pot deveni obositi i suprasolicitati. Acest lucru poate provoca: Durere pe partea de sus a minii (Figura 1) Durere n jurul ncheieturii minii (Figura 1) Durere de-a lungul antebraului i a cotului (figura 1) Formularea de noduli dureroasi i n etapele ulterioare, chisturi, ganglioni n jurul articulaiilor i de-a lungul tendoanelor Amoreal i furnicturi n degetul mare i index

Fig.2 Puncte dureroase Eliminarea complet a dureri nu poate fi posibila insa alegerea mouse-ul si poziionarea n mod corespunztor poate reduce durerea [2].

1.4. Prezentarea produsului

Produsul prezentat este un mini mouse retractabil LG XM-120 (Fig. 3). Este un dispozitiv indicat pentru calculatoare care se ine n mn i care const dintr-un obiect mic echipat cu unul sau mai multe butoane i modelat astfel nct s stea n mod natural sub mn. Partea inferioar a mausului conine un dispozitiv care detecteaz micarea mouse-lui relativ la
4

suprafaa pe care st. Micarea 2D a mouse-ului este de obicei transformat n micarea unui cursor pe ecran , astfel prin intermediul lui sunt comunicate informatii catre calculator.

Fig. 3 Mini mouse retractabil LG XM-12 In Fig. 3 se pot observa componentele produslui prezentate si in tabelul 1 in functie de metoda de obtinere si de masa fiecaruia. Tab. 1 Componentele produsului ales [3] Componente Carcasa Placa de baza Suport arc Suport USB Accesorii transparente Invelis sarme Sarme Accesorii metalice (surub, arc, Usb) Total: 2. Tipul materialului ABS Textolit ABS HDPE LDPE Cauciuc EDPM Cupru Otel Metoda de obtinere Injectare sub presiune Turnare Injectare sub presiune Injectare sub presiune Injectare sub presiune Extrudare Sunt produse prin tragere, liber sau puse pe tambur Turnare Masa (g) 30,91 9,62 4,93 0,81 2,07 7,45 1,41 3,63 60,83

Modelarea ciclului de via pentru produsul ales

Produsul trece consecutiv printr-un numr de stadii, legate ntre ele, toate avnd un potential impact asupra mediului. Aceste etape sunt numite "Etapele vietii unui produs" deoarece un produs are o viat care ncepe de la achizitia materiilor prime sau generarea resurselor naturale, continund cu fabricatia, transportul si utilizarea, pn la eliminarea final (SR EN ISO 14040:2007) [4]

Obinerea materiilor prime

Sfritul vieii

Ciclul de via al mouse-ului optic

Fabricaia

Utilizarea produselor

Transportul

Fig 4. Prezentarea ciclului de via a unui mouse optic 2.1. Scurt descriere calitativ a etapelor ciclului de via

Cele 5 etape principale in ciclul de viata al unui mouse sunt: Obinerea materiilor prime. Aceast prim etap include convertirea resurselor naturale n materii prime (de ex: transformarea bauxitei n aluminiu, a minereului de fier n otel, a petrolului n mase plastice etc.); Fabricaia implic proiectarea produselor si dezvoltarea proiectului avnd ca finalitate specificatia de produs. n conformitate cu aceste documente (desene 2D&3D, liste etc), produsele sunt fabricate din materii prime si materiale, prin procedee specifice (ex. strunjire, turnare, deformare plastic, sudare etc). n aceast etap, n procesul de transformare a materiilor prime n produse, sunt necesare materiale auxiliare (de ex: oxigenul si acetilena sunt folosite n procesul de sudare): Transportul este etapa care urmeaz dup fabricarea, asamblarea si ambalarea produsului. Produsul necesit transportarea de la fabricant la client/cumprtor. Uneori produsul nu ajunge direct de la productor la cumprtor, ci trece prin mai multi intermediari, caz n care avem un lantde distributie (de exemplu, mouseul este importat din China si preluat in tarile Europei de catre reprezentantele firmelor dupa care este distribuit in magazine mici). Utilizarea produselor poate include ntretinerea si repararea, menite sa extinda viata lor util; Sfritul vieii se ntmpl cnd produsul nu se mai poate folosi din diferite motive cum ar fi defectarea arcului retractabil sau distrugerea sa fizica prin crapare sau spargere. Produsul poate fi aruncat/nlturat sau recuperat cu scopul de a fi reutilizat sau reciclat [4].

2.2. Materiale i tehnologii Dup cum se poate observa n tabelul 1 pentru obinerea produsului mouse s-au utilizat anumite materiale obinute prin diferite tehnologii. 2.2.1. Descrierea materialelor si proceselor de obinere sunt prezentate in tabelul 2 Tab. 2 Materiale si tehnologii Tipul materialului ABS Textolit ABS HDPE LDPE Cauciuc EDPM Cupru Otel Metoda de obtinere Injectare sub presiune Turnare Injectare sub presiune Injectare sub presiune Injectare sub presiune Extrudare Sunt produse prin tragere, liber sau puse pe tambur Turnare

n tabelul 3 sunt prezentate materialele din care sunt realizate componente dar si metodele de obtinere a fiecarui component .

Tab. 3 Materiale si Tehnologii descrieere


7

Denumire ABS

2.2.1.1. Materiale ABS rezult din copolimerizarea a trei monomeri: acrilonitril, butadiena, stiren. Variatia proportiilor din fiecare monomer conduce la obtinerea unor tipuri de ABS cu diferite proprietati.

Textolit

HDPE

LDPE

Cauciuc EDPM

Cupru

Oel

2.2.1.2. Tehnologi Se recomanda o presiune de injectare cuprinsa intre 1000 1500 bari, presiunea ulterioara 30 - 60% din presiunea de injectare, iar contrapresiunea de dozare de 100 250 bari. Este recomandabila o viteza de injectare in trepte, pornire lenta apoi injectare rapida. Acest material este realizat pe baza de rasini si o Este turnat in foi subtiri. structura de tesatura de bumbac. Poate fi folosit pentru crearea de placi electroizolante, borne, aplicatii de comutare si multe altele. In plus, se preteaza si la aplicatii ale suprafetelor de frictiune, fiind foarte rezistent si in acelasi timp la un pret competitiv [5]. In vederea prelucrarii materialul Poliolefinele sunt polimeri termoplastici cristalini. se usuca 1 - 1,5 ore la 65 C. Tipuri de poliolefine: polietilena si polipropilena. La capatul melcului se foloseste Polietilena (PE). Polietilenele sunt polimeri clapeta antiretur. termoplastici rezultati din polimerizarea Presiunea de injectare se monomerului etilena:Etilena - (polimerizare) recomanda intre 600 - 1500 bari, polietilena. presiunea ulterioara 400 - 600 Structura macromoleculara este liniara cu un bari, iar contrapresiunea 80 - 100 numar mai mic sau mai mare de ramificatii. Dupa bari. modul de obtinere, polietilenele se impart in: La oprirea masinii nu este LDPE polietilene de joasa densitate si HDPE necesara purjarea cu alt material. polietilene de inalta densitate Presiunea recomandata la injectare este cuprinsa intre 500 1000 bari, presiunea ulterioara 250 - 500 bari, iar contrapresiunea 50 - 100 bari. Cauciuc (etilen-propilen-dienmonomer (M-clasa) Extrudarea este un procedeu de cauciuc), un tip de cauciuc sintetic , este un creare a unui corp tridimensional elastomer , care se caracterizeaz printr-o gam de la o form cu doar doua larg de aplicaii. E se refer la etilen , P de dimensiuni propilen , D pentru a dien. conductivitate electrica si termica foarte bune Sunt produse prin tragere, liber Proprietati mecanice si anticorozive excelente sau puse pe tambur Se pot lacui si folosi in transformatori electrici Se pot galvanizab si pot fi acoperite cu diverse materiale in special polietilena. este un aliaj ce conine ca elemente principale Turnarea este metoda fierul i carbonul, avnd un coninut de carbon sub tehnologica de fabricatie a unei 2,11 %. Oelurile sunt materialele cu cea mai larg piese prin solidificarea unei utilizare n industrie. Proprietile lor pot s cantitati determinate de metal varieze n limite foarte largi n funcie de lichid, introdus intr-o cavitate de coninutul de carbon i de alte elemente de aliere configuratie corespunzatoare.

2.3. Transportul, distribuia i scenarii de utilizare Transportul reprezint o activitate care consum cantitti impresionante de energie. Globalizarea, liberalizarea schimburilor comerciale, eliminarea unor taxe, diferentele de costuri ntre produse fabricate n diverse zone ale globului, interesul pentru maximizarea profitului, conduc spre intensificarea transportului de bunuri. Mouseul este importat din China, tara care exporta anual cele mai multe produse de inalta tehnologie. In general aceste produse sunt comandate de catre tarile Europene si sunt exportate cu ambarcatiuni maritime dupa care distributia se face in functie de cerintele consumatorilor, cu trenul sau de masini cu gabarit depasit. Mouse-ul este transportat 7061 km din care 6900 km cu avionul si din Bucuresti pana in Brasov 161 cu autocamionul de 3,5t . Este utilizat de catre oricine detine un calculator, acasa, la locul de munca sau in Institutiile de invatamant. Intr-o singura zi mouseul functioneaza in jur de 4 h timp in care se dau in jur de 2000 de clikuri rezult in jur de 730000 clikuri pe an si consuma 0,2 kw/h. 2.4. Sfritul vieii utile a produsului; variante de nchidere a ciclului

Precum in cazul oricarui produs tehnologic sfarsitul vietii poate aparea din varii motive insa cel mai des apare odata cu aparitia modelelor mai performante, mai mici , mai colorate, mai usoare etc sau prin defectarea acestuia. Dupa incetarea ciclului de viata o parte din mouse este reciclata (59,6 %), o parte incinerata(36,28 %) si o parte aruncata (4,07 %) conform tabelului 4. Tab. 4 Variante de inchidere a ciclului Componente Tipul materialului ABS Textolit ABS HDPE LDPE Reciclare 80,9% 81,15% 49% 100% 100% 94% 36,28g Incinerare 16,18% 100% 100% 22,07g Aruncare 2,92% 18,85% 51% 6% 2,48g Masa (g) 30,91 9,62 4,93 0,81 2,07 7,45 1,41 3,63 60,83g

Carcasa Placa de baza Suport arc Suport USB Accesorii transparente Invelis sarme Cauciuc EDPM Sarme Cupru Accesorii metalice Otel (surub, arc, Usb) Total:

3.Analiza produsului prin utilizarea unui software specializat, EcoIT99 Eco-Indicator 99 este un soft care exprim impactul, asupra mediului, al unui produs sau a unui sistem ntr-un scor sub forma unei msuri agregate. Indicatorul Eco 99 ndeplinete cerinele standardelor ISO 14042. Indicatorul a fost comandat de ctre Ministerul olandez al Locuinelor, Amenajrii Teritoriului i al Mediului (VROM) n ceea ce privete politica integrat a produselor (IPP) [6]. 3.1. Introducerea datelor pentru etapa de producie.

In figura 5 se poate observa impactu materialelor componente asupra mediului. Se poate observa ca cel mai mare impact il are carcasa obtinuta prin injectie din material plastic ABS.

Fig. 5 Impactul materialelor asupra mediului

3.2. Introducerea datelor pentru etapa de utilizare a produsului

In figura 6 se observa impactul transportului si a utilizarii produsului asupra mediului. Dupa cum se observa din grafic datorita faptului ca mouse-ul este un produs mic cu un consum mic de energie cel mai mare impact il are transpotul acestuia de la 7061 km distanta deoarece se consuma o cantitate mare de combustibili fosili.
10

Fig. 6 Impactul transportului si a utilizarii produsului asupra mediului

3.3. Introducerea datelor pentru etapa de sfrit de via a produsului In figura 7 se poate observa impactul pe care il are produsul, dupa utilizare, asupra mediului.

Fig. 7 Impactul dupa utilizare

11

3.4. Concluziile referitoare la impactul asupra mediului a produsului analizat

In ultima etapa a analizei cu ajutorul soft-ului Eco-Indicator 99 s-a facut o evaluare a intregului ciclu de viata a produsului pentru a se observa care este etapa cu cel mai mare impact negativ asupra mediului. In graficul prezentat se poate observa ca datorita impactului mare pe care il are transporul etama de utilizare este etapa care are cel mai mare impact.

Fig. 8 Impactul produsului asupra mediului

4 Stabilirea strategiilor de mbuntire a produsului

Dupa analiza produsului, in soft-ul Eco-Indicator 99, se poate observa ca acesta are un impact negativ relativ mare si necesita aplicarea strategiilor pentru imbunatatire, a materiei prime, a energiei consumate in timpul utilizari dar si a metodelor, aplicate dupa utilizarea acestuia. Aceste strategii au rolul de a scadea impactul produs asupra mediului prin utilizarea materialelor ecologice si a reduceri energiei utilizate pentru transport .

12

4.1. Strategii referitoare la materialele utilizate

Datorita faptului ca cel mai mare impact negativ al materialelor il are carcasa produsului se poate inlocuieste materialul plastic ABS cu : - pluta - carton Desi prin inlocuirea acestuia cu materiale ecologice ar scadea durata de viata al produsului consider ca in general mouse-ul este nlocuit nainte de deteriorarea acestuia i c prin nlocuirea carcasei consumatorul se folosete de el exact pn cand apare unul mai modern. n figura 9 se poate observa cum s-a modificat impactul asupra mediului utilizand pentru carcasa carton 4.2. Strategii referitoare la etapa de transport i distribuie

Impactul negativ cel mai mare il are in etapa de transport. Propunerea ar fi: Realizarea produsului in Romania Transportul cu trenul si pe cale maritima

4.3. Strategii referitoare la etapa de utilizare a produsului

Datorita consumului redus, in etapa de utilizare mouse-ul, nu are un impact negativ ridicat dar pentru reducerea acestuia recomand utilizare energiei electrice regenerabile obtinuta cu ajutorul unu mini panou fotovoltaic.

4.4. Strategii pentru etapa post-utilizare

Pentru a scadea impactul negativ asupra mediului dupa utilizare trebuie acordata o mai mare atentie reciclarii.

13

5 Formularea soluiilor de optimizare a produsului analizat

Solutia 1. Mouse optic cu carcasa din carton, produs in China si transportat 5100 km cu trenul si 2061 cu vaporul si care utilizeaza pentru imbracarea fierelor cauciucul natural. Solutia 2. Mouse opric cu carcasa realizata din pluta, produs in Romania la Sibiu transpartat 170 km cu trenul. Solutia 3. Mouse optic cu carcasa realizata din carton, produs in Romania la Sibiu transportat cu un autocamion de 3,5 t, pentru reincarcare prevazut cu mini panou fotovoltaic. 5.1. Soluii de optimizare pentru fiecare etap a ciclului de via. Minim 3 soluii.

Tab. 5 Solutii de optimizare pentru fiecare etapa Prouctie Utilizare Sfarsitul vietii Carcasa de lemn Carcasa de pluta Carcasa de carton Tranport din China cu Fabricat in Fabricat in romania si tren si vapor Romania cu mini PV 85% reciclabil 95% reciclabil 98% reciclabil

5.2. Reintroducerea datelor i generarea noilor rezultate i compararea celor dou variante

Pentru comparare am ales Solutia 3. Mouse optic cu carcasa realizata din carton, produs in Romania la Sibiu transportat 170 km cu un autocamion de 3,5 t, pentru reincarcare prevazut cu mini panou fotovoltaic. Cartonul este un material compus din mai multe straturi de hrtie suprapuse, bazat pe fibre naturale sau hrtie reciclat. Cartonul este mai gros, mai greu i mai durabil dect hrtia. Unele tipuri de carton sunt utilizate pentru producerea de ambalaje i containere, practic cutii de diferite tipuri. Stratul superior poate primi un finisaj diferit numit "stucco", care d o mai mare importan deoarece poate fi colorat si creste durabilitate acestuia. Mai mult dect att, productorii de carton sunt atenti la aspectele legate de sntate, mediu i a legislaiei privind ambalajele i ambalaje de unic folosin. Din acest motiv, doresc s dezvolte resursele regenerabile n jurul acestui material. n multe ri, este obligatoriu ca cartonul sa fie n ntregime sau parial din materiale reciclate. Cartonul este deja utilizat pentru fabricarea de diverse articole, cum ar fi mobilier din carton, acestuia i se da un tratament special pentru a fi mai puternic i mai durabile chiar si pentru mobilier de gradina fiind rezistent la intemperii.
14

1. Compararea datelor pentru etapa de producie.

In figura 9 se poate observa cum se modifica impactul asupra mediului al produsului dupa utilizarea cartonului ca materie prima pentru confectinarea carcasei care initial este din material plastic ABS astfel ca de la un consum de 482 gCO2-eg se reduce la un consum de 49 gCO2-eg. Se poate observa o scadere, de 10 ori mai mica, a impactului pe care il are carcasa asupra mediului. Fig. 9 Compararea datelor pentru etapa de producie

2. Compararea datelor pentru etapa de utilizare a produsului

In etapa de utilizare a produsul se poate obserca un consum redus mult mai mare deoarece mouse-ul nu mai este importat din China ci este fabricat in Romania si nu mai consuma energie elecrica provenita din retea consumand energia produsa cu ajutorul panourilor fotovoltaice pe care le are incorporate in carcasa. Se poate observa in figura 10 o scadere a impactului de la 447 +19 gCO2-eg la 20 gCO2-eg consumati in timpul transportului si de la 65 gCO2-eg la 6,8 gCO2-eg pentru energia electrica utilizata.

15

Fig. 10 Compararea datelor pentru etapa de utilizare a produsului

3. Compararea datelor pentru etapa de sfrit de via a produsului

In figura 11 se poate observa o modificare majora a consumului de CO2 datorata faptului ca in momentul in care material utilizat pentru realizarea carcasei a fost inlocuit cu unul ecologic care se poate recicla in proportie de aproape 100 % consumul a de gCO2-eg a scazut de la 47 gCO2-eg la 3,6 gCO2-eg pentru carcasa insa nefiind facute alte modificari materialelor utilizate acesta este singur consum care se reduce. Fig. 11 Compararea datelor pentru etapa de sfrit de via a produsului

16

4. Compararea datelor referitoare la impactul asupra mediului a produsului analizat In figura 12 se poate observa impactul, asupra mediului, total al produsului inainte de modificari si dupa. Dupa cum se observa a scazut: o de la 677 gCO2-eg la 243 gCO2-eg pentru etama de productie adica o scadere cu aproximativ 50% o de la 530 gCO2-eg la 27 gCO2-eg pentru etapa de utilizare, care include de asemenea si transporul care avea cel mai mare impact negativ asupra mediului,adica se poate observa o scadere cu aproximativ 95%. o de la 71 gCO2-eg la 27 gCO2-eg pentru etapa de dupa utilizare, o scadere cu aproximativ 65%.

Fig. 12 Compararea datelor referitoare la impactul asupra mediului a produsului analizat

17

5.3.Concluzii finale In urma analizei efectuate asupra produsului se observa ca acesta are un impact negativ considerabil asupra mediului insa dupa modificarile aduse impactul asupra mediului scade. In concluzie datorita faptului ca mouse-ul este un produs indispensabil utilizatorilor de calculatoare si nu se poate renunta la el, imbunatatirea impactului asupra mediului se va aduce utilizand materiale ecologice dar si importarea acestuia din zone mai apropriate. In urmatoarele figuri se pot observa diferite modele de mouse confectionate din materiale naturale. Fig. 12 Mouse confectionat din carton

Fig. 13 Mouse confectionat din pluta

18

Bibliografie 1 http://ro.wikipedia.org/wiki/Maus#Mausurile_.C3.AEn_comer.C8.9B 2 http://www.ccohs.ca/oshanswers/ergonomics/office/mouse/mouse_problems.html 3 http://www.mase-plastice.ro/downloads/LDPE.pdf, http://www.mase plastice.ro/dictionar/a/abs.html, http://www.mase-plastice.ro/downloads/HDPE.pdf 4 Brsan, L., Brsan, A., Bolos C., Lates M.T. Ecodesign in contextul dezvoltarii durabile. Transilvania University of Brasov Press, ISBN 978-973-598-619-3, Brasov, 2009; 5 http://www.emsaindustriale.ro/textolit.php 6 http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=de&u=http://de.wikipedia.org/wiki/EcoIndikator_99&prev=/search%3Fq%3Deco%2Bindicator%2B99%2Bwiki%26biw%3D13 7 www.ecodesign.at

19