Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BAOV Facultatea: Design de Produs i Mediu Specialitatea: DPDM

Ecodesign- ncarcator auto

Coordonator: Prof. Dr. Ing. Lucian Brsan

Autor: Lucian Lazr Grupa: 17832

Cuprins 1.Prezentarea produsului....3 1.1. Denumirea produsului. Domeniul de utilizare. 3 1.2. Identificarea funciei/funciilor produsului 4 1.3. Analiz pentru identificarea domeniilor critice, a posibilelor surse de pericol pentru om/utilizator, i n special pentru mediul nconjurtor, pentru o funcionare normal, dar i n caz de funcionare sau exploatare defectuoas .5 1.4. Prezentarea produsului....5 2. Modelarea ciclului de via pentru produsul ales.....7 2.1. Scurt descriere calitativ a etapelor ciclului de via....7 2.2. Materiale i tehnologii..8 2.2.1. Descrierea materialelor si proceselor de obtinere...............................................8 2.2.1.1. Materiale.......8 2.2.1.2. Tehnologii.....9 2.3.Transportul, distribuia i scenarii de utilizare ..................11 2.4. Sfritul vieii utile a produsului; variante de nchidere a ciclului...12 3.Analiza produsului prin utilizarea unui software specializat, EcoIT99 .............................. 11 3.1. Introducerea datelor pentru etapa de producie. ....................................................... 12 3.2. Introducerea datelor pentru etapa de utilizare a produsului ....................................... 12 3.3. Introducerea datelor pentru etapa de sfrit de via a produsului.............................. 13 3.4. Concluziile referitoare la impactul asupra mediului a produsului analizat ..................... 14 4. Stabilirea strategiilor de mbuntire a produsulu........................................................... 14 4.1. Strategii referitoare la materialele utilizate. .............................................................. 14 4.2. Strategii referitoare la etapa de transport i distribuie .............................................. 14 4.3. Strategii referitoare la etapa de utilizare a produsului ............................................... 14 5. Formularea soluiilo de optimizare a produsului analizat .................................................. 14 5.1. Soluii de optimizare pentru fiecare etap a ciclului de via. Minim 3 soluii.......... 15 5.2. Reintroducerea datelor i generarea noilor rezultate i compararea celor dou variante ............................................................................................................................... 16 5.3.Concluzii finale ............................................................................................................ 17 Bibliografie...........................................................................................................................18

1.

Prezentarea produsului

1.1. Denumirea produsului. Domeniul de utilizare. Produsul analizat este incarcatorul auto pentru telefoane mobile. Un ncrctor electric este un dispozitiv pentru ncrcarea acumulatoarelor electrice. Curentul de ncrcare depinde de natura i capacitatea acumulatorului de ncrcat. Telefoanele mobile au n general ca surs de energie baterii rencrcabile, mai precis acumulatori electrici. Acestia sunt incarcati cu ajutorul incarcatoarelor. Primul telefon mobil complet automat, numit MTA (Mobile Telephone System A) a fost dezvoltat de Ericsson i lansat pe pia n Suedia n 1956. Avem de-a face cu primul sistem care nu necesit control manual, dar avea dezavantajul greutii (cntrea 40 kg!). MTB Produce o versiune mai evoluat, cntrea "doar" 9 kg i a fost introdus n 1965 i ajunsese pn la 600 la desfiinare. Prima generatie. Telefonia mobil modern nregistreaz un salt uria pe 3 aprilie 1973 cnd Dr. Martin Cooper de la Motorola, n timp ce se deplasa pe o strad din New York, efectueaz o convorbire cu Dr. Joel S. Engel, eful direciei de cercetare de la AT&T Bell Labs, fiind prima convorbire cu un telefon mobil. Era vorba de un telefon Motorola DynaTAC. n anii '80 are loc o dezvoltare susinut a telefoniei mobile. Apar reele celulare cu o multitudine de staii-baz avnd asigurat i protocoluil aferent de trecere de la o celul la alta, fr ntreruperea convorbirii. n 1987, numrul de abonai americani depete un milion. n acea perioad transmisia se efectua n sistem analog, tehnologie care nu era la fel de performant ca cea digital de astzi. Apreau interferene legate de electricitatea static i de zgomot, iar transmisiile erau departe de a fi perfecte. Sistemele utilizate (NMT, AMPS, TACS, RTMI, C-Net i Radiocom 2000) vor fi desemnate ulterior sub denumirea general de generaia I (1 G) de telefoane mobile.

Fig1. Telefon mobil din anii '80 realizat de AEG


3

A doua generatia Are loc o evoluie rapid a telefoniei mobile.De data aceasta, transmisia se realiza n mod digital. Dispreau interferenele, iar conectarea cu reeaua era mai rapid. Telefoanele devin tot mai mici i portabile (greutatea cuprins ntre 100 i 200 grame devine standard), mai eficiente energetic, iar popularitatea lor crete, devenind tot mai ieftine. Industria telefonului mobil ia amploare. Acest lucru se datoreaz diverselor inovaii tehnologice, att n domeniul electronicii (miniaturizarea i creterea eficienei componentelor), ct i al acumulatorilor. De asemenea, creterea numrului de antene ale reelei celulare conduce la scderea puterii i energiei necesare unui telefon mobil. A treia generaie Prima astfel de reea, sub form de test a fost introdus n mai 2001, n Japonia (NTT DoCoMo), lansarea comercial avnd loc n acelai an la 1 octombrie. Viteza de transmisie este mai mare, la fel i capacitatea reelei i calitatea serviciior oferite, care devin tot mai diversificate. n 2002 generaia a treia este lansat i n SUA i Coreea de Sud, ri urmate la scurt timp de Marea Britanie i Italia. La sfritul anului 2007 existau aproape 200 de milioane de abonai ai reelelor 3G. n acelai an venitul adus de serviciile 3G depea 120 milioane de dolari. A patra generaie Introducerea comercial a generaiei urmtoare, a patra, numit "4G", este ateptat pentru circa 2012-2014. Se urmrete ca transmisiile multimedia s fie net superioare, fiind executate n modul numit "streaming media", prin care informaia multimedia va fi transmis prompt i cu fidelitate. 1.2. Identificarea funciei/funciilor produsului. Utilizarea unui incarcator pentru telefon presupune folosirea acestuia cu scopul de a incarca acumulatorul telefonului mobil. Un incarcator auto este foarte util pentru persoanele care calatoresc mult cu autovehiculul. Un telefon mobil din generatia a patra are o autonomie a bateriei relativ mica, in jur de 24 de h de folosire in regim normal. Astfel un incarcator auto iti permite sa iti incarci telefonul mobil folosind sursa de energie a masinii. Un incarcator auto contine cateva componente: O carcasa ce permite manipularea usoara a produsului Firul electric de transmitere a energiei Mufa de conectare cu telefonul mobil
4

1.3. Analiz pentru identificarea domeniilor critice, a posibilelor surse de pericol pentru om/utilizator, i n special pentru mediul nconjurtor, pentru o funcionare normal, dar i n caz de funcionare sau exploatare defectuoas. Dezavantajele incarcatorului auto: Procesul de incarcare a telefonului este lent in comparatie cu un incarcator de perete normal conectat la o prize de 220V. Distrage atentia conducatorului auto de la traseu

Avantajele incarcatorului auto: Permite incarcarea telefonului mobil in timpul calatorieri Marime mica, permite o manipulare usoara Este un produs universal, permite incarcarea m-ai multor modele de telefoane mobile Cost redus

1.4. Prezentarea produsului Incarcarcatorul ales este un incarcator micro USB produs de firma Samsung. Un ncrctor electric este un dispozitiv pentru ncrcarea acumulatoarelor electrice. Telefoane mobile au n general ca surs de energie baterii rencrcabile, mai precis acumulatori electrici. Acestia sunt incarcati cu ajutorul incarcatoarelor. Preul acestui produs se ncadreaz ntre 20-25 lei.

Fig.2 Incarcator auto Samsung


5

Exist foarte multe firme competitive, cele mai importante sunt: Nokia, HTC, Sony, Allview, Huawei si multe altele. Diferenele dintre ele sunt: forma ergonomic a incarcatorului, materialul folosit, tipul de conexiune i preul acestora. Componente incarcatorului Carcas (15,62 g); Accesorii plastic (1,05g) Plac circuite (3,64 g); Led (0,06 g); Invelis cablu(9,96 g); Accesorii metalice (2,78 g). Sarma cupru (1,07 g)

Componetele produsului in functie de materialul utilizat si de metoda de obtinere a acestuia

Material principal plastic

Tip material ABS ABS

Metoda obtinere Injectare sub presiune extrudare

Piesa

Gramaj

carcasa accesorii invelis sarma

15,62 1,05 9,96

cauciuc

Cauciuc EDPM

metal

cupru otel

laminare (batere) Laminare (incovoiere)

sarma accesorii metal placa led

1,07 2,71

alte materiale

placa textolit siliciu

Turnare Topire

3,64 0,06

2.

Modelarea ciclului de via pentru produsul ales

Ciclul de via al produsului se refer la durata medie de via a unui produs: se face o analogie cu biologia (produsele se nasc, se dezvolt, ajung la maturitate i apoi mbtrnesc); n funcie de perioada din via n care se afl produsul, sunt influenate i vnzrile acestuia. ntregul ciclu de via al produsului, de la concepia i dezvoltarea sa pn la sfritul "vieii", include urmtoarele faze : achiziia materiilor prime, producia, ambalarea, distribuia, utilizarea, reciclarea i retragerea produsului de pe pia. Definiia general a ciclului de via al produsului este formulat n standardul SR EN ISO 14040: 2002 sub forma urmtoare : ciclul de via reprezint "etape consecutive i intercorelate ale unui sistem-produs, de la achiziia materiilor prime sau generarea resurselor naturale pn la post-utilizare". Un ciclu de via (complet) al incarcatorului auto ar putea consta din fazele : 1) Obinerea materiilor prime; 2) Fabricaia 3) Transportul; 4) Utilizarea 5) Sfarsitul vietii ntr-o exprimare concentrat, etapele ciclului de via al produsului sunt: concepie, proiectare, realizare, service. n cazul n care acest termen se utilizeaz ca un concept de marketing, ciclul de via este "orientat spre pia", acesta se refer la viaa comercial a produsului (viaa produsului pe pia) i descrie tendina de dezvoltare a cifrei de afaceri i a profitului unui produs, de-a lungul vieii sale comerciale. 2.1. Scurt descriere calitativ a etapelor ciclului de via. Obinerea materiilor prime. Aceast prim etap include transformarea resurselor naturale n materii prime (de ex: transformarea bauxitei n aluminiu, a minereului de fier n otel, a petrolului n mase plastice de tip ABS etc.); Fabricaia implic proiectarea icarcatorului astfel incat sa multumeasca consumatorul si mai ales sa nu fie un pericol pentru acesta si dezvoltarea proiectului avnd ca finalitate specificatia de produs. Produsul este fabricat din materii prime si materiale, prin procedee specifice (ex. strunjire, turnare, deformare plastic, sudare etc).
7

Transportul este etapa care urmeaz dup fabricarea, asamblarea si ambalarea produsului. Produsul necesit transportarea din China in Romania. Utilizarea produsului pentru incarcarea telefoanelor mobile Sfritul vieii se ntmpl cnd produsul nu se mai poate folosi din cauza defectarii cum ar fi ruperea acestuia.

2.2. Materiale i tehnologii Pentru obtinerea produsului se aplica tehnologii in functie de materialul utilizat. Materialele se aleg in functie de necesitate pentru fiecare componenta in parte si in functie de proprietatiile acestora( de exemplu pentru carcasa se alege ABS datorita duritati si capacitatii sale de modelare, iar pentru cabluri se alege curpru datorita rezistentei electrice scazute). Nu in ultimul rand materialele se aleg si in functie de pretul acestora dar si de impactul lor asupra mediului. 2.2.1. Descrierea materialelor si proceselor de obtinere Pentru realizarea icarcatorului s-au utilizat diferite materiale 2.2.1.1.Materiale Abs ABS este un terpolimer fcut prin polimerizarea stirenului i acrilonitril, n prezena polibutadien. Proporiile pot varia dintre 15 i 35% acrilonitril, 5 la 30% butadien i 40 pn la 60% stiren. Rezultatul este un lan lung de polibutadien ncruciat cu lanuri scurte de poli (stiren-co-acrilonitril. Stirenul d plasticului o suprafata lucioasa, impermeabila. Butadiena, un cauciuc substan, ofer elasticitate chiar la sczute temperaturi. Pentru majoritatea aplicaiilor, ABS poate fi folosit ntre -20 i 80 C (-4 i 176 F) i proprietile sale mecanice variaz cu temperatura. Proprietile sunt create de securizare cauciuc , n care particulele fine de elastomer sunt distribuite n matricea rigid. Cele mai importante proprieti mecanice de rezisten la impact i tenacitatea. Diferite modificri pot fi fcute pentru a mbunti rezistena la impact, tenacitate i rezisten la cldur. Rezistena la impact poate fi amplificat prin creterea proporiilor de polibutadien n raport stiren i acrilonitril, de asemenea, cu toate c acest lucru determin modificri ale altor proprieti. Rezistenta la impact nu se desprinde rapid la temperaturi mai mici. Cauciuc EPDM EPDM cauciuc (etilen-propilen-dien monomer (M-clasa) cauciuc), este un tip de cauciuc sintetic , care se caracterizeaz printr-o gam larg de aplicaii. Coninutul de etilen este de aproximativ 45% pn la 75%. Cu ct coninutul de etilen este mai mare cu atat posibilitile de ncrcare ale polimerului, sunt mai bine la amestecare i extrudare.

Principalele proprieti ale EPDM sunt rezistenta la cldur si rezistena electrica avand proprietati excelente de izolare electric. Cupru Cuprul este un metal de culoare rocat, foarte bun conductor de electricitate i cldur. Att cuprul, ct i aliajele sale, au o maleabilitate foarte ridicat (pot fi trase n foi subiri), fiind i foarte uor de prelucrat. Totodat, ductilitatea cuprului este extraordinar de favorabil, astfel, putndu-se obine fire foarte subiri de cupru, numite lie (se foloseau, n trecut, la siguranele fuzibile). Otel Otelul este un aliaj de fier i o cantitate mic de carbon . Carbon este elementul de aliere principal, iar coninutul su n oel este ntre 0,002% i 2,1% n greutate. Prea mici frunze coninut de carbon de fier (pur) destul de moale, ductil, i slab. Coninut de carbon mai mari dect cele din oel faceti-va un aliaj de obicei numit font , care este fragil i nu maleabil. Textolit Este un laminat pe baza de tesatura de bumbac si rasina fenolica. Placile din textolit sunt utilizate in special la fabricarea pieselor in aplicatii mecanice la care se cer proprietati electroizolante si termoizolante, cum sunt mecanismele de comutatie,este, de asemenea, utilizat in aplicatii de tipul angrenajelor si rotilor de frictiune sau supratetelor de frictiune. Datorita tesaturii fine pe care o are in compozitie, acest material este recomandat si la fabricarea de repere mici. Se poate utiliza bine in locurile unde stabilitatea dimensionala si rezistenta la compresiune a materialelor termoplastice de uz general nu este satistacatoare Siliciu Siliciul este folosit ca materie prim n construcia dispozitivelor semiconductoare i n fabricarea celulelor solare. Compuii siliciului au diverse utilizri: argila i caolinul sunt materii prime pentru fabricarea produselor ceramice i a cimentului, iar dioxidul de siliciu n fabricarea sticlei.

2.2.1.2.Tehnologii Injectare sub presiune Procesul consta n aducerea amestecului pe baza de polimeri termoplastici n stare plastic, urmat de introducerea sa sub presiune intr-o matrita relativ rece, n care trece n stare solid. Prin injecie se pot prelucra aproape toi compuii macromoleculari atat termoplastici ct i termorigizi. Prin acest procedeu se pot obine n mod economic produse variate, cu

forme complicate i cu proprietile dorite. Prin procesul de injectare sub presiune sunt obinute pisele din plastic de diferite tipuri: cum ari fi: ABS, LDPE, HDPE. Extrudare Extrudarea este o operaie continua, de obinere a unor semifabricate din cauciuc sau materiale plastice. Extrudarea este un procedeu de creare a unui corp tridimensional de la o form cu doar doua dimensiuni. Laminarea Este procedeul de prelucrare prin deformare plastica la care un semifabricat este trecut printre doi cilindrii care se rotesc in sensuri inverse si reduc dimensiunile sectiunii in directia actionarii fortei obtinandu-se o crestere a dimensiunilor pe celelalte doua directii. Ea reprezinta procedeul cu cea mai mare raspandire in prelucrarea metalelor prin deformare plastica. Aproximativ 75% din productia de otel elaborata in industria metalurgica se prelucreaza prin laminare in semifabricate ca: table, benzi, profile, tevi, etc., in timp ce restul de 25% din cantitatea de otel se prelucreaza prin turnare sau prin forjare. Turnarea Turnarea este procedeul tehnologic de realizare a pieselor prin introducerea unui material metalic n stare lichida ntr-o cavitate special executata.Prin solidificarea topiturii rezulta piesa tunata care reproduce configuratia si dimensiunile cavitatii. Forma de turnare reprezinta un ansamblu compus de obicei din doua parti(semiforme), care contine o cavitate avnd configuratia si dimensiunile foarte apropiate de cele ale piesei care se vrea obtinuta. Forma temporara reprezinta forma de turnare ce se executa din amestec de formare obisnuit(nisip si argila) sau special (nisip si liant special) si care este folosita la o singura turnare, distrugndu-se pentru extragerea piesei turnate. Forma semipermanenta este forma de turnare ce se executa din ciment, ipsos, samota, si care este folosita la cteva turnari dupa usoare reparatii intermediare.

10

2.3.Transportul, distribuia i scenarii de utilizare


Produsul este importat din China de la aproape 7800 km din care este adus cu avionul 7600 de km si 200 cu o masina de 3,5 t. Numele produsului: incarcator auto Greutatea total a produsului: 34,11 g Dimensiuni: 9,00 x 3,00x 2,7 [cm] Sursa de alimentare: current continu, conexiune prin USB Durata de via estimat: 3- 5 ani Principiul de funcionare: Incarca de la o sursa de curent un acumulator de telefon mobil.

2.3. Sfritul vieii utile a produsului; variante de nchidere a ciclului


Dupa utilizare produs se poate recicla pe componente. Dupa cum este prezentat in programul ECI-IT 99.

3.Analiza produsului prin utilizarea unui software specializat, EcoIT99


n anii '90, un grup de cercettori danezi, olandezi i elveieni au dezvoltat me toda EcoIndicator 99 pentru a calcula impactul produselor asupra mediului. Aceast metod a fost prima dat adoptat de ministerul olandez al mediului (VROM) pentru evaluarea impactului asupra mediului al noilor modele de produse, i mai trziu a devenit ISO 14042. Acesta ofer o cale excelent de a calcula impactul asupra mediului a mainii P&P pe perioada vieii acesteia. Eco-Indicator 99 este: utilizat pentru modelarea produselor i a ciclului lor de via; program simplu care ofer informaii rapide asupra performantelor de mediu ale produselor; se mparte in 3 categorii: Producia, Utilizarea, Sfaritul vieii produsului

11

3.1. Introducerea datelor pentru etapa de producie.

Fig 3.1.Etapa de productie a produsului 3.2. Introducerea datelor pentru etapa de utilizare a produsului

Fig.3.2. Etapa de utilizare a produsului

12

3.3. Introducerea datelor pentru etapa de sfrit de via a produsului

Fig.3.3. Sfarsitul vietii produslui 3.4. Concluziile referitoare la impactul asupra mediului a produsului analizat

Fig .3.4. Impactul asupra mediului

13

4. Stabilirea strategiilor de mbuntire a produsului Desi produsul prezentat este unul de dimensiuni mici se poate observa ca acesta are un impact negativ asupra mediului suficient de mare. Avand in vedere ca este necesar pentru incarcarea telefoanelor mobile care au devenit indispensabile pentru majoritatea persoanelor, el trebuie chiar si dupa modificare sa respecte anumite reguli pentru a nu pune viata consumatorului in pericol. 4.1. Strategii referitoare la materialele utilizate. Inlocuirea materialelor este destul de dificila deoarece materialele noi utilizate trebuie sa aiba o gama variata de proprietati indispensabile incarcatotului auto. 4.2. Strategii referitoare la etapa de transport i distribuie Pentru evitarea importului din China se recomanda utilizarea incarcatoarelor auto fabricate in Brasov la compania de telefonie mobila Allview. 4.3. Strategii referitoare la etapa de utilizare a produsului Produsul trebuie utilizat cu atentie pentru a se evita deteriorarea cablurilor 5. Formularea soluiilo de optimizare a produsului analizat 5.1. Soluii de optimizare pentru fiecare etap a ciclului de via. Minim 3 soluii o Una dintre cele mai importante solutii este achizitinarea produsului din Brasov 3 km o Utilizarea unui cauciuc natural din plante o Utilizarea unui carton rezistent in loc de abs pentru carcasa

14

5.2. Reintroducerea datelor i generarea noilor rezultate i compararea celor dou variante Compararea datelor pentru etapa de producie

Compararea datelor pentru etapa de utilizare a produsului

15

Compararea datelor pentru etapa de sfrit de via a produsului

Compararea datelor referitoare la impactul asupra mediului a produsului analizat

16

5.3.Concluzii finale In concluzie produsul pe parcursul utilizarii nu este un mare poluator al mediului insa in etapa de productie si dupa utilizare aduce un mare impact negativ mediului.

Bibliografie [1] http://ro.wikipedia.org/wiki/Telefon_mobil [2] http://www.chargerforums.com/forums/forumdisplay.php?f=15 [3] http://www.revmaterialeplastice.ro/ [4]http://www.ecodesignarc.info/servlet/is/216/RO_O%20INTRODUCERE%20IN%20ECO %20DESIGN%20DE%20CE%20CE%20SI%20CUM.pdf?command=downloadContent&file name=RO_O%20INTRODUCERE%20IN%20ECO%20DESIGN%20DE%20CE%20CE%20 SI%20CUM.pdf

17