Sunteți pe pagina 1din 17

CUPRINS

1. Proiectul Rosia Montana...........................................................................................................2 Descrierea proiectului..................................................................................................................2 Procesul de extracie a aurului i argintului................................................................................3 Descrierea procesului tehnologic.................................................................................................3 Impactul asupra mediului.............................................................................................................4 2. Consum energetic la nivel de stat. Comparare trei state.......................................................7 3. Referat de literatura. Produse din sticla................................................................................1 Emisiile globale de CO2 i consumul de energie al Industriei Europene a sticlei....................12 Impactul emisiilor de CO2 asupra mediului..............................................................................14 Metode de crestere a e icientei energetice si de reducere a emisiilor de CO2 in industria sticlei ...................................................................................................................................................1! !. "nali#a impactului asupra mediului datorat consumului individual ................................1$ $. %i&liografie...............................................................................................................................1'

1. Proiectul Rosia Montana


Descrierea proiectului "oia Montan# $%n german# Goldbach& %n maghiar# Verespatak& %n latin# Alburnus Maior' este o localitate minier# din Munii (puseni& )udeul (lba& *ransil+ania& "om,nia. Este reedina comunei "oia Montan#. Este o localitate r#sp,ndit# pe +ersanii +#ii "oiei& nume c#p#tat datorit# culorii roiatice a apei din cau-a coninutului ridicat %n oxi-i de ier. .ituat# la o altitudine de aproximati+ /00 m& %n +alea "oiei se %mbin# culmile domoale ale dealurilor premontane cu masi+ele muntoase %nalte pe care se mai pot +edea urme ale exploat#rii %ndelungate. Munii sunt acoperii de p#duri& p#uni sau ,nee d,nd aspectul speci ic Munilor (puseni. O caracteristic# unic# a peisa)ului este pre-ena nenum#ratelor lacuri arti iciale numite 1t#uri1. (ceste lacuri au ost creeate iniial pentru a olosi acti+it#ii miniere iar ast#-i olosesc %n scopuri de agrement. Exist# %n aceast# localitate peste 10! t#uri& lacuri sau st#+ilare $arina& *#ul cel Mare& (nghel& 2ra-i& Corna etc.' re-ultat al acti+it#ii miniere. Proiectul Roia Montan( este un proiect contro+ersat de exploatare minier# a -#c#mintelor de aur si argint %n -ona localit#ii "oia Montan#& din Munii (puseni din "om,nia. Proiectul a ost iniiat de societatea comercial# "oia Montan# 3old Corporation care& dup# o perioad# de explor#ri& a solicitat obinerea aprob#rilor legale pentru exploatarea de supra a# a resurselor auri ere din -on#. 4n aprilie 2011& proiectul nu obinuse autori-aie de mediu pentru des # urare. 4n urma cererii de autori-aie de mediu& %ncep,nd cu septembrie 2011 este %n des #urare o anali-# a impactului asupra mediului& e ectuat# de ministerul local al mediului. Proiectul de exploatare la supra a# este propus pentru o perioad# de aproximati+ 2! de ani $2 ani 5 etapa de construcie& 16 ani 5 etapa de exploatare& aproximati+ 7 ani 5 etapa de %nchidere i reabilitare' 819. Proiectul $pre-entat in mai multe +ersiuni' pre+ede acum urmatoarele: Obtinerea a 300 tone aur si 1600 tone argint& din procesarea a 13 milioane tone minereu pe an& timp de 16&2 ani& minereu obtinut din exploatarea in cariere deschise a patru masi+e $Cetate& Carnic& Orlea& ;ig5<ladoaia'. Proiectul pre+ede exploatarea in primii 10 ani in cariere la Cetate si Carnic& in urmatori 6 ani la Orlea si ;ig. Minereul din -ona are o concentratie medie de 1.!6 grame aur=tona si de 7./ grame argint=tona. .tramutarea sau relocarea a circa >00 amilii insumand circa 2000 persoane& din 740 locuinte si 13/ apartamente? stramutarea a / biserici& > cimitire& scoli& gradinite& dispensar medical. Declasi icarea a noua case monumente istorice. Distrugerea mu-eului mineritului & impreuna cu galeria care se +i-itea-a acum si crearea unui nou mu-eu. Distrugerea a patru masi+e $Cetate& Carnic& Orlea& ;ig' in urma esca+arilor $se +or crea deci patru cratere'. Distrugerea monumentelor naturale Piatra Corbului si Piatra Despicata. Ocuparea a 1200 ha teren in satele "osia Montana si Corna. Crearea unui iade decantare $in locul actualului sat Corna' ca depo-it de tulbureala de sterile de

procesare& cu un bara) $din steril' inalt de 1/! metri $cat un bloc cu 60 eta)e' 5 la numai 2 @m de (brud 829.

)ig. 1.Cariera Rosia Montana

Procesul de extracie a aurului i argintului 4n cadrul Proiectului "oia Montan# +or i amena)ate 4 cariere: Cetate& C,rnic& ;ig i Orlea. Aona propus# pentru de-+oltarea acestor cariere a ost exploatat# i %n trecut& ie la supra a #& ie %n subteran& ie %n ambele +ariante. Cele 4 cariere +or i exploatate %n dou# etape: Cetate i C,rnic %n primii > ani& iar dup# anul > se +or deschide carierele Orlea i ;ig i +a continua exploatarea %n cariera Cetate. Exploatarea minereului din cariere se +a ace p,n# %n anul 14. 4nchiderea carierelor i haldelor de steril se +a ace progresi+& halda Cetate %ncep,nd cu anul !& halda i cariera C,rnic din anul >& carierele Orlea i ;ig %n anii 12514. Descrierea procesului tehnologic Pentru a a)unge la minereul util se +or e ectua puc#ri& olosind o tehnologie special# pentru iecare -on# cu scopul de a reduce impactul asupra -onelor locuite i=sau a celor prote)ate. Minereul se +a transporta din cariere c#tre B-ina de Procesare sau pentru depo-itare inal# %n halde de steril. 4n u-in# minereul +a i concasat $s #r,mat' i apoi m#cinat. Pra ul de minereu obinut este introdus %n re-er+oare $tancuri' %nchise& %mpreun# cu o soluie de cianur# de sodiu $CC'. 4n aceast# etap#& cianura di-ol+# aurul i argintul din minereu i le ixea-# %n porii c#rbunelui care plutete %n soluia din tancurile de leiere. C#rbunele este recuperat& iar n#molul de aur i argint este extras din pori cu o soluie de acid clorhidric& prin electroli-#.

(lia)ul dDre care conine un amestec de aur i argint este turnat %n lingouri %ntr5un cuptor electric. Cianura de sodiu este neutrali-at#& %nainte de a p#r#si u-ina& printr5un procedeu de oxidare. 4n urma procesului& concentraia de cianur# se reduce la !E7 mg=l& sub limita maxim# impus# de legislaia din "om,nia i de cea din Bniunea European#. Dup# neutrali-area cianurii& sterilul de procesare +a i depo-itat %ntr5un ia- de decantare& %n spatele unui bara) construit din piatr#& proiectat s# re-iste la un cutremur de / grade pe scara "ichter i s# rein# dou# precipitaii maxim probabile. Probabilitatea ca dou# precipitaii maxim probabile s# apar# %ntr5un inter+al de 24 de ore este de 1 la 100 milioane de ani839. Impactul asupra mediului Exist# tipuri de acti+it#i antropice& care& prin %nsumare& a)ung s# aib# un impact mai mare asupra mediului& dec,t ar a+ea indi+idual. (ceastea poart# numele de modi ic#ri globale cumulati+e i includ desp#duririle& seceta& poluarea mediului. Exploatarea di eritelor substane %n subteren sau %n supra a# constituie o ast el de modi icare. 4n pre-ent omul exploatea-#& %n scopuri di erite& c,te+a sute de substanFe minerale eroase& ne eroase sau combustibili. O parte a substanFelor minerale se exploatea-# %n subteran Gi %n aceast# situaFie subsolul este %mp,n-it cu galerii ce se pot %ntinde pe -eci de @ilometri lungime Gi pe mai multe mii de metri ad,ncime. Dup# ce sunt p#r#site& galeriile de+in cau-a instabilit#Fii terenurilor care le acoper#. Exploat#rile %n cariere generea-# printre cele mai mari trans orm#ri ale relie ului. "egiunile cu exploat#ri miniere la supra aF# sunt puternic a ectate de procese de ero-iune Gi de sp#lare& constituind surse importante de sedimente pentru reFeaua hidrogra ic#. .curgerile de ape acide datorate mineritului de roca sunt apreciate ca iind cele mai mari probleme ecologice asociate cu mineritul. (supra apei& poluarea se +a mani esta prin p#trunderea de sedimente %n cursul de ap# Gi a metalelor grele $Cd& Cu& Cr& Ci& .e& Ai' emise %n special %n cadrul acti+it#Filor miniere. De asemenea exist# riscul de contaminare cu cianuri a apelor de supra aF# Gi subterane.

)ig. 2 "pe poluate de infiltratie de la puturile fostei mine de aur* e+ploatata in perioada comunista* Rosia Montana

)ig. 3 "pe de infiltra,ie* poluate* se revars( din mina de aur a&andonat( de la Ro-ia Montana

In cadrul proiectului "oGia Montan# a ost stabilit un plan detaliat pentru colectarea Gi tratarea apelor acide care se scurg din galeriile miniere abandonate. 4n plus& +or i luate m#suri suplimentare pentru curaFarea +#ilor "oGia Gi Corna& pentru c# apa care curge pe aceste p,raie s# poata susFine lora Gi auna ac+atic#.

)ig. !.Plan de tratare a apei in cadrul proiectului Rosia Montana.!/

Prin implementarea proiectului +a i a ectat# o supra aF# de circa 1061&61 ha de teren. <or a+ea loc decopert#ri masi+e de sol. <or i captate %n sol: pra Gi particule de um generate de c#tre acti+it#File +ehiculelor $%nc#rc#ri& transporturi& depo-it#ri=haldare& exca+aFii'& din uncFionarea Gi deplasarea +ehiculelor pe drumuri? pulberile metalice $Cd& Cu& Ci& .e& An' generate prin arderea carburanFilor? uleiuri& carburanFi Gi alte produse petroliere ca urmare a uncFion#rii +ehiculelor& a instalaFiilor& a acti+it#Filor din -ona de recuperare Gi schimbare a uleiurilor pentru +ehiculele Gi echipamentele olosite la execuFia lucr#rilor& Gi din -ona de depo-itare a uleiurilor& carburanFilor

Gi a altor produse petroliere? deGeuri Gi substanFe scurse din deGeuri pro+enite din acti+itatea perimetrului de acumulare Gi depo-itare a deGeurilor Gi a materialelor periculoase Gi nepericuloase? substanFe periculoase ca urmare a in iltr#rii %n sol a apelor %nc#rcate cu cianuri Gi ca urmare a unFion#rii depo-itelor de steril. (pare si riscul alunecarilor de teren& structura geologica de sub localitatea "osia Montana este ormata din roci care nu permit exploatarea la supra ata $rocile sunt constituite din marne& argile& gresii si gipsuri'in urma exca+arilor& apa de la ploi +a patrunde la ni+ele in erioare si terenul poate aluneca. Impactul asupra atmosferei se +a concreti-a prin emisii de poluanFi din acti+it#File de construcFii miniere $preponderent din surse mobile' Gi din acti+itatea u-inei Gi din perimetrul ei $din surse staFionare Gi mobile'. <or i generate: poluanFi sub orm# de pulberi %n suspensie din lucr#rile de preg#tire& per orare=%mpuGcare& %nc#rcare& transport& desc#rcare& ni+elare Gi din intalaFiile de preparare a cimentului Gi betoanelor& poluanFi sub orm# de ga-e de combustie $CO& CO 2& C2O& CO& CO2& .O2& CH4& compuGi organici +olatili Gi particule de metale grele Cd& Cu& Cr& Ci& .e& Ai' de la motoarele cu ardere intern# ale utila)elor de per orare& %nc#rcare& transport& ni+elare? emisii ugiti+e de pra & de la operaFiile de exca+are& %nc#rcare %n autobasculante& haldarea Gi transportul cu autobasculante pe drumurile tehnologice Gi din intalaFiile de preparare a cimentului Gi betoanelor? emisii din lucr#rile de sudur# Gi t#iere. (supra peisa0ului se +a inter+eni prin: ocuparea a circa 10616161&7 mp de teren cu obiecti+ele necesare proiectului: u-in#& Gantier& ba-ine de decantare& bara)e& drumuri de acces& depo-ite& cariere& canale& halde etc? schimbarea utili-#rii terenurilor: +or creGte terenurile neproducti+e de la !I la 64&4I& +or sc#dea ,neFele de la 60I la 2>I& supra eFele orestiere de la 17&7I la !&6I Gi drumurile de la 3I la 1I& +or creGte -onele construite de la 12I la 64&4I& +or sc#dea supra aFa destinat# apelor de la 0&/I la 0&3I Gi terenurile agricole de la 1I la 0&>I? modi icarea -onelor prote)ate.

)ig. $ Modific(ri aduse peisa0ului.$/

4n conclu-ie& pun,nd %n balan# bene iciile economice i impactul asupra mediului al proiectului de exploatare minier# de la "oia Montan#& aceast proiect este inca sub semnul intrebarii daca poate i considerat sau nu un bene iciu economic al #rii& a+,nd %n +edere impactul ma)or pe care acesta l5ar a+ea asupra unor componente de mediu eseniale. 4ntreaga -on# ar i complet trans ormata.

2. Consum energetic la nivel de stat. Comparare trei state.


4n pre-ent omenirea se con runt# nu numai cu cri-a alimentar#& economic#& dar de asemenea& cri-a energetic#. Energia este clasat# pe locul al patrulea %n ierarhia ne+oilor umane& %n urma aerului& apei& alimentelor. 4n medie& pe o persoan# din lume se produce 20 de MJh pe an. 4n ( rica& aceast# rat# este mult mai mic#& iar %n #rile de-+oltate & cum ar i .tatele Bnite& de trei ori mai mare. De5a lungul secolului trecut& cererea de energie a crescut enorm Gi %n iecare an ni+elul de consum al energiei este %n cretere. Pe parcursul %ntregului consum istoric olosirea energiei a crescut de aproximati+ 30 000 ori. In sens comun& prin surse de energie se %neleg materialele i tehnologiile olosite pentru obinerea di eritelor orme de energie necesare de-+olt#rii societ#ii. (ceste surse trebuie s# se g#seasc# %n cantit#i corespun-#toare i s# ie exploatabile con+enabil din punct de +edere tehnic& economic i al unei perspecti+e durabile: .urse de energie : Combustibilii osili: C#rbunele Petrolul i ga-ele naturale Energia nuclear# Energiile alternati+e: Energia solar# Energia hidroelectric# Energia mareelor Energia geotermal# Energia eolian# In pre-ent cea mai olosita energie este cea obtinuta din combustibilii osili. Bn raport al (gentiei Internaionale pentru Energie $(IE' arat# c#& p,n# %n 2030& combustibilii osili +or r#m,ne principala surs# de energie la ni+el mondial& cererea de petrol reduc,ndu5se uor. (cest declin +a i contrabalansat %ns# de importan# mai mare a c#rbunelui. Continu,nd trendul puternic ascendent din ultimii ani& cererea de c#rbune +a %nregistra cea mai semni icati+# cretere %n termeni absolui& a+ansul plas,ndu5se la 73I %n perioada 200!52030. 4n urma acestei e+oluii& ponderea c#rbunelui %n cererea mondial# de energie +a crete de la 2! la 2/I. Cel mai semni icati+ a+ans %n ceea ce pri+ete consumul de c#rbune +a i %nregistrat %n China i India. Consumul de energie din %ntreaga lume ar putea crete %n medie cu 1&6 procente pe an %ntre 2006 i 2030 5 o cretere total# de 4!I. Ka ni+el global sunt necesare in+estiii de 21 de mii de miliarde dolari p,n# %n 2030& %n sectorul de energie& pentru a ace a# creterii consumului de energie la ni+el mondial869. In continuare se poate obser+a din ig.6 consumul de energie primara pentru statele din OEDC$Organi-aia pentru Cooperare i De-+oltare Economic#' respecti+ non5OEDC& se obser+a creterea consumului de energie apare %n principal %n #rile din a ara OECD. 4n aceste #ri consumul

de energie a crescut cu aproximati+ /0I spre deosebire de cele din OECD unde consumul este aproximati+ constant& crescand cu numai 1!I879.

)ig. ' Consumul glo&al de energie conform 1I"

In pre-entul proiect s5au ales 3 tari pentru comparare& in unctie de produsul intern brut$de-+oltare economica' si populatie& si anume:
2a&el. 1. PI% si populatie dupa 3ista Naiunilor Unite 42 115

3ocul in lume 2 23 114

ara Lume China 2elgia$membra OECD' ;amaica

PI% 4milioane de 6 SU"5 7 .2 1.82 7.203.7/4 !14.122 14.746

Populaie 1&3!3&>02&06 ! 10&/27&!1> 2&741&000

Suprafata 47m25 >.706.>61 30.!2/ 10.>>1

In continuare este pre-entat consumul5productia totala de energie primar# $c+adrilion 2*B'& respecti+ totalul consumlului net de energie electric# pentru cele 3 state:
2a&el. 2 Consumul total de energie primar( conform 1I"9I1S41nerg: Information "dministration9 Internatioal 1nerg: Statistic5

Cr. 1 2 3

(C *("( C<ina %elgium =amaica

/4.>461 1 2.>14/6 0.17/!4

2 1 2 11 c+adrilion 2*B >4.3711 100.//1 10>.61> > 4 6 2.6!42> 2.74/07 2.6>10> 0.1277/ 0.126>6 C(

2 12 C( 2.76041 C(

2a&el. 3 Productia totala de energie primar( conform 1I"9I1S41nerg: Information "dministration9 Internatioal 1nerg: Statistic5

Cr. 1

(C *("( C<ina

2 1 2 11 c+adrilion 2*B
90.39177 97.83255

2 12
NA

78.35991

84.06435

2 3

%elgium =amaica

0.50221 0.0023

0.53037 0.0023

0.54758 0.0026

0.57203 NA

NA NA

.e poate obser+a din tabele 2 respecti+ 3 ca productia de energie primara pentru 2elgiei si ;amaica este semni icati+ in erioara energie consumate. .e poate obser+a mai ales pentru China o crestere semni icati+a a consumului energetic datorita explo-iei de-oltarii economice& dar China este printre primele locuri in lume la productia de energie.
2a&el. ! 2otalul consumlului net de energie electric( conform 1I"9I1S41nerg: Information "dministration9 Internatioal 1nerg: Statistic5

Cr.

(C *("( C<ina %elgia =amaica CHIC(

1 2 3

2 ; miliarde @Jh 30!4.07/ /!.0277/ 4.>>/62

2 8 miliarde @Jh 3271.1/> 7/./4>7/ 4./1476

2 1 miliarde @Jh 3633.7/6 /4.6/0!6 3.06!! 2EK3I(

;(M(IC(

>

Din igura 7 se obser+# c# energia primar# %n ca-ul celor trei #ri se ob ine %n procente di erite din surse clasice i surse regenerabile de energie. Pentru China sursa principala este carbunele spre deosebire de 2elgia si ;amaica unde sursa principala este petrolul. In ceea ce pri+este sursele regenerabile in comparatie cu supra ata iecarei tari se obser+a ca ;amaica are cel mai mare procenta). Con orm igurei 6 consumul de energie este in contiuna crestere& odata cu cresterea populatiei si de-+oltarea economica de aceea pe plan mondial trebuie sa de+ina o prioritate de-+oltarea si utili-area surselor de energii regenerabile pentru a putea echilibra consumul5 productia de energie primara.

)ig. 7 2otalul consumului de energie >n funcie de tipul de energie 2 11 conform 1I"

3. Referat de literatura. Produse din sticla


Ciclul de +ia# al produsului se re er# la durata medie de +ia# a unui produs: se ace o analogie cu biologia $produsele se nasc& se de-+olt#& a)ung la maturitate i apoi %mb#tr,nesc'? %n uncie de perioada din +ia# %n care se a l# produsul& sunt in luenate i +,n-#rile acestuia. 4ntregul ciclu de +ia# al produsului& de la concepia i de-+oltarea sa p,n# la dispariia sa de initi+# din arena schimburilor de m#r uri& include urm#toarele a-e : achi-iia materiilor prime& producia& ambalarea& distribuia& utili-area& reciclarea i retragerea produsului de pe pia#. O de iniie a ciclului de +ia# care descrie detaliat toate a-ele succesi+e ale 1+ieii1 produsului este urm#toarea: 1Ciclul de +ia# include a-ele: conceptuali-are& de-+oltarea ideilor proiectului& studiul de inginerie& plani icarea proceselor& abricaie& operare& %ntreinere $reparare' i retragere1. De iniia general# a ciclului de +ia# al produsului este ormulat# %n standardul ." EC I.O 14040: 2002 sub orma urm#toare : ciclul de +ia# repre-int# 1etape consecuti+e i intercorelate ale unui sistem5produs& de la achi-iia materiilor prime sau generarea resurselor naturale p,n# la post5utili-are1. Bn ciclu de +ia# $complet' al produsului ar putea consta din

10

a-ele : 1' concept=+i-iune? 2' e-abilitate? 3' proiectare=de-+oltare? 4' producie? !' retragere treptat# din u-. 4ntr5o exprimare concentrat#& etapele ciclului de +ia# al produsului sunt: concepie& proiectare& reali-are& ser+ice. 4n ca-ul %n care acest termen se utili-ea-# ca un concept de mar@eting& ciclul de +ia# este 1orientat spre pia#1& acesta se re er# la +iaa comercial a produsului $+iaa produsului pe pia#' i descrie tendina de de-+oltare a ci rei de a aceri i a pro itului unui produs& de5a lungul +ieii sale comerciale. In acest sens $al +ieii comerciale'& ciclul de +ia# al produsului re lect# e+oluia %n timp a +olumului de +,n-#ri ale produsului i repre-int# inter+alul de timp dintre momentul apariiei produsului pe pia# i cel al dispariiei sale de initi+e din arena schimbului de m#r uri8/9. .ticla a ost utili-at# pentru prima oar# $si probabil& in+entat#' de c#tre enicieni& cu aproximati+ !000 de ani %n urm#. Era olosit# $si %nc# este' pentru ambala)e& pentru p#strarea hranei& pentru geamuri& decoratii etc. P,n# %n Lera plasticuluiM& probabil si dup#& sticla era cel mai olosit material pentru abricarea recipientilor si asta pentru c# re-ist# oric#rei substante coro-i+e& cu exceptia acidului luorhidric. Bnul dintre cele mai mari a+anta)e ale sticlei este aptul c# poate i reciclat#. (re si calit#ti potri+ite ca ambala) %n p#strarea si prote)area produselor alimentare. Este transparent# $permite luminii s# treac# prin ea'& de aceea este excelent# pentru geamuri& l#mpi etc. si este& deasemenea& un material usor de modelat& pre erat de multi designeri de mobilier. Materiile prime comune pentru producia de sticl# sunt de siliciu $.iO2'& carbonat de sodiu $Ca2CO3'& piatra de +ar $CaCO3'& dolomit# $CaMg$CO3'2'. 4n uncie de tipul de sticl#& compo-iia e ecti+# poate +aria %n mod semni icati+ i alte componente pot i adaugate. Materiile prime sunt %nc#l-ite %ntr5un cuptor la circa 1!0051600NC pentru a orma sticla topit# care repre-int# cea mai mare consumatoare de energie in procesul de producie de sticl#. 4n timpul procesului de topire carbonati coninuti %n ormularea lot se descompun i eliberea-# CO2. (poi& sticla topit# este trans erat# din cuptoare %n turn#torie& unde asanumitele globule de sticl sunt introduse %n orme? aerul este su lat in matrite pentru a orma obiecte de sticl#& precum paharele.

11

)ig. ;. Ciclul de viat( a produselor din sticl(.

Procesul de producere a sticlei necesit# o mare cantitate de energie. (cesta este doar unul dintre impacturile ma)ore ale sticlei asupra mediului %ncon)ur#tor. (cti+it#tile de exploatare& necesare pentru procurarea materialelor si emisiile re-ultate %n urma proces#rii acestora& repre-int# alte de-a+anta)e ale acestui material. *eoretic& sticla este 100I reciclabil#& iar cioburile pot i amestecate si topite cu restul ingredientelor. Conditia necesar# pentru o bun# reciclare este ca sticla s# ie colectat# in recipiente di erite& %n unctie de culoare $alb#& +erde sau maro'? de asemenea contaminanti ca metalele& plasticul sau h,rtia trebuie %ndep#rtati. (+anta)ele recicl#rii sticlei sunt semni icati+e. "educerea necesarului de materie prim# %nseamn# mai putin# munc# %n exploat#ri& sticla reciclat# se topeste la temperaturi mai )oase si& prin urmare& procesul are ne+oie de mai putin# energie. De asemenea& temperatura de topire mai )oas#
reduce emisiile poluante %n aer8>9

Emisiile globale de !" i consumul de energie al Industriei Europene a sticlei <olumul total de sticl# produs# %n BE527 %n 2007 a ost de 3/.3 milioane de tone& ceea ce repre-int# aproximati+ 30I din producia total# mondial#& ceea ce ace din BE cel mai mare produc#tor de sticl# din lume. Principalele apte subsectoare ale industriei europene a sticlei sunt: recipiente de sticl# $container glass' sticla plata $ lat glass' sticla pentru u- casnic $domestic glass' sticla speciala $special glass' ibre de sticl# cu ilament continuu $continuous ilament glass ibres' +ata de sticla $glass Oool' accesorii pentru constructii $ rits'

12

)ig. 8 ?istri&uia produciei de sticl( pe su&sector >n 2 7 U1 4total@ 37.!million tone5 .urse: CPI< $200>'& PE<E $200>'& EB"IM( $200>'& E.3( $200>'& ED3C $200>'& (PPE $200>'& (CPPEC $200>'& P"ODCOM $200>'.

In igura urmatoare se pot obser+a emisiile de CO 2 totale din industria sticlei din Europa con orm CI*K$CommunitQ Independent *ransaction Kog'

)ig. 1 .1misiile totale din industria sticlei in 1uropa 2

Bnde emisiile totale de CO2 sunt impartie in emisii de ardere si emisii de proces. Emisiile de ardere se re er# la procesele de ardere care au loc %n cadrul procesul de abrica ie al sticlei i pri+esc consumul tuturor elurilor de combustibil? emisiile de proces %n producia de sticl# se re er# %n principal la descompunerea carbonailor %n timpul procesului de topire. Emisiile indirecte se re era la transportul produsului init pana la punctul de +an-are. Consumul de electricitate se re er# de obicei la utili-area stimularii electrice %n timpul procesului de topire i a acti+it#ilor din a+al& precum i utili-area de cuptoare electrice. De obicei& procesele non5topire repre-inta aproximati+ 20I din cererea total# de energie. O parte important# din aceast# sum# se re er# la consumul de energie electric#.

13

Emisiile indirecte de CO2 asociate cu utili-area de energie electric# au ost calculate olosind actorii de emisie de CO2 speci ice iec#rei #ri legate de producia de energie electric# $IE(& 200>' si costul combustibilului a erent iecarei tari.

)ig. 11 Consumul total de energie din industria sticlei in 1uropa 2

Consumul total de energie al industriei sticlei din BE2! s5a ridicat la 343.7 P; $101!;5 peta;oule ' %n 2007& consumul de combustibil a repre-entat aproximati+ /3I totalul emisiilor de CO2 legate de industria sticlei din BE52!& %n 2007 s5a ridicat la 26&> milioane de tone& din care. 21&2 milioane de tone sunt emisiile directe $de exemplu& de ardere i emisiile de proces'. Din 200/& "om,nia i 2ulgaria au aderat la BE. Cu toate acestea& 2007 a ost ultimul an %n cadrul acestui studiu care a a+ut in ormaii detaliate cu pri+ire la datele re eritoare la combustibil i la emisii. Pentru a e+alua consumul de energie i emisiile BE527& ci rele suplimentare pentru "om,nia i 2ulgaria au ost estimate pe ba-a 200/ emisiilor directe din 200/ ale instalaiilor lor producere a sticlei81098119. (proximati+ 0.! 5 0./ E; de energie este olosit# pentru producia de sticl# %n toat# lumea. Presupun,nd c# )um#tate din aceast# energie este urni-ata de ga- natural i )um#tate de petrol& precum i o medie de 7 3; = t de produs& produce un actor de emisie de 4!0 @g de energie legate de emisiile de CO2 = t de produs. Ka ni+el global& energia utili-at# %n producerea de recipiente de sticl# i sticl# plan# produce emisii de aproximati+ !0560 Mt CO2 pe an. Emisiile de la decarboni-area sodei calcinate i calcar pot contribui cu p,n# la 200 @g CO2 = t de produs& %n uncie de compo-iia speci ic# a sticlei i cantitatea de cioburi de sticl# olosite8129. Impactul emisiilor de !" asupra mediului Dioxidul ce carbon este cunoscut ca un ga- cu e ect de sera. Bna dintre cele mai importante probleme ecologice globale este e ectul de ser#. Cau-a principal# a acestui e ect const# %n aceea c#& cantit#ile enorme de dioxid de carbon i altor substane cu e ect de ser# se acumulea-# %n stratul aerian orm,nd o Lplapum#M. Propriet#ile acestor substane sunt %n aa el c# ele prin sine dau posibilitate ra-elor ultra+iolete s# treac# oarte uor a)ung,nd la supra aa solului aceste ra-e se trans orm# %n energie termic#& iar energia termic# de la supra aa solului prin acest strat trece mult mai greu %n aa el se creea-# situaia E cu c,t plapuma este mai groas# cu at,t sub ea este mai cald. (cest e ect numit e ect de ser# determin# schimb#ri climatice globale. E ectul de ser# are i propriet#i po-iti+e& %n absena acestor substane ce pro+oac# e ectul temperatura

14

medie pe globul p#m,ntesc +a i 51! RC. (ctualmente cantitatea bioxidului de carbon este egal cu 0&03 I. Dac# se presupune c# aceast# cantitate +a i dublat#& %n aceast# situaie temperatura globului p#m,ntesc poate s# se schimbe cu 1&3 RC' E 3 RC. (ceast# ma)orare a temperaturii poate pro+oca topirea ghearilor& ast el c# ni+elul oceanelor poate crete p,n# la 6 m. O consecinta a acestui ga- este si incal-irea globala& problema ma)ora de mediu a secolului SS. Protocolul de la TQoto impune& la scar# mondial#& reducerea emisiilor de ga-e cu e ect de ser# din toate sectoarele de acti+itate. Dintre aceste ga-e& CO 2 repre-int# componenta principal# $circa 7!I'& obiecti+ul prioritar iind reducerea sa. Industria producatoare de sticla este responsabil# pentru 3I din consumul mondial de energie i !I din emisiile globale de CO 2 re-ultate din acti+it#ile umane. Metode de crestere a e#icientei energetice si de reducere a emisiilor de !" in industria sticlei Principalele oportunit#i de e icien# energetic# includ:%mbun#t#irea controlului procesului& utili-area crescut# $p,n# la 100I' a cioburilor$deseuri'& a cresterii dimensiunei cuptorului& utili-area incal-irii pro+enita din regenerabile& amestecul de materiale i cioburi de sticl# pre5 %nc#l-ire. Potenialul de %mbun#t#ire a e icienei energetice este estimat a i de 30 5 40I. Cercetarea este %n curs de des #urare pe noi modele mai e iciente de cuptor care separa reaciile chimice de la topire& o erind posibilitatea de a reduce i mai mult consumul de energie. Emisiile de CO2 pot i reduse prin utili-area ga-elor naturale %n loc de petrol i emisiile de CO2 pot i capturate mai usor cand sunt re-ultate din cuptoare mai mari. Creterea recicl#rii este o modalitate de a reduce consumul de energie& pentru c# energia necesara reaciilor chimice potate i sal+ata. Ca regul# general#& daca 10I din amestec este ormat din cioburi de sticl# se reduce cu 3I energia necesara a topirii. Mai mult dec,t at,t& producia de sodiu este redus. (proximati+ 1/I sodiu este ad#ugat nisipului pentru producerea de sticl# nou#& in loc sa se reduca temperatura cuptorului la introducerea sodiului creste& deci implicit creste si consumul de energie. Producia de sod# necesit# aproximati+ 10 3; = t. Este ne+oie de mai puin de sodiu& atunci c,nd sticla reciclat# este utili-at# ca materie prim#. Polosind 10I cioburi de sticl# se economisesc 1&0 3; = t ca urmare a produciei de sodiu redusa. "ata medie actuala de reciclare a sticlei este de aproximati+ !0I& dar +aria-# mult pentru di erite tipuri de sticl# i de ar#. Cele mai ridicate rate de reciclare sunt obinute pentru recipiente de sticl# +erde i maro8139.

!. "nali#a impactului asupra mediului datorat consumului individual


Determinarea calcului energiei primare si a emisiilor de CA2 pentru o locuinF# cu supra aFa de 44 mp* cu un numar de 2 persone. Bnde pentru incal-irea (CM respecti+ pentru iluminat& se oloseste energie electrica iar pentu incal-irea locuintei ga-e naturale.
2a&el. $. ?eterminarea energiei primare si emisia de CA2 .1!/

3una

Consum Ba#e Naturale 7C<Dluna

Consum 1nergie electrica 7C<Dluna

1nergie primara 1P 7C<Dan

)actor emisii CA2 7gDan

1!

Ianuarie )e&ruarie Martie "prilie Mai Iunie Iulie "ugust Septem&rie Actom&rie Noiem&rie ?ecem&rie

47 4> 3> 3! 24 20 10 6 12 2> 3> 4/ 3!/

10! 100 100 12! 100 100 130 100 100 12/ 100 100 12//

34!.7 333.> 322.> 3//.! 306.4 302 37! 2/6.6 2>3.2 3>0.3 322.> 332./ 4000.2

1>.32 1>.2> 17.1> 1/.6 14.04 13.2 13./ 10.26 11.!2 17.61 17.1> 1>.0/ 1>1.1

Energia primar# EpU1&1Vconsum ga- natural W 2&/Vconsum energie electric# Pactor emisii CO2U0&21Vconsum ga- natural W 0&0>Vconsum energie electric#
2a&el. '.?ate necesare calculelor

)actorul de emisie la arderea ga#ului natural )actorul de emisie la utili#area energiei electrice )actorul de conversie in energie primara pentru ga# natural )actorul de conversie in energie primara pentru energie electrica

f<*CA2 filum*CA2 f< filum

0.21 0.0> 1.1 2./

7gD7C< 7gD7C<

$. %i&liografie
819 http:==ro.Oi@ipedia.org=Oi@i="oIC/I>>iaXMontanIC4I/3&X(lba? 829 Pro . dr. Paul 2ran& Y"aportul comisiei din (cademia de .tudii Economice& 2ucuresti pri+itor la probleme economice& inanciare& sociale& de mediu Gi de durabilitate ale proiectului minier "osia MontanaZ& 2> mai 2003? 839 http:==ro.Oi@ipedia.org=Oi@i="oIC/I>>iaXMontanIC4I/3X3oldXCorporation? 849 http:==OOO.rmgc.ro=proiectul5rosia5montana=mediu=calitatea5aerului5la5rosia5montana.html? 8!9http:==opengis.unibuc.ro=index.php:impactul5proiectului5minier5de5la5roia5montana5asupra5 mediului[catidU3/:articole?

16

869 http:==ro.Oi@ipedia.org=Oi@i=EconomiaXmondialIC4I/3? 879 OOO.eia.go+=todaQinenergQ=detail.c m\idU122!1? 8/9 En+ironmental *erminologQ and Disco+erQ .er+ice $E*D.'.Ciclu de +ia# al produsului? 8>9 Kucian 2arsan& (nca 2arsan& Codruta 2olos& Mihai Kates: Eco Design %n contextul De-+olt#rii Durabile& Editura Bni+ersit#tii *ransil+ania din 2raso+& 200>& pag.!!5!/? 8109 3ian (ndrea 2lengini& Mir@o 2usto& Moris Pantoni& Debora Pino& Eco5e icient Oaste glass recQcling: Integrated Oaste management and green product de+elopment through KC(& .cienceDirect& 2012& pag. 10005100/? 8119 (ndreas .chmit-& ;ace@ Tamin& 2ianca Maria .calet& (ntonio .oria& EnergQ consumptionand CO2 emissions o the European glass industrQ& Else+ier& 2011& pag. 14251!!? 8129 IC*E"C(*IOC(K ECE"3] (3ECC]& *rac@ing Industrial EnergQ E iciencQ and CO 2 Emissions& OECD=IE(& 2007& pag.166? 8139 3r^goire MeQlan& "oman .eidl& (ndQ .poerri& *ransitions o municipal solid Oaste management.Part I: .cenarios o .Oiss Oaste glass5pac@aging disposal& Else+ier& 2013& pag./51>? 8149 Dana Perniu& Macedon Moldo+an& Curs Energie si Mediu& Bni+ersitatea *ransil+ania& 2raso+& 201352014.

17