Sunteți pe pagina 1din 56

Introducere in cutremure

Scopul acestui proiect multimedia este o buna intelegere a cutremurelor. Incercam sa analizam: cauza lor, mecanismele de distrugere, modul in care pot fi masutrate si posibilitatile de prezicere.

Cutremurele: marea problema a omenirii


In medie, 10 000 de oameni mor in fiecare an din cauza cutremurelor. Un studiu al UNESCO estimeaza ca intre anii 1 !"#1 $0 s#au inregistrat pierderi materiale in %aloare de 10 miliarde de dolari, in urma cutremurelor. In &sia Centrala, in acelasi inter%al, doua orase si doua sute de sate au fost distruse. 'e atunci, mai multe orase printre care &s()(abad*1 +,-, &gadir*1 "0-, Scop.e*1 "/-, 0anagua*1 1!-, 2emona*1 1"-, 3angs(an*1 1"-, 0e4ico Cit5*1 ,$-, Spita)a*1 ,,-, 0angil*1 0- si sute de sate au fost practic rase de pe fata pamantului de cutremure Scrieri istorice %orbesc despre preocuparea omului cu pri%ire la cutremure.

Miscarea pamantului - seismologia


6rimul stimul modern pentru seismologie a fost in urma unei e4tinse 7munci de teren7 a inginerului irlandez 8obert 0allett, dupa marele cutremur din 1,$1 din sudul Italiei. El e4plica fenomenul 7maselor de pietre si mortar dizlocate7 in termenii principiilor mecanice stabilind un %ocabular specific cum ar fi 7seismologie7, 7(ipocentru7 si 7izoseismic7. &stfel de legaturi stranse intre inginerie si seismologie au continuat inca de atunci. Seismologia e4plica si prezice amplitudinea in urma obser%arii distrugatoarelor cutremure de lunga durata. Oricum, in primii "0 de ani ai secolului trecut, s#a obtinut un a%anta. in studierea undelor de la distanta folosindu#se seismografe foarte fine. 6entru ca amplitudinea undei unui cutremur cu magnitudinea $ depaseste raza dinamica a unui seismograf obisnuit, nu s#au intreprins lucrari importante.

Ce stim astazi despre cutremure


In zilele noastre situatia s#a sc(imbat. 'upa cutremurul din San 9ernando, 1 11, sute de preziceri ale miscarilor puternice*strong#motion- record au fost ade%arate in ceea ce pri%este magnitudinea de ",$ a cutremurului. &cceleratia de 1,! de la 6acoima 'am a condus la intrebari asupra amplificarii topografice si construirea modelelor reale ale rupturilor si cailor de acces care ar putea e4plica structura miscarilor puternice. &parate de inregistrat digitale si calculatoare rapide arata ca atat seismologii cat si inginerii pot aborda probleme mai fundamentale si reale ale cutremurelor. Cunostintele in acest domeniu a%anseaza rapid, in mare parte datorita cresterii::::in locurile seismice de pe 2lob. Spre e4emplu::.. din California, pana in 1 ," erau /!$ instrumente in 7campuri libere7, ,$ de cladiri si alte /0 de structuri instrumentate. 8egiunile cu inclinatie spre cutremure, implica o analiza dinamica cantitati%a pri%ind structurile zgarienorilor si a altor cladiri inalte, a digurilor si podurilor. Sunt necesare de asemenea precziceri in timp asupra design#ului structural si %ulnerabilitatii::

Parea I Cutremure

Din cind in cind, scoarta terestra se pune brusc in miscare si isi modifica suprafata: acest fenomen este cutremurul, unul din cele mai inspaimintatoare fenomene naturale. In orasele mari, cutremurele sunt cu adevarat distrugatoare. In data de 11 ianuarie, 1 $ la ora $ si +" minute, dimineata, orasul ;obe a fost zguduit de un cutremur puternic. &u fost darimate case, poduri si autostrazi suspendate, caile ferate au fost indoite. In casele prabusite s#au distrus cablurile de curent electric si conductele de gaz, ceea ce a ingreunat foarte mult actiunile de sal%are a sinistratilor. &u murit peste $/00 de oameni< unii au fost stri%iti de constructiile prabusite, iar altii au pierit in incendiile izbucnite dupa cutremur. 6agubele nu au constat doar in pierderea unor %ieti omenesti: dupa unele estimari, recuperarea pagubelor si reconstruirea orasului au costat peste 100 de milioane de dolari americani. Oamenii de stiinta pre%azusera un mare cutremur in =aponia, dar au stabilit gresit locul in care se %a declansa: se asteptau sa se produca in 3o)io, capitala tarii.

Forte naturale uriase


Cutremurul este unul din cele mai distrugatoare fenomene naturale de pe 6amint. 6oate pro%oca distrugeri de zece mii de ori mai mari decit bomba atomica aruncata in 1 +$ peste >iros(ima. 0ulte cutremure produc o miscare a solului, asemanatoare cu leganatul

unui %apor. In functie de intensitatea cutremurului, solul este miscat in %aluri fine sau smucit cu putere. Uneori unduirile solului sunt %izibile si la suprafata: martorii oculari sustin ca in timpul cutremurului din San 9rancisco din anul 1 0" solul facea %aluri inalte de un metru. 6ina la oprirea cutremurului, locul de declansare al acestuia, linia de refractie Sf. &ndrei s#a deplasat cu " metri. 0a.oritatea cutremurelor dureaza doar cite%a secunde, dar sunt unele care tin pina la un minut, sau mai mult. Cutremurul din San 9rancisco din 1 0" de e4emplu a durat doar +0 de secunde, iar cel din &las)a, din !+ ianuarie 1 "+ peste 1 minute. Cutremurul principal este urmat de altele cu intensitate din ce in ce mai mica. &cestea sunt pro%ocate de faptul ca rocile dislocate incep sa se reaseze intr#o pozitie stabila, ceea ce poate din nou pro%oca distrugeri enorme. In anul 1 ,$, in centrul orasului 0e4ico, un cutremur de gradul 11 pe scara 0ercalli a pro%ocat pagube imense. 8eplica din ziua urmatoare, de intensitatea 10 pe scara 0ercalli a distrus si ceea ce a mai ramas. Cele doua cutremure impreuna au pro%ocat moartea a apro4imati% zece mii de oameni si ruinarea cladirilor din oras.

Formarea cutremurului
Cutremurele sunt declansate adinc sub scoarta terestra. In%elisul e4tern al 6amintului este format din placi tectonice mobile. Cele mai puternice cutremure se produc in interiorul pamintului, la marginea acestor placi. 0iscarea placilor nu este uniforma, se acumuleaza o tensiune de#a lungul marginilor, pina cind rocile se rup, iar placile intra in balans. Nergia acumulata se elibereaza sub forma unor cutremure mai mici sau mai mari. Efectul depinde de intensitatea cutremurului, de adincimea la care se produce si de natura rocilor de la suprafata. 6amintul se poate desc(ide, ridica sau surpa. In munti se pot produce a%alanse, alunecari de teren, si c(iar si pe pantele mai putin abrupte, solul argilos se poate scurge asemenea unei la%e topite. &mestecul afinat de nisip si argila este supus unei forte atit de mari, incit se lic(efiaza si se transforma in nisipuri miscatoare. &ceasta s#a intimplat la cutremurul din &las)a din 1 "+.

Cutremure subacvatice
Cutremurele marine pot pro%oca niste %aluri imense, numite tsunami. &cestea pot a%ansa pe ocean cu %iteza de 1 0 )m?(,dar acolo sunt abia %izibile. &propiindu#se catre mal, %alurile incetinesc, dar in acelas timp se si ridica. Cind %alurile se apropie de mal, marea initial se retrage, apoi inunda tarmul cu o serie de %aluri. @alurile care patrund in golfuri inguste, se pot ridica pina la inaltimea de !0 de metri, maturind totul in cale. In 111$ dupa un cutremur, deasupra Aisabonei *6ortugalia- s#a abatut un %al de 11 metri inaltime, iar replica cutremurului a pro%ocat alunecari de teren si incendii. &u fost distruse trei sferturi din cladiri si "0 de mii de oameni si#au pierdut %iata. 6amintul este in miscare permanenta, dar din fericire, cutremurele catastrofale sunt rare. Specialistii in cutremure, seismologii, inregistreaza anual in .ur de cinci sute de mii de cutremure, adica un cutremur pe minut. 0a.oritatea acestor %ibratii ramin neobser%ate, fiind detectate doar de seismologi, cu a.utorul unui aparat sensibil, numit seismograf. 0ai demult, seismologii au masurat intensitatea cutremurelor# cantitatea de energie eliberata# pe scara 8ic(ter. &ceasta a fost numita dupa cercetatorul american C.9.8ic(ter, fiind introdusa de catre el in 1 /$. &stazi se foloseste mai mult scara 0ercalli< aceasta a fost conceputa de catre

seismologul italian 2iuseppe 0ercalli, in anul 1 0!. In momentul in care se declanseaza cutremurul, din epicentru, adica din punctul situat deasupra %atrei cutremurului, %or porni unde de soc. 6rimele %aluri care %or porni, se numesc unde primare sau unde 6. &cestea sunt %aluri longitudinale, care se propaga asemanator cu undele sonore: produc miscari in sens inainte # inapoi, in directia de propagare. Undele primare sunt urmate de undele secundare, sau altfel zis undele S. Sub efectul acestora, rocile se %or zgudui perpendicular pe directia de mers. &l treilea tip, undele de suprafata, pro%oaca unduirea solului si accentuiaza efectul distrugator al undelor secundare.

Zone seismice
Oamenii de stiinta au inceput sa cartografieze locurile in care sint frec%ente cutremurile inainte de & intelege moti%ul cutremurilor .Cutremurile se pot intilni in orice loc in care rocile se misca de#a Aungul liniilor ,dar ma.oritatea cutremurilor mari se produc in anumite zone ,bine determinate. Sunt deosebit de frec%ente in regiunile %ulcanice ,de e4emplu in cerul de foc din .urul oceanului 6acific. 6e masura ce metodele de determinare a localizarii cutremurelor au de%enit mai precise, si (artile au fost imbunatatite, conturindu#se o imagine mult mai clara despre acti%itatea seismica. Seismologia de fapt sa 7maturizat7 doar prin anii "0, cind au inceput sa studieze felul in care se poate respecta con%entia referitoare la interzicerea e4perientelor nucleare. Cercetatorii au fost insarcinati sa studieze daca se pot detecta micile e4plozii nucleare subterane< ei au instalat cite%a statii de detectare seismica, si au analizat toate %ibratiile percepute de aparate. >arta acti%itatii seismice formata in acest fel, a aratat ca cel mai frec%ent cutremurele se produc in scoarta oceanica si santurile oceanice,respecti% de#a lungul liniilor de refractie, lanturilor muntoase tinere si in zonele %ulcanice. &ceste date au %enit in spri.inul teoriei conform carea litosfera 6amintului #scoarta de 100 )m grosime si stratul superficial solid # este formata din cinsprezece placi tectonice care plutesc deasupra stratului intern semitopit al 6amintului, numit astenosfera.

Miscarile placilor tectonice


&cest produs este e4trem de lent, si nicidecum uniform. 0ulta %reme s#ar parea ca nu se intimpla nimic, datorita faptului ca frecarea rocilor mentine placile la locul lor. &tinci cind tensiunea depaseste forta de rezistenta a rocilor, placile se misca, prosucindu#se brusc o crapatura # un cutremur. Nimeni nu poate pronostica e4act momentul declansarii cutremurului. 6rin cartografierea si obser%area temeinica a acti%itatii seismice, oamenii de stiinta au reusit sa identifice zonele seismice si au reusit sa stabileasca frec%enta e%enimentelor mai importante. Cite%a cutremure mari si#au 7anuntat7 sosirea printr#o serie de cutremure mai mici, iar cercetatorii rusi au obser%at ca inainte de cutremurele ma.ore se sc(imba %iteza undelor 6 ale cutremurelor mai mici. 0odificarile fine ale formelor nde suprafata, precum si unduirile locale ale cimpului magnetic al 6amintului sunt studiate ca posibile pre%estitoare ale cutremurelor.

Semnale de avertisment

Sc(imbarea comportamentului animalelor poate sc(imba apropierea unui cutremur. Ciinii sc(eauna, caii se sperie , pasarile de%in nelinistite si zboara in cerc. In 1 1$, locuitorii unui oras c(inezesc au obser%at mai multe semne ale cutremurului, printre care comportamentul ciudat al animalelor, parasindu#si locuintile cu cite%a ore inainte de cutremur. Cercetatorii studiaza si apele fintinilor in zonele seismice. Imediat inainte ca rocile subterane sa se sfarme in bucati, structura lor cristalina de%ine desc(isa, apoi se inc(ide din nou, eliberind radon in apele freatice< radonul a.unge si in fintini. Cresterea concentratiei radonului in apele de fintina , poate fi un semnal de a%ertizare al cutremurului. Imediat inainte de seism se pot elibera si gaze cu incarcare electrica.acestea sunt slab incadescente< se numesc 7lumini seismice7. Cercetatorii au obser%at ca inainte de cutremur, concentratia de (idrogen poate fi 10 ori mai mare linga liniile de refractie. 'in pacate, nu toate cutremurele sunt insotite de asemenea fennomene. 'in acest moti%, oamenii de stiinta au dez%oltat diferite te(nici pentru o pronosticare e4acta. S#au folosit aparate de masura speciale pentru detectarea unor cresteri de tensiune deasupra liniilor de refractie. &ceste crapaturi imense se pot intinde pe o lungime de citi%a )ilometri la suprafata pamintului sau in profunzime. &paratele de masurare a inclinarii # acestea seamana cu ni%ela folosita de dulg(eri si zidari # urmaresc miscarile produse la suprafata pamintului, iar aparatele de masurare a alunecarii # cabluri intinse de#a lungul liniilor de refractie # semnaleaza miscarile laterale.

Detectoare de cutremur
Seismografele sunt cele mai precise aparate de a%ertizare in cazul unor cutremure. &cest aparat sensibil sesizeaza si masoara cele si cele mai mici %ibratii subterane pe le transforma in semnale electrice si le inregistreza intr#un grafic. 'in citirea diagramei, seismologii pot obser%a imediat si cea mai mica tensiune produsa in roci. O alta metoda de obser%are a miscarilor pamintului este trimiterea unor semnale de pe sateliti la diferite statii de receptie terestre. 'in reteaua de semnale prin satalit, oamenii de stiinta pot sa#si dea seama daca s#a sc(imbat pozitia una fata de cealalta a statiilor de receptie.

Diminuarea efectului distrugator


'esi nici una din metodele enumerate nu este infailibila, ele au contribuit foarte mult la imbogatirea cunostintelor nostre despre seisme. Cercetatorii studiaza posibilitatile de diminuare a efectului distrugator al cutremurelor. 'upa unii, cu mici e4plozii se pot pro%oca cutremure de intensitate scazuta, stabilind astfel tensiunea rocilor care determina cutrmurele puternice. In cite%a locuri au in.ectat apa in liniile de refractie, pro%ocind cutremure mai mici. 'e aici au tras concluzia ca prin cutremure mici induse si controlate artificial se pot elibera de#a lungul liniilor de refractie tensiunile acumulate. Constructorii din &merica si =aponia studiaza metode de constructie rezistente la cutremure. In timpul cutremurelor peretii care se prabusesc reprezinta unul din cele mai mari pericole. &ceasta se poate e%ita prin proiectarea unor cladiri fara ornamente grele si cosuri. Casele de locuinta si cladirile administrati%e trebuie construite pe un fundal special, care reduce cu o treime declinatiile in timpul seismului.

Partea aIIa cutremure

Cauzele unui cutremur


Cutremure tectonice

6e timpul %ec(ilor greci, cutremurele se asociau cu %ulcanii din 0area Egee. 'ar odata cu trecerea timpului a de%enit clar ca cele mai de%asatoare cutremure nu a%eau legatura cu acti%itatea %ulcanica. O e4plicatie destul de satisfacatoare referitoare la ma.oritatea cutremurelor sunt asa numitele placi tectonice. Ideea principala este ca partea cea mai tare a pamantului *numita litosfera- este compusa din niste bucati mari si instabile numite placi. 6lacile, care se misca, e4plica un numar mare de acti%itati seismice din lume. 0arile cutremure de%astatoare din C(ile, 6eru, &merica centrala, 0e4icul de Sud, California, &las)a de Sud, =aponia, 3aiBan, 9ilipine, Indonezia, Noaua Ceelanda si lantul &lpino#Carpato# >5malaian, sunt de tip tectonic. 6e timp ce mecanismul placilor tectonice a fost inteles mai bine, se pot face predictii despre urmatoarele acti%itati seismice.

Cutremurul dintre placi


In timp ce o teorie simpla este importanta pentru a intelege acti%itate seismica si %ulcanica, dar nu este de a.uns pentru a e4plica in detaliu. &cest tip de cutremure paote fi gasit aproape toate continentele. Un e4emplu de un astfel de cutremur este si cel din 1 ", din nord#estul Iranului. /. 'ilatanc5 in t(e Crustal 8oc)s

Explozii
Cutremurele pot fi produse de detonarile subterane a dispoziti%elor c(imice sau nucleare, acest lucru ducand la eliberarea unei mari cantitati de energie. In ultimele decade astfel de detonari au produs cutremure cu magnitudinea de pana la ". Undele seismice rezultate au calatorit prin interiorul pamantului fiind inregistrate de diferite statii seismografice.

Cutremurele vulcanice
'upa cum se %ede in fotografia alaturata, eruptia %ulcanica si cutremurele au loc aproape simultan. Aa fel ca si cutremurele, sunt regiuni %ulcanice importante, cum ar fi %ulcanii >aBaiieni. In cuida aceste legaturi tectonice intre %ulcani si cutremure::&ceste cutremure care pot fi asociate cu miscarile %ulcanilor sunt relati% rare si se impart in trei categorii: ie4plozii %ulcanice< ii- cutremure superficiale, pornind din miscarile magmei si iiicutremure tectonice.

Cutremure de prabusire
&cestea sunt cutremure mai mici ce se produc in mine si ca%erne subterane. Cauza principala este prabusirea acoperisului minei sau pesterii. Un lucru de obser%at este asa# numita 7e4plozie a minei7 care produce %aluri seismice. &stfel de cazuri s#au intalnit in Canada si mai ales in &frica de Sud. Cutremurele de prabusire se produc uneori si datorita alunecariolor masi%e de pamant. Spre e4emplu pe !$ aprilie 1 1+ de#a lungul raului 0antaro, 6eru, s#au produs %aluri seismice ec(i%alente cu un cutremur de magnitudine +.$. @olumul alunecariolor a fost de 1."410 metri cubi si a omorat in .ur de +$0 de oameni. Large eservoir-!nduced Eart"#ua$es Ideea ca cutremurele pot:..nu este noua. In 1,10, U.S. Corps of Engeneers au respins cererile de stocare a apei in 0area Sarata din sudul Californiei pe locuri unde o astfel de actiune ar cauza cutremure:.

Sursele provocari cutremulelor


Sursele provocarii cutremurelor
Obser%atiile de teren au aratat ca sc(imbarile bruste in structura rocilor e un fenomen comun. In unele locuri un tip de roci poate fi %azut butting up impotri%a altei roci de un alt tip de#a lungul liniei de contact. &semenea offsets ale structurii geologice sunt numite 7greseli7, factori pro%ocatori. &cestea se pot situa in lungime de la cati%a metri la mai multi ;ilometrii si pe (artile geologoce sunt desenate ca linii continue sau intrerupte *%ezi foto-. 6rezenta unor asemenea 7greseli7 indica faptul ca, la un moment dat, in trecut, au a%ut loc de#a lungul lor diferite miscari. &stfel de miscari putaei fi ori alunecari usoare, care nu produc miscari de pamnt, ori rupturi bruste, acestea fiind cutremurele. In contrast, t(e obser%ed surface faulting of most s(alloB focus eart(Dua)es is muc( s(orter and s(oBs muc( less offset.EEE Intr# ade%ar, in ma.oritatea cutremurelor, rupturile nu ies la suprafata si consecinta nu este direct %izibila. >artile geografice si lucrarile geofizice intreprinse au aratat ca EEE faults seen at t(e surface sometimes e4tend to dept(s of tens of )ilometers in t(e Eart(Fs crust. 0a.oritatea 7greselilor7 indicate pe (arti sunt inacti%e. Oricum, unele 7greseli7 acti%e sunt descoperite in timpul unui cutremur. 9ortele locale distructi%e din pamant pot e4ista acolo de mult timp si procesele c(imice ce implica miscari ale apei ar fi %indecat rupturile, in special cele adanci. O astfel de 7greseala7 inacti%a nu este locul unui cutremur si nu %a fi %reodata. In seismologie si ingineria cutremurului, interesul primar este desigur pentru 7greselile7 acti%e, inaintea asteptarii producerii unor deplasari de roci. 0ulte astfel de 7greseli7 se afla in zone bine definite ale pamantului cum ar fi crestele din mi.locul oceanelor si lanturile de munti tineri. &semenea deplasari ale 7greselilor7 pot a%ea loc din regiuni fara acti%itate tectonica. Intr#un cutremur deplasarile 7greselilor7 pot fi aproape pe orizontala asa cum s#a intamplat in 1 0", in San 9rancisco, dar cel mai des intalnite sunt miscarile pe %erticala cum au fost cele din 1 $+, in Ne%ada, 'i4ie @alle5.

Clasificarea faliilor
&ceasta clasificare depinde doar de geometria si directia relati%a a alunecarilor. Sunt sc(itate in fotografie diferite tipuri. 'in punct de %edere geometric putem %orbi de ung(iul pe care#l face suprafata 7greselii7 cu planul orizontal, ung(i rezultat in urma scufundarii pamantului, iar din punctul de %edere al directiei %orbim de faptul ca linia 7greselii7 este indreptata relati% spre nord< aceasta directie este numita 7lo%itura7.

7&lunecarea lo%iturii7 numita si 7greseala7 translucenta, implica deplasarea rocilor laterale paralel cu lo%itura. 'aca atunci cand stam pe o parte a 7greselii7 si %edem miscarea pe cealalta parte este de la stanga la dreapta, 7greseala7 transcurenta lateral# dreapta. Similar o putem identifica si pe cea lateral#stanga. 7alunecarea infundata7 este o miscare in mare parte paralela cu cea a 7greselilor7 a%and totusi o deplasare %erticala. O 7greseala7 normala este cea in care roca de deasupra suprafetei inclinate se misca in .os relati%e to t(e underl5ingEEE 72reselile7 cu alunecare in mare parte %erticala sunt incluse in acesata categorie. 7greseala in%ersa7 este cea in care crusta de de#asupra suprafetei inclinate se misca in sus sub t(e bloc) beloB t(e faultEEE. 72reselile impinse7 sunt incluse in aceasta categorie, dar in general sunt limitate la cazurile in care ung(iul de infundare este mic. In ma.oritatea cazurilor alunecarea este un amestec de alunecare# lo%ita si alunecare#infundata, si este numita 7greseala oblica7.

!ncretiri tectonice%&ectonic creep'


'e mai bine de zece ani se stia faptul ca deplasarile in zonele de 7greseli7 se produc nu numai in urma unei rupturi instantanee rezultand cutremurul, dar si de usoare alunecari ale diferitelor parti ale 7greselilor7. &cest lucru se numeste incretire tectonica. @iteza alunecarii %ariaza de la cati%a milimetrii pe secunda la mai multi centrimetri pe secunda Cele mai bune e4emple ale unor incretiri sunt cele din zona San &ndreas, langa >ollister, California, unde o crama s#a deformat usor< in oras, strazile, gardurile are being offset. EEE In estul San 9rancisco#Ga5#ului multe cladiri au fost a%ariate in urma alunecarilor usoare de teren &lunecari orizontale au mai fost detecatate si in alte locuri ale lumii cum ar fi in nordul &natoliei, in Ismetpasa, 3urcia, sau de#a lungul Iordanului, in Israel. In general, astfel de episoade ale alunecariilor sunt aseismice # adica nu produc cutremure locale. Se discuta adesea despre faptul ca un cutremur de%astator nu %a fi generat de o alunecare subterana usoara, pentru ca din cauza crustei rocile nu se mai pot intinde fara o ruptura brusca. Oricum, este acceptat si un alt punct de %edere. 6oate ca rocile cristaline elastice din adancul crustei si energia acumulata pentru a fi eliberata intr#un cutremur, materialul slab din gropi*gougeEEE- este carat de roci adiacente mai puternice, intr#o parte si dedesubt. &sta ar insemna ca alunecarea usoara in groapa obser%ata la suprafata indica faptul ca in rocile subterane este stocata o anumita cantitate de presiune. Un cutremur de adancime paote rezulta in urma unei rupturi bruste dar care la suprafata ar fi redus. In portiunile unde alunecarile sunt mici sau nu e4ista, cutremurele adesea au intensitate ma4ima. 6rezicerea unui astfel de fenomen se poate face dupa producerea unui cutremur langa locurile in care sunt frec%ente alunecarile. Cateodata alunecarile aseismice se pot obser%a la suprafata pamantului de#a lungul unei rupturi care a produs un cutremur insemnat. Spre e4emplu, in 1 "" pe !1 iunie langa 6ar)field, California, a a%ut loc un cutremur, iar la cate%a zile dupa acesta pa%a.ul stra.ulor s#a ridicat cu cati%a centrimetrii. &cest lucru a fost cauzat probabil de post# socuri si de cedarea partilor subtiri de la suprafata rocilor datorita presiunii tectonice din regiune. Este clar ca alunecarea usoara, cand are loc in zone cu cladiri inalte, poate a%ea consecinte economice nefa%orabile*neplacute-. &cesta e un moti% in plus pentru ca anumite cladiri nu ar trebui construite de#a lungul 7greselilor7.

Undele seismice
(nde seismice
3rei tipuri de baza ale undelor elastice produc cutremurele distrugatoare. &cestea sunt unde similare cu cele din apa sau din aer. 'in cele trei, doar doua propaga odata cu ele si corpuri solide de roca. Cea mai rapida dintre aceste unde este numita unda primara sau pur si simplu unda 6. 0iscarea ei este aceeasi cu unda suntetului< in timp ce se imprastie, dilata si comprima simultan roca. &ceste unde 6, la fel ca undele sunetului sunt capabile sa treaca atat prin roci solide, cum ar fi muntii de granit, cat si prin material lic(id, cum ar fi magma %ulcanica sau apa oceanelor. Cea de#a doua unda este unda secundara sau unda S. Cand o unda S se propaga taie roca formand ung(iuri de 0 de grade cu directia in care merge. 3otusi, la suprafata pamantului, undele S pot produce miscari %erticale cat si orizontale. Undele S nu se pot propaga in substante lic(ide, cum ar fi oceanele si amplitudinea este redusa considerabil cand strabate sol noroios. @iteza actuala a undelor seismice 6 si S depinde de densitatea si de proprietatile elastice ale rocilor si solului prin care trec. In ma.oritatea cutremurelor, undele 6 sunt primele care se simt. Efectul este similar cu cel al unei e4plozii sonice*sonic boomcare zgaltaie si sparge geamurile. Cate%a secunde mai tarziu soseste si unda S astfel incat miscarea pamantului este si %erticala si orizontala. &ceasta unda S are cel mai distructi% efect asupra cladirilor. &l treilea tip de unda este numita unda de suprafata pentru ca miscarea sa este limitata doar la suprafata pamantului. &semenea unde seamana cu %alurile produse de %ant pe suprafata unui lac. Undele seismice de suprafata se impart in doua tipuri: unde#iubire si unde 8a5leig(. 0iscarea undelor#iubire seamana cu cele S, doar ca nu se deplaseaza si pe %erticala, ci doar pe orizontala intr#un plan paralel cu suprafata pamantului, formand ung(iuri de 0 de grade pe directia propagarii. Undele 8 au acelasi efect ca %alurile oceanice, maturand din calea lor rocile, cu miscari %erticale si orizontale, intr#un plan %ertical cu directia deplasarii undelor. 9iecare bucatica de roca se misca sub forma unei elipse pe masura ce unda 8 trece. Undele de suprafata se deplaseaza mai incet decat undele S si 6, iar dintre cele doua unde de suprafata, unda#iubire se misca mai repede decat cele 8. Cand undele 6 si S trec din stratul de roci in crusta, sunt reflectate si refractate, cum se %ede in fotografie. 'e asemenea, cand o unda este reflectata sau refractata, o parte din energia unui tip de roca trece odata cu unda in alt tip de roca. Cand undele S si 6 a.ung la suprafata pamantului, ma.oritatea energiei ce o au sete reflectata inapoi in crusta, astfel incat suprafata este afectata aproape simultan de miscari de urcare si de coborare. 'in

acest moti% au loc la suprafata cutremure considerabile, uneori cu amplitudine dubla decat ar fi normal. 'upa mai multe cutremure, lucratorii din mine au raportat miscari mai mici, decat cei de la suprafata. 6uterea undelor seismice de toate tipurile este diminuata datorita proprietatilor non#elastice ale rocilor si solului. Undele S sunt mai atenuate decat cele 6, dar pentru amandoua atenuarea creste cu cat frec%enta creste. 'escrierea fizica este apro4imat%a si, desi s#au %erificat indeaproape undele inregistrate de seismografe de la o distanta considerabila de sursa undelor *7terenul indepartat7-, nu se pot e4plica detaliile importante ale miscarii grele din apropierea centrului unui cutremur mare *7terenul apropiat7-. Un cutremur este format dintr#o %arietate de unde seismice care nu se pot distinge si sursa energiei seismice este imprastiata pe o suprafata mare. &cest lucru face ca distingerea undelor 6, S si a celor de suprafata sa nu fie usoara. Oricum, in ultimii ani, in urma unor studii interne si realizarea unor modele tectonice, s#a progresat in clarificarea acestor probleme. Undele seismice sunt afectate atat de conditia solului cat si de topografie.

Mecanismul cutremurelor
Mecanismul distrugator al cutremurelor
Sunt mai multe cauze distrugatoare: a- fortele inertiale generate de miscarile serioase ale pamantului b- eart(Dua)e induced fires c- sc(imbari in proprietatile fizice ale solului d- deplasari directe ale placilor tectonice e- landslidesEEE Sau alte miscari superficiale f- unde seismice cum ar fi tsunami sau miscari ale substantelor fluide 7seic(es7EEE g- distrugeri cauzate de mari sc(imbari tectonice, de inaltarea pamantului. 'in aceste categorii, de departe cel mai periculos si mai raspandit cutremur, insotit de nenumarate pierderi de %ieti, este cel cauzat de miscarile puternice ale pamantului.

Cutremur si foc
&mintrea marii conflagratii cea a urmat dupa cutremurul din 1 0" in San 9rancisco si 1 !/ in 3o)io este inca %ie. In 1 0", San 9rancisco, doar !0H din pierderi au fost cauzate de miscarea pamantului. 9ocul ce a urmat, in trei zile a distrus 1! )m patrati si $!1 de blocuri. In 1 1! pe !/ decembrie, in 0anagua, Nicaragua a a%ut loc un alt astfel de cutremur. Eta.ul doi al sediului pompierilor *construit in 1 "+, deci era relati% noua-, s#a prabusit, omorand doi pompieri si ranind altii< focul izbucnit aici s#a intins imediat in intreg orasul si a fost stins abia dupa o saptamana.

)roblemele solului
'upa ultimele cutremure, problemele solului au cauzat mari pierderi economice. Un e4emplu clasic este cutremurul din 1 "+ de la Niigata, =aponia*foto-. &cceleratia ma4ima a fost de apro4imati% 0,1" m?s si nu a fost considerata prea mare. E4pansiunea orasului Niigata a cuprins si zona raului S(inano. 'ar /01, case au fost distruse si 1$0 au fost a%ariate datorita craparii si asezarii inegale a pamantului. In .ur de 1$000 de case au fost inundate si au murit !" de oameni in urma prabusirii bara.ului de pe raul S(inano.

Deplasari la suprafata
6oate ca deplasarile la suprafata sunt cel mai inspaimantator aspect al cutremurelor pentru oameni. Oricum, in comparatie cu miscarile puternice de pamant, deplasarile sunt rare. C(iar si intr#un cutremur foarte mare, zona e4pusa la deplasari de suprafata este mult mai mica decat cea afectata de miscarile putenice ale pamantului. Un e4emplu foarte clar este cutremurul din 1 1! din managua, Nicaragua, unde mai putin de 1H din distrugeri au fost cauzate de deplasarea la suprafata.

*valansele si landslides
Un e4emplu graitor este cutremurul din /1 mai 1 10 din 6eru, cu magnitudinea de 1,1$, care a produs cel mai mare dezastru seismic de pana atunci din emisfera %estica. Urmarea a fost o a%alansa, din nordul muntelui >uascaran, continand mai bine de $0 de milionae metri cubi de piatra, zapada si g(eata, tra%ersand 1$ )m pana in orasul Iunga5, cu o %iteza de apro4imati% /!0 )m?(. 0ai mult de 1, mii de oamnei au fost ingropati de %ii de aceasta a%alansa care a acoperit orasul 8anra(irca si o parte din orasul Iunga5.

!naltarea pamantului
O alta urmare a cutremurelor este inaltarea cutremurelor, dar acest lucru nu a cauzat pierderi de %ieti omenesti sau raniri gra%e. Singura problema importanta sunt distrugerile in domeniul agriculturii, fiind afectate lucrarile de irigare.

&sunami

&cestea sunt %aluri uriase generate de deplasari bruste ale placilor tectonice sub apa, in asociatie cu cutremurele. 'atorita marilor cutremure din pacific, acest ocean este predispu la producerea %alurilor seismice. 6entru ca un cutremur sa produca un tsunami:.

Placile tectonice

Suprafata de e4terior a 6amantului este sparta in placi imense de scoarta terestra ,care sunt mobile si se misca pe o manta elastica si fierbinte care impre.muieste nucleul 6amantului.

0iscarea acestor placi este treptata si neuniforma.Uneori aceste placi se bloceaza la limita dintre ele ,aceste zone purtand numele de falii.In zona faliilor se acumuleaza presiuni uriase care se elibereaza sub forma unui cutremur.in imagine este aratat 7Cercul de 9oc7,cu epicentrele cutremurelor la limite.

In California, placa Nord &mericana si placa 6acificului aluneca una sub cealalta de#a lungul sistemului de falii San &ndreas.

0iscarea acestor placi este dramatic e%identa in unele locuri.

Aocurile pe unde au fost eliberati aburii sunt bine e4puse de#a lungul Campiei Carrizo,intindere a faliei San &ndreas.Crapaturile scoartei terestre din imagine au apro4imati% 1/0m sau +!"ft.

0iscarea placilor si ruperea mecanica pot fi demonstrate cu a.utorul diagramelor.6lacile tectonice adiacente sau bucati de placi asupra carora nu se e4ercita deloc o presiune sau aceasta este foarte mica pot caracteriza o falie inacti%a ,una cu continue subductii,una in care energia a fost recent eliberata intr#un cutremur.

'e#a lungul timpului de la decenii la milenii,presiunea se strange de#a lungul faliei pana cand a.unge la un punct in care cedeaza.

&lunecarea brusca apare cand presiunea este eliberata creand o miscare asemenea unui cutremur.

0iscarea placii 6acificului de#a lungul faliei San &ndreas cara un segment al Californiei costale spre nord#%est, si anume ramasitele Californiei si a zonei de coasta a continentului Nord# &merican.

&ceasta miscare de alunecare orizontala ,care caracterizeaza falia San &ndreas,este numai una din cele trei tipuri de miscari ale faliilor.Celelalte doua sunt miscari de alunecare normala si alunecare in%ersa.

In imagine se poate obser%a o miscare de alunecare normala a faliilor.

In aceasta fotografie se poate obser%a cum arata la suprafata scoartei terestre o miscare de alunecare normala.

&ceasta diagrama reprezinta o miscare de alunecare in%ersa a faliilor.

Seismicitatea in lume
Se poate calcula pozitia centrului unui cutremur, pornind de la citirea undelor unui cutremur din diferite obser%atoare seismologice. &stfel, s#a obtinut o sc(ema a cutremurelor din lume*%ezi foto.-. Cordoane ale acti%itatii seismice separa portiuni din ocean si regiuni continentale, aproape fara centre seismice. &lte concentratii ale surselor cutremurelor pot fi %azute in oceane, spre e4emplu pe centru Oceanului &tlantic si Indian. &ici se afla gigantul sir de munti submarini numiti::.. Eruptiile %ulcanice sunt frec%ente si cutremurele::. Centre cu dense concentratii seismice cu mai mult de ",0 )m::., coincid cu insulele cum ar fi cele din 6acific si Caraibe. In %estul oceanului 6acific, intreaga coasta a &mericii Centrale si de sud este agitata de multe cutremure, mai mici sau mai mari. In sc(imb estul &mericii de Sud este aproape lipsita de cutremure si poate fi dat drept e4emplu la tarile cu seismicitate redusa. In figura se pot obser%a si alte regiuni cu seismicitate scazuta. In Europa, acti%itatea seismica e c(iar impartita. In sud, 3urcia, 2recia, Iugosla%ia, Italia, Spania si 6ortugalia sufera si un mare numar de oameni au murit de#a lungul anilor din cauza cutremurelor. Un cutremur produs in Iberia la 1 noiembrie 11$$ a produs un mare tsunami, care a adus moartea a $0000#10000 de oameni in Aisabona *6ortugalia- si zonele incon.uratoare< cutremurul s#a simtit si in 2ermania si 3arile de =os. In &licante *Spania- pe !1 martie 1 ! , au murit peste ,+0 de persoane si au fost raniti inca cate%a sute. S#a raportat distrugerea partiala sau totala a mai mult de cinci mii de case in apropiere de 3orre%ie.a si 0urcia. 6e !, decembrie 1 0,, un cutremur de%astator a lo%it 0essina, in Italia, pro%ocand 1!0 000 de morti si nenumarate distrugeri. Cel mai recent *tot in Italia- a fost cel de pe " mai 1 1", in regiunea 9riuli langa 2emona< in .ur de "$ persoane au murit si !!,0 au fost ranite. 6e !1 decembrie, in Erzincan, 3urcia, si#au pierdut %iata !/000 de oameni intr#un cutremur ma.or. In ultimii ani au a%ut loc cutremure ucigatoare similare. Europa din nordul 0arii 0editerane este mult mai stabila. Cu toate acestea cutremure distrugatoare au loc din cand in cand in 8omania, 2ermania, &ustria si Suedia, c(iar si in regiunea 0arii Nordului si Scandina%ia. Spre e4emplu in 1 !1 pe , octombrie, s#a produs un cutremur langa Sc(Badorf in &ustria pro%ocand distrugeri in sudestul @ienei. &cest cutremur s#a simtit si in Ungaria, 2ermania, Ce(ia si Slo%acia pe o distanta de !$0 )m de la centrul producerii. Seismicitatea in 0area Nordului este suficient de semnificati%a pentru a atrage atentia asupra rezistentei la cutremure a platformelor de aici. C(iar si 0area Gritanie a a%ut de#a aface de lungul timpului cu de%astatoarele cutremure. 6e 11 decembrie 1, " s#au produs mai multe cutremure in serie, cauzand distrugerea orasului >ereford, un oras de +$"$ locuitori. &u trebuit refacute in .ur de !00 de case< suprafata afectata a%ea peste 1000 )m patrati. Cel mai recent cutremur, moderat ca intensitate, a a%ut loc in Jales pe 1 iulie 1 ,+. Un e4emplu al seismicitatii dispersate si fara frec%enta este cutremurul din &ustralia. &ceasta tara are cate%a zone cu acti%itate seismica insemnata. Un interes particular l#a constituit cutremurul din %estul &ustraliei, in 0ec)ering, pe 1+ octombrie 1 ,+.

Centrul cutremurelor
In cutremur, %aluri seismice radiaza de la sursa cutremurului, unde%a sub pamant. 'esi in cutremurele naturale aceasta sursa este imprastiata in piatra, este mai usor sa se specifice ca sursa a cutremurului punctul din care au pornit prima data %alurile seismice. &cest punct este numit 7centrul cutremurului7. 6unctul de de#asupra pamantului situat direct peste 7centru7 se numeste 7epicentrul cutremurului7. 'ar multe centre sunt situate in adancimi superficiale, iar in unele regiuni sunt la o adancime de cate%a sute de )ilometrii. &stfel de regiuni includ &nzii Sud &mericani, Insulele 3onga, Samoa, lantul NeB >ebrides, 0area =aponiei, Indonezia si antilele Caraibiene. In medie, frec%enta cutremurelor in aceste regiuni scade rapid sub !00 )m, dar unele centre sunt la ",0 )m adancime. 6ur si simplu arbitrar, cutremurele cu centre de la 10 la !00 )m adancime sunt numite 7centre intermediare7 si cele de la o adancime mai mare 7centre adanci7. Unele dintre aceste centre sunt localizate departe de regiunea 6acificului, in >indu ;us(, 8omania, 0area Egee si unde%a sub Spania. Centrele ce se afla la adancimi mici fac cele mai mari pagube, si contribuie cu apro4imati% trei sferturi la energia dega.ata de cutremure in lume. In California, de e4emplu, toate cutremurele care au a%ut loc au fost ce centre de suprafata. 'e fapt, s#a aratat ca marea ma.oritate dintre cutremurele din California centrala, au la baza centre aflate la $ )m de suprafata pamantului, si putine sub 1$ )m adancime. 3ot felul de cutremure, mici sau puternice, sunt urmate in orele de dupa aceea sau c(iar in lunile urmatoare de numeroase cutremure mai mici. &ceste cutremure se numesc 7replici7, si la cutremurele mari in intensitate, aceste replici sunt in numar mare. Cutremurul din insula 8at de pe + febroarie 1 "$ a a%ut in urmatoarele !+ de zile mai mult de 1$0 de replici.

Statiile de avertizare
Statiile Seismice Sunt incinte speciale, amplasate in locatiile din teren si sunt destinate prote.arii senzorilor seismici, a sistemelor de emisie radio si a sistemelor bac)#up. eteaua de&elemetrie+ &sigura infrastructura radio pentru transferul de date in timp real intre locatiile monitorizate din teritoriu si Centrul de &%ertizare Seismica *C.&.S.- din Gucuresti. Centrul de *vertizare Seismica+

#Unitatea de 8eceptie si 6rocesare a semnalelor seismice. Include Sistemul de 8eceptie a semnalelor radio, Sistemul de &c(izitie de 'ate si Sistemul de 6rocesare si 0onitorizare al semnalelor seismice. Este alcatuita din receptoare radio placi de ac(izitie de date &?', modem#uri radio si 2S0, calculatoare industriale incinte cu atmosfera controlata etc. #Unitatea pentru 'ecizie si Emisie a Semnalului de &%ertizare Seismica. Include calculatoare industriale, soft#uri specializate pentru analiza spectrala a semnalelor seismice, interfete de formare codificata a mesa.ului de alarmare seismica, statii de emisie radio#paging in cod 6OCS&2 si 9AEK, encoder 8'S, ser%er 2S0 pentru S0S#uri, sistem bac)#up, generator de tensiune independent pentru alimentarea cu energie electrica. #8eteaua A&N pentru Aocalizari si &plicatii Seismice. 3oate ec(ipamentele importate au fost puse in functiune sub directa indrumare a furnizorilor. Aa modul general , timpii de a%ertizare sunt relati% mici , de la cate%a secunde la ma4imum un minut *0EKICO CI3I-. 3otusi, c(iar si cate%a secunde sunt e4traordinar de importante din punct de %edere decizional. S#a constatat ca reactia umana la perceptia unui cutremur este instinctuala . Capacitatea de a rationa este aproape in totalitate inlocuita de instinctul de conser%are si e4ista in primul rand intentia de a fugi din cladire. Implementarea unui S.&.S. elimina acest comportament, deoarece, de la semnalul de a%ertizare pana la sosirea undei de soc, sunt disponibile !$#/0 de secunde, e4trem de utile, inter%al de timp in care se pot lua deciziile cele mai corecte pentru prote.area %ietii. In cazul unor producatori sau distribuitori de utilitati * gaz, electricitate, apa, etc. inter%alul de timp poate fi utilizat pentru oprirea sau intreruperea acestora. 6entru acti%itatile cu grad ridicat de pericol * reactoare nucleare, apa grea, combinate c(imice, etc.- de asemenea e4ista timpul necesar pentru intreruperea acestora. Aa trenuri, timpul de a%ertizare poate fi folosit pentru decuplarea alimentarii cu energie electrica a liniilor, garnitura oprindu#se de la sine * este cazul atat al trenurilor de suprafata, cat si al metroului -. E4emplele sunt nenumarate. Cutremurele care ameninta Capitala sunt e%enimente de adancime intermediara, cu magnitudini apropiate de , , la o distanta epicentrala aproape fi4a de apro4imati% -./ $m. 3impul de a%ertizare se obtine prin urmatoarea logica , transpusa si in practica: in adancime, * in (ipocentru-, are loc cutremurul. 6rima rezultanta a acestuia este unda 7 6 7, unda de %olum longitudinala, de compresie, care atinge suprafata solului in zona

epicentrala. In epicentru este instalat seismometrul racordat prin radio la statia de receptie din Gucuresti. Socul perceput de seismometru este transpus in unda radio si transmis instantaneu la Gucuresti, unde se da alarma seismica, dupa o analiza spectrala a undei. 'upa un inter%al de circa 10 secunde se formeaza unda 7 S 7 , unda de %olum trans%ersala, ce#si incepe deplasarea destructi%a in toate directiile, ca o unda sferica. 'iferenta timpului de parcurgere dintre unda epicentrala 7 6 7 si unda trans%ersala destructi%a 7 S 7, care a.unge la Gucuresti, e intotdeauna mai mare de 01 secunde si poate a.unge pana la ./ de secunde pentru seismele produse la o adancime mai mica si o distanta epicentrala mai mare * in regiunea Aopatari # Naru.a -. In cadrul I.8.S.&. am conceput un sistem de monitorizare pentru precursorii seismici, urmand sa realizam un criteriu de alarmare in colaborare cu furnizorii nostri de ec(ipamente specifice si sa putem oferi in scurt timp date concrete despre %alorile inregistrate in concordanta cu e%enimentele seismice. In urma studiilor efectuate, a%and ca referinta marile cutremure din 1 +0 si 1 11, s# a putut demonstra ca mecanismele din (ipocentru sunt foarte stabile pentru toate e%enimentele seismice, astfel incat o proiectie a ni%elului de miscare a 6amantului ce se poate astepta in @rancea se poate baza mai degraba pe amplitudinea undei epicentrale 7 6 7 decat pe o determinare greoaie de magnitudine si adancime. &ceasta trasatura specifica zonei @rancea a permis construirea S.&.S.

S.&.S. =&6ONEC Unul dintre primele S.&.S. a fost instalat de#a lungul liniilor de tren .aponeze, la mi.locul anilor L $0. Odata cu aparitia trenurilor foarte rapide au putut fi introduse sisteme imbunatatite. &ccelerometre de alarma instalate la fiecare !0 )m produc alarma daca %aloarea de +0 cm?sM a acceleratiei orizontale este depasita. N&;&0U8& *1 "- a raportat ca sistemul a functionat corect in timpul cutremurului de pamant de la ;OGE *11.01.1 $, 0 N ", -. Sistemul original, care initial se adresa cailor ferate, s#a transformat intr#un Sistem de 'etectie si &larma Urgenta a Cutremurelor de 6amant *UrE'&S , Noda and 0eguro, 1 $- , care produce alarme dupa ce apare prima miscare de pamant. Sistemul se bazeaza pe detectarea si clasificarea miscarii undei 7 6 7. S.&.S. 0EKIC&N S.&.S. me4ican a fost construit in 1 , si functioneaza din 1 1 ca 7 Seismic &larm S5stem 7 *S.&.S.- pentru 0EKICO CI3I . 'ouasprezece statii seismice sunt

distribuite de#a lungul Coastei 2uerrero la distante de cate !$ )m, pe un aliniament aflat la /!0 )m S#@ de 0e4ico Cit5, unde se produc puternice cutremure de pamant, datorate subductiei platoului Cocos pe sub platoul Nord &merican. 'istanta mare intre epicentru si 0EKICO CI3I permite timpi mari de a%ertizare, intre "0 si 1$ secunde. Un test critic cu cel mai mare cutremur de la inceputul fazei operationale s#a inc(eiat cu succes, prin transmiterea semnalului de alarma seismica cu 1! de secunde inaintea sosirii primei miscari puternice de pamant *1+.0 .1 $, 0 N 1,/-. Cutremurul din 1 produs in 0EKIC, desi e4trem de puternic * 0 N 1,$ -, a facut doar 1$ %ictime, date fiind programele de educare a populatiei puse in practica dupa cutremurul din 1 ,$ * 0 N ,,1 -, care a de%astat tara si a lasat in urma $.000 de %ictime. 'e atunci, posturile de radio au difuzat zilnic emisiuni referitoare la comportamentul din timpul unui cutremur, in programa scolara au fost introduse lectii pe aceasta tema, iar politia si alte ser%icii de securitate au organizat regulat demonstratii care simulau situatia din timpul si ulterioara unui seism. In plus, sistemele de alarma instalate din 1 1, care declanseaza alarma cu cate%a zeci de secunde inaintea aparitiei miscarii seismice, au a%ut un rol esential in reducerea drastica a numarului de %ictime. S.&.S. 3&IJ&NEC S&S taiBanez este bazat pe diferenta de timp intre detectarea e%enimentului seismic de catre statiile seismice si sosirea undelor 7 S 7 in mari centre urbane apropiate, cum ar fi 3&I6EI, la /00 )m distanta. Cu !0 )m adancimea focala si %iteze standard in scoarta terestra, diferenta de timp intre detectia undei 7 6 7 si sosirea undei 7 S 7 este de apro4imati% 11 secunde *3EN2 , 1 1-. 'ez%oltarea sistemului este in curs inca din 1 !, iar un prototip a fost de.a instalat, acesta bazandu#se pe semnalele seismice culese de 1! accelerometre si o statie seismica in >U&AIEN. S.&.S. C&AI9O8NI&N S.&.S. au fost cerute pentru C&AI9O8NI& inca din timpul ultimului secol * Cooper, 1,", - 6rima propunere realista a fost dez%oltata de >E&3ON in 1 ,$, dez%oltata in continuare pentru California de Sud de catre acesta si altii in 1 ", iar pentru 2olful San 9rancisco de catre Aaboratorul National AaBrence Ai%ermore * >arben,1 1 -. Sistemul 7 &0OES 7 * 0onitorizarea &utomata a 6uternicelor 0iscari de 6amant - %a imbunatati sistemul actual 7 CUGE 7 prin generarea rapida a unor detalii de distributie a miscarilor puternice de pamant si %a e%olua catre un S.&.S. * 9ort O Standle5 , 1 + -. S.&.S. 8O0&NESC. 8omania , ca seismicitate , reprezinta un caz particular. Seismicitatea in scoarta este impartita %ariat de#a lungul ma.oritatii teritoriului, cu magnitudini de obicei mici, *M 2

345-, pe cand epicentrele de seismicitate adanca sunt concentrate intr#o arie restransa, denumita regiune. &dancimile acestor e%enimente se inscriu intr#un inter%al cuprins intre ,/-0// $m . 0agnitudinile lor pot a.unge pana la M 6 5 , asa cum se presupune ca a fost cutremurul din 1,0!. 8iscul pentru Gucuresti este aproape in intregime determinat de cutremurele de pamant de adancime intermediara din regiunea @rancea . In ultimii "0 de ani , 8omania a suferit + cutremure de pamant puternice , cu epicentrul in @rancea : #10 noiembrie 1 +0 *0 N 1,1< adancime 1"0 )m#+ martie 1 11 *0 N 1,$< adancime 100 )m#/0 august 1 ," *0 N 1,!< adancime 1+0 )m#/0 mai 1 0 *0 N ", < adancime ,0 )m- .

E%enimentul din 1 11 a a%ut un caracter catastrofic, cu /$ de cladiri cu risc inalt prabusite si 1$00 de %ictime, ma.oritatea in Gucuresti. In acest caz, S.&.S. 8O0&NESC ar fi similar cu S.&.S. 0EKIC&N, unde originea puternicelor miscari de pamant este restransa la dimensiunea platoului, la o distanta semnificati%a de 0EKICO CI3I. Gucurestiul se afla la o distanta de 1/0 )m de epicentru pentru ambele surse de adancime. Cum se pot aplica aceste particularitati pentru un S.&.S. in 8omania E 8eprezentarea in plan a puternicelor cutremure de pamant din ultimii "0 de ani arata o forma constanta a radiatiei de unda. 3oate cutremurele au planul de ruptura orientat NE # S@ . 3oate solutiile geometrice arata o a4a 3 aproape %erticala. 'eoarece unda de radiatie 7 6 7 are un ma4im pe a4a 3 %erticala, toate statiile seismice localizate in zona epicentrala inregistreaza un puternic semnal dat de componenta %erticala a undei 7 6 7. 6utem considera ca un puternic cutremur in zona @rancea produce un puternic semnal al undei 7 6 7 in statiile epicentrale.

Intrebari si raspunsuir

&cestea sunt doar cate%a din intrebarile la care ne#am gandit sau ne %om gandi in %iitor. 0ulte din aceste intrebari %in gandindu#ne la cutremurele pe care le#am simtit sau cunoscand riscul seismic local. Incercam sa oferim cadrelor didactice si personalului cu responsabilitati te(nico# administrati%e, cunostinte generale si specifice pri%ind seismele si efectele lor asupra dotarilor si acti%itatilor din sistemul de in%atamant, in %ederea asigurarii protectiei in caz de cutremur si educatiei pentru pregatirea antiseismica a categoriilor de populatie implicate in procesul instructi%#educati%. &ceste reguli de baza pri%itoare la protectia antiseismica sunt in deplina concordanta cu programele si reglementarile in %igoare legate de procesul de in%atamant, oferind informatii de natura te(nico#stiintifica si sugerand masuri de protectie ar(itectural#constructi%a, personala sau de grup, care sa reduca sau sa pre%ina efectele secundare ale cutremurelor. Cunostintele prezentate sunt corelate cu materialele de.a difuzate prin organizatiile de &parare Ci%ila in rindul locuitorilor din zonele seismice sub forma unor afise, pliante, brosuri ce cuprind reguli de baza de protectie si comportare rationala in caz de cutremur. 6e baza e4perientei romanesti si internationale in domeniu, se considera ca informatiile cuprinse in te4t %or contribui in mare masura la reducerea sau e%itarea unor pierderi de %ieti si raniri in unitatile de in%atamant, a panicii, z%onurilor si dereglarilor procesului de in%atamant, ceea ce %a contribui la reducerea perioadei de re%enire la normal dupa seisme puternice.

Sectiunea pri%ind instruirea cadrelor didactice este elaborata de Institutul de Cercetari in Constructii si Economia Constructiilor#INCE8C si 68O'0US S.&., sub coordonarea Sectorului pentru Urbanism si &mena.area 3eritoriului din cadrul 0inisterului Aucrarilor 6ublice si &mena.arii 3eritoriului#0A6&3,in cadrul programului de educare a populatiei pentru pregatirea antiseismica. E7(L! DE 8*Z* ) !9!:D ) ;&EC&!* *:&!SE!SM!C* !: C*Z DE C(& EM( -+ CE & E8(!E S* !:& E) !:DE&! *:&!C!)*& )E:& ( ) E9E:! E* (:; *9* !E !4 *CC!DE:&* ! S! *:! ! !:& -; S!&(*&!E DE C(& EM( < &ceste recomandari se adreseaza in principal cadrelor didactice, de conducere si personalului te(nic#administrati% din institutii, urmand a fi concretizate in sarcini de ser%iciu .udicios distribuite. Este util insa ca si ele%ii, studentii si restul populatiei sa cunoasca scopul diferitelor masuri care se intreprind, spre a intelege sensul protectiei antiseismice si a participa la unele din ele: Identificati mobilierul si obiectele grele care atarna peste pupitre, mese, paturi, locuri circulante, ce pot cadea peste acestea, inlocuiti#le cu altele mai usoare, fi4ati#le contra detasarii sau mutati#le astfel incat sa nu %a pericliteze %iata sau integritatea in caz de oscilatii sau cadere *lampi grele, tablouri, oglinzi, %aze, bo4e, ac%arii, material didactic, calculatoare, dulapuri, rafturi, eta.ere, etc.-. &sigurati piesele de mobilier grele, z%elte, suprapuse si inalte intre ele, si prin prindere de un perete, grinda solida, mai ales la eta.ele superioare si in locurile unde se aglomereaza de obicei copiii etc. &mplasati toate aparatele grele pe rotile astfel incat sa nu fie in %ecinatatea iesirilor din incaperi sau coridoare, spre a nu le bloca prin deplasari, la seisme. &mplasati obiectele fragile si %aloroase intr#un loc ma .os si sigur, iar %asele mari pentru c(imicale si combustibili, in dulapuri in care sa nu se poata rasturna, in incaperi in care nu se aglomereaza ele%ii si nu e4ista pericol de comunicare si incendiu. Aimitati deplasarile ec(ipamentelor te(nice si utilitare mari in asa fel incat in caz de cutremur, racordurile sa nu sufere deteriorari si sa se dega.e gaze, sau sa se scurga combustibili, apa, c(imicale etc. @erificati periodic ta%anele, podul, acoperisul, balcoanele, cornisele, calcanele, terasa si in%elitoarea, astfel incat la seisme sa nu cada caramizi, placa.e, tencuieli, ornamente, tigle, .ardiniere asupra intrarilor, asupra aleilor incon.uratoare, strazilor sau la %ecini. 6rocedati similar fata de elementele care ar putea sa cada dinspre cladirea in%ecinata, inclusi% din imbinarea cu blocul alturat sau gardul de zid al %ecinilor. Consultati un specialist in structuri de rezistenta, cu pri%ire la tipul si starea peretilor despartitori nestructurali, spre a nu prinde de acestia obiecte grele sau pentru a pre%eni caderea lor peste ocupanti.

Este recomandabil sa a%eti in spatiile comune e4tinctoare, amplasate in locuri cunoscute si accesibile, langa surse potentiale de incendiu si sa stiti cum sa le utilizati, conform normelor 6SI. Este util sa a%eti depozitate grupat, intr#un loc cunoscut, o rezer%a speciala de alimente uscate si conser%e, apa de baut, o trusa de prim a.utor cu medicamente, lanterne, un radio si baterii utilizabile in caz de urgenta si de intreruperea alimentarii cu energie electrica etc. pentru / zile. &sigurati usile dulapurilor cu inc(izatori eficiente la oscilatii, astfel incat %esela depozitata sa nu produca accidente. 8etineti locul de amplasare al comutatoarelor, sigurantelor, robinetelor generale si locale pentru electricitate, apa si gaze si modul lor de mane%rare, astfel incat la ne%oie, dupa seism, sa puteti lua unele masuri minime de inter%entie de urgenta *inc(idere?desc(idere-. 6astrati la indemana truse de scule adec%ate. Informati#%a despre indeplinerea obligatiilor legale ale detinatorilor de cladiri pri%ind: # e%aluarea rezistentei antiseimice actuale a structurii cladirii< # reparatiile si consolidarile necesare< # proiectarea si e4ecutarea lucrarilor necesare< # asigurarea pentru daune seismice, forme si ta4e necesare. Nu uitati ca timpul actioneaza si asupra cladirilor proiectate si e4ecutate spre a rezista la seisme si ca %iata d%s. depinde de masurile luateP &dresati#%a numai institutiilor autorizate in acest scop, respectand pre%ederile si termenele legale, mai ales daca la seismele precedente structura cladirii a manifestat deficiente sau sensibilitati. Semnalati celor in drept si insistati sa se intreprinda masuri de control, intretinere si reparatii pentru oprirea degradarii unor fundatii, ziduri, acoperisuri, calcane, cornise, cosuri de fum, repararea si ancorarea cu tiranti. 8ecomandati cadrelor didactice, personalului si ele%ilor sa retina in memorie particularitatile localitatii, cartierului si impre.urimilor locuintei, ale drumului pe care se deplaseaza zilnic la scoala sau acasa, a%and in %edere e%entualele pericole descrise in cele ce urmeaza: #Caderea unor elemente de constructie nestructurale *ziduri, caramizi, tencuieli, placa.e, ornamente, cosuri de fum, cornise, parapeti, etc.-< #Spargerea si caderea unor geamuri, in special la cladirile inalte< #Caderea unor obiecte, mobilier, etc.< #Caderea unor stalpi si linii electrice< #Incendii rezultand din scurt circuite, conducte de gaze rupte, rasturnarea unor instalatii de gatit si incalzit, etc. #&lunecari de terenuri, a%alanse in zona muntoasa, lic(efierea unor terenuri nisipoase. Obisnuiti#%a sa %a ganditi la protectie si atunci cand %a aflati in alta situatie *in concediu, in alta localitate, la spectacole, in %izita, etc.-. 'iscutati cu toti membrii familiei despre procedura utilizata in caz de cutremur. Consultati brosurile despre protectia antiseimica in diferite situatii.

E4plicati anticipat adultilor si minorilor modalitatile de autoprotectie in caz de cutremur si recomandati e4ersarea periodica, ordonata, a unor astfel de masuri in spatiile de in%atamant. In scopul asigurarii controlului si autoritatii cadrelor didactice responsabile, se %a selecta dupa caz modalitatea cea mai indicata pentru fiecare categorie de %arsta. 'e e4emplu, ele%ii pot fi solicitati sa e4ecute autoprotectia sub banca?masa iar cadrul didactic %a sta in picioare sub un element de constructie rezistent *grinda, toc de usa-, spre a controla %izual si prin sfaturi, inspirand cura.. 6ot fi insa cazuri concrete in care se %a da catre toti ocupantii o singura modalitate de autoprotectie adec%ata situatiei constructiei respecti%e. E4plicati anticipat adultilor si minorilor ca in cazuri speciale se poate proceda la e%acuarea cladirii dupa un seism puternic, dar aceasta se %a efectua in liniste, ordonat, fara aglomerare si numai din dispozitia celor anume desemnati de conducere, dupa %erificarea cailor de iesire si a faptului ca pericolele *(azardurile- de afara nu sunt mai mari decat la ramanerea in interior. Efectuati periodic e4ercitii de e%acuare controlata din diferite spatii, in corelare si cu recomandarile organelor de aparare ci%ila sau a celor de pre%enire si stingere a incendiilor. 0+ CE & E8(!E S* F*CE&! !: &!M)(L (:(! C(& EM( )(&E :!C< &ceste recomandari se refera la o multitudine de situatii care se pot regasi in mod frec%ent atat intr#o cladire de in%atamant cat si in mediul construit incon.urator, pe durata calatoriilor zilnice, sau in locuri publice. Utilizatorii acestor recomandari pot fi deopotri%a copiii sau adultii. 6astrati#%a calmul, nu intrati in panica, linistiti#i si pe ceilalti, prote.ati copiii, batranii si femeile. Nu %a speriati de zgomotele din .ur. 6re%eniti tendintele de a se parasi sala de clasa, de curs, laboratorul, locuinta etc. deoarece durata redusa a fazei seismice initiale %a face ca faza puternica a miscarii sa surprinda grupurile de persoane pe scari, in aglomeratie si panica, conducand la accidente nedorite. 'aca %a aflati in fata unei cladiri, ramaneti departe de aceasta, feriti#%a de tencuieli, caramizi, cosuri, parapete, cornise, geamuri, care de obicei se pot prabusi in strada. 'aca %a aflati inauntru ramaneti acolo, departe de ferestre care se pot sparge, stati inspre centrul cladirii, langa un perete structural rezistent. 6rote.ati#%a sub o grinda, toc de usa solid, birou, masa, iar copiii sub bancile din clasa sau mese, care sunt suficient de rezistente spre a feri de caderea unor lampi, obiecte, mobile suprapuse, tencuieli ornamentale etc. *Consultati anticipat, in masura posibilitatilor, un specialist in structuri de rezistenta ,spre a cunoaste care sunt elementele rezistente-. Spri.initi#%a cu palmele pe podea sau tineti#%a cu mainile de piciorul mesei sau tocul usii, spre a %a asigura stabilitatea.

In lipsa unor astfel de posibilitati de a %a mentine sub soc stabilitatea, %a puteti prote.a stand la podea langa un perete solid, g(emuit pe genunc(i si coate, cu fata in .os: cu palmele impreunate %a %eti prote.a capul *ceafa-, iar cu antebratele pe lateral, fata. 6rofesorii %or indica ele%ilor oportunitatea si maniera corecta de a aplica aceste masuri si %or inspira increderea in eficienta autoprotectiei. Inc(ideti sursele de foc cat puteti de repede, iar daca a luat foc ce%a, inter%eniti imediat dupa ce a trecut socul puternic. 'aca sunteti intr#un atelier, aplicati imediat, dupa caz, masurile de protectie specifice locului d%s. de acti%itate. Nu fugiti pe usa, nu sariti pe fereastra, nu alergati pe scari, nu utilizati liftul, dar Q daca puteti Q desc(ideti usa spre e4terior, spre a pre%eni blocarea acesteia, in %ederea e%entualei e%acuari dupa terminarea miscarii seismice si %erificarea starii scarilor si a zonei de la iesire. E%itati aglomeratia. Nu alergati in strada sau pe strada, deplasati#%a calm spre un loc desc(is si sigur, feriti#%a de %ersantii de unde pot cadea roci sau de unde pot a%ea loc alunecari de teren. 'aca seismul %a surprinde in autoturism, opriti#%a cat puteti de repede intr#un loc desc(is, e%itand cladirile prea apropiate de strada, dincolo de poduri, pasa.e, linii electrice aeriene si stati inauntru. 9eriti#%a de firele de curent electric cazute. 'aca sunteti intr#un mi.loc de transport in comun sau in tren, stati pe locul d%s. pana se termina miscarea seismica. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa desc(ida usile, dar nu este indicat sa %a imbulziti la coborare sau sa spargeti ferestrele. In metrou pastrati#%a calmul si ascultati recomandarile personalului trenului, daca acesta s#a oprit intre statii in tunel, fara a parasi %agoanele. 'aca %a aflati intr#un loc public cu aglomerari de persoane *teatru, cinematograf, biserica, stadion, sala de sedinte- nu alergati catre iesire< imbulzeala produce mai multe %ictime decat cutremurul. Stati calm si linistiti#%a %ecinii de pe rand.

. + CE & E8(!E S* F*CE&! D()* (: C(& EM( )(&E :!C<


&ceste recomandari pri%esc actiuni deosebit de importante de re%enire la normal dupa impactul seismic prin colaborarea tuturor celor implicati. Importanta re%enirii cat mai rapide la situatia anterioara este subliniata si de necesitatea de a utiliza in unele cazuri spatiile de locuit sau scolile ca centre de prim# a.utor, e%acuare#cazare temporara pentru alte persoane, daca e4ista zone in%ecinate gra% afectate de seism. Nu plecati imediat din spatiul in care %a aflati. &cordati mai intai primul a.utor celor afectati de seism. Calmati persoanele speriate si in special copiii de %arsta mai frageda. &.utati#i pe cei raniti sau prinsi sub mobilier, obiecte sau elemente usoare de constructii cazute, sa se dega.eze. &tentieP Nu miscati ranitii gra% *daca nu sunt in pericol imediat de a fi raniti suplimentar din alte cauze-, pana la acordarea unui a.utor sanitar#

medical calificat< a.utati#i pe loc. Curatati caile de circulatie de cioburi sau substante to4ice, c(imicale %arsate, alimente, etc. Ingri.iti#%a de siguranta copiilor, bolna%ilor, batranilor, linistiti#i, asigurandu#le imbracaminte si incaltaminte corespunzatoare sezonului, in %ederea unei e%entuale e%acuari din cladire pentru o anume perioada, de la cate%a ore la cate%a zile. Nu utilizati telefonul decat pentru apeluri la sal%are, pompieri, sau organisme cu insarcinari oficiale, in pri%inta inter%entiei post#seismice, in cazuri .ustificate, spre a nu bloca circuitele necesare altor actiuni. &scultati numai anunturile posturilor de radiotele%iziune oficiale si recomandarile de actiune imediata ale organismelor in drept. @erificati preliminar starea instalatiilor electrice, de gaz, apa, canal, %erificati %izual si starea constructiei in interior. In caz de a%arii constatate, inc(ideti pe masura posibilitatilor alimentarea locala sau generala si anuntati imediat dupa aceea institutia de specialitate pentru inter%entie. Nu utilizati foc desc(is pana nu ati %erificat daca nu sunt scapari de gaze. Nu folositi in acest scop c(ibrituri sau bric(ete. 6arasiti calm cladirea numai dupa seism, pentru a permite %erificarea cladirii fara a lua cu d%s. lucruri inutile< %erificati mai intai scara si drumul spre iesire. 6entru orice e%entualitate, pre%eniti ranirea pro%ocata de caderea unor tencuieli, caramizi, etc la iesirea din cladire utilizand o casca de protectie sau ,in lipsa acesteia, un scaun *taburet- ori alt obiect protector *geanta, g(iozdan, carti groase, etc.-. 'aca la iesire intalniti usi blocate, actionati fara panica pentru deblocare. 'aca nu reusiti, iar acestea au %itra., procedati cu calm la spargerea geamului si curatirea ramei si zonei de cioburi, utilizand un scaun , o %aza, etc. E%itati cladirile gra% a%ariate, cu e4ceptia unor cazuri de a.utor sau sal%are ce trebuie intreprinse cu un minim de masuri de securitate si fara riscuri inutile. E%itati sa fiti confundat cu raufacatorii patrunsi in astfel de cladiri, nu aglomerati zonele calamitate fara rost. 'eplasati#%a intr#un loc desc(is si sigur *parc, stadion, etc.-. 9iti pregatiti psi(ic si fizic pentru e%entualitatea unor socuri ulterioare primei miscari seismice *replici-, dar fiti constient ca aceasta se petrece in mod natural, cu intensitati %ariabile, fie in cate%a ore, fie peste zile, saptamani sau luni. Numai intr#un numar redus de cazuri socul ulterior este mai puternic decat primul. 6entru cutremurele de @rancea, specialistii %or putea aprecia relati% rapid, pe baza inregistrarii miscarii respecti%e, daca energia consumata indica un e%eniment puternic de o anumita magnitudine si %eti fi informati< este dificil totusi de e%aluat probabilistic daca e%entuala energie presupus neconsumata se %a dega.a ulterior brusc sau treptat si in ce succesiune din domeniul timp. &scultati in primul rand aprecierile specialistilor seismologi romani, buni cunoscatori ai acti%itatii focarului din @rancea, care %or fi transmise suficient de repede prin mi.loacele de informare in masa nationale si care trebuie considerate ca singurele surse de informare credibile. In zonele care pot fi afectate de cutremurele locale, se pot uneori produce seisme mai mici de#a lungul unei anumite perioada de timp dupa socul principal, dupa care, de regula, acti%itatea seismica se reduce.

'upa parasirea ordonata a cladirii cautati sa obtineti informatii corecte depsre intensitatea miscarii si efectele sale si %erificati mai intai afara si apoi Q cu precautii Q si in interior, de regula ziua, starea structurii si a altor elemente si obiecte care ar putea pro%oca raniri prin caderea lor. Nu ascultati sfaturile unor asa#zisi specialisti necunoscuti care apar ad#(oc. 6rezenta unui specialist in structuri de rezistenta de a carui competenta nu %a indoiti, poate reduce unele incertitudini in acest conte4t si %a poate ser%i de g(id in analiza %izuala a cladirii si decizia finala de e%acuare sau re%enire. Informati#%a cum trebuie sa procedati pentru inregistrarea in termeni legali a daunelor complete *structurale si nestructurale- produse de cutremur, in %ederea despagubirii prin sistemul de asigurari, inclusi% pentru e%aluarea de catre specialisti a starii post#seismice a structurii cladirii si operatiunile de proiectare si e4ecutie a reparatiei sau consolidarii. Nu trebuie sa dati crezare z%onurilor pri%ind e%entualitatea unor replici seismice si urmarile lor, ascultati posturile de radio si tele%iziune, utilizati doar informatiile si recomandarile transmise oficial, receptionate direct de d%s. si nu din auzite. 'ati concursul d%s. organizatiilor de inter%entie post#seismice, la analiza starii constructiilor, si la celelalte acti%itati, intreprinse de organele in drept. E4perienta cutremurelor precedente a do%edit ca este util sa a%eti cunostinte necesare supra%ietuirii pana la inter%entia ec(ipelor de sal%are in cazul unei situatii e4treme in care, de e4emplu, ati fi surprins sub niste daramaturi, mobilier rasturnat sau intr#o incinta *spatiu- blocata, prin intepenirea usilor sau din alte cauze. In primul rand trebuie sa fiti calmi, sa ii linistiti pe cei socati, sa nu permiteti reactii de panica, sa acordati prim a.utor celor raniti, iar daca d%s. sau alta persoana din grup are posibilitatea de miscare, sa faceti un mic plan de sal%are. 'eblocarea caii de acces se poate incerca numai daca prin aceasta nu se inrautateste situatia *de e4emplu prin miscarea daramaturilor sau mobilierului-. O %arianta clasica de comunicare cu cei din afara, care intotdeauna %or concentra personal specializat si aparate de ascultare ca sa identifice locurile cu persoane blocate, este sa bateti la inter%ale regulate cu un obiect tare in conducte in%ecinate sau in peretii incintei, iar daca ati stabilit controlul %erbal, furnizati informatiile cerute si cereti prim#a.utor necesar. Aa e%acuare dati prioritate celor raniti sau copiilor, batranilor, femeilor, si ascultati recomandarile sla%atorilor. Nu %a preocupati de durata pana la sal%are, deoarece in astfel de conditii, desi timpul pare nesfarsit, corpul uman isi mobilizeaza resurse nebanuite pentru a trece peste o perioada critica. In acest mod se e4plica durate e4treme de rezistenta de sute de ore in conditii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile, inregistrate in tara noastra in 1 11 si in mod similar in intreaga lume.

3 + );S!8!L!&*&! DE & *:SM!&E E * C(:;S&!:&EL; :ECES* E )E:& ( ) ;&EC&!* *:&!SE!SM!C*

In tara noastra, acti%itatea seismica nu ne e4pune unor cutremure puternice atat de des ca in =aponia, SU&, C(ina, 3urcia etc. 6rin urmare, este %ariabil numarul celor care au e4perienta comportarii la un cutremur real. Copiii nascuti in perioada dintre doua mari cutremure nu au deloc e4perienta proprie. Scoala si familia pot sa compenseze aceasta lipsa de informatii prin cunostinte transmise corespunzator %arstei concrete a seismicitatii tarii noastre, a localitatii si starii constructiilor din zona respecti%a. &nalizand programele scolare generale si de specialitate, se constata ca, referitor la cutremure, cunostintele oferite sunt foarte reduse si insuficiente. 0ai multe informatii ofera presa, literatura, radioul, tele%iziunea, desi nu intr#un mod unitar si adec%at %arstelor scolare. In aceste conditii, ele%ii primesc informatii disparate, din partea mi.loacelor de informare in masa mentionate, din familie, de la prieteni, fara a fi siguri de caracterul stiintific al acestora. Numai cate%a facultati de profil te(nic *geografie# geofizica, constructii- au in programa probleme de seismologie si efectele cutremurelor. Cetatenii fara studii superioare din specialitatile mentionate, ies din scoala nepregatiti stiintific pentru %iitoarele cutremure puternice. O cantitate minima de cunostinte generale poate fi predata in scoala, fie la obiectele stiintelor naturii si te(nice, fie in orele speciale de dirigentie, educatie fizica, etc. E4. de tematica : # cutremurele ca fenomene naturale, miscari de pamant< # seismicitatea tarii cu localizarea zonei @rancea< sunt posibile cutremure puternice ce se %or simti mai cu seama in sudul si estul tarii< # ce se poate intampla cu unele cladiri %ec(i la cutremure *e4emple 1 11-< # importanta unei comportari normale in caz de cutremur ca si in cazul unui alt fenomen natural *ploaie, ninsoare, furtuna- fara panica, fuga, aglomerare, z%onuri, etc. Cunostintele ce se %or transmite ele%ilor %or urmari ca acestia sa cunoasca anticipat modul de manifestare al unui cutremur in conditiile concrete ale zonei seismice, amplasarii si alcatuirii cladirii scolare respecti%e si modul de comportare recomandabil. Comportarea in scoala %a diferi de cea din familie, in principal prin e4istenta grupului si a mai multor clase, cu o reactie dificil de controlat fara o pregatire dinainte de cutremur, aceasta situatie prezentand atat a%anta.e cat si deza%anta.e. Ni%elul de detaliere %a fi corelat cu %arsta, cunostintele generale dobandite pana atunci si in orice caz se %or folosi numai surse informati%e oficiale sau specialitati in domeniu. Cadrele didactice se %or documenta in mod corespunzator spre a raspunde curiozitatii specifice a ele%ilor. Orientati%, ele%ii pot fi informati despre o serie de elemente utile pregatirii antiseimice, preluand informatii din g(idul practic, cum ar fi: # intensitatea seismica ma4ima posibila in localitatea lor, conform (artii oficiale de zonare seismica. *Ele%ii din clasele superioare pot fi informati si depre efectele caracteristice fiecarui grad, conform scarii de intensitate modificata sau scarii 0S;-< # durata unui cutremur de @rancea poate fi mai mare *1#! minute-, in timp ce a seismelor de suprafata # cate%a zeci de secunde< # particularitati ale geologiei locale care pot pune unele probleme *%ersanti abrupti cu rostogoliri de roci, alunecari de teren, bara.e in %acinatate sau amonte de localitate, terenuri nisipoase sau loessoide, unde pot a%ea loc lic(efieri sau prabusiri, etc-. # faptul ca structurile noi sunt calculate sa reziste la seisme<

# tipul constructiei scolare *in cadre, in zidarie, tip nou, tip %ec(i, inaltimea sa-, faptul ca in mod normal apar unele oscilatii mai mari daca structura este tip fle4ibil, faptul ca unii pereti se pot fisura fara a prezenta pericol imediat< # locurile din cladiri si din impre.urimi, unde e4ista pericolul de a cadea parapete, cornise, cosuri de fum, dulapuri, rafturi de carti, materiale didactice si care trebuie e%itate in cazul e%acuarii organizate sau trecerii ulterioare pe langa ele< # locurile organizate special pentru e%acuarea organizata in cazuri deosebite< #locurile sau laboratoarele unde pot izbucni incendii care trebuie e%itate in perioada critica< totdata trebuie participat la stingerea incendiilor mici si e%acuarea unor materiale dupa cutremur, in mod organizat, sub conducerea cadrelor didactice< # faptul ca omul simte %ibratiile date de cladire la cutremur si acestea il pot impiedica sa actioneze si sa se deplaseze liber in mod sigur, ii creaza o stare de neliniste, uneori frica. 'in aceste moti%e, cat si din cele pri%ind pericolele de accidente, de unele corpuri in cadere, este recomandabila ramanerea in cladire si e%itarea lo%irii de catre elementele nestructurale in cadere *ornamente, dulapuri z%elte, lampi, material didacticprin adapostirea sub mese solide, banci, grinzi, tocul unei usi rezistente etc. # faptul ca in cazul unor cladiri parter e%acuarea colecti%a in timpul cutremurului poate fi posibila *cu e%itarea zonelor cu cosuri de fum-, dar trebuie sa se bazeze pe un plan anterior stabilit si pe e4ercitii colecti%e numai in cazul unui pericol iminent *incendiu, a%arii gra%e constatate etc.-< # faptul ca in cazul cladirilor eta.ate e%acuarea colecti%a pe scari in timpul cutremurului poate pune probleme dificile de aglomerare si caderi, mai gra%e decat insasi efectele directe ale cutremurului. In practica, desi copiii si adolescentii au %iteze de deplasare mai mari c(iar sub efectul oscialtiilor *0./#0.$ m?s sau ! trepte pe secunda in cazul scarilor- coborarea %a coincide cu oscilatiile cele mai puternice, in conditiile in care scarile sunt elementul constructi% cel mai periculos al cladirilor de orice fel. E%acuarea colecti%a trebuie a%uta in %edere numai dupa terminarea oscilatiilor, ca actiune organizata, in cazul in care cladirea prezinta a%arii ce ar necesita analizarea de catre specialisti si se %a face conform unui plan dinainte stabilit< # acordarea primului a.utor e%entualilor raniti de unele obiecte in cadere, intamplator sau in alte conditii, celor speriati de oscilatii etc. in liniste si fara panica< gasirea locului de amplasare a dulapurilor cu materiale sanitare in clasa si scoala< # modul de comportare in cazul cutremurului in timpul serii sau in cazul intreruperii curentului electric< # cunoasterea drumului de e%acuare post#seimica in siguranta spre iesire< 3oate aceste informatii, cunostinte si deprinderi pot fi cuplate cu predarea altor cunostinte de specialitate dupa cum urmeaza: # problemele de seismologie, la geografie si stiintele naturii< # problemele de constructii si oscialtii, la fizica si alte materii cu caracter te(nic< # problemele de protectie contra incendiilor, la fizica, c(imie etc.< #problemele pri%ind efectele oscialtiilor seismice asupra corpului omenesc si comportarii la cutremur, a.utor in caz de ranire, la obiectele: biologie, anatomie, psi(ologie etc.< # problemele de comportare colecti%a, la psi(ologie, dirigentie, stiinte sociale etc.< In afara de acestea, mai pot fi folosite acti%itatile de aparare ci%ila, dirigentie, cercuri te(nico#stiintifice si aplicati%e, cercuri sporti%e si turistice, dupa un plan unitar

coordonat la ni%el de scoala, in care sa se includa transmiterea de cunostinte si e4ercitii practice periodice. Scolile profesionale si liceele cu profil te(nic, inclusi% cele din domeniul constructiilor, pot lega mai strans predarea acestor aspecte de materia de.a e4istenta in programele analitice in mod treptat si cu mult tact pedagogic. Ca metode atracti%e mai pot fi intrebuintate diapoziti%e, planse, filme documentare, e4puneri ale unor specialisti initiati, indicarea unor lecturi, intocmirea de compuneri sau referate, obser%atii comune ale unor elemente ce prezinta pericol de cadere la cutremur in scoala, fotomonta.e, distribuirea de pliante cu recomandari utile etc. &%and in %edere ca o corelare cu programele scolare presupune o acti%itate de durata, pentru initierea acestor actiuni se poate considera ca minimala expunerea in fiecare nou an de studiu a regulilor de baza de autoprotectie4 cu exemplificarea actiunii in clasa4 in cadrul orelor de aparare civila+

EC;M*:D* ! )E:& ( !:&;CM! E* (:(! )L*: DE *C&!9!&*&! 8*Z*& )E E7(L!LE DE 8*Z* DE ) ;&EC&!E S! ) E7*&! E *:&!SE!M!C*
1+ - + 7E:E *L!&*&! 8ecomandarile au un caracter orientati%, dat fiind faptul ca diferitele unitati industriale,de in%atamant, locuinte etc. prezinta o %arietate de situatii. E4perienta a demonstrat insa ca este mai bine sa e4iste un plan decat nici unul si ca pe baza acestuia se poate lua mai usor initiati%a unor masuri anticipate de reducere a (azardurilor seismice precum si masurile cerute de anumite situatii concrete in faza de urgenta a impactului seismic. 6rin urmare, se e4emplifica cate%a domenii de acti%itate, .ustificate din punct de %edere strict formal si legal< un astfel de plan trebuie sa corespunda si legislatiei de aparare ci%ila si antidezastru, unor ordonante si decrete, precum si altor acte normati%e specifice. 6ersoanele cu functii de conducere si administrati%e trebuie sa se informeze din timp despre reglementarile legale e4istente, din care rezulta responsabilitati in pri%inta modului in care s#au respectat cerintele de protectie antiseimica din subordine< aceste responsabilitati sunt in atentia organelor in drept mai ales cand se produc dezastre, la un cutremur puternic. 1 + 0 + *S)EC&E ) !9!:D )L*:!F!C* E* *C&!9!&*&!L; Necesitatea unui plan de acti%itati antiseimice specifice scolilor, liceelor sau uni%ersitatilor se bazeaza pe urmatoarele ipoteze: # un cutremur puternic care poate sur%eni pe durata programului scolar zilnic poate produce efectele cele mai defa%orabile pentru siguranta ele%ilor si cadrelor didactice< # cutremurul poate produce un lant de efecte negati%e in localitate, in zona in%ecinata si direct sau indirect in unitatea de in%atamant respecti%a<

1+

# ser%iciile de transport, comunicatii, sal%are, pompieri, politie si inter%entii pot fi afectate sau supraaglomerate si nu %or putea inter%eni imediat< # masa formata din ele%i?studenti, cadre didactice si personal te(nico#administrati% sa fie capabila sa se autoprote.eze si sa aiba gri.a de ele%i pana cand %a fi disponibil a.utor din localitate sau din alta zona sau se %a clarifica situatia efectelor cutremurului< # fara un plan anticipat nu este posibila actiunea ordonata in conditii de impact seismic si protectia in unitatea scolara respecti%a, efectele putand de%eni dezastre seismice< 6lanul trebuie intocmit pornind de la realitatile concrete ale unitatii scolare respecti%e, de catre un colecti% operati%, cu spri.inul comitetului de parinti si al specialistilor, al organelor administratiei locale. Colecti%ul operati% poate fi in principiu constituit din director, ad.uncti, cadre didactice cu e4perienta in actiuni organizatorice, responsabili cu Crucea 8osie sau medicul, sora medicala, administratorul, unele cadre te(nice, secretarul unitatii de in%atamant, reprezentanti acti%i ai parintilor, ele%i din clasele mari. 1 + . + C;:&!:(&(L )L*:(L(! DE *C&!9!&*&! In conformitate cu e4perienta de pe plan mondial si din tara noastra, apar drept necesare urmatoarele acti%itati care pot contribui la protectia si pregatirea antiseismica< # identificarea (azardurilor seismice si a masurilor de eliminare, reducere sau esalonare pe lista de asteptare< # e4ercitiile de protectie antiseimica< # planul de raspuns in caz de cutremur< # educatia antiseimica si programele de instruire practica< #planul de re%enire la normal dupa cutremur si e%entuala utilizare a unitatii pentru cazare temporara a ele%ilor sau sinistratilor< # aparatura, ec(ipamente si materiale necesare. 8olul planului de acti%itati nu este de a suplini anga.area unor specialisti pentru indrumare si e4pertiza, ci de a accentua contributia colecti%ului din unitatea de in%atamant respecti%a pentru constientizarea necesitatii si posibilitatii reducerii (azardurilor seismice prin actiuni continue de educatie si protectie antiseimica.

1+ 3 + =*Z* D( ! SE!SM!CE 6entru a oferi un tablou logic colecti%ului operati%, se %a e4emplifica amploarea (azardului seismic si succesiunea cauzala a efectelor posibile in caz de cutremur in localitatea, cartierul, zona si unitatea de in%atamant de care raspunde, in functie de urmatoarele elemente: # seismicitatea *gradul seismic din (arta de zonare si alte caracteristici-< # (azarduri *pericole- suplimentare, posibile datorita elementelor de relief in%ecinate *%ersanti, %ai, ape, etc-<

# (azarduri *pericole- suplimentare, posibile datorita unor constructii mari *bara.e-, si dotari industriale *tria.e industriale, combinate c(imice, centrale electrice, etc.in%ecinate, trasee de linii electrice, canale si conducte de gaze, petrol, etc.< # (azarduri *pericole- suplimentare, posibile datorita lipsei de rezistenta a structurii cladirii *ziduri, stalpi, grinzi- sau deteriorarii unor elemente nestructurale *cosuri de fum, clacane, ziduri despartitoare, geamuri mari, etc.-< # (azarduri *pericole- suplimentare, posibile datorita a%arierii, deplasarii sau rasturnarii la cutremur a unor instalatii si ec(ipamente din interiorul cladirilor sau din incinte< # (azarduri *pericole- suplimentare, posibile datorita unei reactii de panica, e%acuarii dezordonate si accidentarii in masa pe scari, pe coridoare inguste, in lipsa educatiei si antrenarii antiseimice, mai ales la unitati cu grad deosebit de ocupare cu ele%i si cate%a sc(imburi< # (azarduri *pericole- posibile la plecarea dupa seism a unor mase mari de ele%i in cartier si in localitate spre casa, in absenta parintilor si in prezenta unor posibile efecte de dezastru in localitate. 'upa detalierea pe liste specifice, mentionand amplasamentele, cladirile si clasele identificate, fiecare din aceste (azarduri *pericole- %or fi date spre analiza specialistilor sau colecti%ului operati%, pentru eliminare, reducere sau esalonare pe listele de asteptare, in functie de comple4itatea te(nica, posibilitatile locale si costul implicat. @or fi stabiliti responsabilii, metodele de studiu si inter%entie, sursa de finantare si termenul propus. 1+ 1 + E>E C!&!! DE ) ;&EC&!E *:&!SE!M!C* 'eoarece in mod practic eliminarea sau reducerea tuturor (azardurilor structurale si nestructurale consuma timp si fonduri, e4perienta internationala recomanda sa se efectueze de la bun inceput e4ercitii de protectie antiseimica pentru reducerea riscului de ranire a persoanelor. 6rocedura standard este g"emuire culcat sub banca?masa4 pe coate si genunc"i4 cu antebratele pe langa un perete rezistent4 departe de geamuri+ 6rotectia se poate realiza si sub o grinda sau un toc de usa, daca e4ista siguranta pri%ind rezistenta acestora. E4ercitiile de e%acuare post#seismica au in %edere e%entualitatea unui incendiu sau e4plozii de gaze datorita efectelor cutremurului. Se urmareste evacuarea ordonata si calma catre un amplasament dinainte cunoscut si sigur4 fara linii electrice4 conducte de gaze4 ziduri invecinate4 etc+ E%acuarea cladirilor poate a%ea loc numai dupa ce dispozitia de e%acuare a fost data de persoanele desemnate de comitetul operati% ca a%and acest drept. In cazul operatiunilor de sal%are se pot a%ea in %edere si situatii neasteptate, cum ar fi: # intreruperea curentului electric<

# blocarea unor usi, gasirea altei iesiri< # blocarea scarilor cu tencuieli, caramizi, placa.e< # procesarea unui soc seismic secundar pe durata e%acuarii< # e4istenta fumului pe coridor si pe scari< # un anumit numar de ele%i raniti, netransportabili< # particularitati specifice fiecarui sezon. 1+ @ + )L*:(L DE *S)(:S !: C*Z DE C(& EM( &cest plan %a cuprinde: # sc(ema subordonarii intre cei autorizati sa dea dispozitii in etapa de urgenta< # procedee utilizate pentru: # e%acuare post#seismica *in ce conditii se ia decizia, ce trasee sunt utilizate, cum se e%ita aglomeratia, etc-< # siguranta ele%ilor?studentilor, cadrelor didactice si personalului *cautarea si sal%area celor prinsi in ruine sau mobilier cazut, primul a.utor, inregistrarea efectelor seismice, etc.-< # securitatea cladirii *pre%enirea si stingerea incendiilor, %erificarea retelelor utilitare, e%aluarea a%ariilor, etc.-< # surse independente de electricitate, apa, caldura< # comunicatii in interior si e4terior< # lista actiunilor specifice care re%in fiecaruia in timpul si imediat dupa cutremur.

1 + , + ED(C*&!* *:&!SE!SM!C* S! ) ;7 *MELE DE !:S& (! E ) *C&!C* !: SC;L! In %ederea educatiei antiseimice se %a con%eni cu fiecare cadru didactic modul in care se %or integra in programa scolara a fiecarui obiect si an de studiu, cunostintele pri%ind seismicitatea, efectele cutremurelor si protectia antiseimica. In pri%inta instruirii practice, se %a pune accentul pe insusirea procedeelor de protectie antiseimica indi%iduala si de grup, in caz de e%acuare ordonata, precum si pe constientizarea tipurilor de (azarduri *pericole- care trebuie e%itate, reduse sau eliminate, in mediul respecti% si cu o contributie proprie. In acelasi sens %or fi utilizate prelegerile si e4ercitiile de aparare ci%ila si de pre%enire a dezastrelor. 6rin planul de acti%itati se %or pre%edea si actiuni de %erificare?repetare periodica trimestriala la %arstele mai mici si semestriala la ele%ii de gimnaziu?liceu sau studenti. 1+ 5 + )L*:(L DE E9E:! E L* :; M*L D()* C(& EM( S! E9E:&(*L* (&!L!Z* E * )E:& ( C*Z* E* &EM); * * * ELE9!L; S! S!:!S& *&!L;

6ornind de la efectele de dezastru potentiale in %arianta *scenariul de dezastru- cea mai deza%anta.oasa , se %or stabili anticipat intr#un plan special: # care este procedura reala de solicitare a spri.inului te(nic si financiar pentru inter%entii de urgenta, care sunt organele locale?centrale si persoanele de legatura, cum se inregistreaza tipul si %aloarea efectelor negati%e< # cum se comensureaza a%arierea unor spatii de in%atamant in procesul educati%< # ce metode pedagogice sunt utilizate pentru a.utarea ele%ilor afectati psi(ic de efectele seismice, spre a#si re%eni la normal, la scoala si in familie< # cum pot fi utilizate dotarile proprii pentru e%entualitatea cazarii temporare a unui grup de ele%i sau sinistrati din %ecinatate, daca la ni%elul localitatii unitatea este inclusa intr#un plan de urgenta. 1+ A + *)* *&( *4 EC=!)*ME:&E S! M*&E !*LE :ECES* E In %ederea indeplinirii propriilor masuri de pre%enire a efectelor de dezastru sesimic, precum si e%entualitatea contributiei unitatii de in%atamant la efortul local de re%enire la normal dupa cutremur, se %or identifica si cuantifica necesarul de aparatura, ec(ipamente si materiale consumabile necesare in diferite %ariante si se %or cauta sursele de finantare posibile oficiale sau unele sponsorizari, etc. In acest sens se pot mentiona: # materiale si obiecte de inter%entie *lanterne, scule, etc.-< # radiouri cu tranzistori pentru receptionarea posturilor centrale si locale< # radiouri pe unde ultrascurte pentru legatura cu organe de sal%are, inter%entie si conducere locala< # telefoane, radiotelefoane< #materiale sanitare de prim a.utor, corturi, paturi, si alte piese sau materiale de cazarmament si igienico#sanitare, daca unitatea este inclusa intr#un plan local de inter%entie post#seismica si cazare temporara< # ec(ipament de stocare, filtrare, purificare a apei si de bucatarie*masini de gatit, %esela, etc.-< # alimente conser%ate, in stocuri pentru caz de urgenta< Includerea unitatii scolare intr#un plan local de inter%entie si a.utorare in caz de cutremur poate facilita dotarea cu cele necesare si progresul actiunilor proprii de educare si protectie antiseismica, cu spri.inul organelor locale administrati%e si de aparare ci%ila. *S)(:S( ! SC( &E L* !:& E8* ! F EC9E:&E LE7*&E DE C(& EM( E B Exista vreo sc"ema temporala de producere a cutremurelor< :u. Cutremurele se produc oricand de#a lungul celor !+ de ore ale unei zile: atat ziua, cat si noaptea, atat dimineata cat si dupa amiaza. B Exista vreo legatura intre vreme4 anotimp si cutremure<

:u. 0ulti cred ca unele cutremure au loc mai ales in anumite anotimpuri. 'e fapt, nu e4ista nici o corelatie intre %reme si cutremure, deoarece cutremurele se produc mult sub zonele afectate de %reme. B Exista o periodicitate a aparitiei unor cutremure din aceeasi zona< Care este distanta in ani intre doua cutremure< :u+ 0ai degraba se poate %orbi de anumite regularitati in aparitia cutremurelor dintr#o zona seismica. 'istanta in timp intre doua cutremure succesi%e de magnitudini comparabile, %ariaza foarte mult. 'e e4emplu, cutremurele %rancene puternice din secolele 1 si !0 s#au produs in anii 1,0!, 1,! , 1,/,, 1, /, 1, +, 1 +0, 1 11, 1 ,". 'in insiruirea acestor ani se obser%a, totodata, ca este gresita acea parere conform careia in @rancea se produce un cutremur puternic *magnitudine egala sau mai mare decat 1- la fiecare /0 de ani. &ceeasi concluzie este %alabila si pentru cutremurele dinainte de anul 1,00. BEste adevarat ca numarul de cutremure creste cu apropierea de anul 0///< :u. Numarul cutremurelor mari, de magnitudine peste 1, a ramas apro4imati% constant de#a lungul timpului, crescand doar numarul cutremurelor mici cunoscute. E4plicatia este data de faptul ca in ultimii !0 de ani centrele seismologice din intreaga lume au putut localiza mult mai multe cutremure pe an decat in trecut, datorita cresterii numarului de statii de inregistrare: in 1 /1 e4istau /$0 statii seismice pe glob, spre deosebire de prezent cand sunt mai mult de +000 statii fi4e si un numar nedefinit de statii mobile, temporare. BCe este o falie< O falie este o zona ingusta de roca aflata intre doua blocuri, care poate a%ea orice lungime, de la centimetri pana la mii de )ilometri. 9alia este o fractura in crusta )amantului4 de#a lungul careia rocile de pe o parte se pot deplasa fata de cele aflate pe cealalta parte. 0a.oritatea faliilor sunt rezultatul miscarilor repetate de#a lungul unei perioade mari de timp. BDe cate tipuri sunt faliile< Sunt trei tipuri principale de falii: 9alii normale Q in care deplasarea pe planul de falie este gra%itationala< 9alii in%erse Q in care componenta %erticala a deplasarii pe planul de falie este in sens in%ers fata de sensul de actiune al gra%itatiei< 9alii de decrosare Q in care cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza orizontal unul fata de celalalt. BCe se intampla cu o falie in timpul unui cutremur< 0a.oritatea cutremurelor se produc pe falii. In timpul unui cutremur, roca de pe o parte a faliei aluneca in raport cu cealalta. Suprafata faliei poate fi %erticala, orizontala sau oblica in raport cu suprafata 6amantului. 'irectia de alunecare difera si ea. In functie de tipul de alunecare pe falie cutremurele se impart in: 1.RStri)e#slipS Q cutremurele se produc pe un plan de falie apro4imati% %ertical si roca de pe o parte aluneca orizontal pe langa cealalta. !.R'ip#slipS Q cutremurele se produc pe un plan de falie care face un ung(i diferit de zero cu suprafata pamantului, iar cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza paralel cu directia de inclinare a faliei.

BCum ne dam seama de existenta unei falii< Uneori cutremurele produc ruperi la suprafata, de#a lungul faliei. &lteori, cand cutremurele se produc la adancimi mai mari, planul de falie se determina prin metode speciale. BCum apare o falie la suprafata< 8uperile de suprafata se produc, in timpul unui cutremur, pe zonele mai slabe de la suprafata 6amantului, aflate in prelungirea unei falii din interiorul 6amantului. BCum sunt prezentate cutremurele in mass-media< 6resa, tele%iziunea, radioul primesc informatiile de la institutele de specialitate * I.8.S.&. # Institutul 8oman de Seismologie &plicata< INC'96 Q Institutul National pentru 9izica 6amantului Q in cazul 8omaniei- si le transmit prompt, mai departe, catre populatie. BCate cutremure sunt raportate de centrele internationale anual pe glob< 'e e4emplu NEIC *National Eart(Dua)e Information Center Q SU&- localizeaza circa -0///--3/// cutremure pe zi *cu magnitudini care sa permita localizarea, adica sa fie inregistrate de cel putin !#/ statii-. Se produc, in medie, circa -5 cutremure cu magnitudinea intre 1 si 1, si unul cu magnitudinea mai mare sau egala cu , pe an . BCate cutremure se produc pe luna4 pe zi4 pe ora C< 9olosind datele din tabelul mantionat mai sus, constatam ca: # se produc, in medie, apro4imati% 5/+/// de cutremure pe luna< # se produc, in medie, apro4imati% 0+@// pe zi< # se produc, in medie, apro4imati% 0 pe minut, deci, la apro4imati% /0 de secunde se produce un cutremur de pamant. BCe pagube produc cutremurele< Casele afectate reprezinta ,H din pagubele produse de cutremure. 8estul pagubelor se produc la poduri, sosele, linii de tensiune, de cale ferata, terenuri, etc. BCare este cel mai mare numar de oameni ucisi intr-un cutremur< Cutremurul din C(ina din 1$$" a ucis apro4imati% 5./+/// de oameni. BCe marimi sunt folosite cel mai frecvent pentru caracterizarea severitatii miscarii seismice< # acceleratia ma4ima a solului, e4primata de cele mai multe ori in procente din acceleratia datorata fortei gra%itationale< # intensitatea macroseismica. BCe este o "arta cu izoseiste< Este o (arta care da intensitatea macroseismica in diferite puncte. 6unctele caracterizate de aceeasi intensitate pot fi unite prin izolinii pentru a da o reprezentare a %ariatiilor miscarilor pe suprafata care incon.oara epicentrul unui cutremur. BCum putem masura miscarile pe care le simtim in timpul unui cutremur< Ceea ce simtim este foarte comple4: miscari puternice, slabe, lente, lungi, scurte, de leganare, de aruncare, de rotire, de rostogolire. &cestea nu pot fi descrise printr#un numar. 0iscarea solului este descrisa de mai multe marimi: deplasarea, %iteza de oscilatie si acceleratia ma4ima ale particulelor solului, frec%enta de oscilatie, durata miscarii. BCare sunt cei mai importanti factori care determina ce simtim in timpul unui cutremur< 1.0agnitudinea<

!.'istanta epicentrala *sau (ipocentrala-< /.Conditiile locale de teren: anumite soluri pot sa amplifice puternic anumite frec%ente si sa atenueze sau c(iar sa anuleze alte frec%ente ale miscarilor seismice. Undele seismice se propaga cu %iteze diferite in tipuri diferite de roci. Aa trecerea de la roca de baza la sol RmoaleS, %iteza undelor scade, dar amplitudinea lor creste. Un sol RmoaleS se %a misca mai intens decat o roca tare, c(iar daca se afla la distante epicentrale egale. BCare sunt factorii care se iau in considerare la asigurarea impotriva cutremurelor< apropierea de zone seismic acti%e< istoria seismica a zonei *frec%enta de producere a cutremurelor, timpul trecut de la producerea ultimului cutremur-< tipul constructiei ce urmeaza a fi asigurata:tipul fundatiei, materialele folosite, proiectul ar(itectonic, calitatea lucrului efectuat< conditiile locale. BCum sunt inregistrate cutremurele< Cutremurele sunt inregistrate de retele de statii seismice. 9iecare statie seismica din retea masoara miscarea solului in locul in care ea este instalata. BCe este un seismograf < Seismografele sunt instrumente folosite pentru inregistrarea miscarii solului in timpul unui cutremur.&cestea sunt instalate pe?in pamant, in locuri special amena.ate pe glob. BCe sunt seismogramele< Seismogramele sunt inregistrarile *pe (artie sau pe suport magnetic- produse de seismografe. 6e a4a 4 este timpul *secunde- si pe a4a 5 este deplasarea solului *mm- sau %iteza miscarii solului *mm?s-. Intre doua cutremure, pe seismograma se inregistreaza o linie dreapta, e4ceptie facand micile onduleuri produse de zgomotul local. BCe este un seismometru< Seismometrul este partea interna a unui seismograf, senzorul, care este, de obicei, un pendul sau o masa montata pe un arc. BCand a fost inventat primul instrument de masurat cutremure< In -.0 !+C., filozoful c(inez C(ang >eng a in%entat un instrument ce a%ea la baza un pendul. &cest instrument putea simti cutremure mici, care nu erau percepute de oameni. BCe este magnitudinea moment4 despre care se vorbeste atat in prezent< 0omentul este o cantitate fizica proportionala cu marimea alunecarii pe falie, inmultita cu aria suprafetei portiunii de falie pe care are loc alunecarea. Este legata de energia totala eliberata de un cutremur. BCare este cantitatea de energie eliberata in timpul unui cutremur< In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile de trinitrotoluen *3N3- necesare pentru a produce o e4plozie ec(i%alenta unei magnitudini date: 0agnitudine +,0 $,0 3one de 3N3 " 1

",0 1,0 ,,0 ,0

".!10 1 .000 ".!10.000 .000.000

B)utem prevedea un cutremur< Sunt cunoscute zonele cu o seismicitate mai mare. 6agubele, distrugerile si pierderile de %ieti omenesti pot fi insa pre%azute si reduse prin pregatirea indi%iduala a populatiei, a cladirilor personale si a locurilor de munca pentru intampinarea unui e%entual cutremur ma.or. B)ot fi prezise cutremurele< E4ista doar incercari de predictie *e4trem de putine reusite- si estimari probabilistice ale producerii unui cutremur ma.or intr#o fereastra de timp data. Specialistii optimisti considera ca se %a a.unge sa se poata prezice cu precizie cutremurele puternice. BSe sc"imba comportamentul animalelor inaintea unui cutremur< Da. Cainii, pisicile, serpii, caii, %itele, pestii, etc., se comporta ciudat inaintea unui cutremur. 'ar acest comportament poate fi cauzat si de alti factori. 'e aceea este foarte greu de stiut carui factor i se datoreaza comportamentul sc(imbat al animalelor. T*par anomalii inainte de un seism puternic< Da. &par anomalii ale emisiei de camp acustic infrasonic, ale curentilor magneto# telurici si a emisiei de radon. Sunt cunoscute in lume cutremure inainte de care au fost detectate anomalii ale precursorilor seismici. B)ot fi prevenite cutremurele< Se poate micsora impactul unui cutremur asupra oamenilor si constructiilor prin imbunatatirea structurilor, prin folosirea proiectarii antiseismice, prin aran.area mai sigura a interiorului caselor si prin educarea populatiei. BCare este diferenta intre o predictie si o prognoza a unui cutremur< 6redictia unui cutremur implica determinarea unei date, a unui loc si a unei magnitudini pentru un cutremur %iitor. 6rognoza asociaza o serie de probabilitati4 un interval de timp si unul de magnitudine cu o regiune data+ T)ot fi cutremurele produse sau cauzate de om< E4ista cazuri cand acti%itatea umana a indus cutremure. Cauza a fost in.ectia de fluide in fora.e adanci, pentru recuperarea secundara a petrolului si folosirea acestora ca rezer%e de apa. 0a.oritatea acestor cutremure au fost minore. Cel mai mare s#a produs in 1 "1 in Colorado si a a%ut magnitudinea de $,$. &cesta a fost urmat de o serie de alte cutremure mici. Gara.ele, lacurile de acumulare, (aldele gigantice de steril etc. pot cauza cutremure. Este %orba de ceea ce se c(eama Dseismicitate indusaE. E4ploziile subterane foarte puternice *nucleare- pot declansa cutremure in zone in care este de.a acumulat stres tectonic, cu conditia ca e4ploziile sa aiba loc c(iar in zonele tectonice respecti%e. BCat de adanc se produc cutremurele< Cutremurele se produc in crusta si in mantaua superioara, de la suprafata si pana la ,// $m adancime. BSe desc"ide )amantul in timpul cutremurelor4 ing"itind oameni4 animale si constructii<

:u. &paritia crapaturilor si fisurilor de la suprafata 6amantului este un efect caracteristic cutremurelor. 'ar ma.oritatea acestora sunt mici si putin adanci. 'oar in cazul cutremurelor foarte mari pot aparea sc(imbari ale ni%elului si formei solului, putand rezulta fisuri mai mari, ce pot cauza distrugeri ale cladirilor, soselelor, etc. 'ar oamenii si casele nu sunt Ring(ititiS de 6amant. 9aliile nu se desc(id in timpul unui cutremur. 0iscarile se produc de#a lungul planului de falie si nu perpendicular pe el. In teren se pot %edea aceste deplasari, de#a lungul faliei. BCe "azarde sunt asociate cu producerea unui cutremur< >azardele cele mai intalnite sunt: miscare puternica a solului, falierea de suprafata, lic(efierea solului, alunecari si curgeri ale solului. BCe inseamna lic"efierea solului in timpul unui cutremur< Aic(efierea terenului este procesul fizic de scadere a tensiunilor interne si transformare a solului solid in unul vascos, sub actiunea undelor seismice de o anumita frec%enta.

B)ot cutremurele sa produca vulcani< :u+ Cutremurele tectonice si %ulcanii sunt procese geologice complet diferite. Cutremurele pot aparea insa in zone unde se pregateste, sau are loc o eruptie %ulcanica, aceste cutremure fiind insa produse de %ulcan si nu cauzatoare de eruptie. BCum este reprezentata probabilitatea de depasire< 'e e4emplu: pe o (arta a probabilitatilor sunt reprezentate probabilitatile de producere a unei acceleratii ma4ime a solului mai mare de 0,!g in $0 de ani. BCe este acceleratia solului si ce este acceleratia maxima a solului< 0atematic %orbind, acceleratia este rata de crestere sau de scadere a vitezei sau cat de mult se sc(imba %iteza in unitatea de timp. &cceleratia, la randul ei, poate sa nu fie constanta in timp, %ariind de la o %aloare mai mica la una mai mare si in%ers. @aloarea cea mai mare atinsa de acceleratie este acceleratia maxima. O particula a solului se %a misca neregulat in timpul unui cutremur. &ceasta miscare poate fi reprezentata in mai multe feluri: prin sc(imbarea pozitiei, a %itezei sau a acceleratiei ca functie de timp. In proiectarea antiseismica sunt alese acceleratiile, deoarece in codurile de construire a cladirilor sunt date fortele *deci implicit acceleratiile- orizontale pe care le poate suporta o cladire in timpul unui cutremur. BCe este F g< 'e obicei, in seismologie, acceleratia se masoara in unitati g, *unde g este acceleratia datorata gravitatii-. 'e e4emplu, o acceleratie de //$cm?s!N//$? ,0N0,/+gN/+Hg *gN ,0cm?s!-. BCare tari au cele mai multe si mai mari cutremure< &pro4imati% 1$H din energia seismica este eliberata in 6acific, in locul unde placa oceanica mai subtire intra sub crusta continentala mai groasa, de#a lungul zonelor de subductie. &ceasta banda de seismicitate are o lungime de +0.000 )m si se intinde de la coastele %estice ale &mericii de Sud si Centrale, &merica de Nord, &las)a, pana la Insulele &leutine, =aponia, C(ina, 9ilipine, Indonezia si &ustralia. 1$H din energia seismica este eliberata in locul unde se intalnesc placile Eurasiatica si &fricana, banda de

seismicitate intinzandu#se de la Gurma spre %est spre >imalaia si Caucaz pana in 0area 0editerana. BCare este cel mai mare cutremur cunoscut< Cel mai mare cutremur cunoscut este cel din C"ile4 din 00 mai -A@/ cu magnitudinea moment egala cu A41 *circa ,,$#,,1 magnitudine 2utenberg#8ic(ter-. Cu magnitudini asemanatoare mai sunt si alte cutremure *%ezi &ne4a 1-. BCare este cel mai mare cutremur posibil< In teorie scara magnitudinilor cutremurelor nu este limitata superior sau inferior. In realitate, insa, marimea unui cutremur este limitata de tensiunile ce se pot acumula in roci pana la limita de rupere si, mai ales, de %olumul in care sunt acumulate tensiuni pana la limita de rupere. B!n timpul unui cutremur trebuie sa stam in dreptul usii< Da4 dar doar daca locuiti in case mai %ec(i, de caramida. In casele moderne, zonele unde sunt amplasate usile nu sunt mai puternice decat alte parti ale casei. In plus, usile se pot balansa si %a pot lo%i. In aceste case este mai sigura metoda prezentata mai sus, de adapostire sub o piesa de mobilier. BCe lucruri nu trebuie facute in timpul si dupa un cutremur< # nu incercati sa porniti gazul, in cazul in care l#ati oprit d%s. sau a fost oprit automat. Aasati compania de gaze sa o faca< # nu folositi c(ibrituri, bric(ete, ec(ipamente electrice, pana nu sunteti siguri ca nu e4ista scurgeri de gaze< # nu folositi telefoanele decat in caz de urgenta, pentru a nu tine liniile ocupate in timp ce altii c(iar au ne%oie de ele< # nu asteptati pompierii, medicii sau politia sa %a a.ute, deoarece s#ar putea sa fie ocupati in alta parte.

&m e4tras din articolul lui 'oug Copp despre 73riung(iul %ietii7, editat de Aarr5 Ainn *fragment-

Introducere in vulcani
Ce sunt vulcanii<
@ulcanii apar intodeauna pe o fisura a scoartei 6amantului. 6rin fisuri, magma patrunde in scoarta la diferite adancimi, acumulandu#se sub forma unor imense pungi*pungi magmatice-.

&cestea reprezinta sursa de alimentare a %ulcanului,7camara de pro%izii7. @ulcanii sunt munti formati prin acumularea materialelor %enite din interiorul scoartei in timpul eruptilor %ulcanice 6artile componente ale unui %ulcan sunt %atra, cosul, craterul si cosul. 9atra vulcanului reprezinta depozitul de magma care alimenteaza eruptiile. Cosul vulcanului este canalul prin care magma si celelalte materiale fierbinti a.ung la suprafata. Craterul este situat in continuarea cosului, acolo inde la%a a.unge la suprafata. Craterul are forma de palnie. Conul este forma de relief rezultata din acumularea materialelor pro%enite din eruptie.

9(LC*:!!
I Introducere
@ulcan, munte sau deal format din acumularea materialelor ce au erupt prin una sau mai multe desc(izaturi *numite %entre %ulcanice- facute in suprafata pamantului.3ermenul vulcan poate desemna, %entrele propriu#zise.@ulcanele situate deasupra ni%elului marii sun cele mai cunoscute, dar ma.oritatea %ulcanilor lumii sunt situati sub mare, formati de#a lungul sistemelor de creste ce se intersecteaza in adancul oceanului planetar . Conform 3(e Smit(sonian Institution, 1$11 %ulcani situati deasupra ni%elului marii au fost acti%i in ultimii 10.000 ani,$/ dintre ei au erupt cel putin odata de#a lungul istoriei scrise.In medie, intre $0#"0 de %ulcani situati deasupra nielului marii ,sunt acti%i in fiecare an< .umatate din acestea sunt defapt continuarile eruptiilorr din anii precedenti, iar celelalte sunt noi . Eruptiile %ulcanice din regiunile populate reprezinta o ade%arata amenintare la adresa oamenilor, a proprietatilor si a agriculturii. 6ericolul pro%ine , in cele mai multe cazuri , din .eturi fierbinti si ce se misca cu o %iteza foarte mare, care contin materiale e4plozi%e, cenusa ,si cele mai distructi%e, raurile de la%a. 6e langa eruptiile e4plozi%e c(iar si %ulcanele din regiuni nepopulate , pot arunca cenusa adanc in atmosfera, creand nori de cenusa, care reprezinta o amenintare serioasa la adresa a%ioanelor.

II FO M!"IU#I$% &U$C!#IC%
3oate formatiunile %ulcanice sunt formate prin acumularea de magma*roca ce se formeaza sub suprafata pamantului-.0agma poate erupe prin unul sau mai multe %entre %ulcanice, care pot fi o singura desc(izatura, mai multe desc(izaturi, sau o crapatura lunga, numita %ent de fisura. Se formeaza in adancul pamantului, in general, in

mantaua superioara. 6entru a se forma magma , este ne%oie de temperaturi si presiuni foarte ridicate. 0antaua solida trebuie topita la conditii intalnite de obicei la adancimi de ,0 pana la 100 )m sub suprafata pamantului. Odata ce mici picaturi de magma se formeaza, ele incep sa se ridice deoarece magma are o densitate mai mica decat rocile ce o incon.oara.&ceste picaturi se aduna, formand ade%arate rauri de magma.&cestea se aduna in regiuni subterane numite rezer%oare de magma. 'upa fiecare eruptie, este ace o in daugat un nou strat %ulcanului, acesta crescand in marime. III M!"% II &U$C!#IC% 3rei tipuri de materiale erup dintr#un %ulcan acti%: la%a, fragmente de roca si gaze.3ipul si cantitatea de material care erupe dintr#un %ulcan acti% depinde de compozitia magmei din interiorul %ulcanului. A&@& Aa%a reprezinta magma care se rupe, si erupe dintr#un %ulcan.'aca magma este foarte lic(ida, atunci %a curge de#a lungul %ulcanului , catre bazele sale. 98&20EN3EAE 'E 8OC& &ceste fragmente de roca sunt e4pulzate in aer. Ele include si cenusa care sunt fragmente cu diametrul mai mic de ! mm.Cenusa cea mai fina este numita cenusa %ulcanica, si este formata din particule de au un diametrul mai mic de 0,0" mm 2&CEAE 2azele, in prima etapa sunt eliberate de %ulcani sub forma unui .et. Eliberarea instantanee de gaz %ulcanic aflat sub presiune este forta ce duce la eruptii.2azele pro%in din magma propriuzisa, sau din contactul dintre magma incinsa si apa.0a.oritatea gazelor %ulcanice cuprind %apori de apa, cu dio4id de carbon si dio4id de sulf.

I& %ruptiile
@ulcanii erup diferit, in functie de compozitia magmei ce se afla sub suprafata, cantitatea de gaz din magma, si tipul de %entru %ulcanic din care erupe.In general, cu cat la%a este mai %ascoasa, cu atat ruptia %a fi mai e4plosi%a.Eruptiile e4plozi%e pot e4pulza o mare cantitate de material in aer.Eruptiile none4plozi%e produc rauri de la%a, si e4pulzeaza foarte putin material in aer. E8U63IIAE EK6AOCI@E Eruptiile e4plozi%e pot e4puza atat la%a lic(ida sau semisolida cat si fragmente solide de roca %ulcanica sau non%ulcanica care au fost carate de#a lungul magmei ce se ridica inainte de eruptie.Eruptiile foarte e4plozi%e sunt numite eruptii 6linian, dupa naturalistul roman 6lin5 cel Intelept.&cesre erupptii pot dura de la cate%a ore pana la cate%a zile. E8U63IIAE NONEK6AOCI@E Eruptiile none4plozi%e ,sunt tipice pentru %ulcanii din >aBaii,si produc rauri de la%a.Aa%a iese afara prin rifturile din suprafata %ulcanului sau prin %entre.ele sunt

caracterizate prin faptul ca la%a produsa este de tip bazaltic, iar %ulcanii ce sunt formati prin aceste eruptii sunt numiti %ulcani scut. & P% ICO$%$% &U$C!#I$O Eruptiile pun direct, si indirect pericole asupra oamenilor, si a proprietatilor, atat in aer cat si pe pamant.&semenea pericole sunt : raurile de la%a, cenusa. Unele rauri de la%a, mai contin cenusa incinsa, fragmente de roca si gaze. &cestea sunt mortale datorita temperaturiilor inalte, peste ,$0U C si %itezei ridicate, de peste !$0 )m?(.'e asemenea , acumularile masi%e de cenusa %ulcanica , mai ales daca sunt udate de ploaie, duc la ruinarea recoltelor de cereale. 6ericole indirecte sunt deobicei efecte non%ulcanice, care acompaniaza eruptiile. &stfel sunt, cutremurele , tsunami, ploile cauzate de cenusa, bolile si infometarea ce apar dupa eruptiile %ulcanice. 3sunami sunt, uriase %aluri seismice, de#a lungul oceanelor, generate de miscarea instantanee a rocilor ce alcatuiesc platforma marina. &ceasta miscare instantanee este cauzata de cutremure uriase, sau de prabusirea unei insule %ulcanice , in timpul eruptiei unui %ulcan. 'e asemenea , depozitele de materiale %ulcanice pot duce la defertilizarea pamanturilor, la moarea animalelor, si, in ultimul , la foamete. Intre secolele 11#1 , tsunami si foametea ce preced eruptiile %ulcanice au cauzat ma.oritatea deceselor legate de eruptii. Incepand cu anii ,0, un alt pericol , indirect legat de eruptii a inceput sa atraga atentia : &%ioanelor ce sur%olau zonele, le#a intrat cenusa in motoare. &I P %'IC% %! % UP"II$O Cea mai mare problema a %ulcanologiei este prezicerea urmatoarei eruptii a unui %ulcan acti% sau adormit. Oamenii de stiinta considera un %ulcan acti% daca a erupt cel putin odata. @ulcanii adormiti sunt considerati un potential pericol de a erupe pe %iitor .Oamenii de stiinta prezic eruptiile masurand e%enimentele ce duc la o posibila acti%itatee, ca , de e4emplu cutremure, miscari a pamantului, si eliberarea de gaze. 8ata de succes este mai mare la prezicerea eruptiilor none4plozi%e la %ulcanii bine monotorizati .'e e4emplu, aproape toate flu%iile de la%a rezultate din eruptii in muntii Saint >elens incepand din 0ai 1 ,0 au fost prezise cu zile, c(iar saptamani inainte.Cel mai mare obstacol in imbunatatirea prezicerii eruptiilor este ca doar o fractiune din peste $00 de %ulcani acti%i in lume sunt monotorizati adec%at, cu instrumente moderne, si de catre %ulcanologisti bine instruiti. &II %(U (% &U$C!#IC% 'esii eruptiile %ulcanice constituie o ade%arata amenintare la adresa omenirii, %ulcanii pot deasemenea fi bogati in resurse. 6robabil cea maimare resursa din %ulcani este pamantul format din materialele ce sunt aruncate de eruptii.&cti%itatea %ulcanica a creat unele dintre mai frumoase si fertile regiuni ale pamantului. Inca de la inceputul secolului !0, stapanirea caldurii naturale a sistemelor %ulcanice a dat o sursa, aproape nepoluanta , de energie termica si energetica.'e e4emplu .etul de la 2e5zerele din nordul Californiei , cel mai mare camp geotermic , este suficient pentru a alimenta cu curent un orase de milioande de locuitori, precum San 9rancisco.0ulte depozite ce cupru,carbune, zinc, aur si argint, sunt continute in rocile %ulcanice, sau in rocile magmatice , ce sunt bazele %ulcanilor.8oca sparta de la%a, pumice, carbunele si alte produse rezultate in urma eruptiilor sunt surse de materie bruta pentru construirea drumurilor, in constructii, industrie.

&III &U$C!#I %)" "% %(" I Eplorarea spatiala di ultima decada a adus do%ezi ale e4istentei %ulcanilor si a produselor sale si pe alte planete si luni din sistemul nostru solar.9otografiile facute de satelitii ce orbitau luna 6amantului au aratat uriase campuri de la%a mare.0ostre din aceste mare au fost luate de catre astronautii din programul &pollo ,si dupa analiza s#a constatat ca erau similare cu cele bazaltice, dar nu identice cu cele gasite pe 6amant. 'e asemenea, imagini luate de sateliti ale suprafetei lui 0arte si @enus au aratat %ulcani si insusiri %ulcanice asemanatoare, dar mai mari decat cele de pe pamant.'e e4emplu, Ol5mpus 0ons, un gigant %ulcan scut de pe 0arte, cu diametrul de "00 )m , este mai mare decat lungimea insulelor >aBaii, puse una langa alta. 0isiunea 0ars 6at(finder din 1 1 a adus date conform carora , rocile %ulcanice de pe 0arte seamana cu roci similare de pe 6amant,inclusi% do%ezi de roca andesit. &cti%itatea %ulcanica depe luna pamantului 0arte, 0ercur si @enus s#a petrecut acum millioane de ani < aceste corpuri planetare,sunt acum ,reci si moarte.In orice caz, oamenii de stiinta au gasit do%ezi in meteoritii de pe 0arte care indica faptul ca acti%itatea %ulcanica s#ar fi produs acum 1$0 de millioane de ani . 'o%ezi bine documentate asupra %ulcanilor acti%i au %enit din imaginile de la satelitul @o5ager !. &semenea acti%itati, desi putin intelese, par a fi diferite de cele din %ulcanismul terestru. In 1 1 acest satelit a capturat imagini de nori %ulcanici, ce contineau dio4id de sulf, care tasneau pana la !,0 )m deasupra suprafetei lui Io, una din lunile lui =upiter.Intre aprilie si septembrie 1 1, na%eta spatiale 2alileo a adus deasemenea imagini ce aratao o dramatica acti%itate %ulcanica pe Io. &cti%itatea %ulcanica a lui Io indica prezenta de materiale locate in inima sau interiorul sau, dar cauza caldurii din mi.locul lui Io este diferita de cea de pe 6amant. Oamenii de stiinta cred ca Io este incalzit intern de frecarea rezultata din faptul ca luna este trasa in diferite directii de =upiter si lunile din apropiere, 2an5mede si Europa. Imaginile luate lunile alaturate, 2an5mede si Europapiter si de @o5ager ! in 1 , ale lui 3riton, o luna a lui Neptun, a aratat o punga de gaz, cel mai probabil nitrogen care se ridica la , )m deasupra suprafetei, si care se intindea aproape 1$0 )m.&ceasta punga de gaz sugereaza ca 3riton poate a%ea deasemenea un miez fierbinte capabil de acti%itate %ulcanica.

@ulcani se clasifica in: #%ulcani incinsi #%ulcani noroiosi

&ulcani moroiosi
'esi denumirea lor ne#ar putea duce cu gandul la ce%a urias si inspaimantator, %ulcanii noroiosi sunt # de fapt # niste ridicaturi conice *de forma unor palnii cu %arful in sus-, care seamana cu niste musuroaie mai inalte si mai intinse. &ceste conuri se formeaza la suprafata pamantului, prin eruptia gazelor dega.ate de zacamintele de (idrocarburi din subsol *(idrocarburile sunt compusi c(imici, organici, formati din carbon si din (idrogen-. 6ornind de unde%a din adancul

pamantului, gazele emanate isi fac loc catre suprafata, impingand in drumul lor apa si noroiul pe care le intalnesc in cale. &stfel, in zona prin care gazele ies in atmosfera *dega.and si un miros de sulf-, apa si noroiul argilos aduse din subsol se re%arsa, depunandu#se in straturi conice si continuand sa bolboroseasca incet. 'esi reprezinta un fenomen rar intalnit la ni%el mondial, %ulcani noroiosi putem admira si noi, in 8omania, in zona subcarpatica a .udetului Guzau. 'eclarata inca din anul 1 !+ monument al naturii, zona 6aclele 0ari # 6aclele 0ici *situata in apropierea comunei buzoiene Gerca- este singurul loc din Europa in care pot fi %azuti %ulcani noroiosi, fenomene similare inregistrandu#se doar in Siberia si in &ustralia. 'e altfel, 8omania este o tara # se pare # prielnica %ulcanilor noroiosi: astfel de fenomene se produc frec%ent in Subcarpatii de curbura *in special in zona Guzaului-, dar au mai fost semnalate, in ultimii 1$0 de ani, si in alte locuri *langa Ocna Sibiului, la >omorod, la Gazna, pe dealurile 3ransil%aniei, dar si in anumite zone colinare din 0oldo%a # unde micii %ulcani noroiosi erau numiti RgloduriS sau Roc(iuri de gloduriS-. 3otusi, formele cele mai interesante de %ulcani noroiosi # si cu dimensiunile cele mai mari # pot fi intalnite in rezer%atia mi4ta *geologica si botanica- situata la 1! )ilometri de Gerca, cu o suprafata de apro4imati% /0 de (ectare. In zona 6aclelor 0ici, pe o suprafata de aproape 10 (ectare, se afla cei mai multi dintre %ulcanii noroiosi, de forme e4trem de %ariate, dar de dimensiuni relati% reduse. &ici pot fi %azuti %ulcani de.a formati, cu cratere in forma unor trunc(iuri de con, a%and inaltimea intre ! si , metri, iar in %arf # mici lacuri de Rla%aS rece, mai e4act un amestec de pamant si apa. &ceasta pare sa clocotesca, scotand bulbuci pro%ocati de gaze. Noroiul, adus din straturile din adancimea scoartei pamantesti, este impins si el # continuu # de gazele naturale spre gura %ulcanilor, de unde se prelinge pe %ersantii acestora, sub forma unor paraiase. &ceste mici rauri negricioase se usuca treptat, modificandu#se astfel in permanenta peisa.ul. In acelasi timp, se formeaza noi RcratereS, care au la inceput marimea unei monezi de $00 de lei. Ci de zi, noroiul impins de gaze face ca aceste cratere sa se mareasca, intinzandu#se unele catre celelalte, pana se unesc intre ele, dand nastere astfel unor guri de %ulcani cu diametre de ! # / metri. 0arginile acestor cratere sunt foarte inselatoare: desi par solide si sigure, numai anumite portiuni sunt formate doar din noroi intarit, restul zonelor fiind acoperite de simple cruste sau ramanand inca umede pe directia la%ei care se scurge incet. Aa cati%a )ilometri spre nord#est este situat platoul 6aclelor 0ari, cu o suprafata de aproape !0 de (ectare, numele acestuia fiind legat de dimensiunile foarte mari ale celor trei %ulcani principali aflati in centrul platoului. 'iametrul fiecaruia dintre acesti trei %ulcani masoara peste 100 de metri *adica, este mai mare decat lungimea unui teren de fotbalP-. R6oaleleS %ulcanilor de aici sunt foarte intinse, iar pe acestea apar mai multe cratere secundare si limbi lungi de noroi %inetiu, adesea amestecat cu su%ite de titei.

3otul, in .urul acestor %ulcani, pare pustiu. 0ulti dintre turistii care %in in zona %ulcanilor noroiosi spun ca au impresia ca se afla pe o alta planeta. 'oar cati%a copaci reusesc sa supra%ietuiasca # mai la departare de cratere # pe aceste terenuri sterpe, RinundateS de noroi si acoperite de un strat gros de namol solidificat. 3otusi, ca prin minune, pe acest taram neprimitor traiesc doua plante foarte rare: Nitraria sc(oberi si Obione %errucifera # dupa denumirea lor stiintifica. Sunt plante (alofile *adica se dez%olta intr#un mediu sarat, a%and de asemenea ne%oie de saruri pentru (rana-, prote.area prin lege a acestora fiind unul dintre moti%ele pentru care zona 6aclelor 0ici a fost declarata rezer%atie naturala.

9ulcani activi
@ulcan, munte sau deal format din acumularea materialelor ce au erupt prin una sau mai multe desc(izaturi *numite %entre %ulcanice- facute in suprafata pamantului.3ermenul %ulcan poate desemna, %entrele propriu#zise.@ulcanele situate deasupra ni%elului marii sun cele mai cunoscute, dar ma.oritatea %ulcanilor lumii sunt situati sub mare, formati de#a lungul sistemelor de creste ce se intersecteaza in adancul oceanului planetar . Conform 3(e Smit(sonian Institution, 1$11 %ulcani situati deasupra ni%elului marii au fost acti%i in ultimii 10.000 ani,$/ dintre ei au erupt cel putin odata de#a lungul istoriei scrise.In medie, intre $0#"0 de %ulcani situati deasupra nielului marii ,sunt acti%i in fiecare an< .umatate din acestea sunt defapt continuarile eruptiilorr din anii precedenti, iar celelalte sunt noi . Eruptiile %ulcanice din regiunile populate reprezinta o ade%arata amenintare la adresa oamenilor, a proprietatilor si a agriculturii. 6ericolul pro%ine , in cele mai multe cazuri , din .eturi fierbinti si ce se misca cu o %iteza foarte mare, care contin materiale e4plozi%e, cenusa ,si cele mai distructi%e, raurile de la%a. 6e langa eruptiile e4plozi%e c(iar si %ulcanele din regiuni nepopulate , pot arunca cenusa adanc in atmosfera, creand nori de cenusa, care reprezinta o amenintare serioasa la adresa a%ioanelor.

II 9O80&3IUNIAE @UAC&NICE 3oate formatiunile %ulcanice sunt formate prin acumularea de magma*roca ce se formeaza sub suprafata pamantului-.0agma poate erupe prin unul sau mai multe %entre %ulcanice, care pot fi o singura desc(izatura, mai multe desc(izaturi, sau o crapatura lunga, numita %ent de fisura. Se formeaza in adancul pamantului, in general, in mantaua superioara. 6entru a se forma magma , este ne%oie de temperaturi si presiuni foarte

ridicate. 0antaua solida trebuie topita la conditii intalnite de obicei la adancimi de ,0 pana la 100 )m sub suprafata pamantului. Odata ce mici picaturi de magma se formeaza, ele incep sa se ridice deoarece magma are o densitate mai mica decat rocile ce o incon.oara.&ceste picaturi se aduna, formand ade%arate rauri de magma.&cestea se aduna in regiuni subterane numite rezer%oare de magma. 'upa fiecare eruptie, este adaugat un nou strat %ulcanului, acesta crescand in marime. III 0&3E8II @UAC&NICE 3rei tipuri de materiale erup dintr#un %ulcan acti%: la%a, fragmente de roca si gaze.3ipul si cantitatea de material care erupe dintr#un %ulcan acti% depinde de compozitia magmei din interiorul %ulcanului. A&@& Aa%a reprezinta magma care se rupe, si erupe dintr#un %ulcan.'aca magma este foarte lic(ida, atunci %a curge de#a lungul %ulcanului , catre bazele sale. 98&20EN3EAE 'E 8OC& &ceste fragmente de roca sunt e4pulzate in aer. Ele include si cenusa care sunt fragmente cu diametrul mai mic de ! mm.Cenusa cea mai fina este numita cenusa %ulcanica, si este formata din particule de au un diametrul mai mic de 0,0" mm 2&CEAE 2azele, in prima etapa sunt eliberate de %ulcani sub forma unui .et. Eliberarea instantanee de gaz %ulcanic aflat sub presiune este forta ce duce la eruptii.2azele pro%in din magma propriuzisa, sau din contactul dintre magma incinsa si apa.0a.oritatea gazelor %ulcanice cuprind %apori de apa, cu dio4id de carbon si dio4id de sulf. I@ Eruptiile @ulcanii erup diferit, in functie de compozitia magmei ce se afla sub suprafata, cantitatea de gaz din magma, si tipul de %entru %ulcanic din care erupe.In general, cu cat la%a este mai %ascoasa, cu atat ruptia %a fi mai e4plosi%a.Eruptiile e4plozi%e pot e4pulza o mare cantitate de material in aer.Eruptiile none4plozi%e produc rauri de la%a, si e4pulzeaza foarte putin material in aer. E8U63IIAE EK6AOCI@E Eruptiile e4plozi%e pot e4puza atat la%a lic(ida sau semisolida cat si fragmente solide de roca %ulcanica sau non%ulcanica care au fost carate de#a lungul magmei ce se ridica inainte de eruptie.Eruptiile foarte e4plozi%e sunt numite eruptii 6linian, dupa naturalistul roman 6lin5 cel Intelept.&cesre erupptii pot dura de la cate%a ore pana la cate%a zile. E8U63IIAE NONEK6AOCI@E Eruptiile none4plozi%e ,sunt tipice pentru %ulcanii din >aBaii,si produc rauri de la%a.Aa%a iese afara prin rifturile din suprafata %ulcanului sau prin %entre.ele sunt

caracterizate prin faptul ca la%a produsa este de tip bazaltic, iar %ulcanii ce sunt formati prin aceste eruptii sunt numiti %ulcani scut. @ 6E8ICOAEAE @UAC&NIAO8 Eruptiile pun direct, si indirect pericole asupra oamenilor, si a proprietatilor, atat in aer cat si pe pamant.&semenea pericole sunt : raurile de la%a, cenusa. Unele rauri de la%a, mai contin cenusa incinsa, fragmente de roca si gaze. &cestea sunt mortale datorita temperaturiilor inalte, peste ,$0U C si %itezei ridicate, de peste !$0 )m?(.'e asemenea , acumularile masi%e de cenusa %ulcanica , mai ales daca sunt udate de ploaie, duc la ruinarea recoltelor de cereale. 6ericole indirecte sunt deobicei efecte non%ulcanice, care acompaniaza eruptiile. &stfel sunt, cutremurele , tsunami, ploile cauzate de cenusa, bolile si infometarea ce apar dupa eruptiile %ulcanice. 3sunami sunt , uriase %aluri seismice, de#a lungul oceanelor, generate de miscarea instantanee a rocilor ce alcatuiesc platforma marina. &ceasta miscare instantanee este cauzata de cutremure uriase, sau de prabusirea unei insule %ulcanice , in timpul eruptiei unui %ulcan. 'e asemenea , depozitele de materiale %ulcanice pot duce la defertilizarea pamanturilor, la moarea animalelor, si, in ultimul , la foamete. Intre secolele 11#1 , tsunami si foametea ce preced eruptiile %ulcanice au cauzat ma.oritatea deceselor legate de eruptii. Incepand cu anii ,0, un alt pericol , indirect legat de eruptii a inceput sa atraga atentia : &%ioanelor ce sur%olau zonele, le#a intrat cenusa in motoare. @I 68ECICE8E& E8U63IIAO8 Cea mai mare problema a %ulcanologiei este prezicerea urmatoarei eruptii a unui %ulcan acti% sau adormit. Oamenii de stiinta considera un %ulcan acti% daca a erupt cel putin odata. @ulcanii adormiti sunt considerati un potential pericol de a erupe pe %iitor .Oamenii de stiinta prezic eruptiile masurand e%enimentele ce duc la o posibila acti%itatee, ca , de e4emplu cutremure, miscari a pamantului, si eliberarea de gaze. 8ata de succes este mai mare la prezicerea eruptiilor none4plozi%e la %ulcanii bine monotorizati .'e e4emplu, aproape toate flu%iile de la%a rezultate din eruptii in muntii Saint >elens incepand din 0ai 1 ,0 au fost prezise cu zile, c(iar saptamani inainte.Cel mai mare obstacol in imbunatatirea prezicerii eruptiilor este ca doar o fractiune din peste $00 de %ulcani acti%i in lume sunt monotorizati adec%at, cu instrumente moderne, si de catre %ulcanologisti bine instruiti. @II 8ESU8SE @UAC&NICE 'esii eruptiile %ulcanice constituie o ade%arata amenintare la adresa omenirii, %ulcanii pot deasemenea fi bogati in resurse. 6robabil cea maimare resursa din %ulcani este pamantul format din materialele ce sunt aruncate de eruptii.&cti%itatea %ulcanica a creat unele dintre mai frumoase si fertile regiuni ale pamantului. Inca de la inceputul secolului !0, stapanirea caldurii naturale a sistemelor %ulcanice a dat o sursa, aproape nepoluanta , de energie termica si energetica.'e e4emplu .etul de la 2e5zerele din nordul Californiei , cel mai mare camp geotermic , este suficient pentru a alimenta cu curent un orase de milioande de locuitori, precum San 9rancisco.0ulte depozite ce cupru,carbune, zinc, aur si argint, sunt continute in rocile %ulcanice, sau in rocile magmatice , ce sunt bazele %ulcanilor.8oca sparta de la%a, pumice, carbunele si alte produse rezultate in urma

eruptiilor sunt surse de materie bruta pentru construirea drumurilor, in constructii, industrie. @III @UAC&NI EK383E88ES38I Eplorarea spatiala di ultima decada a adus do%ezi ale e4istentei %ulcanilor si a produselor sale si pe alte planete si luni din sistemul nostru solar.9otografiile facute de satelitii ce orbitau luna 6amantului au aratat uriase campuri de la%a mare.0ostre din aceste mare au fost luate de catre astronautii din programul &pollo ,si dupa analiza s#a constatat ca erau similare cu cele bazaltice, dar nu identice cu cele gasite pe 6amant. 'e asemenea, imagini luate de sateliti ale suprafetei lui 0arte si @enus au aratat %ulcani si insusiri %ulcanice asemanatoare, dar mai mari decat cele de pe pamant.'e e4emplu, Ol5mpus 0ons, un gigant %ulcan scut de pe 0arte, cu diametrul de "00 )m , este mai mare decat lungimea insulelor >aBaii, puse una langa alta. 0isiunea 0ars 6at(finder din 1 1 a adus date conform carora , rocile %ulcanice de pe 0arte seamana cu roci similare de pe 6amant,inclusi% do%ezi de roca andesit. &cti%itatea %ulcanica depe luna pamantului 0arte, 0ercur si @enus s#a petrecut acum millioane de ani < aceste corpuri planetare,sunt acum ,reci si moarte.In orice caz, oamenii de stiinta au gasit do%ezi in meteoritii de pe 0arte care indica faptul ca acti%itatea %ulcanica s#ar fi produs acum 1$0 de millioane de ani . 'o%ezi bine documentate asupra %ulcanilor acti%i au %enit din imaginile de la satelitul @o5ager !. &semenea acti%itati, desi putin intelese, par a fi diferite de cele din %ulcanismul terestru. In 1 1 acest satelit a capturat imagini de nori %ulcanici, ce contineau dio4id de sulf, care tasneau pana la !,0 )m deasupra suprafetei lui Io, una din lunile lui =upiter.Intre aprilie si septembrie 1 1, na%eta spatiale 2alileo a adus deasemenea imagini ce arata o dramatica acti%itate %ulcanica pe Io. &cti%itatea %ulcanica a lui Io indica prezenta de materiale locate in inima sau interiorul sau, dar cauza caldurii din mi.locul lui Io este diferita de cea de pe 6amant. Oamenii de stiinta cred ca Io este incalzit intern de frecarea rezultata din faptul ca luna este trasa in diferite directii de =upiter si lunile din apropiere, 2an5mede si Europa. Imaginile luate lunile alaturate, 2an5mede si Europapiter si de @o5ager ! in 1 , ale lui 3riton, o luna a lui Neptun, a aratat o punga de gaz, cel mai probabil nitrogen care se ridica la , )m deasupra suprafetei, si care se intindea aproape 1$0 )m.&ceasta punga de gaz sugereaza ca 3riton poate a%ea deasemenea un miez fierbinte capabil de acti%itate %ulcanica.

!nelul de foc Gvulcanii &errei


6rin maretia si puterea de distrugere eruptiile %ulcanice au impresionat oamenii din cele mai %ec(i timpuri.6rima descriere stiintifica a unei eruptii %ulcanice a fost aceea

a lui 6liniu cel 3anar care a trait e4perienta unei eruptii a @ezu%iului in anul 1 d.>r.,eruptie ce a distrus orasele romane 6ompei si >erculaneum.'e atunci si pana in prezent %ulcanologii au adunat date importante in %ederea elaborarii unor metode de predictie,astfel incat pagubele produse de eruptii sa fie reduse la minimum. @ulcanismul,departe de a fi un incident negli.abil din istoria 6amantului,este esential pentru definiti%area infatisarii actuale a planetei noastre.8olul %ulcanismului a fost,de asemenea,determinant in aparitia %ietii,aceasta luand nastere si dez%oltandu#se datorita imenselor cantitati de elemente c(imice %olatile,solubile,emanate de aparatele %ulcanice in timpul eruptiilor. 6ulberile si cenusile %ulcanice au contribuit la imbogatirea si fertilizarea solurilor,iar fumarolele sulfuroase,al aparitia zacamintelor de cupru,zinc,mangan,plumb si a multor alte elemente.In cea mai mare parte a lor,manifestarile magmatice sunt legate de dinamica placilor litosferice si de procesele de dezintegrare radioacti%a ce au loc in interiorul litosferei.@ulcanologii au apreciat ca,in trecutul geologic,peste ! milioane de )mp din suprafata uscatului au fost acoperiti de la%e,a caror grosime oscila intre $00 m si /000 m.9undul actualelor oceane este alcatuit din la%e bazaltice care au erupt sub apa. 0anifestarile %ul%anice se produc in zonele de riftogeneza,in zonele de con%ergenta a placilor litosferice,ca urmare a procesului de subductie,si in interiorul acestora,ca urmare a actiunilor ,,punctelor fierbinti S din mantaua inferioara.@ulcanii reprezinta partea superioara,terminala a sistemului magmatic,prin care magma a.unge la suprafata sub forma de la%a*magma din care a fost dega.ata o mare parte a gazelor %olatile-. Structura unui vulcan &paratul %ulcanic este alcatuit din cos,crater si con %ulcanic. Cosul vulcanic(canalul de alimentare)reprezinta calea de acces a magmelor in timpul eruptiei,care se dez%olta sub terminatia craterului,facand legatura dintre acesta si camera magmatica*cuptorul-.&cesta poate prezenta o pozitie %erticala sau inclinata,iar spre lateral pot aparea ramificatii.6oate fi umplut cu la%a topita,material piroclastic sau brecie %ulcanica. Craterul vulcanic are aspectul unei depresiuni aproape circulara,de forma conica sa tronconica.,dez%oltata in centrul conului.,de unde incepe cosul %ulcanic.Craterul %ulcanic reprezinta desc(iderea canalului de alimentare*a cosului %ulcanic- si difera de la cate%a sute de metri la peste 1 )m*caldera-.Un %ulcan poate a%ea mai multe cratere. Conul vulcanic este principalul edificiu generat de eruptiile %ulcanice,fiind o suprastructura a aparatului %ulcanic propriu#zis,apro4imati% conica.Ia nastere din curgerile de la%a succesi%e sau depuneri de straturi de piroclastice fine si grosiere,cu inclinari di%ergente in .urul conului %ulcanic.Un aparat %ulcanic de acest fel este specific %ulcanilor cu eruptie centrala.E4ista si %ulcani de tip liniar,din care la%a a.unge la suprafata printr#o desc(idere in forma de fractura,ce poate depasi cati%a )ilometri lungime.Eruptiile %ulcanice sunt permanent insotite de emanatii de gaze %olatile si de %apori de apa,care antreneaza fragmente de la%a consolidata sau bucati de roca din conul %ulcanului,pe care le e4pulzeaza la distante diferite de locul eruptiei.9ragmentele mici de la%a consolidata,cu diametrul de +#/! cm,a%and aspectul pietrisurilor,se numesc lapili.Se acumuleaza sub forma unor depozite stratificate,din a caror consolidare si cimentare rezulta tufuri lapilice.9ragmentele de la%a e4pulzate prin aparatul %ulcanic,cu diametrul mai mare

de 10 cm,se numesc bombe vulcanice,iar prin acumularea si consolidarea lor se formeaza aglomerate vulcanice.Cel mai fin material e4pulzat in mari cantitati prin aparatul %ulcanic,cu diametrul particulelor de sub + mm,este cenusa vulcanica,material care,prin acumulare si cimentare,da nastere cineritelor sau tufurilor vulcanice. Tipuri de eruptii vulcanice Eruptiile se diferentiaza in functie de %ascozitatea,compozitia,continutul de gaze si temperatura la%ei,dar si in funtie de pozitia geografica a %ulcanului.&scensiunea la%ei la suprafata scoartei terestre este generata de energia acumulata in cuptorul magmatic.,de presiunea e4ercitata de fortele tectonice si de diferenta de densitate dintre magma si rocile strapunse. Eruptiile de tip,,hawaian sunt caracterizate prin e4pulzari linistite de la%e fluide,bazaltice,prin intermediul unor cratere.6rin racirea la%ei rezulta conuri %ulcanice aplatizate,de dimensiuni considerabile*0auna Aoa,;ilauea din Insulele >aBaii-.@ulcanii din >aBaii sunt rezultatul acti%itatii asa#numitelor ,,puncte fierbinti S ce se formeaza in mantaua inferioara.&cesti %ulcani se insira ca un lant,in functie de directia de deplasare a placii litosferice strapunse de magma.@ulacanii (aBaieni furnizeaza,prin eruptii,cantitati impresionante de la%a fluida,care se deplaseaza rapid sub forma de torente de la%a,ce se scurg c(iar pe %ersantii cu inclinare redusa.Aa%a rezultata din eruptia %ulcanului !auna "oa,din 1,+0,s#a deplasat cu o %iteza de pana la +0 )m?(.&cest %ulcan erupe,in medie,o data la /,$ ani,generand imense torente de la%a ce pot ameninta %iata locuitorilor din zona. Eruptiile de tip ,,islandez se caracterizeaza prin e4pulzari periodice de la%a bazaltica,fluida,in lungul unor fisuri ce pot depasi uneori !0 )m lungime,la%a care,prin consolidare,da nastere unor platouri bazaltice foarte e4tinse.In islanda sunt peste 1/0 de %ulcani stinsi si peste /0 de puncte acti%e de eruptie.Este locul unde se poate obser%a la zi ce se intampla de obicei sub apa marii,a%and in %edere ca %ulcanismul de acest tip este legat de zona de rift a &tlanicului de nord.8iftul medio#atlantic,ce strabate Islanda,separa placa &mericii de Nord de placa Eurasiatica..@ulcanul "a#i se afla in mi.locul unei falii de !$ )m lungime,in sudul Islandei.El a dat nastere,in anul 11,/,celei mai puternice eruptii de la%a din istorie,scurgerea de la%a a%and la un moment dat un debit de $000 mc?s,acoperind o suprafata de $"$ )mp.Eruptia a fost precedata de cutremure puternice,ce s#au succedat timp de o saptamana,si care au dat nastere unei falii din care a erupt un torent de la%a ce s#a re%arsat pe o lungime de ,0 )m. IEruptiile de tip,,strombolian se caracterizeaza prin e4plozii ritmice,la%ele e%acuate fiind mai %ascoase.Numele este dat de %ulcanul Stromboli,situat in 0editerana,insulele Aipari,supranumit de na%igatori ,,9arul 0editeranei S,fiind folosit pentru orientarea pe timp de noapte.Stromboli este considerat drept unul dintre cei mai acti%i %ulcani din Europa.6e baza marturiilor scrise,se pare ca acest %ulcan,cu o inaltime de peste 00 m,erupe incepand cu anul /00 i.>r.,la fiecare cate%a minute,e4pulzand bucati incandescente de la%a,zgura si cenusa.Aa inter%ale de cati%a ani au loc eruptii %iolente,cu re%arsari de la%a,ceea ce a dus la depopulare masi%a a Insulelor Aipari,astazi locuind acolo doar cate%a sute de persoane.'atorita acti%itatii continue,a zgomotelor produse,in antic(itate insula era considerata a fi lacasul lui Eol,zeul %antului.

Eruptiile de tip,,vulcanian sunt caracterizate prin eruptii %iolente,ca urmare a la%ei %ascoase*andezitice-e4pulzate,care are tendinta de a se solidifica,la partea superioara a cosului %ulcanic,sub forma unui dop.&cumularea gazelor si ascensiunea la%ei impun o presiune crescanda asupra dopului format,pe care il e4pulzeaza impreuna cu portiuni din conul %ulcanic.Cei mai cunoscuti %ulcani de acest tip sunt $ulcano si $ezuviu.@ezu%iul,unul dintre cei mai %iolenti %ulcani ai Europei,s#a facut remarcat prin eruptia din 1 d.>r.,cand au fost distruse orasele 6ompei si >erculaneum.'e atunci,@ezu%iul a mai erupt de %reo cate%a zeci de ori,unele dintre aceste eruptii fiind foarte puternice.In urma e4ploziei din +1!,norii de cenusa au fost purtati pana aproape de Constantinopol.Una dintre cele mai recente eruptii a @ezu%iului*/#" iunie 1 ! -,a dus la e4pulzarea a aproape 1! milioane mc de la%a si tep(ra*cenusa,lapili si bombe %ulcanice- si a peste 1,$ miliarde mc de gaze.3emperatura la%ei la locul eruptiei a atins 1+00 de grade Celsius,localitatile 6agano si Campetelli fiind inundate de la%a. Eruptiile,,ultravulcanice sunt de o %iolenta e4trema,ca urmare a acumularii gazelor si a %aporilor de apa,rezultati din contactul apei marii cu rezer%orul subteran de magma.Cea mai cunoscuta eruptie de acest tip fiind cea a %ulcanului %ra#atau(sau %ra#atoa),din anul 1,,/,considerata drept,,catastrofa mileniului Sprin %iolenta,spectaculozitatea,si numarul de %ictime pro%ocate.Aa !"#!1 august 1,,/ au a%ut loc o serie de e4plozii,una dintre ele fiind socotita,,cel mai mare zgomot geologic S,fiind auzita de la aproape $000 )m distanta.Cenusa %ulcanica a fost e4pulzata la ,0 )m inaltime,formand un nor ce a produs intuneric total pe o raza de circa 1$0 )m ,si care a durat trei zile.Norii de cenusa au incon.urat 6amantul de cate%a ori,insolatia scazand cu ,1 H din %aloarea normala.Cantitatea de tep(ra e4pulzata a depasit 1" milioane mc,atingand in unele locuri 10 m inaltime si acoperind o suprafata de 1$0.000 )mp.E4plozia principala a fost urmata de formarea unui %al urias,tsunami,cu o inaltime de aproape /0 m,care a,,maturatS tarmurile insulelor =a%a si Sumatra,pro%ocand moartea a peste /"000 de oameni si pagube materiale imense.Caldera care a luat nastere in urma acestei e4plozii a%ea fundul la !10 m sub ni%elul oceanului,.umatate din Insula ;ra)atau disparand.In anul 1 /0,in urma unor eruptii submarine,a luat nastere o noua insula,cu diametrul de circa 1,+ )m,numita &na) ;ra)atau*copilul lui ;ra)atau-. Eruptiile de tip,,peleean sunt caracterizate de prezenta ,,norilor arzatoriS,care se re%arsa pe pantele conului %ulcanic in urma eruptiilor %ulcanice.Numele %ine de %ulcanul !ont &elee,situtat in arcul insulelor &ntilele 0ari si 0ici*Insula 0artinica-.&cesti nori arzatori sunt alcatuiti din cenusa si gaze,ei coborand pe %ersantii %ulcanului cu peste !00 )m?(.3emperaturile ating %alori de peste 100 de grade Celsius.Eruptia %ulcanului !ont &elee,din anul 1 0!,la , mai,ora ,.00,a pro%ocat o e4plozie foarte puternica aruncand in aer un dop format in craterul %ulcanului.Norul arzator,cu temperatura de peste "00 de grade Celsius,format in urma eruptiei,s#a pra%alit pe %ersantii %ulcanului cu o %iteza de peste 1"0 )m?(,fiind urmata de o unda de soc puternica.'in cei /0.000 de locuitori ai orasului a supra%etuit doar doi. 'aspandirea vulcanilor pe (lob

In prezent,pe 6amant e4ista peste $00 de %ulcani acti%i si cate%a sute de mii de conuri %ulcanice inacti%e*stinse-.0a.oritatea %ulcanilor se gasesc sub apele marii,sau %arfurile lor se ridica de sub ape.Circa "0Hdin %ulcanii acti%i se afla in .urul Oceanului 6acific,fiind cunoscuti sub numele de,,Inelul sau centura de foc a &acificului .In Oceanul &tlantic se remarca %ulcanii din 0area Caraibilor si cei din lungul marii dorsale medio#atlantice*Canare,&zore,Islanda-,cu peste 100 de %ulcani acti%i.In &frica,acti%itatea %ulcanica este legata in primul rand de ,,0arele rift est# africanSsau grabenul est#african,iar in sudul Europei si in &sia de sud#%est,cei mai cunoscuti %ulcani sunt in .urul 0editeranei. In ultimele decenii,vulcanologii se preocupa sa elaboreze metode eficiente de prognozare a eruptiilor vulcanice,astfel incat populatia sa fie evacuata la timp din zonele afectate,iar distrugerile materiale sa fie reduse.)cest lucru se impune imediat,avand in vedere ca,numai in ultimii *+, de ani,in urma eruptiilor vulcanice,au murit peste *+,.,,, de oameni.In -./+,in &eninsula %amceat#a,vulcanul Tolbaci# a avut o eruptie e0ploziva prognozata e0act de vulcanologi,astfel ca mai multe echipe de televiziune au sosit chiar la inceputul eruptiei,pentru a transmite in direct fenomenul.$ulcanologii americani au reusit,in anul -.1,,sa prognozeze eruptia vulcanului Saint 2elens,din zona pacifica a Statelor 3nite ale )mericii,una dintre cele mai puternice eruptii din secolul al 445 lea.

S-ar putea să vă placă și