Tradiii i obiceiuri greceti

Grecia este tara unde traditiile vechi de secole - si chiar mai mult - au fost pastrate cu grija, ca o importanta parte a identitatii nationale. De-a lungul unei istorii turbulente, marcate in special de ocupatii straine, adesea sangeroase, "elenismul" a fost la mare pret, o forma de rezistenta care nu insemna doar pastrarea limbii, ci si a traditiilor, obiceiurilor, legendelor, literaturii si artei populare. In ciuda - sau poate tocmai datorita - persecutiilor de tot felul, identitatea culturala si mai ales cultura populara elena s-au pastrat pana astazi. In prezent, traditiile elene sunt respectate cu sfintenie de greci. Grecia este o tara traditionala, un amestec de vechi si nou, cu obiceiuri bine marcate, unele dintre ele devenind legi nescrise, respectate de poporul grec. O atentie deosebita se acorda trecutului, sarbatorilor, valorilor traditionale, chiar si de catre tinerii moderni. Comunitile greceti din Romnia dateaz nc din sec. al XIX-lea,fiind recunoscute oficial de domnitorul Al.I.Cuza n 1860. Grecii din Romnia provin din toate colurile lumii greceti: din Epir, Macedonia, Thesalia, Attica, Beoia, Pelopones, Smirna, Constantinopol, ori din insule, iar mulimea lor e risipit n toate colurile Romniei. Uneori, cei plecai dintr-o localitate din Grecia se aeaz compact ntr-o localitate romneasc, formnd o colonie. La data de 28 decembrie 1989 a luat fiin Uniunea Elen din Romnia, ce are n componena sa un numr de 21 de comuniti locale, i aproximativ 10.000 de membrii de origine greac. Primele comuniti care s-au organizat pn n aprilie 1990 au fost Bucureti, Constana, Brila, Galai, Tulcea, Iai, Piatra Neam, Clrai,Prahova. Au urmat comunitile greceti din Sulina, Oneti, Roman,Trgovite, Piteti, Craiova i Izvoarele n 1991, Babadag i Turnu Severin n 1995, Calafat n 1996, Cluj i Zalu (2000). Cei mai muli greci din Romnia au fost negustori. Muli dintre cei stabilii n porturi au devenit i proprietari de vase comerciale. O alt activitate preferat a lor a fost exploatarea pmntului. De asemenea, a existat n Romnia i o categorie destul de numeroas de intelectuali greci, mai ales profesori, medici, jurnaliti, avocai i artiti. Grecii din Romnia i-au pstrat vie tradiia, educndu-i copiii n coli greceti, inndu-i srbtorile religioase i pe cele naionale, mbrcnduse n costumele lor specifice. Oameni cu poft de via, tineri sau vrstnici, grecii preuiesc i cunosc vechile cntece i dansuri specifice locurilor de origine, pe care le interpreteaz, acompaniai la buzuki, la diferite ocazii festive ori la petreceri cu mncruri tradiionale, nsoite uneori de spartul farfuriilor. La 1 ianuarie, grecii srbtoresc nu doar venirea noului an, ci i pe Sfntul Vasile din Kesareia. El e cel ce aduce i las sub brad cadourile dorite de fiecare. n fiecare cas, la venirea Anului Nou, se taie vasilopita (plcinta Sfntului Vasile). Exist i azi credina c cel la care ajunge bnuul ascuns n vasilopit va fi norocos tot anul. De 1 Mai, ziua florilor, sa pstrat obiceiul mpletirii coronielor pe care copiii le atrn n balcoane i la porile caselor. Ca toi cretinii ortodoci, grecii in la obiceiurile legate de srbtorile de Pati (postul, nroitul oulor, pregtirea maghiriei, slujba nvierii, urmat n zori de coacerea mielului la proap) i de Crciun (prepararea cozonacilor, colindatul, mpodobitul bradului). Cei care provin mai ales din insule i din localitile de pe rmuri mai pstreaz obiceiul de a mpodobi de Crciun o corabie, cci n Antichitate, ea era cea care-i aducea pe cei dragi acas. Ziua de 25 Martie este o dubl srbtoare, i religioas i naional: este ziua de Bunavestire, dar marcheaz totodat i nceputul luptei de eliberare a grecilor, din 1821. Cea de a doua mare srbtoare naional este ziua de 28 Octombrie a Marelui Nu (To megalo Ohi) legat

de evenimentele din timpul celui de Al Doilea Rzboi Mondial, cnd grecii i-au mpiedicat dumanii s intre n ar.

Tradiii culinare la greci Se spune c gastronomia este parte important a culturii unui popor. Buctria greac este mai mult de att. nceputurile ei se pierd n vremurile mitologice, cnd zeii din Olimp coborau printre muritori. Este o buctrie tipic mediteranean, cu elemente comune buctriilor italian, balcanice, i orientale. Buctria greac are o tradiie de peste 4000 de ani, iar n 330 .H., Archestratos a scris prima carte de bucate din istoria omenirii.Vechii greci mncau frugal: gru, ulei de msline, pete i vin, carnea fiind extrem de rar. Frugalitatea aceasta s-a meninut i n timpul ocupaiilor romane, bizantine i otomane i s-a schimbat doar recent, cnd progresele tehnologice au fcut carnea i alte ingrediente mai uor accesibile. Dintre toi buctarii greci, Archestratus este considerat ca fiind parintele gastronomiei. El a inspirat enorm Greekalicious. n antichitate, crile de bucate erau foarte diferite de cele de astzi. Cartea de bucate a lui Archestratus cuprinde un stil epic tradiional i intercaleaz poezii despre gastronomie cu anecdote, colinde i este prezentat intr-un stil comic. Din punct de vedere istoric, oamenii foarte rar citeau in intimitate, aadar, crile de bucate erau scrise n versuri, ca s fie citite la baluri sau spectacole. Perioada otoman a dus la adoptarea unor mncruri de origine persan, arab i indian, i a unor ingrediente precum orezul. Rafinamentul era, i a rmas, o noiune relativ strin buctriei greceti care se distinge prin bucate simple, hrnitoare i sioase. Totui, tendinele culinare mai recente se arat favorabile unei abordri mai rafinate. Cel mai vechi i definitoriu ingredient al buctriei greceti este uleiul de msline; el d gustul caracteristic i este folosit la orice fel de mncare, sau desert. Legumele cele mai folosite sunt vinetele, roiile, cartofii, fasolea verde, bamele, ardeii grai i ceapa. Mierea provine n special de la citrice: lmi, portocale, portocale amare, dar i de la cimbru i pinul mediteranean. Masticul, o rin aromat, este nc mndria insulei Chios. Pmntul Greciei este potrivit mai ales pentru creterea caprelor i oilor, de aceea mncrurile cu carne de vit sunt mai rare. Exist, ca urmare, o mare varietate de brnzeturi din lapte de oaie i de capr: Kefalotyri, Feta, Kasseri, Graviera, Anthotyros, Manouri, Metsovone i Mizithra. Mult din mncarea preparat n mare parte a Greciei din vremurile antice era relativ simpl i condimentat rudimentar. Amprentele antice erau combinaii de dulce cu acru, precum mierea i oetul, sos de pete () cu miere, pete i struguri, acestea fiind foarte importante n buctria Greciei antice. Pentru greci, hrana a avut mereu tot felul de semnificaii religioase i filosofice. De exemplu, grecii nu mancau niciodata carne dect dac ar fi provenit de la sacrificiu fcut pentru un zeu. Chiar i despre legume, grecii credeau c unele erau mai curate i preferate de ctre zei. Stilul culinar grecesc se remarc prin condimentele utilizate ntr-o masur mai mare dect n celelalte bucatarii din zona mediteranean: oregano, ment, busuioc, cimbru, fenicul, chimen, mrar, dafin, ceap, usturoi. Multe reete greceti folosesc condimente dulci alturi de sortimente de carne: scortioara, cuioarele dau gust tocnielor greceti

marcheaz o influen persan i arab. Ca si carne folosita la prepararea diferitelor retete tipice sunt carnea de miel si vita .In mai mica masura se foloseste carnea de porc si pui.Se folosesc msline, branz feta, frunzele de vi devie, dovlecei si iaurt. Celebra branz feta este deseori imitata, dar niciodat egalat i este strns legat de imaginea Greciei. Dulciurile sunt fcute n general cu nuc i miere. Buctria elen are patru secrete: ingrediente proaspete de bun calitate, folosirea corect a ierburilor i a mirodeniilor si faimosul ulei de msline grecesc. Delicatese greceti Mezze este un termen generic pentru gustri, servite cu vin, ouzo sau tsipouro. Printre acestea, cele mai cunoscute sunt boureki (plcinele cu legume i carne), spanakopita (plcint cu spanac, feta, ceap, ou i condimente), melitzanosalata (salat de vinete), saganaki(brnz prjit), taramosalata (icre amestecate cu cartofi fieri, sau pine, ulei de msline i suc de lmie), dolmades (sarmale din vi-de-vie cu umplutur de orez, legume, sau carne),skordalia i tzatziki. Dolmade un fel de sarmalue, din orez amestecat cu carne de miel, nvelite n foi de vi. Avgolemono O sup care conine ou i suc de lmie. Salata greceasc conine salat verde, branz feta, roii, msline, ceap roie, ardei gras i un sos fcut din ulei de msline si lmie. Musaca specialitate ce const n straturi succesive de vinete i carne de miel, peste care se pune sos alb. Pastitsio este un tip de lasagna greceasca, fcut din paste cu ou i branz, carne condimentat i sos. Souvlaki carne (de miel, pui, porc, vit) fript pe frigaruie, apoi servit ntr-o pit. Fructele de mare din Marea Mediteran sunt cu mult mai gustoase dect cele din oceane. n Mrile Egee i Ionic, apele sunt curate precum cristalul i abund de pete. Petele proaspt fript pe grtar este considerat o desftare. Deserturile greceti (Glyka): sunt i ele vestite: baclava - prajitura facut din foi de aluat, nuci sau migdale si nsiropat cu miere sau sirop de zahr, galaktoboureki (straturi de cremntre foi de plcint), kourabiedes (prjituri din fin, unt i migdale), loukoumades (un fel de gogoi cu scorioar), loukoumi (rahat), tsoureki (un fel de cozonac) i nelipsitul iaurt cu miere. Buctaria greceasca prezint i influene arabe (musaca) i Italiene (diferite tipuri de paste). n ultimii ani, mncarea american a devenit foarte popular n Grecia, iar lanurile de magazine fast-food se extind foarte mult. Srbtori greceti Vasilopita Din multiplele traditii crestinesti ale poporului elen, o mare semnificatie o are sarbatoarea taierii pitei Sfantului Vasile cel Mare - numita Vasilopita - de catre fiecare familie in prima zi a anului nou. Cu acest prilej, in prima zi a anului,se face o pita (placinta) in care se introduce un banut. In jurul ei se aduna toti membrii familiei, intr-o atmosfera de bucurie si se taie pita, in mai multe felii, de catre capul familiei. Prima felie este pentru iconostasul familiei, a doua pentru casa si in continuare cite o felie pentru fiecare membru al familiei de la cel mai

varstnic la cel mai tinar. Cel care fi norocosul si va gasi in felia sa banutul, va fi norocosul anului. Lunea curat" - Prima zi de luni din postul Patelui. Aceast zi se srbtorete prin nlarea de zmee, iar la mas se servesc mncruri tradiionale de post. Patele - Vinerea Mare, Duminica Patelui i Lunea Patelui. n Vinerea Mare este purtat n procesiune cu lumnri "Sicriul lui Cristos", smbta la miezul nopii preotul anun n biseric nvierea Domnului iar credincioii vin s ia lumin, pe care o duc apoi la casele lor. Duminca se fac vizite la rude, se frig miei la frigare i se ciocnesc ou roii. Grecii srbtoresc evenimentele importante mai ales prin muzic i dans. Dansurile tradiionale sunt rezervate mai ales brbailor, dei adesea danseaz i femeile. De obicei se danseaz n cerc, ritmul i tempo-ul variind n funcie de regiune. Sigalos este un dans lent, n timp ce sirtos este dansul originar din Creta, n care se prind brbaile i femeile mpreun, inndu-se dup umeri. Un alt dans grecesc este susta, singurul care se danseaz n perechi. Dansurile greceti Dansul a jucat un rol important in viata grecilor de-a lunul istoriei. In Grecia Antica dansului i se acorda o atentie deosebita. In scrierile sale, Platon si-a exprimat credinta in virtutile dansului, sustinand ca un barbat care nu stie sa danseze este needucat si fara maniere. In perioada Bizantina, in ciuda directiei impusa de biserica, oamenii dansau la sarbatorile personale sau la cele publice. In perioada ocupatiei turcesti, grecii au constinuat sa danseze si nu numai. Ei au creat noi dansuri dedicate eroilor revolutionari si dorintei de libertate, cum este dansul numit Zaloggos. Astazi, Grecia este probabil una din foarte putinele tari din Europa si chiar din lume unde dasurile traditionale sunt inca pastrate vii, interactionand cu viata de zi cu zi. In alte tari,s-au pastrat numai elementele folclorice carora li s-au adaugat elemente de balet si au fost transformate astfel pentru spectacole de teatru. In alte tari, in particular in tarile vestice, dasul folcloric a fost pastrat doar ca piesa de muzeu. In Grecia de astazi, dansurile traditionale sunt transmise din generatie in generatie deoarece oamenii inca se bucura de ele si sunt prezente la toate sarbatorile, fac parte din viata de zi cu zi. Sunt dansuri considerate panelenice, cum sunt Kalamatianos si Tsamikos si sunt conoscute de toate comunitatile grecesti, depasind granitele tarii. In mod particular, fiecare regiune are dansuri specifice care sunt prezentate la sarbatorile locale. Cateva dintre acestea care nu sunt asa de raspandite sunt pe cale de a fi uitate, dar se depun eforturi de catre organizatii locale in incurajarea transmiterii acestora generatiilor mai tinere. Sunt multe similitudini intre dansurile grecesti din timpuri diferite: modul de prindere al mainilor, tinuta corpului, formatia urmata de dansatori, batista si celelalte obiecte pe care le poarta in timpul dansului. Dansul este o exprimare a vietii, si ca o expresie a vietii are o mai mare probabilitate si usurinta de a fi transmis din generatie in generatie. Unii cercetatori considera ca aceste elemente considerate specifice zonei grecesti se regasesc si la alte popoare din balcani si alte tari mediteraneene. Exemple de dansuri grecesti: Primul exemplu se refera la povestea lui Tezeu care l-a ucis pe minotaur in labirintul din Knossos. In drumul sau de intoarcere spre Atena, Tezeu s-a oprit la Delos unde a oferit sacrificiu zeilor pentru ca l-au salvat. In timpul ritualului de sacrificiu, el a dansat un dans cu miscari circulare care reprezentau drumul prin labirint si locul foarte stramt in care a avut loc lupta cu Minotaurul. Acesta este dansul labirintului sau Gheranos dupa cum este intalnit in scrierile antice. De fapt, Dora Stratou, o pioniera in studiul dansurilor folclorice grecesti, a descoperit un dans similar in Creta care se numeste "dansul lui Tezeu" la inceputul secolului

nostru. Astazi el se numeste Siganos (Incet) si este un dans de nunta, mirele este cel care conduce pentru a reusi sa strabata labirintul vietii. Sirtaki: Datorita filmului "Zorba Grecul" a devenit cel mai cunoscut dans grecesc. Spre deosebire de alte dansuri grecesti care s-au dezvoltat in sate, acesta a fost in mod special intalnit in tavernele din orase. Este o combinatie intre Hasapiko (partea lenta) si Hasaposerviko (partea rapida). Se danseaza cu mainile pe umeri, dansatorii improvizand ordinea figurilor si putand comunica intre ei prin strangerea umerilor. Ballos: Italienii, ocupand insulele grecesti l-au numit Ballos dupa un dans similar italian, dar numele originar vine din limba greaca, de la verbul "balizo" = a dansa singur, in greaca veche, fata de "horevo" = a dansa in grup. Acesta se danseaza pe perechi mai mult decat in cerc. Kalamatiano: Este una din variantele de syrto. Syrto inseamna dans tarat si este un dans din antichitate. Numele nu vine de la orasul Kalamata, dar este numit probabil dupa un cantec despre Kalamata, sau dupa batistele Kalamata, deoarece orasul a fost cunoscut pentru matasea sa in timpul Imperiului Bizantin, si cantecul aminteste de un indragostit care da o batista din matase Kalamata, care reprezenta un gest de mare afectiune. Syrtoul poate fi dansat pe un ritm 7/8 sau 2/4. Unii afirma ca ritmul 7/8 ar trebui dansat mai vioi, in timp ce acela de 2/4 trebuie sa fie strict "syrto", in linie. Traditional, doar prima pereche improvizeaza, dar astazi toti dansatorii pot improviza. Tsamiko: Acest dans este numit probabil dupa Tsames din Epir, dar unele surse afirma ca este numit dupa "tsamika", imbracamintea luptatorilor din munti in timpul Razboiului de Independenta al Greciei. Traditional este un dans de baieti si este cea mai buna oportunitate a unui dansator de a-si arata talentele acrobatice. Ritmul este de 3/4, 3/8, sau 6/8. Dansatorii se pot tine de mana, dar cel mai bine este sa aiba mana la nivelul umerilor. Costume greceti Costumele grecesti reprezinta o frumoasa parte a unei culturi deosebit de bogate. O parte din caracteristicile acestora poate fi gasita la costume bizantine si hellenice. Pot fi facute unele generalizari in ceea ce priveste stilul si componentele costumelor. De exemplu, costumele continentale si cele insulare sunt diferite. Mai mult decat atat, costumele au anumite particularitati in functie de zona din care provin, in ceea ce priveste modelul, materialul din care sunt confectionate, numarul pieselor componente si bijuteriile care impodobesc gatul sau mijlocul femeilor. O observatie asupra unor elemente ale costumelor, in special a celor continentale, este aceea ca la prima vedere toate costumele grecesti ale femeilor par a fi asemanatoare, insa privite cu atentie au anumite particularitati ceea ce reprezinta pozitia sociala a celor care le poarta. Astfel ca in aceeasi zona pot fi intalnite mai multe tipuri ale aceluiasi costum. Este cel de zi cu zi, care e confectionat din materiale simple, apoi este costumul de ceremonie, purtat in zilele de sarbatoare, confectionat din materiale mai scumpe, mai fine si adesea alcatuit din mai multe piese. Cel mai important este costumul de nunta. Acesta este cel mai fin, mai bogat in elemente si decoratiuni dintre costumele populare si reprezentativ pentru nivelul social al celui care il poarta. In Romania, cel mai intalnit costum popular grecesc este cel din partea continentala, Attica. Acesta este cel mai popular, nu atat in Diaspora, dar si pe teritorul Greciei. Si-a castigat popularitatea in timpul Razboiului pentru Independenta din 1821. Costum din Attica barbati Este un costum de oras al carui element de baza este fustanella sau fusta si o jacheta brodata cu fir de aur. O versiune simpla a acestui costum a fost purtata initial de kleftes, partizani in razboiul de eliberare. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, Regele Bavarian Otho, primul rege

al noii natiuni grecesti independente, l-a "intronat"drept costum al curtii. A fost o schimbare dramatica de la uniforma militara a capeteniilor grecesti. Fustanella continea 375 pliseuri triunghiulare adunate si prinse in talie pe sub vesta. Aceasta variaza mult in culoare, material si dimensiuni, in functie de zona. Ea este decorata cu fir de aur, iar nasturii erau confectionati de asemenea din aur. In amintirea tinutei impuse de regele Otho, garda regala din Atena, care e cunoscuta cu numele de Evzoni sau Tsoliades, poarta o fusta scurta - fustanella, vesta brodata, ale carei maneci sunt taiate si prinse pe spatele ei, pentru a usura miscarile, camasa cu maneci largi si celebrele incaltari cu ciucure mare si negru - tsarouhia. Costum din Attica femei Cel mai remarcabil element al costumului din Attica este firul de matase colorata cu care este brodata camasa alba de bumbac. Matasea este cel mai frecvent de culoare rosie purpurie sau aurie, iar broderia consta in forme geometrice. Peste camasa se poarta o vesta, cel mai adesea confectionata din lana, ce poate fi scurta sau lunga, de multe ori lana din care se confectiona vesta era lucrata in casa, de culoare alba sau neagra. In unele zone, in loc de lana vom intalni veste lucrate din catifea. Pe cap femeile din aceasta regiune poarta un batic alb care are pe margini ciucuri tot de culoare alba si lucrati manual.

1. poukamiso camasa 2. foustanella - fusta sau kilt 3. segouni - vesta brodata 4. kaltses - ciorapi albi 5. gonatares - jartiere perntru picioare 6. zonari brau 7. tsarouhia - pantofi cu ciucur 8. fesi sau koukos - caciula, fes 9. elemente decorative, bijuterii

1. poukamiso - camasa lunga 2. segouni - vesta de lana 3. fousta - fusta alba lunga 4. bodia - sort de lana brodat 5. mandili - batic (batic alb cu ciucuri) 6. papoutsia sau tsarouhia - pantofi 7. obiecte decorative pentru gat

Costum din Creta - barbati Costumul baietilor are ca element distinctiv pantalonii foarte largi care se strang la jumatatea gambelor. Peste camasa poarta o vesta de lana pentru a-i proteja de frig. Si aceasta este brodata, dar spre deosebire de cea din partea continentala care folosea fir de aur, pentru aceasta se folosea tot lana, poate si datorita faptului ca acestea nu sunt costume de gala, dar si din cauza climei diferite. Culorile vestei nu mai sunt pline de culoare. In general combinatia e de negru sau bleumarin cu rosu. La mijloc poarta brau, de culoare rosie. Costumul original are peste brau o centura cu teaca de aproximativ 9 cm in care este tinut pumnalul. In picioare poarta cizme de culoare alba, pentru a-i ajuta la urcatul muntelui. Aceste ultime accesorii nu sunt intalnite la costumele grecesti din Romania. Batista pe care o tin in mana este de culoare neagra semn de doliu pentru pierderea capitalei Imperiului Bizantin - Constantinopole. Lungul ciucure negru care atarna de la caciula pe umar reprezinta lacrimile de tristete pentru oamenii pierduti in timpul exploziei manastirii Arkadi din Creta. Cand batista este lasata in jos, este un semn ca nimeni nu trebuie sa se apropie de ei. Costum din Creta femei Provine din regiunea Anogia din districtul Milopotamos. Fetele poarta pantaloni, element comun cu celelalte insule grecesti din sudul Greciei. De asemenea ele poarta fusta alba, lunga si doua sorturi: unul in fata si unul in spate cel din spate de culoare rosie. Camasa este alba si impodobita cu banuti de aur. Peste aceasta poarta o vesta cu maneci din lana de culoare neagra si brodata din belsug cu fir de aur. Gatul le este impodobit cu un lant de care sunt prinsi banuti din aur. Pe cap poarta batic, de aceasta data nu de culoare alba, el este cel mai des intalnit de culoare rosie, iar pe margine brodat cu fir de aur.

1. poukamiso camasa 2. gileki vesta 3. vraka salvari 4. zounari me basalis - cingatoare cu pumnal 5. stibalia - cizme albe 6. fesi - caciula cu ciucure lung si negru 7. petseta - batista neagra

1. poukamiso - camasa 2. mindari - haina neagra de lana 3. pantalonia - pantaloni 4. fousta - fusta 5. sartza sortul rosu din spate 6. bodia - sortul din fata brodat 7. skufoma - batic rosu 8. botonia me abrakamboi - lant de aur cu banuti

Costum din Pont - barbati/femei Costumul barbatesc din Pont este compus dintr-o pereche de pantaloni si o haina neagra, principala caracteristica a acestui costum se regaseste la pantaloni - largi si cu turul foarte mare. In picioare poarta cizme negre. La mijloc poarta un harnasament cu gloante si un pistol. Pe cap poarta o caciula neagra, stil turban cu un ciucure mare galben. Singura pata este data de galbenul strasurilor. Este unul din costumele austere, fara nici un element de podoaba. Costumul femeilor din Pont este alcatuit dintr-o pereche de pantaloni lungi stil "salvari", o rochie lunga, desfacuta in fata si in parti, cu un pieptar alb care sa pune pe sub rochie, o haina de catifea neagra sau grena cu decoratii aurii, la mijloc poarta un batic gros, si bijuterii atat la gat cat si la mijloc. Pe cap poarta o mica palarie numita "tapla" decorata cu banuti de aur.

Costum de nunta Acest costum de nunta, cunoscut ca mesogeitiki sau arvantiki foresia, este reprezentativ pentru satele din regiunea Mesogeia. Rochia - fustana- neagra cu motive naturale de origine ruseasca in partea de jos, este fara maneca, cu pliuri adanci si cade libera de la brau in jos, fara a fi prinsa de curea la mijloc. Se combina cu patru rochii, care care se poarta pe sub aceasta. Una dintre acestea, are un cerc de metal care deschide rochia in partea de jos. Manecile sunt brodate cu fir de aur si se prind de ilic - tzakos - Acesta era facut din fir galben, dar in familiie instarite era facut chiar din fir de aur.

Attica: Costumul de nunta din Mesogeia

1. camasa brodata fara maneci 2. tzakos (ilic scurt cu maneci) 3. brau rosu 4. griza me ta chrysa (broderii de aur, care se aplica peste rochie) 5. peskoulia sau masour plexides (ornamente pentru par) 6. fesi (caciulita) 7. chrysi obolia (marama) 8. xelitsi (bijuterii pentru cap) 9. yiordani (pieptar) 10. kordoni (10 randuri de lanturi de aur cu banuti) n loc de concluzie: Legturile de amor dintre Grecia i Romnia sunt vechi scria C. A.Rosetti dovad c atunci cnd Ellada sngera sub sabia strinului, tiina,limba i sufletul Elladei au gsit refugiu n spaiul romnesc.

Bibliografie: 1. Paula Scalcu,Greci din Romnia, Editura Omonia, Bucureti, 2003 2. Apostolos E.Vakalopoulos,Istoria Greciei Moderne, EdituraEuroatlantica, 2004 3. Mioara Nedelcu,Minoritile Timpul afirmrii , Editura TipoMoldova,Iai, 2003 www.uniunea-elena.ro