Fenomenul Violentei Domestice

Proiect realizat de: Cargol Alma Preda Simona

Violenta domestica este n general definit ca un model de comportamente abuzive de ctre unul sau ambii parteneri ntr-o relaie intim, cum ar fi cstoria. Violena domestic i abuzul nu se limiteaz la violena fizic evident. Violena n familie poate insemna, de asemenea, punerea n pericol, constrngerea penal, rpire, violare de domiciliu, hruirea, i urmrire. Barbatii, precum i femeile sunt victime ale violenei n familie. Aceste alte forme de abuz au potenialul de a duce la boli psihice, de auto-vtmare, i chiar tentative de sinucidere.

Forme ale violentei domestice

Toate formele de violenta domestica au un singur scop: castigarea si mentinerea controlului asupra victimei. Abuzatorii folosesc numeroase tactici pentru a-si exercita puterea asupra victimei: dominare, umilire, amenintari, intimidare.

Fizica Sexuala Emotionala Verbala Economica

Violenta fizica
Violenta fizica implica lovirea, palmuirea, sufocarea, impingerea si alte tipuri de contacte care au ca rezultat vatamarea fizica a partenerului. O forma a violentei fizice poate fi si refuzul victimei la asistenta medicala atunci cand este necesar, privarea de somn sau alte functii necesare pentru a trai. De asemenea, poate include si indreptarea violentei asupra altor tinte, cum ar fi copii sau animale de companie, cu scopul de a maltrata psihic victima.Daca o persoana sufera de orice rau fizic atunci el se confrunta cu violenta fizica.

Violenta sexuala
Violenta sexuala este in orice situatie in care forta sau amenintarea este folosita pentru a obtine participarea la activitati sexuale nedorite. Constrangerea unei persoane de a se angaja in relatii sexuale, chiar daca exista orice fel de relatie intre cele doua persoane este considerata viol. Violul marital, cunoscut de asemenea si sub denumirea de viol in familie este un act sexual fara consens al carui faptuitor este sotul victimei. Tentativa sau actul sexual in sine cu o persoana care nu este in masura sa inteleaga natura sau starea actului, fiind imposibila refuzarea participarii, de exemplu, minorii, persoanele cu dizabilitati sau sub influenta alcoolului sau alte droguri este considerat de asemenea viol.

Violenta emotionala
Numita de asemenea si abuzul psihologic, poate include umilirea victimei in privat sau public, controlul asupra ceea ce poate si nu poate face victima, izolarea victimei de prieteni si familie. Degradarea in orice forma poate fi considerata abuz psihologic. Violenta emotionala poate include abuzul verbal si este definita ca orice comportament care ameninta, intimideaza, submineaza stima de sine a victimei. Acest tip de comportament duce victima la ideea ca abuzul este din vina lor. Femeile si barbatii care sunt abuzati emotional de multe ori ajung sa sufere de depresie, tentative de suicid, tulburari de alimentatie.

Cauze

Exista mai multe teorii diferite cu privire la cauzele violentei domestice. Acestea
include teorii psihologice care iau in considerare trasaturile de personalitate, caracteristicile mentale ale faptuitorului, precum si teorii sociale care dau vina pe factorii externi, cum ar fi structura familiei, stresul. Ca si in multe alte fenomene care

vizeaza experienta umana, o singura abordare nu poate acoperi toate cazurile.

Teoriile Psihologice
Teoriile psihologice se concentreze asupra trasaturilor de personalitate i caracteristicile mentale ale agresorului. Trsturile de

personalitate includ izbucniri brute de furie, slabul control al impulsurilor, i stima de

sine scazuta. Diferite teorii sugereaza ca tulburarile psihopatologice si de personalitate sunt factori importanti si ca un copil care a fost abuzat in copilarie risca sa fie mai violent la varsta adulta.

Dutton a sugerat un profil psihologic al barbatilor care abuzeaza de sotiile lor, acesta a
spus ca au personalitati borderline care se dezvolta inca din tinerete. Cu toate acestea, aceste teorii sunt in litigiu: Gelles a afrimat ca teoriile psihologice sunt limitate si a subliniat faptul ca alti cercetatori au descoperit ca doar 10% se potrivesc profilului de tip

borderline. El sustinea ca factorii sociali sunt mai importanti, in timp ce trasaturile de

personalitate, bolile psihice sunt factori mai putin importanti.

BIBLIOGRAFIE
Hogas, D., (2010), Patriarhatul, subordonarea femeii si violent domestica, Editura Lumen, Bucuresti Marinescu, V. (2009), Mediatizarea violentei domestice, Editura Ars Docenti, Bucuresti Radulescu, A., (2008), Violenta asupra femeii, Editura Universitatii Bucuresti, Bucuresti Roportica, I., (2007),Violenta intrafamiliara, Editura Pro-Universitaria, Bucuresti Sanzianu, S., (2006), Violenta in familie, Editura Lumen, Bucuresti Springer, (1990), Violence Hits home: Comprehensive Treatment, Approaches to Domestic Violence, New York