Literatura CURS 11

18.12.2013

Lirica Evului Mediu

Creatiile Evului Mediu au fost redescoperite si studiate de romantici, in special de cei germani, care au fost atrasi pe plan local, de eroismul germanic al Nibelungilor, de poezia de dragoste cavalereasca a Minnesnger-ilor, dar si, intr-un sens mai general, de idiomurile medievale ale limbilor vulgare (scandinava veche si provensala, germana medievala culta, toscana, spaniola, celtica). Lirica Evului Mediu: trubaduri si truveri Trubaduri (trobar = a inventa,a crea). Poeti lirici din sudul Frantei (la sud de fluviul Loara), care, in sec XI-XIII, au scris in limba occitana a regiunii Languedoc, o poezie de tip cavaleresc, reprezentata mai ales din scurte poeme de dragoste (chansons) dedicate unei doamne. Truveri (trouver = a gasi, a nascoci). Poeti lirici din nordul Frantei, care, incepand cu 1160 (o jumatate de secol mai tarziu fata de inceputurile poeziei provensale de limba occitana), au imitat poezia trubadurilor de la sudul Loarei, dezvoltand o lirica de factura asemanatoare. Jongleri (jocular = a distra). Urmasi ai mimilor romani, executau la curtile senioriale medievale poemele compuse de trubaduri, practicand o forma de divertisment foarte gustata in epoca.

Varstele poeziei trubadurilor Lirica provensala (sau occitana) a pastrat mostenirea sau amintirea a 470 de trubaduri. Ultimii dintre acestia au disparut in jurul anului 1300. Perioada de inceput (1090 1170). Poezii de dragoste pe deplin realizate estetic (de ex. : Guillome al IX-lea, duce de Acquitania si conte de Poitiere, totodata unul din initiatorii Cruciadei de la 1101). In aceasta etapa, cantaretii dragostei se impart in idealisti (Jaufr Rudel) si realisti ( Cercamon, Marcabrum). Perioada clasica (cea mai mare inflorire, 1170-1210). Apar stilurile ermetice trobar clus si trobar ric, precum si stilul opus, trobar leu sau trobar plan. Reprezentantii: Bernart de Vantadour (cantaretul iubirii perfecte), Bertran de Born (tema razboiului), Beatris, contesa de Die (trobairis = autoare ale unor cantece de iubire si dialoguri poetice pline de eleganta si ardoare), Marie de Ventadour (cea mai mare poeta provensala, provenind dintr-o familie celebra). Perioada de decandenta (sec XIII). Incepe cu Cruciade impotriva Albigenzilor (1210-1270), creatorii sectei dualiste catare, care au fost acuzati de erezie de Biserica Catolica si exterminati cu cruzime. In poezia trubadurilor se amplifica tema rezistentei impotriva dusmanului, pe fundalul razboiului religios.

Stilurile lirici trubadurilor Trobar clus stil ermetic, obscur, adoptat de unii trubaduri. Trobar ric o poezie adresta unei elite intelectuale (ca si stilul trobar clus), caracterizata de o arta sofisticata, de mare virtuozitate. Trobar plan (sau trobar leu) lirica trubadureasca facila, scrisa intr-un stil simplu si clar, accesibil tuturor Aceste stiluri au fost uneori practicate alternativ de poeti.

Dragostea, o inventie a secolului al XII-lea La inceputul sec XII, pe fundalul feudalismului, in sudul Frantei se dezvolta o societate cu un mod de viata si o cultura aleasa, mai umana si mai rafinata (apropiata, dupa unii specialisti, de umanismul renascentist). Se dezvolta un ideal curtenesc si un cult pentru femeie care ajunge sa creeze o noua forma de vasalitate: a indragostitului fata de doamna inimii sale. Dragostea curteneasca , aparuta pe fundalul cinstei acordate femeii in acesta societate, reprezinta o manifestare originala, o adevarata revolutie a moravurilor bazata pe maniere si pe o dragoste neconditionata a barbatului fata de femeie. Tema secretului (numele femeii iubite nu trebuie spus). Atitudinea umila si sfioasa a indragostitului, care sufera in tacere. Trubadurii iubesc extatic, ascetic si pot fi fideli chiar in absenta relatiei. Jaufr Rudel a introdus tema iubitei necunoscute, indepartate (lamour lointain), de care poetul se indragosteste fara sa o vada. Denis de Rougemon a lansat ipoteza ca dragostea absoluta si deseori consumata in tacere a trubadurilor este o manifestare deghizata a unei iubiri sacre ( ipoteza catara, conform careia spiritualitatea albigenzilor a supravietuit in aceasta lirica de sublimare a elanului sexual). Dragostea trubadurilor nu este intotdeauna platonica; exista si o poezie trubadureasca a tentatiilor si chiar a experientelor senzuale, dar ea nu este niciodata obsedata de sexualitate; principiul ei consta in a primi numai ce doreste sa ofere iubita si a nu cere niciodata mai mult!

Tema razboiului Exista si o poezie ocazionala, care, abandonand tema dragostei, inregistreaza ecourile marilor evenimente care au framantat Occitania, Spania, si Italia vecine in sec XII-XII) Poezia trubadurilor contine astfel si probleme politice: critici la adresa papei, istorisirea in forme relativ concise a faptelor de arme ale unor cavaleri, lauda sau bocetul encomiastic al unor regi; Bertran de Born asezat in Infernul lui Dante alaturi de Mahomed, printre clevetitori si instigatori la tulburari si schisme; Creator al unei specii satirice, sirvents (cantec de slujitor < sirven/ cantec scris de partizanul unei cauze).

DANTE ALIGHIERI (1265-1321) Trecento (sec XIV) considerat un secol de aur al literaturii italiene, in care sunt inclusi si scriitorii din sex XIII. Secolul se deschide cu Jubileul Papei Bonifacius al VIII-lea, cand crestinii alearga la Roma pentru a li se ierta toate pacatele si a fi mantuiti. 1295 Vita Nuova opera danteasca de tinerete, tributara atmosferei din poezia trubadurilor. Scrisa intr-un amestec de vers si proza, poate fi considerata primul roman de dragoste din literatura occidentala europeana. o combinatie de autobografie lirica si filosofie medievala spiritualista expresia sentimentelor lui Dante fata de Beatrice Portinari, iubire neimplinita, transfigurata prin arta. Beatrice devine, in lucrarea Convivio (Banchetul), si un simbol al Filozofiei, care in lumea medievala are inca sensul de Intelepciune.

INTRODUCEREA LA DIVINA COMEDIE Opera lui Dante isi are originile intr-o istorie lcala si regionala de cea mai pura factura medievala, in care idealul vietii este mantuirea. Ideea Divinei Comedii nu este nici originala, nici extraordinara. In epoca lui Dante, scrierile religioase abunda in alegorii ale sufletului, in care sufletul parcurge drumul catre sfintenie in trei trepte: Omenescul, Despuierea trupeasca (lepadarea de trup) si Reinnoirea.

Misterele O alta influenta o pot reprezenta si misterele, reprezentari dramatice ale Evangheliilor, puse in scena de calugari pentru credinciosi la marile sarbatori crestine. Misterele reprezinta o forma de teatru medieval de factura populara si in acelasi timp religioasa. Comedia sufletului (Commedia dellanima) reprezenta o reprezentatie sacra, un fel de istorie ideala a parcursului catre sfintenie, in care eroii sunt Sufletul si virtutiile cardinale ale omului (Ratiunea, Prudenta, Cumpatarea, Taria, Dreptatea, Mila, etc). In luptele care se dau intre Dumnezeu si diavol pentru castigarea unui suflet, finalul acestei drame indica victoria binelui si mantuirea sufletului. De aceea acest tip de literatura este considerat o comedie spirituala a sufletului (salvat de la damnare) si totodata un mister (adica o reprezentare alegorica de tipul celor mentionate mai sus). Commedia lui Dante (atributul Divina fiindu-i adaugat ulterior de Boccaccio) este o capodopera artistica si doctrinara a Evului Mediu, care anticipeaza totodata umanismul Renasterii. Desi considera latina superioara limbii vulgare (italiana) prin noblete, frumusete si puritate, Dante isi scrie totusi capodopera in limba poporului, asa cum se cuvenea unei adevarate comedii.

Caracterul medieval al capodoperei lui Dante Tema (mantuirea sufletului) si ideea sunt medievale si au la baza literatura ascetica: cheia salvarii se afla in contemplarea lumii celeilalte si a lui Dumnezeu. Principala figura de stil indica o traditie si o preferinta a lumii medievale pentru alegorie: A. Sufletul parcurge cele trei trepte catre sfintenie trecand prin Infern, Purgatoriu si Paradis. Dante reprezinta sufletul, Vergiliu ratiunea, iar Beatrice gratia divina. B. In plus, alegoria sufletului este si una colectiva: canturile VI din cele trei parti continua, in traditie vergiliana, linia sanctificarii monarhiei de drept divin, pe urmele lui August, descendent al lui Enea, dar si o apologie a destinului Romei, capitala fostului Imperiu Roman. Intregul sistem conceptual si doctrinar este de factura medievala: filozofia inteleasa ca rezistenta in fata pasiunilor si a placerilor, fericirea inteleasa ca apropiere de Dumnezeu (binele suprem), purificarea de materie prin pocainta (la nivel individual) si prin alungarea anarhiei si a discordiei (la nivelul societatii), prin restabilirea monarhiei, care sa readuca prin intermediul imparatului domnia ratiunii. Superioritatea vietii contemplative fata de cea activa ( raportul se va inversa peste aproximativ 400 de ani la Goethe, in Faust): atingerea sfinteniei prin contemplatie (la Dante), respectiv un nou botez, prin reluarea vietii active (la Goethe);

Anticiparea Renasterii Evul Mediu nu a creat o lume artistica, ci era chiar contrariul artei; Dante a stiut sa creeze chiar si o lume a uratului absolut in termeni de proportie si simetrie. Realizarea sa este una in primul rand convingatoare estetic Figuri ca Ulise, Farinata degli Uberti, Francesca da Rimini, contele Ugolina sunt tratate in spiritul umanismului Renasterii, pline de indrazneala, curaj, uneori chiar sfidandu-si suferintele.