PROTECTIA MEDIULUI SI DEZVOLTARE DURABILA

Locul si rolul arhitecturii durabile in noul tip de dezvoltare Dezvoltarea durabila (sustainable)

Student: Hosszu Florin Daniel Anul I, grupa 2, Master Ingineria Cladirilor

Bucuresti, 2014

Page 1 of 13

I.

INTRODUCERE

Persoane implicate n proiectarea constructiilor, achizitii sau ntreinere n ultimii ani s-a confruntat intr-un fel sau altul cu termenul dezvoltarea durabila (sustainable). Exista un numr de definiii, dar ele dau putine indicai de cum trebuie aplicate principiile dezvoltarii durabile in practica. n plus, aceste definiii usor diferite, una de cealalta, i n orice ncercare de a implementa dezvoltarea durabila este esenial ca sensul cuvantului sustenabilitatea trebuie inteles. Cuvantul sustenabilitatea este definit ca fiind o calitate a unei activiti antropice de a se desfura fr a epuiza resursele disponibile i fr a distruge mediul, deci fr a compromite posibilitile de satisfacere a nevoilor generaiilor urmtoare. Conferina mondial asupra mediului de la Rio de Janeiro din 1992 a acordat o atenie deosebit acestui concept, care implic stabilirea unui echilibru ntre creterea economic i protecia mediului i gsirea de resurse alternative. In sens global, dezvoltarea durabila este un proces de schimbare, in care exploatarea resurselor, dirijarea investitiilor, orientarea dezvoltarilor tehnologice si schimbarile institutionale sunt toate in armonie si maresc atat capacitatile curente cat si pe cele viitoare de a satisface necesitatile si aspiratiile umane. Conceptul de dezvoltare durabila a fost adoptat in 1987 de catre Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (WCED) ca urmare a Raportului Brundtland. In mod frecvent, dezvoltarea durabila semnifica dezvoltarea care satisface necesitatile prezentului fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati. Aceasta acceptiune are ca element central omul si se bazeaza pe conceptul echitatii intre generatii. Cu toate acestea, definitia dezvoltarii durabile nu detaliaza rolul eticii in comportamentul uman pentru prelungirea existentei pe planeta. De asemenea nu apare importanta tuturor componentelor in ecosistemul global. Importanta si in acelasi timp obligatorie este nevoia de a gasi solutii pe termen lung care sa garanteze continuitatea existentei umane si bunastarea. In arhitectur, dezvoltarea durabil sau sustenabilitatea implic abordarea unui spectru larg de probleme, care uneori par contradictorii astfel incat dobandirea unor cunotine de baz pe acesta problema, este primul pas spre stabilirea sau clarificarea valorilor personale si deplasarea spre un viitor cu constructii sustenabile.

Page 2 of 13

Principiile dezvoltarii durabile au scopul de a adresa problemele legate de degradarea mediului si a calitatii vietii, prin sprijinirea dezvoltarii durabile, economica si societatea va fi capabila sa menina si sa se bucure de avantaje le unui mediu sntos si stabil pe termen lung. Scopul proiectrii durabile este gsirea soluiilor constructive, care se reflect n caracteristicile construciilor, care s garanteze pe de o parte bunstarea i pe de alt parte coexistena celor trei grupuri care alctuiesc ecosistemul global (elementele anorganice, organismele vii i oamenii) II. Arhitectura durabila(Sustainable building design ). Locul si rolul.

Locul si rolul: Construciile, in timpul utilizarii i dupa eliminarea lor, au un impact semnificativ asupra mediului natural i a structurii sociale a societatii noastre. Arhitectura Durabila poate ajuta in punerea in practica si chiar in a incuraja un mod sustenabil de viata. Dar cum poat fi cladirile proiectate i construite pentru a contribui pozitiv la agenda de dezvoltare durabil, pentru a obine aceasi calitate din punct de vedere economic, inclusiv social, comunitatilor stabile minimiznd impactul asupra mediului. Schema intensitatii resurselor pentru constructii si arhitectura (raportul dintre consumul de resurse pentru constructii si arhitectura si venitul pe cap de locuitor) este similara schemelor de variatie pentru : consumul energetic anual pe locuitor venitul anual pe locuitor ; consumul de apa anual pe locuitor venitul anual pe locuitor ; producerea de poluare ( CO2 t echivalent /zi venitul anual pe locuitor). De-a lungul existentei sale, o cladire afecteaza mediul inconjurator local si global printr-o serie de activitati umane interconectate si prin procese naturale. In primele faze, dezvoltarea unui santier si constructia influenteaza caracteristicile ecologice existente. Desi temporar, aparitia echipamentului de constructie si a personalului intr-un santier si procesul de constructie influenteaza ecologia locala, iar procurarea si producerea de materiale de constructie au impact asupra mediului global. Dupa terminarea constructiei apare impactul de lunga durata asupra mediului. De exemplu, energia si apa utilizate de consumatori produc gaze toxice si deseuri de canalizare. Procesul de extragere si transport a tuturor
Page 3 of 13

resurselor folosite in operatiile de constructie si exploatare au de asemenea efecte asupra mediului. Trebuie acceptat faptul ca atat timp cat statutul economic al unei societati se imbunatateste, cererea de resurse pentru constructii si arhitectura teren, cladiri si produse pentru cladiri, energie si alte resurse va creste. Aceasta va conduce la cresterea impactului combinat al constructiilor si arhitecturii asupra ecosistemului global. Rolul arhitecturii durabile este gasirea solutiilor constructive, care se reflecta in caracteristicile constructiilor, care sa garanteze pe de o parte bunastarea si pe de alta parte coexistenta celor trei grupuri care alcatuiesc ecosistemul global (elementele anorganice, organismele vii si oamenii). Atingerea scopului proiectarii durabile se face prin educarea intr-un cadru conceptual care are trei niveluri : principii strategii metode Acestea corespund celor trei obiective ale educatiei arhitecturale privind mediul: crearea grijii fata de mediu; explicarea ecosistemului cladire; invatarea cum pot fi proiectate cladirile in conceptul dezvoltarii durabile. Fiecare dintre principii inglobeaza un set unic de strategii, a caror studiere conduce la o intelegere mai buna a interactiunii cu mediul. Aceasta creeaza premiza pentru analizarea metodelor specifice pe care constructorii, impreuna cu arhitectii si alti specialisti, o pot aplica pentru a reduce impactul cladirilor pe care le realizeaza, cu mediul. In Marea Britanie Royal Institute of British Architects Key Indicators for Sustainability Design si RIBA Environmental Checklist for Development au ridicat o serie de de probleme care trebuie luate in considerara in arhitectura si proiectarea unei constructii, adoptate si la nivel european cum ar fi : Terenurile construibile si ecologie - reutilizarea cldirilor existente - densitate adecvata - investitii n amenajri - transport public
Page 4 of 13

- noi rutele pentru pietoni - efecte asupra micro-climatului Comunitate - consultare cu comunitatea locala - dezvoltarea mixa - participarea la bunastarea economica i sociala a comunitatii - suprafa mai mare de agrement - estetica excelenta - ntreprindere cooperativ care implic toate profesiile din design Sanatate - confort pentru locuitori constructiilor - utilizarea la maxim a luminii naturale Materiale -conservarea resurselor naturale - utilizarea de materiale reciclate - materiale regenerabile dintr-o sursa verificabila -interzicerea folosirii produselor chimice daunatoare stratului de ozon Energie -cele mai nalte standarde de eficien energetic -surse regenerabile de energie - utilizarea de ventilaie natural - utilizarea energiei solare pasive - exploatarea temperaturii constante la sol - utilizarea plantarii de copaci pentru umbrirea i rcirea Apa - utilizarea eficienta a apei - recoltarea ploaii i a apelor uzate

Page 5 of 13

Toate aceste probleme sunt discutate in conceptul arhitecturii durabile si au condus la un numar de pricipii ce inglobeaza un set unic de strategii, a caror studiere conduce la o intelegere mai buna a interactiunii cu mediul. Aceasta creeaza premiza pentru analizarea metodelor specifice pe care constructorii, impreuna cu arhitectii si alti specialisti, o pot aplica pentru a reduce impactul cladirilor pe care le realizeaza, cu mediul. III. Principiile Dezvoltarii durabile (sustainable) a constructiilor A. Economia de resurse B. Proiectarea pentru intregul ciclu de viata C. Proiectare pentru om

A.

Economia de resurse

In conformitate cu acest prim principiu, economisind resurse la conceperea obiectelor sau ansamblurilor proiectate, specialistul reduce utilizarea resurselor neregenerabile in constructii si in operatiile de constructii. Exista un flux continuu de resurse naturale si fabricate, in interiorul si exteriorul cladirilor, care incepe cu producerea materialelor de constructii si continua pe toata durata de viata a constructiei in idea de a creea un mediu corespunzator desfasurarii activitatii umane si bunastarii. Cand se examineaza o cladire, se considera doua repere intre care se produce un flux : intrarile resursele (materiale de constructii, energie, apa, bunuri de consum, radiatie solara, vant, ploaie) se scurg in cladire, care este privita ca un ecosistem ; iesirile resursele (materiale utilizate, bioproduse de combustie, apa de canalizare, materiale reciclabile, caldura consumata, aer poluat, apa subterana), ies din cladirea privita ca ecosistem. Conform legii conservarii fluxului resurselor, pe termen lung, orice resursa care intra intr-o cladire privita ca ecosistem, va iesi din aceasta. Pentru o anumita resursa data, forma de iesire este in general diferita de cea de intrare. Aceasta transformare este datorata unor procese mecanice sau interventii umane asupra

Page 6 of 13

resurselor pe timpul utilizarii lor in cladire. Elementele de input in ecosistemul cladire sunt diverse, cu forme, volume si implicatii variate asupra mediului. Cele trei strategii pentru principiul de economisire a resurselor sunt : conservarea energiei ; conservarea apei ; conservarea materialelor. Conservarea energiei Dupa construire, o cladire necesita un flux constant de energie input tot timpul exploatarii. Impactul cu mediul al consumului de energie specific unei cladiri apare la inceput departe de locul cladirii, la sursele de energie (de exemplu in mine). Energia consumata de o cladire in procesul de incalzire, racire, iluminare si operare a echipamentelor aferente, nu poate fi recuperata. Tipul, amplasarea si magnitudinea impactului cu mediul al consumului de energie in cladire difera in functie de tipul de energie livrata. Centralele care transforma carbunele ars in energie electrica emit gaze poluante precum: CO2, SO2, CO, NOx in atmosfera. Centralele nucleare produc emisii radioactive. Hidrocentralele necesita baraje si rezervoare pentru depozitarea unei cantitati mari de apa; construirea barajelor are ca rezultat crearea de discontinuitati in ecosistemul rauri si disparitia unor zone cu animale si plante. Conservarea apei O cladire necesita o cantitate mare de apa in scopul asigurarii apei potabile, prepararii hranei, spalarii, functionarii instalatiilor sanitare, stropirii spatiilor verzi etc. Atat apa livrata cat si apele uzate necesita tratare si circulatie, cu consum de energie. Conservarea materialelor Anumite materiale de constructie sunt aduse pe santierul cladirii. Influxul de materiale apare mai intai in timpul perioadei de construire. Consumurile si chiar pierderile generate de procesul de executie al constructiei si instalatiilor sunt semnificative. Dupa constructie continua, la un nivel mai redus, aportul de

Page 7 of 13

materiale pentru activitati de exploatare, inlocuire, renovare.

B. Proiectarea pentru intregul ciclu de viata Modelul conventional pentru ciclul de viata al unei cladiri este liniar, procesul constand in 4 faze majore : 1. proiectare 2. constructie 3. exploatare si intretinere 4. demolare In cadrul acestui principiu, sunt avute in vedere consecintele considerarii intregului ciclu de viata, de la procurare la intoarcerea in natura. Se bazeaza pe faptul ca materialul sufera transformari de la anumite forme utile la forme nefolositoare, care dispar. Ciclul de viata al cladirii se poate imparti in trei faze : 1. pre-constructie 2. constructie 3. post-constructie Aceste faze sunt legate, iar delimitarile dintre ele sunt stricte. Fazele pot fi dezvoltate in strategii ale proiectarii pe intreg ciclul de viata al cladirii care se concentreaza pe minimizarea impactului pe care il are cladirea asupra mediului. Analizarea cladirii in fiecare din cele trei faze necesita o intelegere mai buna a modului in care trebuie proiectata o cladire si a modului in care se construieste, exploateaza si afecteaza ecosistemul mai mare. 1. Faza de pre-constructie Aceasta faza include alegerea amplasamentului, proiectarea cladirii, procesele legate de materialele de constructii, pana la instalatii, dar exclusiv acestea. In cadrul strategiei de dezvoltare durabila se examineaza consecintele pe care le are proiectarea structurii asupra mediului, orientarea, impactul cu imprejurimile si materialele utilizate. Procurarea materialelor de constructii are impact asupra mediului: despaduriri, mine pentru resurse naturale (fier pentru otel, bauxite pentru aluminiu, nisip, pietris pentru beton) care perturba mediul
Page 8 of 13

natural; chiar transportul acestor materiale poate fi o activitate poluanta. Fabricarea produselor pentru cladiri necesita energie si creeaza poluare; de exemplu, la fabricarea produselor din otel sau aluminiu este necesara o cantitate mare de energie. 2. Faza de constructie Aceasta faza se refera la stadiul din cadrul ciclului de viata al unei cladiri cand aceasta a fost deja construita si intra in exploatare. In cadrul strategiei de proiectare durabila se examineaza constructia si produsele de exploatare din punct de vedere al cailor de reducere al impactului pe care il are consumul de resurse asupra mediului ; se considera de asemenea efectele pe care le are cladirea si mediul asupra sanatatii ocupantilor. 3. Faza de post-constructie Aceasta faza incepe cand timpul de utilizare al unei cladiri se considera ca a expirat, ca urmare a deciziei proprietarilor sau utilizatorilor. In aceasta etapa, materialele de constructie devin resurse pentru alte cladiri sau se reantorc in natura. Strategia de proiectare durabila se concentreaza asupra reducerii deseurilor de constructie prin reciclare sau reutilizare a cladirilor si materialelor de constructie. C. Proiectare pentru om Proiectarea pentru om este cel de-al treilea principiu si cel mai important al proiectarii durabile. In timp ce economia de resurse si proiectarea pentru intreg ciclul de viata al unei cladiri se refera la eficienta si conservare, proiectarea pentru om se concentreaza asupra tuturor constituentilor ecosistemului global, incluzand fabricile, fauna si flora. Acest principiu provine din scopul umanitar si altruist de a respecta viata si demnitatea diferitelor organisme vii. Ultimele experimentari au aratat ca acest principiu este adanc inradacinat in nevoia de a pastra elementele din lantul ecosistemelor care asigura supravietuirea. In societatea moderna, mai mult de 70% din viata oamenilor se petrece in interior. Un rol esential al constructiei si arhitecturii este cel de a prevedea mediul construit care asigura siguranta ocupantilor, sanatatea, confortul psihologic, bunastarea psihologica si productivitatea.
Page 9 of 13

Calitatea mediului este intangibila si importanta sa apare in preocuparile pentru conservarea energiei si mediului.Intelegand problema, proiectantii de cladiri trebuie sa ia in considerare calitatea mediului in interiorul cladirilor si in jurul acestora. Trebuie amintit factorul performanta in proiectare. Cand un produs economiseste energie, intrebarea care se pune este daca se comporta la fel de bine si din celelalte puncte de vedere in raport cu produsul pe care il inlocuieste si cum ii afecteaza pe ocupanti. De exemplu, primele sisteme de iluminat fluorescent au fost mai eficiente decat cele incandescente (un bec putea economisi 30 $ din costurile energetice anuale) dar ele emiteau un zgomot specific deranjand angajatii care lucrau in apropiere si prin aceasta reduceau productivitatea. Cele trei strategii ale proiectarii pentru om, se concentreaza asupra coexistentei dintre cladiri si mediu, precum si dintre cladiri si ocupanti. Acestea sunt : a) pastrarea conditiilor naturale. Constructorii si arhitectii vor minimiza impactul cladirii asupra ecosistemului local ; b) proiectarea urbana si studiul amplasamentului. Dintr-o proiectare cooperativa, cu reducerea consumului de energie si de apa, pot beneficia orasele si intreaga zona geografica. Rezultatul poate fi un mediu urban mai placut, nepoluat si deschis spre natura ; c) confortul pentru om. Proiectarea durabila trebuie sa asigure confortul uman, incluzand mediile de la serviciu si de acasa. Se poate imbunatati productivitatea si afecta in mod pozitiv sanatatea si bunastarea. Se poate afirma astfel ca scopul final si provocarea unei proiectari durabile consta in gasirea solutiilor care conduc la beneficii cantitative, calitative, fizice si psihologice utilizatorilor cladirii. Sunt multe posibilitati pentru atingerea acestui scop dificil la prima vedere. Cele trei principii ale proiectarii durabile economia de resurse, proiectarea pentru intreg ciclu de viata al cladirii, proiectarea pentru om presupun o paleta larga de probleme ale mediului asociat cu arhitectura. Strategiile din cadrul fiecarui principiu se focalizeaza pe subiecte mai specifice. Aceste strategii sunt gandite sa faciliteze intelegerea modului in care o cladire interactioneaza cu mediul interior, local si global.

Page 10 of 13

IV.

Studii de caz a. Reducerea minimum nevoilor energetice a unei cladiri la

Ventilatie naturala in spatii mari locuite: Queens Building De Montfort University, Leicester, UK Queens Building rmne, chiar i dup mai mult de un deceniu, un model de ventilatie naturala pentru cldiri. Finalizat in 1993, Queens Building eera experimentala n multe moduri si a demonstrat ca ventilarea natural nu este limitat la constructii mici sau slab populate, si ca poat fi folosita cu succes pentru a crea un mediu confortabil in cele mai solicitante situatii Cladirea este caracterizata de hornurile sale de i perei crmid, rezult ata din arhitectura sa bazata pe sustenabilitate. Anvelopa cladirii ncorporeaz 100 mm izolare pe exterior i in interior crmizile peretilor i placile de beton expuse de asigura masa termica. Toate slile au lumin natural bun oferite de ferestre sau lucarne. Spatiile mici asigura o buna ventilare (ventilare in cruce) , iar inaltimea mare de nivel asigura o stratif icare a temperaturii astfel incat sa pastreze o temperatura scazuta in zonele joase in care oamenii isi desfasoara activitatea.

Cosuri de ventilare b. Reducerea consumlui de apa a cladirilor Apa meteorica (apa de ploaie) pentru nevoile generale : Millennium Green Collingham, UK Cladirea a fost proiectata si construita de catre compania Gusto care pe langa adoptarea unor solutii pentru reducerea consumului de energie a implementat si un sistem de reducere a consumului de apa pentru nevoile generala folosind apa provenita din precipitatiile atmosferice lichide. Apa meteorica este folosit in WC-uri, masini de spalar si uz extern, reducand astfel consumul de apa cu 50%. Sistem Gusto, const dintr-un rezervor, un filtru auto curatator in interiorul rezervorului, o pomp submersibil, un sistem de conducte i
Page 11 of 13

panouri de comenzi. Rezervoare, fabricate din polietilena reciclate, se gasesc n trei dimensiuni standard (3500-, 4,700-, aproximativ 6.500 litri), dar poate fi legate mpreun daca este necesara o capacitate mai mare, cum ar fi instalaii comerciale. Apa de ploaie din rezervoare trebuie s fie protejata de razele soarelui care altfel ar suport cresteri de alge. La Millennium Green, rezervoarele sunt plasate n subteran, n cazul n care acestea sunt protejate de razele soarelui, sistemul poate fi instalat de asemenea n subsolurile sau alte locaii similare. Apa de ploaie este colectat de pe acoperi i dirijata prin o conducta decoborre n rezervor i trece printr-un filtru, care ndeprteaz frunzelor si a alte resturi. Apa este apoi pompata dup cum este necesar pentru aparatele sau robinete externe. Este de asteptat sa fie depasita capacitate rezervorului de minim 3 ori pe an, deci trebuie prevazut un sistem de golire preferabil automat .. Acest mecanism cur automat revrsarea filtrului. Trapa de acces n partea superioar a rezervorului ofer suplimentar accesul pentru ntreinere. Toate sistemele utilizate, inclusiv acesta, au marit costul constructie cu 10%.

V.

Concluzie

Scopul si rolul arhitecturii durabile este gsirea soluiilor constructive, care se reflect n caracteristicile construciilor, care s garanteze pe de o parte bunstarea i pe de alt parte coexistena celor trei grupuri care alctuiesc ecosistemul global (elementele anorganice, organismele vii i oamenii). Atingerea scopului arhitecturii durabile se face prin educarea ntr-un cadru conceptual care are trei niveluri : principii, strategii i metode. Acestea corespund celor trei obiective ale educaiei arhitecturale privind mediul : crearea grijii faa de mediu, explicarea ecosistemului cldire i nvarea cum pot fi proiectate cldirile n conceptul dezvoltrii durabile. Fiecare dintre aceste principii nglobeaz un set unic de strategii, a cror studiere conduce la o ntelegere mai bun a interaciunii cu mediul. Aceasta creeaz premiza pentru analizarea metodelor specifice pe care constructorii mpreun cu arhitecii i cu ali specialiti o pot aplica pentru a reduce impactul cldirilor pe care le realizeaz, cu mediul.

Bibliografie : Strategies for Sustainable Architecture Paola Sassi 2006

Page 12 of 13

Link http://library.uniteddiversity.coop/Ecological_Building/Strategies_for_Sustainab le_Architecture.pdf http://www.um.ase.ro/no3/1.pdf PRINCIPIILE DEZVOLTRII DURABILE Cristina ALPOPI

Page 13 of 13