ATELIERUL DE URBANISM ”URBIS ‘90”

Str. Academiei nr.18-20, sector 1, Bucuresti Cod Postal – 70109 R.C. 40/8501/1991 COD FISCAL R1562554

ACTUALIZARE

PLAN URBANISTIC GENERAL

BRAILA
ETAPA 2

STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

IANUARIE 2012

Titlul lucrarii: STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

Beneficiar: PRIMARIA Mun. Braila Consiliul Local Braila Adresa: Piata Independentie nr.1, 810210, Braila Tel.+4 0239 69 49 07; Fax: + 4 0239 69 23 94 www.primariabraila.ro

Proiectant: s.c. Atelierul de Urbanism “URBIS’90” s.r.l. Adresa: Str. Academiei 18-20, 010014, Bucuresti, Romania Tel: +40 21 307 71 12; Fax: +40 21 307 71 09 www.uauim.ro Sef Proiect: Director: Pr. Nr. lect.dr.arh. Mihaela Negulescu prof.dr.arh. Alexandru Sandu 02 –f 2/ 2011

STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

CUPRINS
Pag.

Capitolul I. Consideraţii generale 1.1. 1.2. 1.3. Poziţia în teritoriu Accesibilitate şi infrastructură generală (feroviară, rutieră, navală) Cadrul natural 1.3.1. 1.3.2. 1.3.3. 1.3.4. Relief Reţeaua hidrografică Clima Elemente biogeografice
1 1 5 5 5 5 6 6 7

1.4. Cadrul socio-economic 1.5. Cadrul cultural – istoric Capitolul II. Potenţialul turistic şi arealele de concentrare a valorilor turistice 2.1. Potenţialul turistic din Municipiul Brăila 2.2. Potenţialul turistic din împrejurimile Municipiului Brăila Capitolul III. Stadiul actual de valorificare turistică 3.1. Forme de turism 3.2. Structurile de primire turistică 3.2.1. Structuri turistice de cazare 3.2.2. Structuri de alimentaţie 3.2.3. Structuri de tratament 3.2.4. Structuri de agrement 3.3. Analiza circulaţiei turistice 3.4. Disfuncţionalităţi

8 8 12

15 15 16 16 21 23 24 24 25

Capitolul IV. Propuneri de dezvoltare a turismului 4.1. Premise şi direcţii de dezvoltare a turismului 4.2. Concepţia de echipare şi amenajare turistică 4.2.1. 4.2.2. 4.2.3. Armătura turistică balneară Armătura pentru turismul itinerant Armătura pentru conferinţe şi reuniuni

27 27 30 30 31 31 31 32 32 33 36

4.3. Programul de dezvoltare a turismului 4.4. Echiparea turistică a teritoriului (propuneri de amenajare şi dezvoltare) 4.4.1. Dezvoltarea infrastructurii turistice 4.4.2. Diversificarea ofertei turistice şi ridicarea calităţii produsului turistic 4.4.3. Exploatarea eficientă a oportunităţilor turistice şi promovarea adecvată a acestora Capitolul V. Protecţia mediului şi a resurselor turistice Bibliografie

37

38

Malko Tărnovo .Izmir .Dubăsari .Varna .(ferry) . dezvoltat şi prosper.(R.Burgas .Brăila . pe malul stâng al Dunării – în subsectorul bălţilor.(Bulgaria) Şabla Cavarna .Reni . o destinaţie turistică atractivă. 1. CONSIDERAŢII GENERALE Municipiul Brăila este reşedința județului Brăila.2 ACCESIBILITATE ŞI INFRASTRUCTURĂ (feroviară. staţiunea Lacu Sărat.Ovidiu . având o suprafaţă de 4392.46 ha de teren intravilan: 1. un loc plăcut în care să trăieşti.Balcic . navală) Infrastructură şi accesibilitate rutieră Brăila şi zona periurbană sunt parte a sistemului de reţele europene de transport rutier: • Drumuri Europene.` 1. Se compune din 3 trupuri care totalizează 3444.Măcin . Moldova) Comrat .Ucraina) Odessa . platforma industrială Chiscani. POZIŢIA ÎN TERITORIU (rol şi localizare) ` Municipiul Brăila este situat în partea de sud-est a României.2030 km: (Ucraina) Odessa .Isaccea -Tulcea .Izmail . rutieră. potenţială a doua zonă metropolitană a României şi cea mai mare pe Dunărea inferioară.Antalya (Sursa: PATZMB.(R.1. secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi. la 20 m altitudine.(Turcia) Dereköy Kırklareli .N.Babadag . în Câmpia Brăilei (Bărăganul Nordic).Nesebar . să munceşti şi să studiezi.Mangalia . Drumul European clasa A (intermediar nord-sud) E 87 .Poltava. 2.Çanakkale .STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA CAPITOLUL I.Chişinău .T.A. în nord-estul Câmpiei Române. Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila 2008-2003 fixează ca obiectiv general devenirea municipiului către ipostaza de centru regional modern.30 ha şi o populație de 210245 locuitori.Eceabat . oraş de rangul I.Constanţa . Moldova) Vulcăneşti . Se preconizează ca municipiul şi zona sa periurbană să fie componentă a sistemului urban Brăila-Galaţi (sau chiar a unui sistem Brăila-Galaţi-Tulcea). 3. 2011) 1 .(Romania) Galaţi . stabilite şi actualizate în cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE/ONU) Drumul European Clasa B ( ramificaţie /conexiune) E 577: Slobozia – Brăila – Galaţi .Eforie . un nod naval comercial important. trupul oraşului propriu-zis. conform Legii 351/2001 P.

Aceasta însumează 285 km de strazi din care 208 km sunt străzi asfaltate. DN 22 traversează Municipiul Braila şi ajunge la trecerea bac Smârdan pentru direcţia Tulcea.Medgidia . ca linie de cale ferată convenţională. DN 23 Focşani – Brăila. Canalul Dunăre-Tisa. 2 .Tulcea.Feteşti . • proiecte bazate pe Planul Operaţional Transport: linia Buzău .Ploieşti . DN 22 Râmnicu Sărat – Brăila.Constanţa. 6 km sunt străzi cu pavaj iar diferenţa o reprezintă străzile cu piatră compactată. străzi cu capacitate de circulaţie depăşită. componenta feroviară. Canalul Dunăre Sava. care afectează accesibilitatea internă a municipiului. cu viteza până la 160 km/h pe trasee existente reabilitate linia de cale ferată de interes local Brăila .Măcin . Municipiul Brăila şi zona periurbană sunt conectate la: • un segment din linia CF convenţională (prevăzută pentru 160 km/oră) care complementează infrastructura de transport rutier pe Coridorul IV pe ruta Curtici . Infrastructură şi accesibilitate feroviară Legăturile feroviare se fac din direcţia Bucureşti. subterane sau supraterane. Din toate acestea. Acestea sunt consecința următoarelor situații: străzi cu gabarite necorespunzătoare categoriei. străzi neasfaltate la periferie. DN 22B (Dig Braila– Galaţi). legăturile navigabile dintre Marea Neagră şi Dunăre.Arad Braşov . Buzău.frontieră.Brăila .Bucureşti . etc. • Coridorul de Transport Pan European IV. care traversează zona periurbană şi care cuprinde Dunărea navigabilă. Brăila prin calea ferată care traversează municipiul Brăila şi fac legatura cu Moldova prin Galați.Făurei .• Relaționare indirectă cu Coridoarele de Transport Pan European IV şi IX Municipiul Brăila se relaționează rutier cu teritoriul național prin: DN 21 Slobozia – Brăila. (Sursa: PATZMB. circulaţie îngreunată de numărul mare de automobile şi absența în centrul oraşului a unor parcări publice mari. DN2B Buzău – Braila. Există disfuncționalități în ce priveşte organizarea rețelei rutiere. Canalul Dunăre-Marea Neagră. Oraşul Brăila are o rețea rutieră organizată în sistem radial concentric din care pornesc transversal mai multe artere conectate la extremitaţile teritoriului intravilan. 2011) Infrastructură şi accesibilitatea fluvială Municipiul Brăila este port fluvio-maritim Brăila în spaţiul Coridorului de Transport Pan European VII. braţele Dunării Chilia şi Sulina. intersecţii neamenajate corespunzător / amenajate la capacitatea de circulaţie care este depăşită. La nivelul municipiului se propune realizarea unui inel care să descongestioneze circulaţia trafic greu pe B-dul Dorobanţilor.Galaţi .

12. În judeţul Brăila există un aeroport utilitar la Ianca.2007 şi până în prezent. tramvaie şi microbuze în municipiul Brăila” şi un studiu privind „ Revizuirea amplasamentelor staţiilor de taxi. au fost înregistrate 1840 mopede.. Ȋn anul 2007. Ȋncepand cu data de 01.A coordonat şi administrat de Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Brăila şi reţeaua de minibuze maxi-taxi care suplimentează traseele. Ȋn urma acestor studii. Serviciul de Transport Public Local de Călători Brăila a realizat „Studiul de trafic pentru dezvoltarea şi optimizarea activităţii de transport în comun cu autobuze.Accesibilitatea aeriană Cele mai apropiate aeroporturi internaționale sunt: Aeroportul Internațional .03. care se află la o distanță de 200 km și Aeroportul Internațional ..2005. Transport public urban Situaţia prezentă este favorabilă dezvoltării municipiului Brăila şi conţine un transport public cu tramvaie şi autobuze al S. a luat in evidenţă şi a înregistrat pe raza municipiului Brăila 300 de vehicule lente. s-a concluzionat necesitatea participării şi menţinerii operatorilor privaţi la asigurarea transportului public pe teritoriul municipiului Brăila.Zone turistice 3 . gestionat de firme particulare şi autorizate de Primărie. din Otopeni.Mihail Kogălniceanu.Henri Coandă. utilaje nesupuse inmatriculării.2007.02. BRAICAR S. De asemenea. reorganizarea şi reglementarea circulaţiei îin zona istorică a municipiului Brăila”.C. 1. ca urmare a HCLM nr. din Județul Constanța. Urmează a se realiza un aeroport Brăila-Vădeni. (sursa: PIDU Brăila) Fig. 47/28. situat la o distanță de 130 km. Infrastructură tehnică – Județul Brăila Sursa: PATN.Secțiunea VI. Serviciul de Transport. incepând din data de 01.

04. în viitor sunt prevăzute: • creşterea accesibilităţii Municipiului Brăila la distanţe mari prin: → construirea podului (rutier şi feroviar) peste Dunăre. respectiv.Deşi accesibilitatea actuală ca şi echiparea tehnică în ansamblu a teritoriului studiat este ridicată (vezi fig. în nordul Brăilei. parte integrantă a viitoarei Autostrăzi a Mării Negre. Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport aprobat prin Legea 363 din 2006 prevede autostrada Giurgiuleşti (Republica Moldova) . 2 • PATN Secțiunea I – Rețele de Transport – căi rutiere creşterea accesibilităţii municipiului Brăilă în cadrul teritoriului său periurban prin: → realizarea drumului expres Brăila – Galaţi (avizul MDLPL nr. ruta secundara: Bucuresti – Cernavoda – Constanta ) → realizarea drumului expres Brăila-Slobozia.2008 varianta 3 care pleacă din centura DN2B zona Baldovineşti şi se transformă pe de o parte în 4 .Galaţi – Brăila – Slobozia – Călăraşi Fig.1). → realizarea aeroportului internaţional Brăila-Vădeni → revitalizarea căii navigabile a Dunării (maritime şi fluviale). către Autostrada 2 (Bucureşti – Constanţa).1 din 17. → realizarea drumurilor expres Braşov-Focşani-Brăila şi conectarea acestuia prin podul rutier peste Dunăre la nord de Brăila. cu Drumul expres de coastă până la Constanţa. dar şi cu ruta principală a acestei autostrăzi: Giurgiu – Bucuresti (Centura Bucuresti Sud) – Ploiesti – Buzau – Focsani – Albita.

a Siretului şi a Buzăului şi face parte din terasa inferioară a Dunării. se caracterizează prin monotonie şi uniformitate de ansamblu. care provoacă discontinuităţi stratului de zăpadă. Oraşul Brăila situează la altitudinea medie de 20 de metri faţă de nivelul Dunării.3. cu precipitaţii slabe. Relief Relieful municipiului Brăila. Clima Întreaga suprafaţă a judeţului Brăila aparţine sectorului cu climă continentală. Spre Dunăre. În partea de est se individualizează topoclimatul specific al luncii Dunării caracterizat prin ierni mai blânde şi veri mai călduroase decât în restul câmpiei.1. sistemul urban Brăila-Galaţi are premisele de a deveni poartă a uniunii europene către est şi platformă logistică de nivel continental. 1. ca şi cel al întregului judeţ. dar şi de frecvente perioade de încălzire. cu potenţial de revitalizare când condiţiile vor fi favorabile.traseul podului peste Dunăre şi pe de alta parte legătura cu Municipiul Galaţi în zona podul CF peste Siret) → realizarea metroului uşor între Brăila şi Galați.2. Cele mai mici cantităţi de 5 .3.3. Oraşul se înscrie în Câmpia Brăilei. Iernile sunt relativ reci. → realizarea podului peste Dunărea Veche către Insula Mare a Brăilei şi. ce cad mai ales sub formă de averse. dominând valea fluviului cu o medie de 10 metri. care reprezintă suprafaţa cuprinsă între cele două braţe ale Dunării (Dunărea Veche sau Braţul Măcin şi Dunărea Nouă). într-un orizont mai îndepărtat de timp. Verile sunt foarte calde. 1. a Călmăţuiului. denumită şi Bărăganul Nordic . a podului între Brăila şi teritoriile sale din Insula Mare a Brăilei. Precipitaţiile atmosferice totalizează în cursul unui an sub 500 mm. context important şi pentru valorificarea turistică a acestuia. Oraşul se învecinează cu Insula Mare a Brăilei. Reţeaua hidrografică Municipiul Brăila dispune de două componente hidrografice importante: Fluviul Dunărea şi Lacu Sărat.3.un interfluviu cu altitudini ce variază între 20 – 30 metri. fiind situată între Lunca Dunării.datorită acumulărilor eoliene – cartierele Baldovineşti şi Pisc se află la altitudinea de 33 de metri. CADRUL NATURAL 1. → realizarea podului rutier peste Dunăre şi integrarea teritoriului zonei Măcin în procesele de dezvoltare ale zonei periurbane a Municipiului Brăila. unde . marcate uneori de viscole puternice. Uniformitatea reliefului de câmpie determină o omogenitate a caracteristicilor climei. oraşul se termină printr-o pantă abruptă. 1. crescînd lin dinspre fruntea terasei Dunării (est). spre nord-vest. Prin amplasamentul privilegiat la intersecţia unor drumuri comerciale europene.3.

10C.10C. Magnitudinea biodiversității în Balta Mică a Brăilei este la cote ridicate. Vitezele medii anuale ale vântului sunt mai mici la Brăila decât în restul județului (între 1. dintre care sunt de semnalat câteva. risc de depopulare pe cale naturală mai crescut comparativ cu alte oraşe ale ţării.8% 7. 72 sunt înscirse în listele speciale de conservare ale directivelor europene. Elemente biogeografice Municipiul Brăila se situează în arealele biogeografice de stepă şi de luncă.4.5% Sursa: Baza TEMPO – Online – serii de timp. media multianuală a Brăilei fiind 1.1 m/s). Dintr-un total de 847 de specii introduse în baza de date a Administrației parcului. Tabel1 Populaţia totală a Municipiului Brăila în anul 2010. cel mai important refugiu ornitologic din România de pe Dunăre.4. migrarea forţei de muncă tinere în străinătate sau către alte judeţe.precipitaţii (sub 400 mm/an) se înregistrează în Balta Brăilei. 1. loc de cuibărire şi pasaj.3. în context suprateritorial Populaţie totală Municipiul Brăila Judeţul Brăila Regiunea Sud Est 210245 357614 2806204 % populaţie Brăila din total județ şi total regiune 58. După intervenția omului prin îndiguirea şi desecarea Bălții Brăilei.7%). după Delta Dunării. deficit numeric şi slabă calificare a forței de muncă în domeniul turismului. URBAN-INCERC indică fenomene de declin demografic. CADRUL SOCIO-ECONOMIC Municipiul Brăila are o populație de 210245 locuitori (2010). relevante pentru potențialul de dezvoltare a turismului: scăderea şi îmbătrânirea populației . Temperatura aerului prezintă variaţii slabe. Cantitatea mică de precipitații a determinat diminuarea volumului de apă în Lacu Sărat. la care se adaugă alte 244 specii protejate conform altor legi europene şi române (Convenția de la Berna. Balta Mică a Brăilei a rămas singura zonă în regim liber de inundație de pe cursul Dunării.8% şi pondere mai ridicată a populaţiei vârstnice -13. situată pe culoarul estic de migraţie dunărean. realizat în cadrul „Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condiţiilor socio-economice”.pondere scăzută a populaţiei tinere cu vârste cuprinse între 0 – 14 ani (11. INSSE Studiul evoluției demografice înregistrată în intervalul 2000-2010. Legea 462 din 2001 şi Lista roşie a plantelor din România).5 şi 3. Această zonă a fost declarată arie protejată şi ulterior recunoscută ca sit RAMSAR – zona umedă de importanţă internaţională. 1. ceea ce face ca acest teritoriu să reprezinte. 6 . Temperatura medie lunară multianuală cea mai mică e -2.

2011 1. precum şi a celorlalte comunităţi locale. Presiunea asupra spaţiului urban Brăila devine astfel importantă în condiţiile în care fluxurile funcţionale cu teritoriile limitrofe sunt intense – schimburi comerciale. sociale şi culturale. Toate evenimentele istorice la care oraşul a luat parte şi-au pus amprenta asupra vieţii economice. navetism. într-un document de pe vremea domnitorului provinciei Ţării Românesti. în timp ce industria (cu precădere cea textilă) a fost puternic afectată şi a trebuit să se ia decizii ce au avut ca finalitate restructurarea profundă a domeniului. Potențialul turistic este insuficient valorificat. cuprinde ansambluri de locuinţe şi case individuale a căror valoare culturală si istorică a determinat includerea lor pe Lista monumentelor istorice si protejate prin legi speciale. în urma căreia s-au pierdut 3602 locuri de muncă. Analiza principalelor activităţi economice ale municipiului Brăila relevă un mediu economic în dezvoltare. de cea a municipiului reşedinţă de judeţ. din punct de vedere cantitativ se poate afirma că în raport cu alte judeţe din regiunea 7 . oraşul şi teritoriul din jurul său au fost sub stăpânire turcească timp de aproape trei secole. Multiculturalismul oraşului Brăila şi-a pus amprenta asupra vieţii sociale si economice. iar ceea ce a dănuit peste veacuri reprezintă în prezent o mostenire culturală intangibilă a locului. Pe meleagurile Brăilei au poposit si s-au stabilit negustori din diverse zone. care i-au împiedicat dezvoltarea. sporindu-i valoarea etnoculturală şi implicit cea turistică. Populaţiile nou venite au format comunităţi etnice care si-au adus aici cultura şi tradiţia zonei de origine care a interferat cu cea a populaţiei locale. Este evidentă o dependenţă a economiei judeţului. organizat în formă de semicerc faţă de cursul Dunării. URBAN-INCERC. municipiul Brăila având locuri de muncă pentru 87. numită „Ibrail”. cu precădere din sudul Dunării. În acest context dezvoltarea economică trebuie să ţină cont de asigurarea unei dezvoltări urbane durabile şi echilibrate în teritoriu. dar si flote de război. Sursa: „Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condiţiilor socio-economice”. oraşul a trecut de-a lungul secolelor prin perioade nefaste. Numeroase documente ulterioare vorbesc despre Brăila ca fiind cel mai important port de la gurile Dunării. „frânat” însă într-o oarecare măsură de efectele perioadei de recesiune economică. spre care se îndreaptau principalele drumuri comerciale medievale.Municipiul Brăila polarizează majoritatea rezultatelor obţinute în economia judeţului din care face parte (cifra de afaceri a oraşului reprezenta în anul 2009 81% din cifra de afaceri a judeţului) Aceeaşi situaţie caracterizează şi indicatorul populaţie salariată. care menţionează intensificarea comerţului pe „drumul Brăilei”. Activităţile comerciale s-au dezvoltat în continuare chiar daca au trecut printr-o perioadă de recesiune. Cucerit de turci în anul 1540 şi transformat în „raia”. Vlaicu Vodă.5. Cadrul cultural – istoric Oraşul Brăila este atestat documentar pentru prima dată în anul 1368. aprovizionare. Centrul vechi al oraşului. Poziţionat la marginea provinciei si pe fluviul care transporta nu numai vase comerciale. ( Sursa: Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brăila 2010-2015) Deşi.8% din populaţia salariată a judeţului în anul 2005 şi pentru 86% în anul 2009. desfacere etc.

Grădina Publică (7. capabilă să concureze ofertele turistice ale altor teritorii. CAPITOLUL II. POTENŢIALUL TURISTIC ŞI AREALELE DE CONCENTRARE A VALORILOR TURISTICE Dezvoltarea turismului în Municipiul Brăila trebuie abordată (şi) în contextul resurselor turistice la nivelul teritoriului învecinat şi la nivelul teritoriului județean. 2. POTENŢIALUL TURISTIC DIN MUNICIPIUL BRĂILA Brăila este clasată ca localitate turistică de interes național cu o concentrare foarte mare a resurselor naturale şi antropice ȋn PATN –secțiunea VIII – Zone cu resurse turistice. mai ales din Municipiul Brăila.susţinută mai ales de prezenţa Dunării . împreună cu care resursele oraşului pot constitui o rețea turistică. care trebuie valorificat. avifauna si fauna terestră. de mare atractivitate → marea varietate a elementelor de patrimoniu cultural.aferentă de dezvoltare şi din ţară. Resurse naturale Fluviul Dunărea care dispune de un potenţial de mare valoare turistică. 8 . potenţialul navigabil al fluviului în scop turistic . situat la ultimul etaj al clădirii turn care odinioară a fost „Castelul de apa” al oraşului Brăila. din punct de vedere calitativ evaluarea acestui potenţial. o adevarată rețea de tuneluri cunoscute sub denumirea de “hrubele Brăilei”. ca rod al coexistenţei multietnice şi al adaptării la mediul natural de câmpie din vecinătatea Dunării. fondul forestier asociat. fondul piscicol al apelor. judeţul Brăila are un potenţial cultural construit relativ redus. constituit din luciul de apă. sunt o consecinţă a bogatei şi remarcabilei vieţi socio-economice . fapt ce contribuie la crearea unei identităţi valoroase. construit in 1912.care a marcat. o „masă critică” turistică atractivă. deoarece aici se poate vizita Muzeul de Ştiințe ale Naturii. situat în partea sud-vestică a oraşului Brăila. ostroavele si insulele formate de braţele desprinse din Dunăre. Ȋn spațiul grădinii a funcționat şi un restaurant rotativ.1. în anumite perioade evoluţia Brăilei şi a teritoriilor învecinate (perioadele de funcţionare a zonei libere) → valoare etnoculturală de mare specificitate a patrimoniului cultural. este cel mai mare parc al Brăilei. Faleza şi esplanada Dunării (7. relevă remarcabile caracteristici care îi conferă o poziţie unică în patrimoniul cultural naţional: → monumentele de categoria A din municipiu sunt mai ales ansambluri urbane. dar se pot practica şi sporturi pe terenurile special amenajate. zonă de agrement şi nu numai.1 ha) este un loc privilegiat de contact cu peisajul fluvial. Parcul Monument (53 ha). precum şi una dintre intrările în canalele subterane de sub oraş.5 ha) din Municipiul Brăila este oază de vegetație a oraşului. unde se regăsesc ruinele fostei cetăți a Brăilei.

Parcuri Naţionale sau Naturale” .a. Municipiul beneficiază şi de plantaţiile din apropierea limitei teritorial administrative: Pădurea Stejarul şi lizierele din zona dig mal. XIX • Ansamblul "Piaţa Traian".: zona Brăiliţa) • 69 monumente de arhitectură. relativ bine conservat ca unitate morfologică. arie naturală de interes național („Rezervaţii ale Biosferei. conține namol terapeutic cu grad foarte ridicat de mineralizare. şi are doua porți principale de acces: mun.legea 5/2000) şi zonă umedă de importanţă internaţională (Sit RAMSAR 1074).). dintre care: un ansamblu de arhitectură (Str. Parcul se întinde pe teritoriul următoarelor unități administrativ teritoriale: Municipiul Brăila – partea de sud(18%). şcoli. aflat la 5 km de oraşul Brăila. este o resursă importantă pentru dezvoltarea si promovarea turismului ecologic si stiinţific1.85 ha de suprafață verde situată în Stațiunea Lacu Sarat. hanuri şi hoteluri). Resurse antropice Municipiul Brăila are un nucleu pe plan prestabilit.înc. Gropeni (13%). Stăncuţa (35%). caracterizate prin mare varietate şi vechime : • 14 situri arheologice cuprinzând aşezări şi necropole din neolitic până în secolele XVIXIX (ex. fiind considerat unul din cele mai valoroase nămoluri sapropelice din Romania.sec. având 115 monumente incluse pe Lista monumentelor istorice 2004. clădiri publice (teatre. magneziană concentrate. Măraşu ( 5%). Chiscani (29%). de către Administraţia Parcului. Eremia Grigorescu). cinematograf. palate. Stațiunea Lacu Sărat este o adevarată oază de verdeață cu efecte benefice asupra corpului uman. Berteştii de Jos (38%).sec. conform Ordinului 2314/ 2004: • 4 monumente de Categoria A (monumente istorice de valoare naţională): • Centrul istoric al municipiului Brăila • Ansamblul "Strada Mihai Eminescu". Municipiul Brăila concentrează 68% din totalul monumentelor istorice ale Judeţului Brăila. sulfatată. cu o reţea rutieră radial-concentrică ordonată şi bine conservată. Ca o consecinţă a rolului său teritorial important de-a lungul timpului. sec. biserici. prin activităţile permise a se desf ăşura în parc 9 . clorurosodică. Factorii naturali de cură sunt: apa minerală din lac. reprezentative pentru patrimoniul cultural local. clădiri pentru locuit (case. nămolul sapropelic din lac. precum şi cu un fond construit omogen. Arhanghel Mihail”. XVIII • Biserica "Sf. Parcul natural Balta Mică a Brăilei (parțial pe teritoriul Brăilei). XIX • 111 monumente de categoria B. care conține valori excepţionale de floră şi faună şi conservă ecosisteme complexe.Lacul Sărat. precum şi de 33. frecventată de către populaţia braileană mai ales pe parcursul sezonului de vară. bănci s. de 1 Prin Planul de management al parcului au fost stabilite. clădiri industriale (fabricile de bere. modalităţile si nivelul optim de valorificare prin turism a resurselor naturale. Brăila la nord (acces cu ambarcațiuni fluviale pentru vizitarea zonei de coservare specială de protecție integrală` Fundu Mare) şi drumul european E60 de la capetele Podului Giurgeni Vadu Oii.

Dispune de o sală de spectacole în stil italian cu 369 de locuri. în interior. neogrecesc. absolvent al Academiei de Pictură din Roma. în stil bizantin.ciment.5 m înălţime). Podoaba bisericii este mormântul lui Iisus Hristos.case memoriale. Biserica „Sf. memoriale. originală din Brăila. construită în 1872. mori. de influenţă renascentistă). într-un stil de inspiraţie renascentistă italiană si a fost sfinţită de către Episcopul Dunării de Jos Galaţi. Clădirea a fost inaugurată la 11 decembrie 1896. etnografie şi artă populară. refăcută după planul unor arhitecţi rusi. Ȋn anul 1969 primeşte numele renumitei artiste. monumente comemorative. cu aprobarea domnitorului Al. după planurile arhitectului grec Avraam Ioanidis din Brussa. Palatul Agriculturii (1923 – 1929) – a fost construit după planurile arhitectului Florea Stănculescu. cu orologiul bisericii. concerte. ceas public. reprezentative pentru turism sunt: • • Muzeul Judeţean. Biserica a fost construită între 1863 – 1872. adăposteşte colecţii de arheologie. înfiinţat prin decret regal în anul 1881.5 m lungime. la care s-au folosit. Biserica „Buna Vestire” este o fostă biserică greacă. Nicolae” (1860 . stiinţele naturii. realizate de Gheorghe Tătărescu. I. Apostoli Petru si Pavel” (1872-1894). Arhanghel Mihail” (înc. cel care realizase la acea dată si pictura bisericii Mănăstirii Antim din Bucuresti. sub numele de “Teatrul Rally” si a găzduit actori de marcă ai teatrului românesc (Hariclea Darclée. Sala Studio şi Sala de conferinţe. pentru prima oară în lume.Zona Periurbană Brăila. determinată şi de adăugirile şi ulterioare. Clădirea Teatrului „Maria Filotti” (1896) este o instituţie culturală cu o tradiţie de peste o sută de ani. Maria Filotti). 21. Constantin Livadas Liochis şi Belizarie. la rândul său. cimitirul eroilor. al XVIII-lea) este cea mai veche biserică din cele existente în Brăila. • 8 monumente de for public: statui. bogată în reprezentaţii teatrale de prestigiu. (Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . sec. balconul executat tot din marmură. păstrează vitralii deosebit de valoroase si picturi murale. Lăcasul are dimensiuni impunătoare (43. adăugându-ise elementele specifice cultului ortodox. Ȋn foaiere se pot organiza întruniri. Pridvorul susţine un balcon pe patru coloane de marmură albă. Interiorul este o combinaţie de stiluri (bizantin. Biserica „ Sf. Cuza. în anul 1831 a fost transformată în biserica ortodoxă. gotic. istorie. expoziţii. susţine tot prin patru coloane cea de-a doua cupolă. 10 • • • • • • • • . Iniţial a funcţionat ca lăcaş de cult musulman (geamie). 2011) Dintre acestea. castel de apă). Gara fluvială (1906 – 1907). prefabricate de beton armat. Moara Violatos (1898) – clădire construită de Anghel Saligny. executat în lemn sculptat căuia i se adaugă candelabrul central din cristal de Murano şi alte cinci candelabre din cristal de Boemia. Biserica „Sf. artă plastică şi decorativă. fântâni • 20 monumente memoriale . 1865) este pictată de pictorul Petre Alexandrescu. Silozurile Anghel Saligny (1887 – 1891) – construite după planurile inginerului român Anghel Saligny.

st. Medicină fizică şi Balneoclimatologie Clasificare după factorii terapeutici naturali Localiate Lacu Sărat Movil Miresii UAT Chiscani Movila Miresii Județ BR BR Categorie Bioclimat stațiune Stațiune de interes ec Apa minerală LacbbNămol Alți factori Ls S Indicații terapeutice Punctaj (max 10 pct.• • • • • • • • • Ansamblul Piaţa Traian (sec. Situată la o altitudine de 16m faţă de nivelul mării.5 km de Dunăre (Brațul Arapu). Este unul dintre cele trei trupuri ale Municipiului Brăila. Concursul de pantomimă şi teatru mimat. XIX). Evaluare factori naturali terapeutici (Institutul Național de Recuperare. cu dată fixă.Slobozia (DN 21) şi a şoselei Brăila .t.d. Se relaționează cu Municipiul Brăila printr11 . pe malul Lacului Sarat.g 1 cu factori naturali terapeutici Sursa: Studiul de Turism pentru fundamentarea PATJ Brăila Stațiunea Lacu Sărat are o bună accesibilitate. Resurse balneoclimaterice Stațiunea balneoclimatică Lacu Sărat este un produs turistic important al teritoriului studiat. sec. Casa Ana Aslan (sf. D. Manifestări. fiind în administrarea Consiliului Local al Municipiului Brăila. festivaluri La Brăila au loc manifestări culturale repetabile. Concurs internaţional de muzică populară.5 km de municipiul Brăila. XIX). amplasat în SV orasului.g.t. în parc. sec. situat la 5.85 ha. în scop turistic. o bună parte dintre acestia fiind veniţi din afara zonei sau a ţării. Casa memorială „Panait Istrati” (sf. al XIX-lea). Eminescu (sec.b.s. Faleza Dunării – un loc de plimbare si agrement pentru turisti si localnici.Buzău (DN 2B) şi la 1. precum şi a cadrului natural din zonă oferit de padure. Casa D. în apropierea şoselei Brăila . Fântâna arteziană – Piaţa Traian. Festivalul şi Concursul Internaţional de canto "Hariclea Darclee".e Localitatea ec Cl. sec. Parcul – monument. XIX).np. Perpesicius (mijlocul sec. Festivalul naţional de muzică folk "Omul cu o chitara". mai renumite fiind: Festivalul de muzică uşoară "George Grigoriu". XIX).) 3 ru. al XIX-lea). un loc de recreere cu o suprafață de 90 ha. Aceste manifestări atrag mulţi participanţi iubitori de muzică. stațiunea a aparut şi s-a dezvoltat în legătură cu valorificarea potențialului balnear şi turistic al Lacului Sărat datorat calităților terapeutice ale namolului şi apei sărate din lac. Casa Petre Stefănescu Goangă (sf. M. cu o suprafaţă de 33.m ls ru.(h)t. Tabel 2. Ansamblul Str.

Județul Brăila ` Sursa: PATN _ Secțiunea VI – Zone turistice Resurse naturale 12 . 3 Resurse turistice naturale. Staţiunea Lacu Sărat este foarte frecventată de către populaţia brăileană mai ales pe parcursul sezonului de vară. prin gara Lacu Sarat (numai pentru trenurile personale) sau gara Braila. 2. conservarii şi valorificarii resurselor turistice. DN21 (E584) de la Slobozia şi DN22 de la Râmnicu Sărat. care leagă municipiul Brăila de Platformă chimică Chiscani) construită încă din anul 1901 şi prin autobuze locale sau cu maşina: pe DN2 de la Buzau sau de la Galați. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a statiunilor turistice. cu trenul. POTENŢIALUL TURISTIC DIN ÎMPREJURIMILE MUNICIPIULUI BRĂILA Fig. Brăila” măsurile necesare îndeplinirii standardelor legale conform Hotărârii de Guvern nr.2.o linie permanentă de tramvai (cel mai vechi tramvai electric din țară. în scopul protejarii. Pentru trecerea de la categoria de statiune balneoclimatica de nivel local la cea de nivel national s-au identificat în “PUZ -Lacu Sărat. pe linia Bucureşti –Galați.

Lunca Siretului. teritorii cu resurse hidrografice dar şi balneare de excepţie. lacuri mici.pot fi folosite pentru excursii cu → → → → → → → vaporul. Lacul Sărat / Brăila. Obiective valoroase sunt şi resursele piscicole: Lacurile piscicole sunt ca prezenţă cele mai numeroase. Câineni şi Movila Miresii. Blasova. deşi monotone la prima vedere. Plajele naturale reprezintă alte atracții turistice care. dar mai ales international): Vădeni. cu un peisaj natural frumos. dar nu toate au amenajări specifice care să le recomande a fi de interes turistic. impreuna cu ostroavele de pe arterele navigabile pot fi folosite in scopuri turistice de agrement. resursele terapeutice ale lacurilor Balta Albă. prin amenajări simple sau prin instalaţii corespunzătoare. canale. Resurse turistice antropice 13 .Cremenea. Zonele din jurul lacurilor Blasova şi Japsa Plopilor precum şi privalul Filipoiu pot reprezenta atracții turistice pentru agrement şi recreere. Lacul Chişcani. Câmpia Brăilei şi Câmpia Calmatuiului. Viişoara şi Camnita. Lacul Sărat.păduri de salcii. Ostroavele de pe brațul Cremenea. • Arealele Braţul lui Arapu. Ȋn județul Brăila există câteva zone cu condiții bune şi chiar foarte bune pentru vânăoare (atracție pe plan național. rezultat al unei radicale transformări a ariei naturale „Balta Mare a Brăilei” (zonă cu regim liber de inundaţii) situată într-un areal agricol de mare dimensiune şi valoare economică. în jurul municipiului Brăila şi la nivelul județului sunt: → Arterele hidrografice principale . prin poziţia lor geografică şi aspectele peisagistice date de oglinda de apă şi cadrul natural înconjurător prezintă oportunităţi în dezvoltarea turismului– posibilități reale existente pe cele doua brațe ale Dunării. Dintre lacurile sărate s-au exploatat în diverse perioade sau se exploatează parţial. Dudeşti şi Maxinen. Insula Mică. al Siretului. Ianca. salmastre şi cele cu apă dulce sunt cele mai importante obiective în acest sens. Atât zona de protecție dintre brațe cât şi digurile construite împotriva inundațiilor sunt în cea mai mare parte plantate cu plopul negru sau acoperite încă de pădurile naturale de salcii. Măcin şi Vilciu. ea mai conservă un potenţial hidrografic deosebit constituit din lacurile Zăton şi Blasova. Lacurile sărate. la Blasova. Aceste zone marginale. Jirlau. in condițiile unor amenajări corespunzatoare. Cu toate acestea. Alte resurse naturale cu potențial turistic.Ȋn teritoriul vizat se găsesc următoarele elemente geografice pe baza cărora se poate dezvolta turismul: • Insula Mare a Brăilei. pot căpăta statut de obiective turistice propriu-zise. nu sunt lipsite de elemente peisagistice care să atragă atenția turiştilor.

din care cele mai multe şi mai variate sunt grupate în municipiul Galaţi care are ansambluri urbane valoroase. conţinând un fond omogen stilistic. Sunt de menționat: → Valori de categoria A în municipiul Galaţi (3 situri arheologice.Dintre monumentele de categoria B la nivelul teritoriului cuprins de aria periurbană a municipiului Brăila se pot menţiona: → monumente de arhitectură: Conacul Orezeanu din satul Traian (comuna Traian). sat Şendreni. foiţelor de perete.pentru ştergare – satul Măraşu . scoarţelor/ foiţelor de pat. cojocăritul. s. agricultură. Împăraţi Constantin şi Elena” 1842 sat Şuţeşti (comuna Şuţeşti) (1842). decoruri pentru case („florăriile”). el fiind păstrat în prezent doar ca mărturii în muzee (Municipiul Brăila) şi mai puţin la meşteri populari. monumente memoriale. precum şi prezenţa unei părţi din liniile de fortificaţie cunoscute sub numele de Valul lui Traian.satul Gropeni Pescuitul ca activitate specifică în zonele limitrofe Dunării. 5 ansambluri urbane şi biserica şi ansamblul bisericii cu turn fortificat Adormirea Maicii Domnului – Precista) şi aşezarea Valul lui Traian (valoare arheologică) în comuna Şendreni. Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . la nivel teritorial judeţean.şi se referă la: confecţionarea uneltelor din lemn pentru pescuit. Biserica "Sf.câmpia. 34 case.pentru confecţii de lemn şi nuiele destinate pescuitului . Localităţi de pe teritoriul periurban brăilean. Buzăului şi cele lacustre este prezent din cele mai vechi timpuri şi practicat cu continuitate. Frecăţei. bărci. ţesutul pieselor din portul popular. Tufeşti. al ştergarelor. Acestea reflectă cultura materială a aşezărilor aflate în interacţiune strânsă cu natura locurilor . monumente comemorative ale eroilor din războiul de independenţă şi primul război mondial (Chiscani. Călmăţuiului. Jirlău. 2011 Fond etnografic În momentul de faţă.satul Gropeni (com. Traian). lunca Dunării . edificate probabil de bizantini. Siretului. Măraşu. 7 biserici. Stăncuţa (com.pentru scoarţe/foiţe.Zona Periurbană Brăila. → Numeroase valori de categoria B : în municipiul Galaţi (8 situri arheologice. comuna Şendreni). obiecte de depozitare. dintre care cruci de piatră de secol XVIII. Dunărea.pentru port popular . Măraşu) .satele Gropeni. fondul etnografic este aproape dispărut din localităţi. conace. fântâni de secol XIX. hanuri. → La nivelul judeţului Galaţi. 3 ansambluri urbane) Se remarcă dominanţa valorilor religioase din municipiul Galaţi. în unităţile teritoriale componente ale zonei periurbane Brăila. în secolele X-XI (satul Şendreni. Gropeni) . în care s-au practicat meşteşuguri sunt: .a. Localităţi 14 . se remarcă o însemnată concentrare de monumente clasate.

Brăiliţa . Sursa: Studiul deTurism pentru fundamentarea PATJ Brăila Fig. dar un cadrul natural conturat de aria geografică a munţilor Măcinului.Brăiliţa . activitatea de turism în municipiul Brăila concretizează cele trei forme de turism cunoscute .Făurei. Plopi. cu resurse de nămol cu calități terapeutice similare celor din Lacul Sărat. Județul Brăila 15 . Oancea din privalul Zagnei situat în lunca Siretului.turismul balnear. şi cu nămol sapropelic.1.localităţile pescăreşti tradiţionale: Titcov. Frecăţei. de sfârşit de săptămână şi de circulație.4 Infrastructura specific turistică. clasate în categoria B de importanţă. are pe teritoriul său un lac cu apă clorurata. Vila rustică din comuna Jijila şi Cetatea Arrubium (cu urme din mai multe etape). CAPITOLUL III. → Ciineni Bai. Stoeneşti. . din oraşul Măcin sunt clasate ca valori de importanţă naţională (categoria A).fostele cherhanale din secolul XIX de la : Brăila. la nivelul unui teritoriu mai larg. care poate fi amenajată în viitor într-o stațiune de interes național. Se regăsesc de asemenea: un sit arheologic şi tumuli (în comuna Carcaliu) şi mai multe obiective şi case în oraşul Măcin. Cistia.reprezentative sunt: . stațiune de interes județean amplasată pe raza comunei Visani. sulfurată. Oraşul Măcin are un important ansamblu conservând metamorfozele castrului/cetăţii Arrubium. bromurată.mărturii ale activităţilor de pescuit în aşezări din comuna primitivă . sodică şi magneziană cu concentrație mare. Turismul balnear şi de circulație au cea mai mare pondere. Măgureni. Vâlciu şi Filipoiu) ce legau Dunărea de lacurile din Balta Brăilei (consemnate în documentele Brăilei feudale şi moderne). Băndoiu. Zătonul.mărturii ale activităţilor de pescuit în aşezări geto-dacice . conform PATZ periurban Brăila. dar registrul formelor de turism este destul de redus. satele Vameşu. Arealul din Județul Tulcea înglobat în zona periurbană Brăila. Tâlcov. la 30 km de Brăila şi la 6 km de gara Urleasca pe linia ferată Brăila . însă numărul de monumente istorice clasate este destul de însemnat. comună situată pe Drumul Național Brăila – Rimnicu Sărat. cu certe calități terapeutice. Agaua. FORME DE TURISM Ȋn prezent. Băndoiu şi Tăcău legate prin fostele privaluri (Scoicuţa. Camniţa. Gropeni Oferta balneoclimaterică. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE TURISTICĂ 3. Măraşu. include şi: → Movila Miresii. Zatna. conţine un singur oraş şi 4 comune. Veriga.

evoluția capacității de cazare turistica.Sursa: PATN _ Secțiunea VI – Zone turistice 3. hanuri şi moteluri dar a crescut moderat ponderea locurilor în hoteluri în total unități de cazare (v. Au scăzut numărul locurilor în căsuțe turistice. ceea ce arată o slabă dinamică de dezvoltare a infrastructurii turistice a teritoriului județului (v. în județul Brăila. tabel 4). tabel 5).1.2. Structurile de primire turistică 3. este conform tabelului 3. numărul unităților de cazare din județul Brăila s-a menținut aproximativ la acelaşi nivel. Tabel 3 Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare.2. pe principalele 16 . înainte de manifestarea crizei economice. Structuri turistice de cazare Ȋn perioada 2004-2008. pe structuri de primire turistică şi pe număr de locuri. Ȋn intervalul de timp analizat.

în intervalul 2004-2006 Hoteluri Hanuri şi moteluri Campinguri Căsuțe turistice Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice urbane Popasuri turistice TOTAL 2004 14 3 3 2 2 24 2005 14 1 2 2 2 1 1 23 2006 14 2 2 2 2 1 1 24 Sursa: Anuarul statistic al Județului Brăila-2007 Tabel 4 Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare. în 17 .0 42. la nivelul municipiului Brăila în 2008 doar 5 unităţi cu un total de 318 locuri sunt clasificate la 3 stele.8 Sursa: PUZ-Lacu Sărat. unități) din Municipiul Brăila.2 9 8 4 21 100. 2008 Structurile de cazare omologate (v.8 14 0.8 20 20 1.0 42.forme de cazare (nr. pe număr de locuri din Municipiul Brăila.5 50 12 62 3. în intervalul 2004-2007 Tipuri de structură turistică Hoteluri Hanuri şi moteluri Campinguri Căsuțe turistice Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice urbane Popasuri turistice TOTAL 2004 1302 58 186 170 36 1752 2005 1344 22 98 20 413 22 86 2005 2006 1390 36 98 20 413 22 86 2065 2007 1447 64 98 413 22 86 2150 Sursa: Anuarul statistic al Județului Brăila-2007 Tabel 5 Structuri de cazare.9 1 1 4.8 16 16 0. pe tipuri de unități din Municipiul Brăila (2008) hotel unități locuri motel camping pensiune turistică 1 1 4.6 1 14 - 1 1 .4 52.8 84 84 4.9 vilă turistică 1 1 2 9.0 5. baza de date a MIMMCTPL.6 popas turisti unități % Total ocuri % unități loc ri unități locuri unități locuri unități locuri unități locu Brăila Lacu Sărat Alte localit (județ) Total % 8 5 2 15 71.4 716 747 64 1527 88. Astfel.9 38.Tabel 5) au în general un grad scăzut de confort.6 100 - 1 4.1 19 100 - 730 897 96 1723 100.

5). 2 pensiuni turistice. Staţiunea Lacu Sărat 18 .6 %). 2011 Denumirea unităţii Categorie Nr.timp ce restul de 4 unităţi şi 412 locuri sunt clasificate la 2 stele.C 5 Korona 19 La Pon on 6 LMS 16 Nuf ărul 19 Orient 26 P ris 15 Regal 30 Rezidenza Dutzu 6 Sport 27 Swing 14 Traian 105 Tr umph 65 Venezia Club nn 9 Viky 23 LACU SĂRAT Hotel DIANA 2 stele 77 Hote FLORA 2 stele 106 Hotel LACU SĂRAT 2 stele 79 Camping LACU SĂRAT 2 stele 3 Hotel MARA 2 stele 36 Hotel P RLA 2 stele 8 Pensiunea turistică stele 8 16 SABRINA Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Municipiul Brăila deţine 19 unităţi de primire turistică din care: 11 hoteluri. 1 hostel. locuri 104 15 12 49 50 35 12 29 2 52 26 54 12 54 28 203 138 18 49 180 210 134 84 82 164 Municipiul BRĂILA 3 stele 3 stele 4 s ele 3 stele 3 stele 2 stele 1 stea 3 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 4 stele 2 stele 4 stele 2 ste e 3 stele 3 stele 2 stele Belvedere 52 Campus Bella Italia 6 Edy’s House 6 Edy’s Royal 24 B. camere Nr. Tabel 6) Tabel 6 Unităţile de primire turistică din Municipiul Brăila. 1 hotel plutitor şi 1 navă pluvială (Fig. structuri predominante în cadrul staţiunilor turistice cu profil balnear şi în cadrul Municipiului Brăila. Municipiul Brăila deţine la finele primului semestru al anului 2011 un număr de 19 de unităţi de primire turistică (v. 1 motel. Distribuţia locurilor de cazare pe tipuri de unităţi relevă o pondere majoritară a hotelurilor (88. 2 vile.

9 unităţi la 3 stele şi numai 3 unităţi la 4 stele (Fig. 2011 Sursa: Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condițiilor socio-economice. tabel 8). se observa o crestere nesemnificativa a sosirilor în hoteluri în comparație cu numărul sosirilor în moteluri şi vile turistice care a crescut foarte mult (v. în Municipiul Brăila au fost clasificate 19 de unităţi de primire turistică cu un total de 982 locuri. din care o singură unitate clasificată la 1 stea. respectiv 5 hoteluri.beneficiază de 7 unităţi de primire. ce oferă 420 de camere şi 860 de locuri de cazare. care se înscrie printre județele cu capacitate mică de cazare. Tabel 8 Ȋnnoptări în principalele structuri cu funcțiuni de primire turistică. 6 unităţi la 2 stele.5 Structurile de cazare pe tipuri de unități Fig. pe tipuri de structuri de primire turistică 19 . Tabel 7) Tabel 7 Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de primire turistică pe tipuri de structuri de primire turistică Tipuri de structură turistică Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistic urbane Popasuri turistice TOTAL 2 04 229884 498 20 2053 232455 2005 239 83 863 679 1004 241629 2006 239857 1219 836 953 242865 007 285055 3801 1263 588 290707 Sursa: Buletinul statistic lunar al județului Brăila Ȋn ce priveşte numărul sosirilor şi înnoptărilor în Județul Brăila.6 Clasificarea unităților de primire existente în Municipiul Brăila şi Lacu în Municipiul Brăila şi Lacu Sărat Sărat. 6). 2011 La nivelul primului semestru al anului 2011. o singură pensiune turistică şi un camping. Toate cele 7 unităţi de cazare din staţiunea Lacu Sărat sunt clasificate la 2 stele (v. Fig.

în anul 2007 Total Hoteluri Popasuri turistice Moteluri Vile turistice Pensiuni Tabere de Căsuțe urbane elevi şi turistice preşcolari 171 171 1058 1119 2177 262 262 Număr de turişti Brăila Stațiunea Lacu Sărat Alte localități şi trasee turistice Total județ Număr de înnoptări Brăila Stațiunea Lacu Sărat Alte localități şi trasee turistice Total județ 34483 24974 2498 61955 32010 22876 54886 1040 1040 2156 2156 1263 1117 1263 86121 207859 3700 297680 81586 203469 285055 1788 1788 3801 3801 146 1117 1263 588 588 2602 2265 4867 318 318 Sursa: Direcția Județană de statistică Brăila. într-o oarecare măsură.95 zile). Studiu fundamentare PATJ Braila. Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de şedere a turiştilor într-o anumită zonă şi exprimă. 2008).3 % din numărul de turişti şi 69. durata medie a sejurului în judeţul Brăila (2007) este mai mare decât pentru total ţară (4.Tipuri de structură turistică Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turisti e rbane Popasuri turistice TOTAL 2004 533 9 404 20 920 54653 2005 53835 686 529 503 55553 2006 53771 1219 808 553 59169 2007 4886 2158 1 63 171 58476 Sursa: INSSE Tabel 9 Numărul de turişti şi numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică. În cazul de faţă. iar această formă de turism necesită o perioadă a sejurului mai mare.7% din numărul de turişti şi 28.9% din numărul de înnoptări) şi staţiunea turistică Lacu Sărat-trupul 2 (40. pe destinații turistice şi tipuri de structuri. ci în special faptului că 40 % din numărul total de turişti vin pentru tratament balnear. dar acest lucru nu se datorează unor servicii de calitate superioară. latura calitativă a activităţii turistice. ceea ce subliniază rolul tractant al acestora într-o strategie de dezvoltare sinergică a turismului. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Datele de mai sus arată că oraşul Brăila-trupul 1 (55. Astfel. nici calitatea serviciilor de 20 .8 % din numărul de înnoptări) reprezintă principalele destinaţii turistice ale judeţului (cf.80 zile faţă de 2. la un nivel teritorial mai amplu.

4 % din total. locu i Categorie 21 .B. Ȋn ceea ce priveşte distribuţia turiştilor străini pe destinaţii. 2011 Denumire unitate Mun.5 zile.48 zile. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat). spre deosebire de 1. turismul cultural). PUZ-Stațiunea Lacu Sărat) 3. Pe destinaţii turistice. unele cu impact mare asupra turiştilor străini (turismul de afaceri.cazare şi nici posibilităţile de agrement nu au determinat creşterea sejurului.89 zile). Astfel. în municipiul Brăila ponderea turiştilor internaţionali reprezintă 19. (cf. datorită existenţei unor unităţi cu un grad sporit de confort. Structuri de alimentaţie Structurile de alimentaţie ale Județului Brăila sunt concentrate în municipiul Brăila şi în staţiunea Lacu Sărat. datele arată că hotelurile înregistrează cea mai mare durată a sejurului (5. în staţiunea turistică Lacu Sărat este 8. ci valoarea incontestabilă a resurselor balneare.2.5 % din locurile de alimentaţie din judeţ. destinaţii ce cumulat deţin 92. Tabel 10 Lista structurilor turistice de alimentaţie clasificate din judeţul Brăila. aceasta diferă destul de mult. Lacu Sărat (8. Pe tipuri de structuri.19 zile): municipiul Brăila (2. (cf. durata medie a sejurului în municipiul Brăila este 2.32 zile şi în alte localităţi şi trasee turistice 1. BRĂILA BELVEDERE EDY’S ROYAL EDY’S HOUSE EDY’S HOUSE CREMONESE LAURA LAURA 2 LA PONTON HEAVEN’S G.21 zile).6 % din total pentru staţiunea Lacu Sărat şi 8.C ORIENT SWING VIKY LMS TRIUMPH REGAL TINERETULUI Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Cramă Res aurant clasic Restaurant c asic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic 144 80 354 42 60 250 110 94 220 80 100 240 50 90 180 100 160 3 stele 3 stele 4 stele 4 stele 3 stele 2 tele 2 stele 1 stea 4 stele 3 stele 3 stele 4 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 2 stele Tip unit te Nr. Durate mai mari ale sejurului sunt înregistrate şi în cadrul pensiunilor urbane (3. în timp ce la polul opus sunt vilele turistice (1. Aproape 90 % din locurile de alimentaţie sunt în unităţi de tip restaurant (restaurant clasic sau restaurant pensiune).0 zile) şi căsuţele turistice (1.44 zile).2.4 % pentru alte localităţi şi trasee turistice. dar şi datorită faptului că oraşul se pretează unor forme variate de turism.55 zile).

Fig. Municipiul Brăila deţine la nivelul primului semestru al anului 2011 un număr de 32 de unităţi turistice de alimentaţie (Fig. din care : 2262 de locuri în restaurante clasice. 7 ). 22 . 2011 Sursa : PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Acestea însumează 2546 de locuri (Fig. 30 de locuri în baruri de zi.KORONA MARIO TRAIAN TRAIAN LMS TRIUMPH TRAIAN SPORT Fast Food Fast Food Pizzerie LACU SĂRAT DIANA DIANA FLORA FLORA LACU SĂRAT LACU SĂRAT MARA MARA PERLA PERLA Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Bar de zi Bufet bar 100 200 30 30 90 40 30 54 47 51 60 20 150 28 260 20 50 50 1 0 50 200 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 3 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Rest ur nt clasic Bar de zi Restaurant clasic Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului Au fost utilizate datele existente în baza de date a MIMMCTPL. 8). 42 de locuri în crame. 98 de locuri în unităţi de tip Fast Food şi 54 de locuri în unităţi de tip bufet bar. 60 de locuri în pizzerii. 7 Unități turistice de alimentație în Municipiul Brăila. în care sunt incluse unităţile omologate pentru turism la nivelul lunii iunie 2008.

0 pentru toate zonele turistice analizate.0. Avându-se în vedere calitățile apei lacului şi ale namolului sapropelic. Structuri de tratament Desi cu o tradiție de peste 150 de ani. Staţiunea beneficiază de instalaţii de tratament în cadrul hotelurilor Flora şi Perla. iar pentru staţiunea Lacu Sărat este 1. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat) Actuala rețea de unități de alimentație publică din județul Brăila necesită lucrări de reparații şi modernizari.2. cu profil pescăresc sau vânătoresc etc). Fig.2 . De cele mai multe ori la nivelul agenților economici sunt luate în calcul doar problemele de infrastructură.3. care prin ele însele să constituie o atracție turistică (restaurante cu specific local. Este de modificat şi mentalitatea caducă a operatorilor economici din acest domeniu. cât şi în județ lipsesc unitățile de profil.5 / 1. se observă că valoarea acestui raport este mai mare de 1. din Municipiul Brăila. prin urmare este acoperită cererea pentru acest tip de serviciu turistic şi permite o bună satisfacere nevoilor turiştilor. în anul 1978 s-a dat 23 .0. PUZLacu Sărat).5 / 1. 3. amenajările din stațiunea Lacu Sarat nu sunt pe măsura calităților terapeutice ale apei şi nămolului de care dispune lacul.Staţiunea Lacu Sărat deţine 10 unităţi turistice de alimentaţie din care 5 restaurante clasice şi 5 baruri de zi ce oferă 978 de locuri. (cf. valoare situată peste nivelul de 1.2 / 1.25 / 1.8 / 1. deschise tot timpul anului (cf.0. Defalcat. cele referitoare la reursele umane fiind in cel mai bun caz lăsate pe ultimul plan dacă nu neglijate complet.0.1. reprezentative. pentru municipiul Brăila ca şi pentru alte localităţi şi trasee turistice valoarea indicatorului este 2. 2011 Sursa : PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Raportul dintre numărul locurilor la mese şi numărul locurilor de cazare clasificate este de 1. pe destinaţii turistice. astfel. Atât în muncipiul Brăila. 8 Numărul de locuri pe structuri turistice de alimentație.

grădina zoologică. spații şi peisaje. feroviar şi pe apa). Există pe teritoriul municipiului şi în apropierea lui o mare suprafață de apă în lacurile şi iazurile din Insula Mica a Brăilei care pot oferi condiții deosebite pentru agrement turistic. microbuzelor sau autoturismelor deține în general primul loc în desfăşurarea traficului turistic. De aceea. PUZ-Lacu Sărat).). transport pe cablu. esplanada – faleza. îmbinate cu mijloace adecvate agrementului turistic (hipo. Redarea în funcțiune a patinoarului a creat un punct de atracție prin organizarea de competiții sportive la nivel interjudețean sau chiar național. adică forme de recreare care nu implică o organizare deosebită. bazin de înot acoperit şi descoperit.Gradina Publică cu restaurantul “Castel”). Ȋn cazul formelor organizate de turism se folosesc. de agrement. Amenajările destinate agrementului sunt insuficiente față de posibilitățile oferite de cadrul natural şi cultural. în a cărui bază de tratament se efectuează şi în prezent 500 proceduri (v. minicare.2. Transportul fluvial în scop de agrement este un astfel de produs turistic pentru care Brăila are resursa naturală şi infrastructura specifică care trebuie ameliorată şi dezvoltată. ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE Structurile de primire turistica cu functiuni de transport Deplasările în scop turistic au ca motivație principală accesul la localitățile şi obiectivele turistice. biblioteci. în special în portul de agrement. într-o mică măsură plajă şi balneație. zone de promenadă. dar înseamnă şi timp petrecut şi parcurs în teritorii. Muzeul de Istorie. discoteci. legat de un specific inedit cu profil deltaic. turistic. biciclete. Teatrul de Păpuşi.4.în folosință primul Complex Balnear. Transportul rutier realizat cu ajutorul autocarelor. grădini (ex. a unui produs turistic. Casa Colecțiilor de Arta şi Muzeul Stiintelor Naturii. deplasarea poate deveni o componentă importantă.3. aerian. Ȋn acest scop. complexul sportiv în Parcul Monument (stadion. pe jos sau cu mijloace de locomoție. Ȋn locurile de interes turistic din teritoriile învecinate municipiului..cum ar fi Teatrul “Maria Filotti”. terenuri de tenis etc. prin mijloacele cu care se realizează transportul şi prin frumusețea şi atractivitatea teritoriului parcurs. realizându-se în majoritatea cazurilor individual şi neorganizat. autocarele şi microbuzele. parcuri. Ȋn prezent. în principal. sala polivalentă. agrementul turistic în județul Brăila este mai mult un deziderat. 3. 24 . Structuri de agrement Infrastructura turistică de agrement a Municipiului Brăila cuprinde: instituții . sau chiar o atracție turistică în sine. organizatorii de turism din țările cu turism puternic dezvoltat folosesc in prezent mijloacele tradiționale (transport auto. agrementul înseamnă doar odihnă în mijlocul naturii. ambarcațiuni mici de transport pe apă etc). 3.

DISFUNCŢIONALITĂŢI (puncte slabe) Resurse umane: → Deficit şi slabă calificare şi specializare a forței de muncă în domeniul turismului → Comportamente şi mentalităţi vechi în activitatea de comerţ în raporturile cu clienţii Infrastructuri de circulație şi accesibilitate → Disfuncții de organizare a sistemului rutier şi deficit de parcări în zona centrală a oraşului. Unii agenți comerciali cum sunt: Insula Mare a Brailei. Volumul şi calitatea transportului rutier depind de densitatea. cu efecte de congestionare a traficului. dimensionarea. port la Dunare. conectivitatea. a dat naştere “croazierelor” – aranjamente turistice ce cuprind alături de transport şi celelalte servicii turistice prestate pe parcursul călătoriei. 3. Pentru efectuarea traversărilor la ambele puncte de trecere funcționează un număr de cinci bacuri. ca principal agrement şi nu numai ca posibilitate de acces la o destinație turistică. stații de benzină. de exemplu) ar putea fi valorificată această particularitate utilizând vehicole care să evoce estetica tramvaielor de odinioară.C. Beneficiază de o gară şi o agenție C. în teritoriul vizat. Pe traseele cu valențe turistice (spre Lacu Sărat. şi RAIF dispun de bacuri plutitoare ce pot fi utilizate pentru sejururi cât şi pentru partide de pescuit şi vânătoare.R. ocuparea spațiului public de către automobile şi 25 . era până nu demult legată de celălalte porturi fluviale din aval. prin curse regulate asigurate de navele de pasageri. începând cu impactul redus asupra mediului. Municipiul Brăila are o accesibilitate feroviară medie. semnalate anterior. Municipiul Brăila are unele disfuncționalități ale acestuia.F. astfel încât în prezent Brăila nu mai beneficiază de transport fluvial de călători. Braila. A. stații service. Atracția exercitată de călătoria pe apă. respectiv “Lacu Sarat” aflată în patrimoniul SC Braicar SA şi “Borcea” singura navă cu zbaturi acționate de un motor construit în anul 1845 (aflată în patrimoniul Clubului Copiilor din cadrul Inspectoratului Şcolar Județean). mijloacele de transport rutier pentru turism sunt insuficiente şi de calitate medie. care transportă călători şi mijloace auto. în 1901. Tot cu bacul se face şi legătura cu Insula Mare a Brăilei. Transportul turistic pe cale nautică s-a manifestat încă de la începutul secolului. până la Sulina şi în amonte până la Hîrşova. calitatea funcțională (inclusiv echiparea ei cu indicatoare. Se menține totusi legătura cu Dobrogea prin intermediul bacurilor. Transportul feroviar este una din cele mai vechi forme de călătorie utilizate în turism şi un mod de transport agreeat de actuala politica europeană de transport pentru diversele sale atuuri. datorită costurilor ridicate şi a numărului redus de pasageri. Pentru plimbări de agrement se folosesc două nave de pasageri. însă. Romsilva. mai ales pentru consumatorii de turism cu venituri ridicate.Ȋn Brăila.R.4. Un element de specific este acela că oraşul Brăila a fost primul oraş românesc în care s-a introdus tramvaiul. Ȋn ultimii ani. structura. aceste curse au fost anulate. Creşterea gradului de motorizare a populației a sporit posibilitatea deplasării persoanelor cu precădere în turismul individual sau în grupuri restrânse. locuri de campare) şi estetică a sistemului rutier.

culturale etc. ghiduri. Lipsa magazinelor de suveniruri (vederi din municipiul Brăila. Sediul B. Casa Memorială „Ion şi Vasile Bancilă”). dar şi indicele scăzut de valorificare a capacităţii de cazare constituie. care se caracterizează prin grad redus → → → → → de confort şi calitatea slabă a serviciilor.D din Piaţa Traian . Lipsa de modernizare a Hotelului „Traian” ca punct de referinţă in turismul brăilean. → Nivelul insuficient de modernizare a bazei de cazare. Este o insuficientă dotare a hotelurilor din municipiul Brăila şi a amenajărilor de trei stele în interiorul acestora. Lipsa semnalizării turistice (panourile cu harta turistică a municipiului Brăila sunt învechite. nealocându-se un spaţiu corespunzător pentru reînfiinţarea lor . precum şi alte obiecte de artizanat cu specific local) Absența unui “plan de iluminat public” care să pună în valoare şi peisajul nocturn al oraşului sistem de iluminat insuficient pentru clădirile de importanţă arhitecturală deosebită (Teatrul „Maria Filotti”.degradarea peisajului urban → Infrastructura de acces spre alte regiuni şi spre coridoarele de transport europene nu satisface în totalitate normele europene Mediu → Presiuni în ceea ce priveşte păstrarea şi nealterarea prin antropizare a peisajelor naturale valoroase (mai ales de-a lungul marilor cursuri de apa) → Inundații → Poluare urbană generată de circulația motorizată Resurse turistice → Insuficienta valorificare a potențialului turistic pe care îl creează vecinătatea valoroasă a fluviului Dunărea. de asemenea.R. drept consecință a slabei dezvoltări a infrastructurii turistice portuare specifice – subdimensionarea portului de agrement → Slaba amenajare şi insuficienta promovare a obiectivelor turistice de interes cultural-istoric (obiective istorice.) → Degradarea clădirilor de patrimoniu amplasate pe actuala stradă Mihai Eminescu (pietonal major) precum şi în vechiul centru istoric al municipiului Infrastructura şi serviciile turistice → Insuficienta ofertă de agrement. întrucât clădirile care adăposteau unele obiective turistice au fost retrocedate. Sistemul de iluminat public nu este în patrimoniul public al unităţii administrativ teritoriale Lipsa unei hărţi tematice cu orarul de vizitare a obiectivelor de importanţă turistică. Lacu Sărat 26 . Casa Memorială „Anton Dumitriu”. pliante.ex: Casa Memorială „Emilia Dumitrescu”. hărţi. principalele probleme ale activității turistice. fântâna si Ceasul din Piaţa Traian. Muzeul de Istorie). Post Bank.

reunind resurse culturale şi naturale dintr-un teritoriu mai larg. Ȋn acest context. polarizat de Municipiul Brăila (al viitorului sistem urban Brăila-Galați si chiar Măcin. astfel încât să se creeze o ofertă turistică competitivă cu cea a altor teritorii. şi rapid accesibile. cu puternică amprentă locală. ale căror oferte turistice pot deveni alternative mai atractive celei ale oraşului Brăila. trebuie valorizate prioritar elementele de specificitate şi unicitate ale teritoriului analizat. CAPITOLUL IV. complexe. PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI 4. al zonei periurbane şi al județului Brăila. → Baza de agrement a Stațiunii Lacu Sărat este de asemenea insuficient dezvoltată (au fost identificate în PUZ-Lacu Sărat zonele împădurite ce sunt afectate de lipsa dotărilor necesare pentru turismul de weekend) Promovarea produselor turistice → Absența unor produse turistice specifice. PREMISE ŞI DIRECŢII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Factori defavorizanți (amenințări) Economic → Instabilitatea economică şi imprevizibilitatea evoluției contextului economic chiar şi în viitorul apropiat Socio-demografie → Fenomene de declin demografic (creşterea şi chiar accentuarea celor actuale) → Migrarea forței de muncă în contextul creşterii şomajului → Creşterea ratei infracţionalităţii ca urmare a crizei economice mondiale Infrastructuri de transport şi accesibilitate → Lipsa fondurilor de investiții pentru modernizarea infrastructurii.→ Baza de tratament a Stațiunii Lacu Sărat nu se situează la nivelul cantităţii si calităţii factorilor naturali de cură.1. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă – cu un posibil accent pe turismul balnear şi pe turismul cultural → Aabsența unor produse turistice integrate („íntercomunale”). în ansamblu). în 27 . → Lentoarea procesului de dezvoltare şi modernizare a infrastructurilor de circulație şi transport → Crearea autostrăzii Mării Negre va pune în relație de colaborare dar şi de concurență oraşele riverane acesteia. originale. → Promovarea insuficientă a valorilor turistice şi insuficienta valorificare a resurselor existente → Lipsa unui centru de informare şi documentare turistică. ceea ce contribuie la frânarea lansării pe piaţa turistică a valorosului potenţial balnear. → Stagnarea sau reducerea numărului de turişti din cauza infrastructurii rutiere deficitare.

este o premisă importantă pentru valorificare turistică a Municipiului Brăila şi a teritoriului său înconjurător. fapt ce a condus la o restrângere a cererii de servicii turistice. siturile istorice de valoare europeană şi mondială din Nordul Moldovei etc. atât la nivel național cât şi continental. Mediu → Pericolul de inundație şi insuficienţa fondurilor alocate pentru zonele de risc (zonele de băltire a apei) Factori favorizanți (puncte tari şi oportunități) Oportunități → Ȋn PATN –secțiunea VIII – Zone cu resurse turistice. Situarea ofertei turistice la distanțe relativ îndepărtate de zonele de mare interes – zona montană. mediu şi energie etc. atragerea de investiţii în domenii strategice precum infrastructurile de transport. podul peste Dunăre. întrucât condițiile climaterice nu permit în perioada noiembrie – martie desfăşurarea unor activități turistice de anvergură. a → → → → unor facilități menite să dezvolte acest segment al economiei. din municipiu şi din teritoriul înconjurător 28 . Extinderea şi modernizarea structurilor turistice din staţiunea Lacu Sărat Brăila. prevăzute. Accesarea fondurilor europene. Veniturile reduse ale majoritatii populației. în scopul atragerii unui număr sporit de turişti atât din ţară cât şi din străinătate (PUZ-Lacu Sărat) Existența unor studii urbanistice aprobate (PUZ). Absența unui cadru de colaborare intercomunală (şi) pentru domeniul turismului Caracterul relativ sezonier al ofertei turistice. Brăila este clasată ca localitate turistică → → → → → de interes național cu o concentrare foarte mare a resurselor naturale şi antropice Ameliorarea accesibilității Municipiului Brăila. prin îmbunătăţirea infrastructurii de acces spre alte regiuni şi spre coridoarele de transport europene – dezvoltări şi modernizări ale infrastructurii de circulație şi transport. branşarea directă la culoarul european de transport VII şi indirectă la culoarele europene de transport IV şi IX şi la autostrada Mării Negre) . drumurile expres. multimodală.) Crerarea în viitor a sistemului urban Brăila-Galați este o premisă importantă şi pentru creşterea ofertei turistice a acestui teritoriu.contextul scăderii cererii turistice la nivel național şi mondial Infrastructura şi serviciile de turism → Lipsa unor reglementări coerente în acțiunea de privatizare a bazei logistice a turismului. naţionale (conform POS) şi locale pentru revitalizarea turismului brăilean Aderarea la Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării (cu posibil impact în ce priveşte obţinerea de avantaje economice prin încheierea de parteneriate de business şi prin cooperări „încrucişate” între sectorul public şi cel privat. autostrada. incluzând crearea aeroportului. în zonele de interes ridicat pentru turism.

lucrările de reabilitare a căii de rulare a tramvaiului etc. deoarece aici îşi concentrează activitatea cele mai multe şi cele mai profitabile unităţi economice active de pe plan judeţean. Trebuie să fie o direcție principală de valorificare turistică a resurselor Municipiului Brăila. reabilitarea zonei de promenadă între Calea Călăraşilor şi Faleza Dunării.Brăila are infrastructură turistică dar şi potențial pentru o necesară dezvoltare a acesteia astfel încât oraşul să fie atractiv pentru petrecerea timpului liber. → Turismul cultural are premise de creştere.→ Adoptarea unor proiecte cu impact pozitiv asupra calității spațiului urban şi a atractivității turistice a municipiului: reabilitarea si modernizarea Parcului Monument. în contextul ridicării nivelului de cultură si gradului de civilizaţie. pentru vizitare. stațiunea Lacu Sărat (singurul valorificat în prezent) pe teritoriul Municipiului Brăila. desfăşurarea unor activităţi de natură diversă . Turismul de afaceri se poate dezvolta pe teritoriul municipului Brăila. reabilitarea pasajului pietonal Platou P-ţa Independenţei. restaurarea şi consolidarea clădirii Teatrului Maria Filotti. din zona sa periurbană şi chiar de la nivelul județului. şi Balta Albă. este favorabilă practicării unor variate forme de turism: → Turism balnear este favorizat de existenţa unor resurse balneoturistice importante. ceea ce face ca turismul cultural să reprezinte de asemenea o nişă principală de dezvoltare a activităţii turistice. hotel Triumph – 80 locuri. (cf.vizionarea de spectacole. expoziţii. care prin diversificarea ofertei potențează şi atractivitatea turistică a oraşului → Adaptarea programelor de învăţământ la cerinţele economiei de piaţă. iar infrastructura de afaceri este destul de dezvoltată pentru evoluţia acestei forme de activitate. Puncte forte → Buna accesibilitate existentă (şi viitoare) a municipiului (cu privilegiul branşării directe la culoarul european de transport fluvial VII) Diversitatea şi valoarea resurselor turistice. 29 . din Municipiul Brăila. dar şi Movila Miresii. Municipiul Brăila dispune de un patrimoniu cultural deosebit. → Turismul urban . naturale şi antropice. efectuarea de cumpărături. a vacanţelor. Strategiei de dezvoltare a municipiului Brăila pentru perioada 2008-2013) → Dezvoltarea urbană. amplificându-se dorinţa de cunoastere a turiştilor. prevăzută în partea de nord a Municipiului Brăila pe traseul actualelor şi viitoarelor rute comerciale → Ȋnfiinţarea unor gospodării agroturistice în zona periurbană a municipiului Brăila. hotel Traian – 50 locuri) constituie premisele ca turismul de afaceri să fie una dintre formele dinamice de turism. Se pot organiza conferinţe. → Turismul de afaceri – existenţa unui mediu economic relativ de dinamic (cu precădere înainte de actuala criză economică) favorizat de amplasarea oraşului pe malul Dunării şi a numeroase facilităţi de conferinţe în hotelurile din oraş (hotel Belvedere – 130 locuri. călătorii de afaceri etc.

Ȋn vedera realizării acestui obiectiv trebuie luate măsurile de valorificare superioară a resurselor turistice existente. dar si faptul că la mai puţin de 100 km sunt situate câteva orase emiţătoare de turişti. fotosafari.2. 4. Brăila. Această formă de turism trebuie valorificată eficient şi durabil în acelaşi timp. Blasova.) şi se desfăşoară cu respectarea legislaţiei în vigoare. pâna la recenta criză economică. astfel. elementul principal şi tractant al unei rețele turistice cu profil balneoterapeutic. staţiunea Lacu Sărat ca şi celălalte lacuri de apă dulce sau sărată din judeţ).1. CONCEPŢIA DE ECHIPARE ŞI AMENAJARE TURISTICĂ 4. Rm. Lutul Alb. Armătura pentru turismul itinerant 30 . favorizează dezvoltarea a numeroase activităţi ecoturistice pe teritoriul parcului. Această formă de turism se adresează unui segment îngust de turişti: specialişti. → Turismul de tranzit – zona este tranzitată de fluxurile turistice ce se deplasează dinspre Moldova spre litoral şi deltă. la nivel teritorial mai amplu. → Turismul nautic şi turismul de croazieră – amplasarea municipiului Brăila pe malul Dunării. reţeaua unităţilor hoteliere din municipiul Brăila a crescut prin construcţia unor unităţi hoteliere private. → Turismul de sfârşit de săptămână este favorizat de existenţa unor zone atractive pentru turişti (Balta Mică a Brăilei. Focsani. Slobozia. ceea ce reflectă existenţa unei cereri în acest domeniu.2. Buzău.2. După anul 2000. → Turism stiinţific – determinat de marea varietate floristică şi faunistică existentă pe teritoriul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei. precum birdwatching. care ar putea fi creată prin (re)integrarea în circuitul turistic a resurselor specifice de la Movila Miresii (la 30 km de Brăila) şi Câineni Băi. studenţi. întâlniri. Sărat). excursii cu ghid. ce pot deveni benefice pentru structurile de afaceri. zonă umedă de interes internaţional (sit RAMSAR). de consolidare a armăturii turistice balneare. fiind evitate excesele turiştilor de weekend. iubitori de natură. Stațiunea va fi. de dezvoltare a amenajărilor şi structurilor turistice existente în staţiune. plimbări cu barca. precum şi existenţa portului Brăila favorizează această formă de turism. Armătura turistică balneară Se intenționează trecerea Stațiunii Lacu Sărat de la statutul de stațiune turistică de interes local la acela de stațiune turistică de interes național. → Ecoturismul – existența Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (PNBmB). importante (Galaţi. → Pescuitul sportiv valorifică bogatul fond piscicol din apele Dunării. Esna etc. Brăila este una dintre porțile de intrare ale PNBmB. dar şi din unele lacuri de apă dulce de pe teritoriul judeţului Brăila (Zăton. 4. prevăzute în PUZ-Lacu Sărat.reuniuni.2. prin schimbul de experienţă şi know-how.

pentru creşterea atractivității. în general → Implementarea cât mai rapidă a proiectelor care vizează creşterea accesibilității municipiului atât la nivel regional. Dc8 şi DN 2B. de activitate de recreere în sine. a calității spațiilor urbane. PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Programul de valorificare a resurselor Municipiului Brăila prin turism vizează două obiective majore : → promovarea şi dezvoltarea socio-economică a municipiului dar şi al teritoriului său de influiență imediată (zona periurbană) şi chiar a întregului teritoriu județean → creşterea calitații vieții cetățenilor: • ameliorarea calității mediului de viață prin imbunătățirea infrastructurilor şi serviciilor publice. Armătura pentru conferinţe şi reuniuni Infrastructură specifică există în oraşul Brăila dar trebuie ameliorată şi sporită prin: → Conversia unor spații sau clădiri existente → Realizarea unor dotări noi.cadru necesar pentru dezvoltarea infrastructurii turistice prin inițiativă privată . în aria de dezvoltare urbană din nordul localității. oferta turistică să fie mai diversificată. remodelarea mobilității • ridicarea nivelului de trai prin crearea unor locuri de muncă şi creşterea veniturilor din prestarea serviciilor de turism Direcțiile de acțiune pentru dezvoltarea turismului în Municipiul Brăila sunt următoarele: 1. 4. ceea ce impune ameliorarea parametrilor funcționali şi peisagistici ai infrastructurilor şi culoarelor de circulație de pe potențiale trasee turistice. Acesta are o componentă de deplasare în scop turistic care. de parcurs agreabil. → Proiectele mari de infrastructură edilitară şi de comunicații . 4. complex şi competitiv la nivel regional şi supra-regional. regional. aflată în relație cu drumurile expres.3.2. în această locație. din care cele mai importante sunt DN 21. național şi internațional. complexă şi atractivă. sau în restructurări ale zonelor industriale aflate în declin → Este posibil a fi extinsă şi în stațiunea Lacu Sărat astfel încât. Ameliorarea accesibilității municipiului la nivel județean.Relaționarea resurselor turistice ale Municipiului Brăila cu cele din teritoriul periurban (incluzând şi viitorul sistem urban Galați-Brăila şi Măcin) şi de la nivelul județului. internațional şi a infrastructurii edilitare. național. trebuie să aibă o marcată valență de agrement.3. cât şi la nivelul teritoriului județean (ca fundament pentru crearea unor trasee turistice complexe. prin reabilitarea cadrului construit valoros. într-un produs turistic integrat. cu tematici şi secvenţe de interes variat).trebuie să reprezinte o 31 . presupune o formă de turism itinerant.

marketing. pe un teritoriu mai larg.2) 4. gastronomie. ECHIPAREA TURISTICĂ A TERITORIULUI (Propuneri de amenajare şi dezvoltare) 4. inclusiv internațională 5. pentru cooperarea intercomunală. de perfecţionare şi pregătire în management.direcție predilectă pentru folosirea resurselor interne ale primăriei.4. pentru constituirea profilului material şi spiritual al produsului turistic şi. 2. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă → Crearea unor produse turistice integrate.1. Dezvoltarea infrastructurii turistice Pentru creşterea calităţii produsului turistic al municipiului Brăila se impune dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale şi a infrastructurii cu specific turistic. organizațiile şi agenții economici interesați. O strategie de marketing turistic de promovare turistică a Municipiului Brăila (v. → Dezvoltarea infrastructurii sportive şi de agrement: • modernizarea bazelor de sport şi agrement existente (ex. 4. etc. originale. cu puternică amprentă locală.: complexul sportiv şi 32 . ghizi specializaţi. care depăşeşte strictele limite administrative ale municipiului.4. Accesarea fondurilor locale. 7. 4. complexe. Această colaborare este necesară creării unui produs turistic complex.4.4. legislaţie. în contextul protejării acestora şi a mediului. → perfecţionarea personalului şi a celor care activează în turism .pregătirea la nivel superior a personalului calificat pentru activităţi turistice.4. Asigurarea resursei umane calificate şi specializate în turism . Valorificarea optimă a resurselor turistice naturale şi antropice.3) → Conturarea unor produse turistice specifice. prin: → dezvoltarea învăţământului preuniversitar în acest domeniu de activitate. 6.organizarea de cursuri de specialitate. în vederea asigurării unor servicii la standarde corespunzătoare cerinţelor actuale. 4. atractive şi competitive pe piața turistică internă şi externă → Crearea resurselor şi instrumentelor de promovare eficientă a ofertei turistice brăilene în fluxurile turistice de la diverse scări teritoriale. 4. comportament. nu în ultimul rând. Ameliorarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice a teritoriului pentru atingerea unor standarde ridicate a ofertei turistice şi respectarea normelor europene (detaliere la Pct.1) 3. Crearea unui cadru instituțional coerent şi eficient pentru colaborare permanentă între instituțiile. coerent şi competitiv. naţionale şi europene pentru valorificarea eficientă şi durabilă a resurselor turistice. diversificate. Pct. pct. în conformitate cu principiile dezvoltării durabile (detaliere la.

implicând realizarea unui centru de sănătate de nivel regional şi a unui centru sportiv de nivel naţional.industrială. Valorificarea resurselor naturale: → Protejarea faţă de poluarea turistică a resurselor şi valorilor naturale (rezervaţii ştiinţifice sau naturale.Lacu Sărat. locuri de joacă pentru copii. biblioteca. cazino. Proiecte recomandate: → Realizarea obiectivelor prevăzute pentru Stațiunea Lacu Sărat (PUZ. De asemenea.2. agricolă. magazine cu mărfuri alimentare şi nealimentare. → Ȋn dezvoltarea urbană prevăzută în partea de nord a Municipiului Brăila se prevede realizarea unui parc de activităţi care constă în dezvoltarea unui areal cu o structură funcţională complexă . Brăila) ca să fie atestată ca stațiune balneoclimaterică de interes național: construirea de noi pavilioane pe lângă cele existente. 33 . 4.“Plaja Lipoveneasca”). în zona municipiului Brăila. turistică . → Se pot amenaja plajele de la Brăila (pe malul stang al Dunarii . terenuri de tenis etc → Lucrări de modernizare în porturile existente pentru navele de pasageri → Dezvoltarea şi extinderea portului de ambarcaţiuni de agrement. pistă de popice. pe malul stang al Dunării. în funcţie de formele de turism practicate. Blasova. • identificarea. • amenajarea unor dotări sportive atat în Staţiunea Lacu Sărat cât şi în alte locaţii unde se dezvoltă alte tipuri de turism. • dezvoltarea portului de agrement.ştrandul). cum ar fi: oficiul poştal. restaurante şi grădini de vară (întrucât cele existente nu corespund standardelor unei stațiuni care se doreşte a fi de o înaltă clasă). parcuri naturale). din zona centrală a municipiului Brăila. dar nu numai. Ianca. alte amenajări pentru distracții – club. la standarde olimpice. → Modernizarea şi dezvoltarea structurilor de primire: • dezvoltarea bazelor de cazare în mod diferenţiat.4. Ridicarea calităţii produsului turistic şi diversificarea ofertei turistice Valorificarea optimă a resurselor turistice naturale şi antropice trebuie să se facă în contextul protejării acestora şi a mediului. reabilitarea. dotări social-culturale. Ciineni etc. dar şi de la Corotisca. → Ȋnfiinţarea şi promovarea unui port turistic pe Dunăre (promovarea turismului de agrement şi recreere – de ex: croaziere pe Dunăre). amenajarea sau construirea unor noi unităţi de primire a turiştilor. în conformitate cu principiile dezvoltării durabile. se pot amenaja unități de alimentație publică pe pontoane şi vaporaşe scoase din uz. → Ȋnfiinţarea unui centru de informare turistică în Municipiul Brăila.

în viitor. naţionale şi europene pentru valorificarea eficientă şi durabilă a acestor resurse → Dezvoltarea şi amplificarea turismului de agrement şi croazieră pe Dunare: posibiltatea iniţierii unor programe de mini-croaziere pe Dunăre.Nicolae” Desfăşurarea. reabilitarea lor şi valorificarea în → → → → circuitul turistic cultural Valorificarea superioară şi intensivă a Centrului istoric al municipiului Brăila . în limitele exigențelor de protejare a biodiversității. Dc8 şi DN 2B.Paraschiva”. neîngrijită corespunzător. punând în valoare patrimoniul urbanistic şi arhitectural unicat. îşi pierde din valoarea peisagistică. pentru a cărui bună organizare vor trebui imbunătățite condițiile de cazare şi serviciile aferente. Ȋn hrubele care vor trebui consolidate se pot organiza puncte de mare atracție turistică. revitalizarea. Valorificarea resurselor antropice → Stoparea degradării monumentelor istorice. pentru crearea unui areal turistic de calitate • tratarea peisagistică a arterelor rutiere pe care se pot desfăşura circuitele turistice.→ Accesarea fondurilor locale. Insula Mică a Brăilei. Catedrala “Sf. de interes ştiințific internațional (e necesar şi un plan de protejare şi reconstrucție ecologică) • reamenajarea falezei pentru punerea în valoare a peisajului fluvial şi ameliorarea relației acesteia cu centrul istoric. Se pot îmbina turismul de croazieră cu turismul de sănătate. a ecosistemelor valoroase pe care le reuneşte. diversificarea şi promovarea manifestărilor culturale de anvergură națională şi internațională: Festivalul Internațional de Canto “Haricleea Darclee”. restaurarea. Importantă este şi organizarea corectă a întreținerii vegetației care.Arhangheli Mihail şi Gavril şi Sf. Cuprinderea în circuitele turistice a bisericilor din municipiul Brăila declarate monumente: “Buna Vestire”(Greacă). popasul Corotişca de pe malul drept al Dunării. a proiectului ““Croaziere pe Dunăre” în ţările Europei de Vest. pe brațele vechi ale Dunării. de către turiştii străini).continuarea realizării proiectului de reconstituire şi refacere a clădirilor din zona veche a municipiului Brăila. “Sf. plecându-se de la datele statistice care indică faptul că o mare parte dintre turiştii străini care vin în România optează pentru stațiunile balneare → Conservarea. care ar contribui la conectarea oraşului Brăila la marile oraşe Dunărene ale Europei (deşi. locuri de agrement. organizarea unor 34 . Valorificarea turistică a rețelei de hrube cu o istorie interesantă. ameliorarea şi valorificarea peisajului natural complex în scopul creării unei mărci identitare • dezvoltarea ecoturismului in Insula Mică a Brăilei. mai ales pentru zona din fosta Cetate a Brăilei (demolată după Tratatul de la Adrianopole din 1829) unde se află acum Grădina Publică şi zona din centrul vechi al oraşului. în trecut s-a dovedit că Galați şi Brăila nu au fost alese ca puncte de escală decât în foarte mică măsură. cu prioritate DN 21.

cu bicicleta sau motocicleta.resursă limitată şi valoroasă . de asemenea. cât şi ca loc de organizare de manifestări artistice (festivaluri tematice. Este preferabilă amplasarea unor parcări de tip park&ride pe o conturnantă rutieră a acestuia. Brăila) şi atestarea acesteia ca stațiune balneoclimaterică de interes național Îmbunătăţirea ambientului urban al municipiului Brăila din punct de vedere microclimatic şi al ofertei cantitative şi calitative a spaţiilor libere. iar în interiorul centrului să se opteze pentru parcări multietajate şi eventual subterane care să limiteze suprafețele de teren destinate staționării. Calitatea de ansamblu a ambianței unui oraş este. invitarea unor trupe de teatru de prestigiu din țară şi străinătate). să determine reducerea efectelor acesteia de poluare vizuală şi de consum excesiv de teren urban . Încurajarea utilizării transporturilor publice (a căror calitate trebuie ridicată) Crearea infrastructurii pentru deplasări alternative: pietonale şi piste pentru biciclişti (inclusiv la nivel teritorial-velorute) Creşterea gradului de securitate al cetăţenilor şi turiştilor în spațiul public este. reglementarea strictă şi prin aceasta limitarea automobilelor în spațiul urban este una din direcțiile importante de reabilitare peisagistică a arealului de mare interes turistic. în sine. Reorganizarea inteligentă. Valorificarea resurselor balneoclimatice → Realizarea obiectivelor prevăzute pentru Stațiunea Lacu Sărat (PUZ. Valorificarea complexului Teatrului “Maria Filotti”.cu prioritate în perimetrele urbane cu un patrimoniu urban de calitate Pentru centrul istoric al oraşului este de studiat problema reducerii automobilității şi încurajarea unor moduri de deplasare alternative (pietonală. esplanadei.Lacu Sărat. cu prioritate al celor legate spaţial de Dunăre. atât ca monument de arhitectură înscris în patrimoniul UNESCO.tururi ale oraşului. atractiv pentru locuitori şi turişti → Reabilitarea şi dezvoltarea promenadelor → Adoptarea unei politici de mobilitate durabilă care să diminueze utilizarea excesivă a automo- → bilelor. → Dezvoltarea şi ameliorarea calității peisagistice a sistemului de spații verzi (sporirea suprafețelor plantate până la atingerea normei europene de 26 mp/locuitor) → Reamenajarea spațiului falezei. 35 . festivalul Internațional de muzică uşoară “George Grigoriu. într-un spațiu urban de calitate. plimbări pe Dunare cu participanții la festival. Prin aceasta pot fi recuperate resurse de teren pentru amenajări de calitate. o dimensiune foarte importantă a atractivității turistice a acestuia. o exigență importantă pentru dezvoltarea turismului.

Municipiul Brăila. moderne. Crerarea în viitor a sistemului urban Brăila-Galați este şi ea o premisă importantă şi pentru compunerea sinergică a ofertei turistice a acestui mai vast teritoriu. în mai multe limbi de circulație internațională. într-un teritoriu mai larg: → Introducerea intr-un circuit turistic. “Nica Petre” în municipiu şi satul Baldovineşti.4. Specificul teritoriului este legat mai ales de factorii naturali si de vecinatatea fluviului Dunarea. realizarea de site-uri turistice cât mai atractive. a peisajului complex şi a biodiversității Insiluei Mici a Brăilei. Exploatarea eficientă a oportunităţilor turistice şi promovarea adecvată a acestora Pentru valorificarea turistică a teritoriului studiat sunt necesare: 1. originale. complexe. sunt necesare: asigurarea unei bune accesibilități la nivelul teritoriului interesat. a unei oferte mai complexe şi mai atractive în competiția cu alte teritorii şi ofertele lor turistice. ecologic. formule de promovare a rețelei de hrube din Municipiul Brăila. din teritoriul înconjurător). cât şi la infrastructura existentă şi posibilitățile de petrecere a timpului liber. ameliorarea funcțională şi peisagistică a relațiilor rutiere între locațiile-resursă. a atributelor curative ale Lacului Sărat şi a celorlalte lacuri. → Redactarea de broşuri de promovare. tematic. → Campanii de promovare a imaginii municipiului Brăila. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă. are potențialul de a deveni punct de plecare în circuite turistice cu caracter balnear. cu puternică amprentă locală. Pentru crearea unor astfel de produse turistice „în rețea” şi a unor circuite turistice. ca şi organizarea unui cadru de cooperare intercomunală. atractive şi compettiive pe piața turistică internă şi externă Relaționarea şi cu resursele teritoriului de influență imediată a municipiului Brăila – zona sa periurbană .3. punându-se accentul pe cele mai valoroase componente ale potenţialului său turistic. sinergică. de promovare a serviciilor turistice. diversificate.4. dar şi de unele resurse antropice. Crearea unor produse turistice integrate. este necesară pentru organizarea integrată. → Utilizarea modalităților actuale. de anvergură. a caselor memoriale din municipiul şi județul Brăila: Casele Memoriale “Panait Istrati”. atât pe plan intern cât şi internațional. 2. 3. de maxim impact (de ex. care grupează şi o pondere majoră din infrastructura de cazare şi agrement a județului. recreativ. poarta principală de acces prin diverse moduri de transport.dar şi cu cele de la nivelul județului Brăila. Conturarea unor produse turistice specifice. Casa 36 . pe elementele de specific şi unicitate şi prin crearea unor evenimente şi manifestări noi. O strategie de marketing turistic care să genereze promovarea eficientă a ofertei turistice locale prin: → Ȋnființarea unui Centru de informare şi promovare turistică zonală care să fie specializat în furnizarea de informații şi material publicitar şi promoțional referitor la produsele turistice oferite de agențiile de turism.

în culoare peisagistice de calitate (pentru îmbinarea unor forme de turism sportiv. pe trasee mai lungi (Brăila-GalaţiTulcea. etc) → Crearea unor velorute cu trasee care să lege principalele situri de interes turistic. în cadrul unor excursii de câteva zile. a apelor subterane şi a celor meteorice. → un management integrat (protecţie şi utilizare controlată) a teritoriului Bălții Mici a Brăilei → Identificarea şi controlarea impactului asupra mediului pe care eventual l-ar putea avea dezvoltarea propusă pentru teritoriul din Nordul Municipiului Brăila → Organizarea corectă a sistemului de circulaţii rutiere pentru eliminarea blocajelor şi reducerea poluării generate de traficul motorizat → Protejarea arealelor cu resurse turistice importante împotriva inundațiilor şi băltirilor. *** 37 . Conacul Orezeanu. Mănăstirea Măxineni.Memorială “Perpessicius” etc. PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A RESURSELOR TURISTICE Activitățile turistice pot creea presiuni de antropizare a peisajelor naturale valoroase (mai ales de-a lungul marilor cursuri de apă) şi alte efecte de deterioarare a factorilor de mediu şi a peisajului. → Organizarea unui management integrat al echilibrului hidrogeologic şi biochimic al apei Lacului Sărat. cultural şi ecoturism) CAPITOLUL V. → Studierea posibilităţilor de integrare a circuitelor turistice locale/regionale în programe turistice europene (ex: Mănăstirea din Staţiunea Lacul Sărat. inclusiv prin creşterea cooperării cu o zonă balneară aflată într-un stadiu incipient al dezvoltării (staţiunea Movila Miresii). → Iniţierea unor programe de croaziere locale pe Dunăre. Se impune: → Protejarea faţă de poluarea turistică a resurselor şi valorilor naturale (rezervaţii ştiinţifice sau naturale. Acest fenomen se manifestă şi în cazul Municipiului Brăila. → Creşterea gradului de siguranţă a utilizării durabile a teritoriului printr-un management integrat al apelor de suprafaţă (ape dulci şi sărate).Delta Dunării) cu nave de croazieră. parcuri naturale).

privind amenajarea teritoriului şi urbanismului • Legea nr.). 451/2002 pentru ratificarea convenţiei europene a peisajului *** Studii de fundamentare pentru evaluarea potențialului turistic în unitățile administrativteritoriale pe județe .Stațiunea Lacu Sărat. 2011 *** Plan Urbanistic Zonal (P.Cadrul general şi potentialul turistic al județului Brăila. 242/2009. 2009 *** Plan Urbanistic Zonal .U.Planul de Amenajare a TeritoriuluI National . privind analiza condițiilor socio-economice. 363/2006 privind aprobarea PATN – Secţiunea I – Căi de comunicaţie • Legea nr.Z.http://www. www. 2011 *** Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila 2008-2003 *** Studiu de Infrastructură. *** Principalii indicatori economico-sociali ai judeţului Brăila. site M.Direcţia regională de statistică Brăila *** INSSE .ro *** Turismul .Zona Periurbană Brăila. 350/2001. 575/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural • Legea nr. 2004. comparativ cu cei înregistraţi la nivel naţional. MDRT *** Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud-Est *** Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brăila 2010-2015 *** Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc Galaţi-Brăila-Tulcea *** Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal .Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. Institutul Naţional de Statistică *** Strategia UE pentru Regiunea Dunării. modificată şi completată de Legea nr.Date statistice din baza de date TEMPO online a INS • 38 .A. 171/1997 privind aprobarea PATN – Secţiunea a II-a – Apa • Legea nr. 2011 *** Plan Urbanistic Zonal – Centrul istoric Brăila. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România cu modificările ulterioare • Legea nr. broşură 2010.387/2009 privind aprobarea PATN – Secţiunea a V-a – Zone cu resurse turistice • Legea nr. realizaţi în primul semestru al anului 2011. 5/2000 privind aprobarea PATN – Secţiunea a III-a – Zone protejate • Legea nr.cjbraila.Bibliografie Legea nr.ro *** Studiu de fundamentare PUG Brăila.primariabraila. Brăila .secțiunea a VIII-a Zone turistice. 2007 *** Lista monumentelor istorice.E *** INSSE . Brăila. URBABINCERC. Ministerul Cultelor. 351/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi • Legea nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful