ATELIERUL DE URBANISM ”URBIS ‘90”

Str. Academiei nr.18-20, sector 1, Bucuresti Cod Postal – 70109 R.C. 40/8501/1991 COD FISCAL R1562554

ACTUALIZARE

PLAN URBANISTIC GENERAL

BRAILA
ETAPA 2

STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

IANUARIE 2012

Titlul lucrarii: STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

Beneficiar: PRIMARIA Mun. Braila Consiliul Local Braila Adresa: Piata Independentie nr.1, 810210, Braila Tel.+4 0239 69 49 07; Fax: + 4 0239 69 23 94 www.primariabraila.ro

Proiectant: s.c. Atelierul de Urbanism “URBIS’90” s.r.l. Adresa: Str. Academiei 18-20, 010014, Bucuresti, Romania Tel: +40 21 307 71 12; Fax: +40 21 307 71 09 www.uauim.ro Sef Proiect: Director: Pr. Nr. lect.dr.arh. Mihaela Negulescu prof.dr.arh. Alexandru Sandu 02 –f 2/ 2011

STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

CUPRINS
Pag.

Capitolul I. Consideraţii generale 1.1. 1.2. 1.3. Poziţia în teritoriu Accesibilitate şi infrastructură generală (feroviară, rutieră, navală) Cadrul natural 1.3.1. 1.3.2. 1.3.3. 1.3.4. Relief Reţeaua hidrografică Clima Elemente biogeografice
1 1 5 5 5 5 6 6 7

1.4. Cadrul socio-economic 1.5. Cadrul cultural – istoric Capitolul II. Potenţialul turistic şi arealele de concentrare a valorilor turistice 2.1. Potenţialul turistic din Municipiul Brăila 2.2. Potenţialul turistic din împrejurimile Municipiului Brăila Capitolul III. Stadiul actual de valorificare turistică 3.1. Forme de turism 3.2. Structurile de primire turistică 3.2.1. Structuri turistice de cazare 3.2.2. Structuri de alimentaţie 3.2.3. Structuri de tratament 3.2.4. Structuri de agrement 3.3. Analiza circulaţiei turistice 3.4. Disfuncţionalităţi

8 8 12

15 15 16 16 21 23 24 24 25

Capitolul IV. Propuneri de dezvoltare a turismului 4.1. Premise şi direcţii de dezvoltare a turismului 4.2. Concepţia de echipare şi amenajare turistică 4.2.1. 4.2.2. 4.2.3. Armătura turistică balneară Armătura pentru turismul itinerant Armătura pentru conferinţe şi reuniuni

27 27 30 30 31 31 31 32 32 33 36

4.3. Programul de dezvoltare a turismului 4.4. Echiparea turistică a teritoriului (propuneri de amenajare şi dezvoltare) 4.4.1. Dezvoltarea infrastructurii turistice 4.4.2. Diversificarea ofertei turistice şi ridicarea calităţii produsului turistic 4.4.3. Exploatarea eficientă a oportunităţilor turistice şi promovarea adecvată a acestora Capitolul V. Protecţia mediului şi a resurselor turistice Bibliografie

37

38

N. platforma industrială Chiscani.Çanakkale .Malko Tărnovo .` 1. oraş de rangul I. staţiunea Lacu Sărat. Drumul European clasa A (intermediar nord-sud) E 87 .Izmir .Eceabat . în nord-estul Câmpiei Române.Izmail .(Romania) Galaţi . potenţială a doua zonă metropolitană a României şi cea mai mare pe Dunărea inferioară. în Câmpia Brăilei (Bărăganul Nordic).Eforie .Burgas .Reni . POZIŢIA ÎN TERITORIU (rol şi localizare) ` Municipiul Brăila este situat în partea de sud-est a României. o destinaţie turistică atractivă. stabilite şi actualizate în cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE/ONU) Drumul European Clasa B ( ramificaţie /conexiune) E 577: Slobozia – Brăila – Galaţi . CONSIDERAŢII GENERALE Municipiul Brăila este reşedința județului Brăila. Moldova) Vulcăneşti . Moldova) Comrat . navală) Infrastructură şi accesibilitate rutieră Brăila şi zona periurbană sunt parte a sistemului de reţele europene de transport rutier: • Drumuri Europene.(Turcia) Dereköy Kırklareli . pe malul stâng al Dunării – în subsectorul bălţilor.1.Constanţa . să munceşti şi să studiezi.T.Mangalia .2 ACCESIBILITATE ŞI INFRASTRUCTURĂ (feroviară.A. Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila 2008-2003 fixează ca obiectiv general devenirea municipiului către ipostaza de centru regional modern. având o suprafaţă de 4392. 1.(R.46 ha de teren intravilan: 1.Ovidiu . la 20 m altitudine.(ferry) .Balcic . 3. rutieră. un nod naval comercial important.Dubăsari .(Bulgaria) Şabla Cavarna .Antalya (Sursa: PATZMB.(R.Nesebar . un loc plăcut în care să trăieşti. 2.2030 km: (Ucraina) Odessa . conform Legii 351/2001 P.Brăila .Babadag .STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA CAPITOLUL I. Se preconizează ca municipiul şi zona sa periurbană să fie componentă a sistemului urban Brăila-Galaţi (sau chiar a unui sistem Brăila-Galaţi-Tulcea).Varna .30 ha şi o populație de 210245 locuitori. 2011) 1 .Ucraina) Odessa .Isaccea -Tulcea .Chişinău .Poltava. Se compune din 3 trupuri care totalizează 3444.Măcin . secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi. dezvoltat şi prosper. trupul oraşului propriu-zis.

Brăila . subterane sau supraterane. DN 22 Râmnicu Sărat – Brăila. Infrastructură şi accesibilitate feroviară Legăturile feroviare se fac din direcţia Bucureşti.Bucureşti . circulaţie îngreunată de numărul mare de automobile şi absența în centrul oraşului a unor parcări publice mari. legăturile navigabile dintre Marea Neagră şi Dunăre.Arad Braşov . Buzău.Medgidia . Brăila prin calea ferată care traversează municipiul Brăila şi fac legatura cu Moldova prin Galați. străzi neasfaltate la periferie. Aceasta însumează 285 km de strazi din care 208 km sunt străzi asfaltate. (Sursa: PATZMB. etc. Canalul Dunăre Sava. Oraşul Brăila are o rețea rutieră organizată în sistem radial concentric din care pornesc transversal mai multe artere conectate la extremitaţile teritoriului intravilan.Făurei . cu viteza până la 160 km/h pe trasee existente reabilitate linia de cale ferată de interes local Brăila . Există disfuncționalități în ce priveşte organizarea rețelei rutiere. DN 23 Focşani – Brăila. DN2B Buzău – Braila. La nivelul municipiului se propune realizarea unui inel care să descongestioneze circulaţia trafic greu pe B-dul Dorobanţilor. • Coridorul de Transport Pan European IV. 2 . 2011) Infrastructură şi accesibilitatea fluvială Municipiul Brăila este port fluvio-maritim Brăila în spaţiul Coridorului de Transport Pan European VII.• Relaționare indirectă cu Coridoarele de Transport Pan European IV şi IX Municipiul Brăila se relaționează rutier cu teritoriul național prin: DN 21 Slobozia – Brăila.Măcin . ca linie de cale ferată convenţională.Tulcea. 6 km sunt străzi cu pavaj iar diferenţa o reprezintă străzile cu piatră compactată.frontieră.Ploieşti . Canalul Dunăre-Tisa. componenta feroviară. Acestea sunt consecința următoarelor situații: străzi cu gabarite necorespunzătoare categoriei. braţele Dunării Chilia şi Sulina. străzi cu capacitate de circulaţie depăşită. • proiecte bazate pe Planul Operaţional Transport: linia Buzău . Canalul Dunăre-Marea Neagră. intersecţii neamenajate corespunzător / amenajate la capacitatea de circulaţie care este depăşită.Constanţa. DN 22 traversează Municipiul Braila şi ajunge la trecerea bac Smârdan pentru direcţia Tulcea. DN 22B (Dig Braila– Galaţi). Din toate acestea.Galaţi . care afectează accesibilitatea internă a municipiului. care traversează zona periurbană şi care cuprinde Dunărea navigabilă.Feteşti . Municipiul Brăila şi zona periurbană sunt conectate la: • un segment din linia CF convenţională (prevăzută pentru 160 km/oră) care complementează infrastructura de transport rutier pe Coridorul IV pe ruta Curtici .

care se află la o distanță de 200 km și Aeroportul Internațional . s-a concluzionat necesitatea participării şi menţinerii operatorilor privaţi la asigurarea transportului public pe teritoriul municipiului Brăila. Serviciul de Transport. situat la o distanță de 130 km.. Transport public urban Situaţia prezentă este favorabilă dezvoltării municipiului Brăila şi conţine un transport public cu tramvaie şi autobuze al S.2007 şi până în prezent. (sursa: PIDU Brăila) Fig.. De asemenea.02. gestionat de firme particulare şi autorizate de Primărie. utilaje nesupuse inmatriculării. Ȋn urma acestor studii. tramvaie şi microbuze în municipiul Brăila” şi un studiu privind „ Revizuirea amplasamentelor staţiilor de taxi. În judeţul Brăila există un aeroport utilitar la Ianca.Mihail Kogălniceanu.C.Henri Coandă. Ȋncepand cu data de 01. incepând din data de 01. din Otopeni.12. 47/28.Secțiunea VI. a luat in evidenţă şi a înregistrat pe raza municipiului Brăila 300 de vehicule lente.2007. Urmează a se realiza un aeroport Brăila-Vădeni.Accesibilitatea aeriană Cele mai apropiate aeroporturi internaționale sunt: Aeroportul Internațional . BRAICAR S. din Județul Constanța. au fost înregistrate 1840 mopede.03.2005. Infrastructură tehnică – Județul Brăila Sursa: PATN.A coordonat şi administrat de Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Brăila şi reţeaua de minibuze maxi-taxi care suplimentează traseele. ca urmare a HCLM nr.Zone turistice 3 . 1. Serviciul de Transport Public Local de Călători Brăila a realizat „Studiul de trafic pentru dezvoltarea şi optimizarea activităţii de transport în comun cu autobuze. Ȋn anul 2007. reorganizarea şi reglementarea circulaţiei îin zona istorică a municipiului Brăila”.

în viitor sunt prevăzute: • creşterea accesibilităţii Municipiului Brăila la distanţe mari prin: → construirea podului (rutier şi feroviar) peste Dunăre. respectiv.Galaţi – Brăila – Slobozia – Călăraşi Fig. Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport aprobat prin Legea 363 din 2006 prevede autostrada Giurgiuleşti (Republica Moldova) . → realizarea drumurilor expres Braşov-Focşani-Brăila şi conectarea acestuia prin podul rutier peste Dunăre la nord de Brăila.04. 2 • PATN Secțiunea I – Rețele de Transport – căi rutiere creşterea accesibilităţii municipiului Brăilă în cadrul teritoriului său periurban prin: → realizarea drumului expres Brăila – Galaţi (avizul MDLPL nr. dar şi cu ruta principală a acestei autostrăzi: Giurgiu – Bucuresti (Centura Bucuresti Sud) – Ploiesti – Buzau – Focsani – Albita. în nordul Brăilei.1 din 17. cu Drumul expres de coastă până la Constanţa. ruta secundara: Bucuresti – Cernavoda – Constanta ) → realizarea drumului expres Brăila-Slobozia.1). parte integrantă a viitoarei Autostrăzi a Mării Negre. → realizarea aeroportului internaţional Brăila-Vădeni → revitalizarea căii navigabile a Dunării (maritime şi fluviale).Deşi accesibilitatea actuală ca şi echiparea tehnică în ansamblu a teritoriului studiat este ridicată (vezi fig.2008 varianta 3 care pleacă din centura DN2B zona Baldovineşti şi se transformă pe de o parte în 4 . către Autostrada 2 (Bucureşti – Constanţa).

spre nord-vest. Cele mai mici cantităţi de 5 . Spre Dunăre. fiind situată între Lunca Dunării. 1. oraşul se termină printr-o pantă abruptă.3. 1. ce cad mai ales sub formă de averse.traseul podului peste Dunăre şi pe de alta parte legătura cu Municipiul Galaţi în zona podul CF peste Siret) → realizarea metroului uşor între Brăila şi Galați. unde . a podului între Brăila şi teritoriile sale din Insula Mare a Brăilei. a Călmăţuiului.3. care provoacă discontinuităţi stratului de zăpadă. marcate uneori de viscole puternice. CADRUL NATURAL 1. într-un orizont mai îndepărtat de timp. → realizarea podului rutier peste Dunăre şi integrarea teritoriului zonei Măcin în procesele de dezvoltare ale zonei periurbane a Municipiului Brăila.un interfluviu cu altitudini ce variază între 20 – 30 metri. dar şi de frecvente perioade de încălzire.3. care reprezintă suprafaţa cuprinsă între cele două braţe ale Dunării (Dunărea Veche sau Braţul Măcin şi Dunărea Nouă). Reţeaua hidrografică Municipiul Brăila dispune de două componente hidrografice importante: Fluviul Dunărea şi Lacu Sărat. Oraşul Brăila situează la altitudinea medie de 20 de metri faţă de nivelul Dunării. Relief Relieful municipiului Brăila. Precipitaţiile atmosferice totalizează în cursul unui an sub 500 mm. → realizarea podului peste Dunărea Veche către Insula Mare a Brăilei şi. Clima Întreaga suprafaţă a judeţului Brăila aparţine sectorului cu climă continentală. cu potenţial de revitalizare când condiţiile vor fi favorabile. În partea de est se individualizează topoclimatul specific al luncii Dunării caracterizat prin ierni mai blânde şi veri mai călduroase decât în restul câmpiei. Oraşul se înscrie în Câmpia Brăilei.3. sistemul urban Brăila-Galaţi are premisele de a deveni poartă a uniunii europene către est şi platformă logistică de nivel continental. Iernile sunt relativ reci. Prin amplasamentul privilegiat la intersecţia unor drumuri comerciale europene. a Siretului şi a Buzăului şi face parte din terasa inferioară a Dunării. cu precipitaţii slabe. context important şi pentru valorificarea turistică a acestuia. ca şi cel al întregului judeţ. Uniformitatea reliefului de câmpie determină o omogenitate a caracteristicilor climei.2.datorită acumulărilor eoliene – cartierele Baldovineşti şi Pisc se află la altitudinea de 33 de metri.1. crescînd lin dinspre fruntea terasei Dunării (est). Oraşul se învecinează cu Insula Mare a Brăilei. denumită şi Bărăganul Nordic . se caracterizează prin monotonie şi uniformitate de ansamblu. dominând valea fluviului cu o medie de 10 metri.3. Verile sunt foarte calde. 1.

cel mai important refugiu ornitologic din România de pe Dunăre. Temperatura medie lunară multianuală cea mai mică e -2.10C.1 m/s).10C. 6 . După intervenția omului prin îndiguirea şi desecarea Bălții Brăilei. realizat în cadrul „Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condiţiilor socio-economice”.8% 7. migrarea forţei de muncă tinere în străinătate sau către alte judeţe.5 şi 3.4. dintre care sunt de semnalat câteva. situată pe culoarul estic de migraţie dunărean. Elemente biogeografice Municipiul Brăila se situează în arealele biogeografice de stepă şi de luncă. loc de cuibărire şi pasaj. în context suprateritorial Populaţie totală Municipiul Brăila Judeţul Brăila Regiunea Sud Est 210245 357614 2806204 % populaţie Brăila din total județ şi total regiune 58. INSSE Studiul evoluției demografice înregistrată în intervalul 2000-2010. deficit numeric şi slabă calificare a forței de muncă în domeniul turismului. relevante pentru potențialul de dezvoltare a turismului: scăderea şi îmbătrânirea populației . Cantitatea mică de precipitații a determinat diminuarea volumului de apă în Lacu Sărat.4.7%).precipitaţii (sub 400 mm/an) se înregistrează în Balta Brăilei. 1. ceea ce face ca acest teritoriu să reprezinte. la care se adaugă alte 244 specii protejate conform altor legi europene şi române (Convenția de la Berna. Balta Mică a Brăilei a rămas singura zonă în regim liber de inundație de pe cursul Dunării. URBAN-INCERC indică fenomene de declin demografic. după Delta Dunării. Această zonă a fost declarată arie protejată şi ulterior recunoscută ca sit RAMSAR – zona umedă de importanţă internaţională.8% şi pondere mai ridicată a populaţiei vârstnice -13. Dintr-un total de 847 de specii introduse în baza de date a Administrației parcului. Temperatura aerului prezintă variaţii slabe. 72 sunt înscirse în listele speciale de conservare ale directivelor europene. 1.pondere scăzută a populaţiei tinere cu vârste cuprinse între 0 – 14 ani (11. media multianuală a Brăilei fiind 1.5% Sursa: Baza TEMPO – Online – serii de timp. CADRUL SOCIO-ECONOMIC Municipiul Brăila are o populație de 210245 locuitori (2010). Legea 462 din 2001 şi Lista roşie a plantelor din România). Tabel1 Populaţia totală a Municipiului Brăila în anul 2010. risc de depopulare pe cale naturală mai crescut comparativ cu alte oraşe ale ţării. Magnitudinea biodiversității în Balta Mică a Brăilei este la cote ridicate. Vitezele medii anuale ale vântului sunt mai mici la Brăila decât în restul județului (între 1.3.

oraşul şi teritoriul din jurul său au fost sub stăpânire turcească timp de aproape trei secole. într-un document de pe vremea domnitorului provinciei Ţării Românesti. din punct de vedere cantitativ se poate afirma că în raport cu alte judeţe din regiunea 7 .5. oraşul a trecut de-a lungul secolelor prin perioade nefaste. precum şi a celorlalte comunităţi locale.Municipiul Brăila polarizează majoritatea rezultatelor obţinute în economia judeţului din care face parte (cifra de afaceri a oraşului reprezenta în anul 2009 81% din cifra de afaceri a judeţului) Aceeaşi situaţie caracterizează şi indicatorul populaţie salariată. Multiculturalismul oraşului Brăila şi-a pus amprenta asupra vieţii sociale si economice. „frânat” însă într-o oarecare măsură de efectele perioadei de recesiune economică. numită „Ibrail”. spre care se îndreaptau principalele drumuri comerciale medievale. sociale şi culturale. Numeroase documente ulterioare vorbesc despre Brăila ca fiind cel mai important port de la gurile Dunării.8% din populaţia salariată a judeţului în anul 2005 şi pentru 86% în anul 2009. aprovizionare. cu precădere din sudul Dunării. Toate evenimentele istorice la care oraşul a luat parte şi-au pus amprenta asupra vieţii economice. care menţionează intensificarea comerţului pe „drumul Brăilei”. în urma căreia s-au pierdut 3602 locuri de muncă. Centrul vechi al oraşului. iar ceea ce a dănuit peste veacuri reprezintă în prezent o mostenire culturală intangibilă a locului. Cucerit de turci în anul 1540 şi transformat în „raia”. Analiza principalelor activităţi economice ale municipiului Brăila relevă un mediu economic în dezvoltare. Este evidentă o dependenţă a economiei judeţului. Populaţiile nou venite au format comunităţi etnice care si-au adus aici cultura şi tradiţia zonei de origine care a interferat cu cea a populaţiei locale. care i-au împiedicat dezvoltarea. dar si flote de război. municipiul Brăila având locuri de muncă pentru 87. Presiunea asupra spaţiului urban Brăila devine astfel importantă în condiţiile în care fluxurile funcţionale cu teritoriile limitrofe sunt intense – schimburi comerciale. ( Sursa: Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brăila 2010-2015) Deşi. cuprinde ansambluri de locuinţe şi case individuale a căror valoare culturală si istorică a determinat includerea lor pe Lista monumentelor istorice si protejate prin legi speciale. în timp ce industria (cu precădere cea textilă) a fost puternic afectată şi a trebuit să se ia decizii ce au avut ca finalitate restructurarea profundă a domeniului. Vlaicu Vodă. desfacere etc. 2011 1. Cadrul cultural – istoric Oraşul Brăila este atestat documentar pentru prima dată în anul 1368. sporindu-i valoarea etnoculturală şi implicit cea turistică. organizat în formă de semicerc faţă de cursul Dunării. Sursa: „Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condiţiilor socio-economice”. Poziţionat la marginea provinciei si pe fluviul care transporta nu numai vase comerciale. Activităţile comerciale s-au dezvoltat în continuare chiar daca au trecut printr-o perioadă de recesiune. Potențialul turistic este insuficient valorificat. În acest context dezvoltarea economică trebuie să ţină cont de asigurarea unei dezvoltări urbane durabile şi echilibrate în teritoriu. URBAN-INCERC. de cea a municipiului reşedinţă de judeţ. Pe meleagurile Brăilei au poposit si s-au stabilit negustori din diverse zone. navetism.

fondul forestier asociat. avifauna si fauna terestră. POTENŢIALUL TURISTIC DIN MUNICIPIUL BRĂILA Brăila este clasată ca localitate turistică de interes național cu o concentrare foarte mare a resurselor naturale şi antropice ȋn PATN –secțiunea VIII – Zone cu resurse turistice.5 ha) din Municipiul Brăila este oază de vegetație a oraşului. o „masă critică” turistică atractivă. fondul piscicol al apelor.1. dar se pot practica şi sporturi pe terenurile special amenajate. CAPITOLUL II. este cel mai mare parc al Brăilei. potenţialul navigabil al fluviului în scop turistic . Parcul Monument (53 ha). relevă remarcabile caracteristici care îi conferă o poziţie unică în patrimoniul cultural naţional: → monumentele de categoria A din municipiu sunt mai ales ansambluri urbane. situat la ultimul etaj al clădirii turn care odinioară a fost „Castelul de apa” al oraşului Brăila. mai ales din Municipiul Brăila.1 ha) este un loc privilegiat de contact cu peisajul fluvial. constituit din luciul de apă. fapt ce contribuie la crearea unei identităţi valoroase. de mare atractivitate → marea varietate a elementelor de patrimoniu cultural. construit in 1912. Faleza şi esplanada Dunării (7. din punct de vedere calitativ evaluarea acestui potenţial. ostroavele si insulele formate de braţele desprinse din Dunăre. 2. ca rod al coexistenţei multietnice şi al adaptării la mediul natural de câmpie din vecinătatea Dunării. care trebuie valorificat. situat în partea sud-vestică a oraşului Brăila. capabilă să concureze ofertele turistice ale altor teritorii. împreună cu care resursele oraşului pot constitui o rețea turistică.susţinută mai ales de prezenţa Dunării . zonă de agrement şi nu numai. unde se regăsesc ruinele fostei cetăți a Brăilei. o adevarată rețea de tuneluri cunoscute sub denumirea de “hrubele Brăilei”.care a marcat. Resurse naturale Fluviul Dunărea care dispune de un potenţial de mare valoare turistică. judeţul Brăila are un potenţial cultural construit relativ redus. 8 . Ȋn spațiul grădinii a funcționat şi un restaurant rotativ. precum şi una dintre intrările în canalele subterane de sub oraş. sunt o consecinţă a bogatei şi remarcabilei vieţi socio-economice . deoarece aici se poate vizita Muzeul de Ştiințe ale Naturii.aferentă de dezvoltare şi din ţară. Grădina Publică (7. POTENŢIALUL TURISTIC ŞI AREALELE DE CONCENTRARE A VALORILOR TURISTICE Dezvoltarea turismului în Municipiul Brăila trebuie abordată (şi) în contextul resurselor turistice la nivelul teritoriului învecinat şi la nivelul teritoriului județean. în anumite perioade evoluţia Brăilei şi a teritoriilor învecinate (perioadele de funcţionare a zonei libere) → valoare etnoculturală de mare specificitate a patrimoniului cultural.

având 115 monumente incluse pe Lista monumentelor istorice 2004. modalităţile si nivelul optim de valorificare prin turism a resurselor naturale.înc. sulfatată.Lacul Sărat.legea 5/2000) şi zonă umedă de importanţă internaţională (Sit RAMSAR 1074). Parcul se întinde pe teritoriul următoarelor unități administrativ teritoriale: Municipiul Brăila – partea de sud(18%). este o resursă importantă pentru dezvoltarea si promovarea turismului ecologic si stiinţific1. Parcuri Naţionale sau Naturale” . Municipiul beneficiază şi de plantaţiile din apropierea limitei teritorial administrative: Pădurea Stejarul şi lizierele din zona dig mal.: zona Brăiliţa) • 69 monumente de arhitectură. Ca o consecinţă a rolului său teritorial important de-a lungul timpului. clorurosodică. precum şi cu un fond construit omogen. dintre care: un ansamblu de arhitectură (Str. Gropeni (13%). şi are doua porți principale de acces: mun. clădiri industriale (fabricile de bere. Factorii naturali de cură sunt: apa minerală din lac. fiind considerat unul din cele mai valoroase nămoluri sapropelice din Romania.sec. conține namol terapeutic cu grad foarte ridicat de mineralizare. cinematograf. precum şi de 33. magneziană concentrate. nămolul sapropelic din lac.sec. prin activităţile permise a se desf ăşura în parc 9 .). frecventată de către populaţia braileană mai ales pe parcursul sezonului de vară. Eremia Grigorescu). hanuri şi hoteluri). Resurse antropice Municipiul Brăila are un nucleu pe plan prestabilit. Parcul natural Balta Mică a Brăilei (parțial pe teritoriul Brăilei).a. arie naturală de interes național („Rezervaţii ale Biosferei. biserici. de către Administraţia Parcului. Măraşu ( 5%). Berteştii de Jos (38%). clădiri pentru locuit (case. Stăncuţa (35%). reprezentative pentru patrimoniul cultural local. Municipiul Brăila concentrează 68% din totalul monumentelor istorice ale Judeţului Brăila. Brăila la nord (acces cu ambarcațiuni fluviale pentru vizitarea zonei de coservare specială de protecție integrală` Fundu Mare) şi drumul european E60 de la capetele Podului Giurgeni Vadu Oii. care conține valori excepţionale de floră şi faună şi conservă ecosisteme complexe. Chiscani (29%). aflat la 5 km de oraşul Brăila. Stațiunea Lacu Sărat este o adevarată oază de verdeață cu efecte benefice asupra corpului uman. conform Ordinului 2314/ 2004: • 4 monumente de Categoria A (monumente istorice de valoare naţională): • Centrul istoric al municipiului Brăila • Ansamblul "Strada Mihai Eminescu". caracterizate prin mare varietate şi vechime : • 14 situri arheologice cuprinzând aşezări şi necropole din neolitic până în secolele XVIXIX (ex. bănci s. XIX • Ansamblul "Piaţa Traian". palate. XVIII • Biserica "Sf. sec. şcoli. relativ bine conservat ca unitate morfologică. Arhanghel Mihail”.85 ha de suprafață verde situată în Stațiunea Lacu Sarat. de 1 Prin Planul de management al parcului au fost stabilite. XIX • 111 monumente de categoria B. clădiri publice (teatre. cu o reţea rutieră radial-concentrică ordonată şi bine conservată.

înfiinţat prin decret regal în anul 1881. păstrează vitralii deosebit de valoroase si picturi murale. absolvent al Academiei de Pictură din Roma. la rândul său. susţine tot prin patru coloane cea de-a doua cupolă. Interiorul este o combinaţie de stiluri (bizantin. reprezentative pentru turism sunt: • • Muzeul Judeţean. Biserica „Sf. cu aprobarea domnitorului Al. Ȋn foaiere se pot organiza întruniri. Arhanghel Mihail” (înc. Gara fluvială (1906 – 1907). castel de apă). istorie. ceas public. într-un stil de inspiraţie renascentistă italiană si a fost sfinţită de către Episcopul Dunării de Jos Galaţi. în interior. al XVIII-lea) este cea mai veche biserică din cele existente în Brăila. Silozurile Anghel Saligny (1887 – 1891) – construite după planurile inginerului român Anghel Saligny. Apostoli Petru si Pavel” (1872-1894). Iniţial a funcţionat ca lăcaş de cult musulman (geamie). cu orologiul bisericii. determinată şi de adăugirile şi ulterioare. artă plastică şi decorativă.5 m lungime. Clădirea a fost inaugurată la 11 decembrie 1896. mori. refăcută după planul unor arhitecţi rusi. la care s-au folosit. de influenţă renascentistă). I. balconul executat tot din marmură. pentru prima oară în lume. (Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . după planurile arhitectului grec Avraam Ioanidis din Brussa. Sala Studio şi Sala de conferinţe. stiinţele naturii. prefabricate de beton armat. etnografie şi artă populară. Dispune de o sală de spectacole în stil italian cu 369 de locuri. construită în 1872. expoziţii. adăugându-ise elementele specifice cultului ortodox. • 8 monumente de for public: statui. cel care realizase la acea dată si pictura bisericii Mănăstirii Antim din Bucuresti. originală din Brăila. Cuza. bogată în reprezentaţii teatrale de prestigiu. memoriale. în anul 1831 a fost transformată în biserica ortodoxă. fântâni • 20 monumente memoriale . neogrecesc. realizate de Gheorghe Tătărescu.Zona Periurbană Brăila. în stil bizantin. Podoaba bisericii este mormântul lui Iisus Hristos. sec. Clădirea Teatrului „Maria Filotti” (1896) este o instituţie culturală cu o tradiţie de peste o sută de ani. gotic. Ȋn anul 1969 primeşte numele renumitei artiste. Maria Filotti). Biserica „Buna Vestire” este o fostă biserică greacă. concerte.ciment. cimitirul eroilor. adăposteşte colecţii de arheologie. 1865) este pictată de pictorul Petre Alexandrescu. 21. 2011) Dintre acestea. Biserica a fost construită între 1863 – 1872. executat în lemn sculptat căuia i se adaugă candelabrul central din cristal de Murano şi alte cinci candelabre din cristal de Boemia. 10 • • • • • • • • . Biserica „Sf. Lăcasul are dimensiuni impunătoare (43.5 m înălţime). monumente comemorative. Pridvorul susţine un balcon pe patru coloane de marmură albă. Nicolae” (1860 . Moara Violatos (1898) – clădire construită de Anghel Saligny. Palatul Agriculturii (1923 – 1929) – a fost construit după planurile arhitectului Florea Stănculescu. Constantin Livadas Liochis şi Belizarie.case memoriale. Biserica „ Sf. sub numele de “Teatrul Rally” si a găzduit actori de marcă ai teatrului românesc (Hariclea Darclée.

t. în apropierea şoselei Brăila . Manifestări. un loc de recreere cu o suprafață de 90 ha. cu o suprafaţă de 33. în scop turistic. Casa Ana Aslan (sf. Ansamblul Str.• • • • • • • • • Ansamblul Piaţa Traian (sec. Casa D. Medicină fizică şi Balneoclimatologie Clasificare după factorii terapeutici naturali Localiate Lacu Sărat Movil Miresii UAT Chiscani Movila Miresii Județ BR BR Categorie Bioclimat stațiune Stațiune de interes ec Apa minerală LacbbNămol Alți factori Ls S Indicații terapeutice Punctaj (max 10 pct. Aceste manifestări atrag mulţi participanţi iubitori de muzică. Festivalul şi Concursul Internaţional de canto "Hariclea Darclee". Fântâna arteziană – Piaţa Traian.d. stațiunea a aparut şi s-a dezvoltat în legătură cu valorificarea potențialului balnear şi turistic al Lacului Sărat datorat calităților terapeutice ale namolului şi apei sărate din lac. Evaluare factori naturali terapeutici (Institutul Național de Recuperare. în parc. sec.t. Concurs internaţional de muzică populară. D. Se relaționează cu Municipiul Brăila printr11 . XIX). Festivalul naţional de muzică folk "Omul cu o chitara". situat la 5.5 km de municipiul Brăila. XIX). sec.(h)t. Resurse balneoclimaterice Stațiunea balneoclimatică Lacu Sărat este un produs turistic important al teritoriului studiat. Este unul dintre cele trei trupuri ale Municipiului Brăila. Parcul – monument. Eminescu (sec. al XIX-lea). M.5 km de Dunăre (Brațul Arapu).e Localitatea ec Cl.st.Slobozia (DN 21) şi a şoselei Brăila . Casa Petre Stefănescu Goangă (sf. mai renumite fiind: Festivalul de muzică uşoară "George Grigoriu".85 ha. sec. fiind în administrarea Consiliului Local al Municipiului Brăila.s. Situată la o altitudine de 16m faţă de nivelul mării. pe malul Lacului Sarat. XIX). amplasat în SV orasului.Buzău (DN 2B) şi la 1. Tabel 2. o bună parte dintre acestia fiind veniţi din afara zonei sau a ţării. XIX).g 1 cu factori naturali terapeutici Sursa: Studiul de Turism pentru fundamentarea PATJ Brăila Stațiunea Lacu Sărat are o bună accesibilitate.g.) 3 ru.b. al XIX-lea). Concursul de pantomimă şi teatru mimat. Faleza Dunării – un loc de plimbare si agrement pentru turisti si localnici. precum şi a cadrului natural din zonă oferit de padure. festivaluri La Brăila au loc manifestări culturale repetabile. cu dată fixă. Casa memorială „Panait Istrati” (sf. Perpesicius (mijlocul sec.np.m ls ru.

POTENŢIALUL TURISTIC DIN ÎMPREJURIMILE MUNICIPIULUI BRĂILA Fig.o linie permanentă de tramvai (cel mai vechi tramvai electric din țară. prin gara Lacu Sarat (numai pentru trenurile personale) sau gara Braila. cu trenul. pe linia Bucureşti –Galați. care leagă municipiul Brăila de Platformă chimică Chiscani) construită încă din anul 1901 şi prin autobuze locale sau cu maşina: pe DN2 de la Buzau sau de la Galați. Județul Brăila ` Sursa: PATN _ Secțiunea VI – Zone turistice Resurse naturale 12 . Staţiunea Lacu Sărat este foarte frecventată de către populaţia brăileană mai ales pe parcursul sezonului de vară. în scopul protejarii. 3 Resurse turistice naturale. DN21 (E584) de la Slobozia şi DN22 de la Râmnicu Sărat. 2. conservarii şi valorificarii resurselor turistice. Pentru trecerea de la categoria de statiune balneoclimatica de nivel local la cea de nivel national s-au identificat în “PUZ -Lacu Sărat. Brăila” măsurile necesare îndeplinirii standardelor legale conform Hotărârii de Guvern nr.2. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a statiunilor turistice.

pot căpăta statut de obiective turistice propriu-zise. Blasova. deşi monotone la prima vedere. Lacul Chişcani. prin poziţia lor geografică şi aspectele peisagistice date de oglinda de apă şi cadrul natural înconjurător prezintă oportunităţi în dezvoltarea turismului– posibilități reale existente pe cele doua brațe ale Dunării. Jirlau.Ȋn teritoriul vizat se găsesc următoarele elemente geografice pe baza cărora se poate dezvolta turismul: • Insula Mare a Brăilei. Câmpia Brăilei şi Câmpia Calmatuiului. salmastre şi cele cu apă dulce sunt cele mai importante obiective în acest sens. Obiective valoroase sunt şi resursele piscicole: Lacurile piscicole sunt ca prezenţă cele mai numeroase. al Siretului. Viişoara şi Camnita. • Arealele Braţul lui Arapu. lacuri mici. dar nu toate au amenajări specifice care să le recomande a fi de interes turistic. in condițiile unor amenajări corespunzatoare. cu un peisaj natural frumos. resursele terapeutice ale lacurilor Balta Albă. la Blasova. Cu toate acestea. Ianca. Alte resurse naturale cu potențial turistic. Măcin şi Vilciu. Atât zona de protecție dintre brațe cât şi digurile construite împotriva inundațiilor sunt în cea mai mare parte plantate cu plopul negru sau acoperite încă de pădurile naturale de salcii. Zonele din jurul lacurilor Blasova şi Japsa Plopilor precum şi privalul Filipoiu pot reprezenta atracții turistice pentru agrement şi recreere. teritorii cu resurse hidrografice dar şi balneare de excepţie.Cremenea. Aceste zone marginale. nu sunt lipsite de elemente peisagistice care să atragă atenția turiştilor. Ȋn județul Brăila există câteva zone cu condiții bune şi chiar foarte bune pentru vânăoare (atracție pe plan național.păduri de salcii. Lacul Sărat / Brăila. impreuna cu ostroavele de pe arterele navigabile pot fi folosite in scopuri turistice de agrement. prin amenajări simple sau prin instalaţii corespunzătoare. dar mai ales international): Vădeni.pot fi folosite pentru excursii cu → → → → → → → vaporul. Insula Mică. Lacurile sărate. ea mai conservă un potenţial hidrografic deosebit constituit din lacurile Zăton şi Blasova. Lunca Siretului. canale. Ostroavele de pe brațul Cremenea. Resurse turistice antropice 13 . Câineni şi Movila Miresii. rezultat al unei radicale transformări a ariei naturale „Balta Mare a Brăilei” (zonă cu regim liber de inundaţii) situată într-un areal agricol de mare dimensiune şi valoare economică. Dintre lacurile sărate s-au exploatat în diverse perioade sau se exploatează parţial. în jurul municipiului Brăila şi la nivelul județului sunt: → Arterele hidrografice principale . Dudeşti şi Maxinen. Plajele naturale reprezintă alte atracții turistice care. Lacul Sărat.

Măraşu) .Zona Periurbană Brăila. la nivel teritorial judeţean. comuna Şendreni). Localităţi 14 .şi se referă la: confecţionarea uneltelor din lemn pentru pescuit. hanuri. Sunt de menționat: → Valori de categoria A în municipiul Galaţi (3 situri arheologice. precum şi prezenţa unei părţi din liniile de fortificaţie cunoscute sub numele de Valul lui Traian. 5 ansambluri urbane şi biserica şi ansamblul bisericii cu turn fortificat Adormirea Maicii Domnului – Precista) şi aşezarea Valul lui Traian (valoare arheologică) în comuna Şendreni. conace.pentru scoarţe/foiţe. foiţelor de perete.pentru confecţii de lemn şi nuiele destinate pescuitului . Siretului.Dintre monumentele de categoria B la nivelul teritoriului cuprins de aria periurbană a municipiului Brăila se pot menţiona: → monumente de arhitectură: Conacul Orezeanu din satul Traian (comuna Traian). agricultură. s. → Numeroase valori de categoria B : în municipiul Galaţi (8 situri arheologice. Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . obiecte de depozitare. din care cele mai multe şi mai variate sunt grupate în municipiul Galaţi care are ansambluri urbane valoroase. în unităţile teritoriale componente ale zonei periurbane Brăila. bărci. 7 biserici.pentru port popular .câmpia. Împăraţi Constantin şi Elena” 1842 sat Şuţeşti (comuna Şuţeşti) (1842). monumente memoriale. cojocăritul. fântâni de secol XIX. edificate probabil de bizantini. Tufeşti.a. scoarţelor/ foiţelor de pat. Localităţi de pe teritoriul periurban brăilean.satul Gropeni (com. Călmăţuiului. → La nivelul judeţului Galaţi.pentru ştergare – satul Măraşu . el fiind păstrat în prezent doar ca mărturii în muzee (Municipiul Brăila) şi mai puţin la meşteri populari. Buzăului şi cele lacustre este prezent din cele mai vechi timpuri şi practicat cu continuitate. Biserica "Sf. sat Şendreni. conţinând un fond omogen stilistic. monumente comemorative ale eroilor din războiul de independenţă şi primul război mondial (Chiscani. 34 case. 2011 Fond etnografic În momentul de faţă.satele Gropeni. în secolele X-XI (satul Şendreni. 3 ansambluri urbane) Se remarcă dominanţa valorilor religioase din municipiul Galaţi. Gropeni) .satul Gropeni Pescuitul ca activitate specifică în zonele limitrofe Dunării. Stăncuţa (com. Frecăţei. Măraşu. în care s-au practicat meşteşuguri sunt: . Jirlău. decoruri pentru case („florăriile”). ţesutul pieselor din portul popular. lunca Dunării . Acestea reflectă cultura materială a aşezărilor aflate în interacţiune strânsă cu natura locurilor . fondul etnografic este aproape dispărut din localităţi. dintre care cruci de piatră de secol XVIII. al ştergarelor. se remarcă o însemnată concentrare de monumente clasate. Traian). Dunărea.

Se regăsesc de asemenea: un sit arheologic şi tumuli (în comuna Carcaliu) şi mai multe obiective şi case în oraşul Măcin. Arealul din Județul Tulcea înglobat în zona periurbană Brăila. dar registrul formelor de turism este destul de redus. Zatna. Oraşul Măcin are un important ansamblu conservând metamorfozele castrului/cetăţii Arrubium. include şi: → Movila Miresii. şi cu nămol sapropelic. conţine un singur oraş şi 4 comune. FORME DE TURISM Ȋn prezent. Băndoiu şi Tăcău legate prin fostele privaluri (Scoicuţa. Vila rustică din comuna Jijila şi Cetatea Arrubium (cu urme din mai multe etape).Brăiliţa .4 Infrastructura specific turistică. Frecăţei. clasate în categoria B de importanţă. însă numărul de monumente istorice clasate este destul de însemnat. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE TURISTICĂ 3. Stoeneşti. stațiune de interes județean amplasată pe raza comunei Visani. activitatea de turism în municipiul Brăila concretizează cele trei forme de turism cunoscute .Făurei. din oraşul Măcin sunt clasate ca valori de importanţă naţională (categoria A).reprezentative sunt: . cu certe calități terapeutice. sulfurată. conform PATZ periurban Brăila. Tâlcov. la nivelul unui teritoriu mai larg. Măgureni. Oancea din privalul Zagnei situat în lunca Siretului. satele Vameşu. Plopi. . dar un cadrul natural conturat de aria geografică a munţilor Măcinului. cu resurse de nămol cu calități terapeutice similare celor din Lacul Sărat. Băndoiu. la 30 km de Brăila şi la 6 km de gara Urleasca pe linia ferată Brăila . Gropeni Oferta balneoclimaterică. Sursa: Studiul deTurism pentru fundamentarea PATJ Brăila Fig.mărturii ale activităţilor de pescuit în aşezări din comuna primitivă . Agaua. bromurată. Vâlciu şi Filipoiu) ce legau Dunărea de lacurile din Balta Brăilei (consemnate în documentele Brăilei feudale şi moderne).fostele cherhanale din secolul XIX de la : Brăila.mărturii ale activităţilor de pescuit în aşezări geto-dacice . Cistia. → Ciineni Bai.turismul balnear. Măraşu.Brăiliţa . Camniţa. care poate fi amenajată în viitor într-o stațiune de interes național. sodică şi magneziană cu concentrație mare. comună situată pe Drumul Național Brăila – Rimnicu Sărat. Zătonul. are pe teritoriul său un lac cu apă clorurata.1. Județul Brăila 15 . Turismul balnear şi de circulație au cea mai mare pondere. CAPITOLUL III. Veriga. de sfârşit de săptămână şi de circulație.localităţile pescăreşti tradiţionale: Titcov.

evoluția capacității de cazare turistica. pe principalele 16 .1. Au scăzut numărul locurilor în căsuțe turistice. tabel 4). Tabel 3 Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare. pe structuri de primire turistică şi pe număr de locuri.2. este conform tabelului 3. ceea ce arată o slabă dinamică de dezvoltare a infrastructurii turistice a teritoriului județului (v. numărul unităților de cazare din județul Brăila s-a menținut aproximativ la acelaşi nivel.2. Structuri turistice de cazare Ȋn perioada 2004-2008. Ȋn intervalul de timp analizat. hanuri şi moteluri dar a crescut moderat ponderea locurilor în hoteluri în total unități de cazare (v.Sursa: PATN _ Secțiunea VI – Zone turistice 3. Structurile de primire turistică 3. în județul Brăila. tabel 5). înainte de manifestarea crizei economice.

pe număr de locuri din Municipiul Brăila. unități) din Municipiul Brăila. pe tipuri de unități din Municipiul Brăila (2008) hotel unități locuri motel camping pensiune turistică 1 1 4.Tabel 5) au în general un grad scăzut de confort.4 716 747 64 1527 88.8 14 0. în intervalul 2004-2007 Tipuri de structură turistică Hoteluri Hanuri şi moteluri Campinguri Căsuțe turistice Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice urbane Popasuri turistice TOTAL 2004 1302 58 186 170 36 1752 2005 1344 22 98 20 413 22 86 2005 2006 1390 36 98 20 413 22 86 2065 2007 1447 64 98 413 22 86 2150 Sursa: Anuarul statistic al Județului Brăila-2007 Tabel 5 Structuri de cazare.0 42.4 52.9 38. la nivelul municipiului Brăila în 2008 doar 5 unităţi cu un total de 318 locuri sunt clasificate la 3 stele.forme de cazare (nr.0 42.5 50 12 62 3.6 popas turisti unități % Total ocuri % unități loc ri unități locuri unități locuri unități locuri unități locu Brăila Lacu Sărat Alte localit (județ) Total % 8 5 2 15 71.2 9 8 4 21 100. baza de date a MIMMCTPL.1 19 100 - 730 897 96 1723 100.6 100 - 1 4.8 16 16 0.8 Sursa: PUZ-Lacu Sărat. 2008 Structurile de cazare omologate (v. în intervalul 2004-2006 Hoteluri Hanuri şi moteluri Campinguri Căsuțe turistice Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice urbane Popasuri turistice TOTAL 2004 14 3 3 2 2 24 2005 14 1 2 2 2 1 1 23 2006 14 2 2 2 2 1 1 24 Sursa: Anuarul statistic al Județului Brăila-2007 Tabel 4 Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare.8 84 84 4.9 1 1 4. în 17 .9 vilă turistică 1 1 2 9.6 1 14 - 1 1 .8 20 20 1. Astfel.0 5.

Municipiul Brăila deţine la finele primului semestru al anului 2011 un număr de 19 de unităţi de primire turistică (v.C 5 Korona 19 La Pon on 6 LMS 16 Nuf ărul 19 Orient 26 P ris 15 Regal 30 Rezidenza Dutzu 6 Sport 27 Swing 14 Traian 105 Tr umph 65 Venezia Club nn 9 Viky 23 LACU SĂRAT Hotel DIANA 2 stele 77 Hote FLORA 2 stele 106 Hotel LACU SĂRAT 2 stele 79 Camping LACU SĂRAT 2 stele 3 Hotel MARA 2 stele 36 Hotel P RLA 2 stele 8 Pensiunea turistică stele 8 16 SABRINA Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Municipiul Brăila deţine 19 unităţi de primire turistică din care: 11 hoteluri. 1 hostel. 2 vile. Distribuţia locurilor de cazare pe tipuri de unităţi relevă o pondere majoritară a hotelurilor (88. 5).6 %). locuri 104 15 12 49 50 35 12 29 2 52 26 54 12 54 28 203 138 18 49 180 210 134 84 82 164 Municipiul BRĂILA 3 stele 3 stele 4 s ele 3 stele 3 stele 2 stele 1 stea 3 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 4 stele 2 stele 4 stele 2 ste e 3 stele 3 stele 2 stele Belvedere 52 Campus Bella Italia 6 Edy’s House 6 Edy’s Royal 24 B. 2011 Denumirea unităţii Categorie Nr. 1 motel. 2 pensiuni turistice. structuri predominante în cadrul staţiunilor turistice cu profil balnear şi în cadrul Municipiului Brăila. 1 hotel plutitor şi 1 navă pluvială (Fig. Staţiunea Lacu Sărat 18 .timp ce restul de 4 unităţi şi 412 locuri sunt clasificate la 2 stele. camere Nr. Tabel 6) Tabel 6 Unităţile de primire turistică din Municipiul Brăila.

în Municipiul Brăila au fost clasificate 19 de unităţi de primire turistică cu un total de 982 locuri. Toate cele 7 unităţi de cazare din staţiunea Lacu Sărat sunt clasificate la 2 stele (v. care se înscrie printre județele cu capacitate mică de cazare. o singură pensiune turistică şi un camping. 9 unităţi la 3 stele şi numai 3 unităţi la 4 stele (Fig.beneficiază de 7 unităţi de primire.5 Structurile de cazare pe tipuri de unități Fig. tabel 8).6 Clasificarea unităților de primire existente în Municipiul Brăila şi Lacu în Municipiul Brăila şi Lacu Sărat Sărat. Tabel 7) Tabel 7 Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de primire turistică pe tipuri de structuri de primire turistică Tipuri de structură turistică Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistic urbane Popasuri turistice TOTAL 2 04 229884 498 20 2053 232455 2005 239 83 863 679 1004 241629 2006 239857 1219 836 953 242865 007 285055 3801 1263 588 290707 Sursa: Buletinul statistic lunar al județului Brăila Ȋn ce priveşte numărul sosirilor şi înnoptărilor în Județul Brăila. 2011 Sursa: Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condițiilor socio-economice. Fig. respectiv 5 hoteluri. ce oferă 420 de camere şi 860 de locuri de cazare. pe tipuri de structuri de primire turistică 19 . Tabel 8 Ȋnnoptări în principalele structuri cu funcțiuni de primire turistică. 6). 6 unităţi la 2 stele. se observa o crestere nesemnificativa a sosirilor în hoteluri în comparație cu numărul sosirilor în moteluri şi vile turistice care a crescut foarte mult (v. 2011 La nivelul primului semestru al anului 2011. din care o singură unitate clasificată la 1 stea.

În cazul de faţă. într-o oarecare măsură. la un nivel teritorial mai amplu. durata medie a sejurului în judeţul Brăila (2007) este mai mare decât pentru total ţară (4. nici calitatea serviciilor de 20 .Tipuri de structură turistică Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turisti e rbane Popasuri turistice TOTAL 2004 533 9 404 20 920 54653 2005 53835 686 529 503 55553 2006 53771 1219 808 553 59169 2007 4886 2158 1 63 171 58476 Sursa: INSSE Tabel 9 Numărul de turişti şi numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică.7% din numărul de turişti şi 28. 2008). în anul 2007 Total Hoteluri Popasuri turistice Moteluri Vile turistice Pensiuni Tabere de Căsuțe urbane elevi şi turistice preşcolari 171 171 1058 1119 2177 262 262 Număr de turişti Brăila Stațiunea Lacu Sărat Alte localități şi trasee turistice Total județ Număr de înnoptări Brăila Stațiunea Lacu Sărat Alte localități şi trasee turistice Total județ 34483 24974 2498 61955 32010 22876 54886 1040 1040 2156 2156 1263 1117 1263 86121 207859 3700 297680 81586 203469 285055 1788 1788 3801 3801 146 1117 1263 588 588 2602 2265 4867 318 318 Sursa: Direcția Județană de statistică Brăila. ceea ce subliniază rolul tractant al acestora într-o strategie de dezvoltare sinergică a turismului. iar această formă de turism necesită o perioadă a sejurului mai mare.95 zile).80 zile faţă de 2. Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de şedere a turiştilor într-o anumită zonă şi exprimă.8 % din numărul de înnoptări) reprezintă principalele destinaţii turistice ale judeţului (cf. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Datele de mai sus arată că oraşul Brăila-trupul 1 (55. ci în special faptului că 40 % din numărul total de turişti vin pentru tratament balnear.3 % din numărul de turişti şi 69. latura calitativă a activităţii turistice. pe destinații turistice şi tipuri de structuri.9% din numărul de înnoptări) şi staţiunea turistică Lacu Sărat-trupul 2 (40. Studiu fundamentare PATJ Braila. dar acest lucru nu se datorează unor servicii de calitate superioară. Astfel.

ci valoarea incontestabilă a resurselor balneare.B. BRĂILA BELVEDERE EDY’S ROYAL EDY’S HOUSE EDY’S HOUSE CREMONESE LAURA LAURA 2 LA PONTON HEAVEN’S G.2. durata medie a sejurului în municipiul Brăila este 2. 2011 Denumire unitate Mun. în staţiunea turistică Lacu Sărat este 8.21 zile). Pe destinaţii turistice. Aproape 90 % din locurile de alimentaţie sunt în unităţi de tip restaurant (restaurant clasic sau restaurant pensiune). Durate mai mari ale sejurului sunt înregistrate şi în cadrul pensiunilor urbane (3. turismul cultural).44 zile). dar şi datorită faptului că oraşul se pretează unor forme variate de turism. Pe tipuri de structuri. aceasta diferă destul de mult.89 zile). locu i Categorie 21 .5 zile.2. Astfel. Ȋn ceea ce priveşte distribuţia turiştilor străini pe destinaţii.55 zile).cazare şi nici posibilităţile de agrement nu au determinat creşterea sejurului. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat) 3. (cf.19 zile): municipiul Brăila (2.C ORIENT SWING VIKY LMS TRIUMPH REGAL TINERETULUI Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Cramă Res aurant clasic Restaurant c asic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic 144 80 354 42 60 250 110 94 220 80 100 240 50 90 180 100 160 3 stele 3 stele 4 stele 4 stele 3 stele 2 tele 2 stele 1 stea 4 stele 3 stele 3 stele 4 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 2 stele Tip unit te Nr.48 zile. Tabel 10 Lista structurilor turistice de alimentaţie clasificate din judeţul Brăila. datele arată că hotelurile înregistrează cea mai mare durată a sejurului (5. (cf. destinaţii ce cumulat deţin 92.32 zile şi în alte localităţi şi trasee turistice 1.4 % din total. spre deosebire de 1. Structuri de alimentaţie Structurile de alimentaţie ale Județului Brăila sunt concentrate în municipiul Brăila şi în staţiunea Lacu Sărat. unele cu impact mare asupra turiştilor străini (turismul de afaceri. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat).4 % pentru alte localităţi şi trasee turistice. în timp ce la polul opus sunt vilele turistice (1.5 % din locurile de alimentaţie din judeţ. Lacu Sărat (8. în municipiul Brăila ponderea turiştilor internaţionali reprezintă 19.0 zile) şi căsuţele turistice (1. datorită existenţei unor unităţi cu un grad sporit de confort.6 % din total pentru staţiunea Lacu Sărat şi 8.

7 Unități turistice de alimentație în Municipiul Brăila. Municipiul Brăila deţine la nivelul primului semestru al anului 2011 un număr de 32 de unităţi turistice de alimentaţie (Fig.KORONA MARIO TRAIAN TRAIAN LMS TRIUMPH TRAIAN SPORT Fast Food Fast Food Pizzerie LACU SĂRAT DIANA DIANA FLORA FLORA LACU SĂRAT LACU SĂRAT MARA MARA PERLA PERLA Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Bar de zi Bufet bar 100 200 30 30 90 40 30 54 47 51 60 20 150 28 260 20 50 50 1 0 50 200 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 3 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Rest ur nt clasic Bar de zi Restaurant clasic Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului Au fost utilizate datele existente în baza de date a MIMMCTPL. 8). Fig. 7 ). 22 . 30 de locuri în baruri de zi. din care : 2262 de locuri în restaurante clasice. 2011 Sursa : PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Acestea însumează 2546 de locuri (Fig. în care sunt incluse unităţile omologate pentru turism la nivelul lunii iunie 2008. 60 de locuri în pizzerii. 42 de locuri în crame. 98 de locuri în unităţi de tip Fast Food şi 54 de locuri în unităţi de tip bufet bar.

5 / 1. Atât în muncipiul Brăila. pe destinaţii turistice.2 .8 / 1. reprezentative. se observă că valoarea acestui raport este mai mare de 1.0.2 / 1. prin urmare este acoperită cererea pentru acest tip de serviciu turistic şi permite o bună satisfacere nevoilor turiştilor. Defalcat. De cele mai multe ori la nivelul agenților economici sunt luate în calcul doar problemele de infrastructură. care prin ele însele să constituie o atracție turistică (restaurante cu specific local.0. Fig. Structuri de tratament Desi cu o tradiție de peste 150 de ani. cele referitoare la reursele umane fiind in cel mai bun caz lăsate pe ultimul plan dacă nu neglijate complet.0 pentru toate zonele turistice analizate. pentru municipiul Brăila ca şi pentru alte localităţi şi trasee turistice valoarea indicatorului este 2.0. iar pentru staţiunea Lacu Sărat este 1. 8 Numărul de locuri pe structuri turistice de alimentație.2.0. Este de modificat şi mentalitatea caducă a operatorilor economici din acest domeniu. astfel.3. amenajările din stațiunea Lacu Sarat nu sunt pe măsura calităților terapeutice ale apei şi nămolului de care dispune lacul.Staţiunea Lacu Sărat deţine 10 unităţi turistice de alimentaţie din care 5 restaurante clasice şi 5 baruri de zi ce oferă 978 de locuri. valoare situată peste nivelul de 1. Staţiunea beneficiază de instalaţii de tratament în cadrul hotelurilor Flora şi Perla. Avându-se în vedere calitățile apei lacului şi ale namolului sapropelic.1. deschise tot timpul anului (cf. 2011 Sursa : PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Raportul dintre numărul locurilor la mese şi numărul locurilor de cazare clasificate este de 1. 3. cât şi în județ lipsesc unitățile de profil. în anul 1978 s-a dat 23 . din Municipiul Brăila. cu profil pescăresc sau vânătoresc etc).25 / 1.5 / 1. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat) Actuala rețea de unități de alimentație publică din județul Brăila necesită lucrări de reparații şi modernizari. (cf. PUZLacu Sărat).

ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE Structurile de primire turistica cu functiuni de transport Deplasările în scop turistic au ca motivație principală accesul la localitățile şi obiectivele turistice. în a cărui bază de tratament se efectuează şi în prezent 500 proceduri (v. feroviar şi pe apa).). bazin de înot acoperit şi descoperit. grădina zoologică. aerian. agrementul turistic în județul Brăila este mai mult un deziderat. turistic. grădini (ex. Ȋn acest scop.în folosință primul Complex Balnear. organizatorii de turism din țările cu turism puternic dezvoltat folosesc in prezent mijloacele tradiționale (transport auto. agrementul înseamnă doar odihnă în mijlocul naturii. de agrement. autocarele şi microbuzele. Ȋn cazul formelor organizate de turism se folosesc. De aceea. 3. complexul sportiv în Parcul Monument (stadion. Casa Colecțiilor de Arta şi Muzeul Stiintelor Naturii. transport pe cablu. dar înseamnă şi timp petrecut şi parcurs în teritorii. Teatrul de Păpuşi.4. Există pe teritoriul municipiului şi în apropierea lui o mare suprafață de apă în lacurile şi iazurile din Insula Mica a Brăilei care pot oferi condiții deosebite pentru agrement turistic. îmbinate cu mijloace adecvate agrementului turistic (hipo. spații şi peisaje.Gradina Publică cu restaurantul “Castel”). discoteci. Structuri de agrement Infrastructura turistică de agrement a Municipiului Brăila cuprinde: instituții . biblioteci.2. sala polivalentă. pe jos sau cu mijloace de locomoție. Redarea în funcțiune a patinoarului a creat un punct de atracție prin organizarea de competiții sportive la nivel interjudețean sau chiar național. zone de promenadă. prin mijloacele cu care se realizează transportul şi prin frumusețea şi atractivitatea teritoriului parcurs. Ȋn prezent. 3. terenuri de tenis etc. PUZ-Lacu Sărat). sau chiar o atracție turistică în sine. minicare. deplasarea poate deveni o componentă importantă. în principal. esplanada – faleza. biciclete. ambarcațiuni mici de transport pe apă etc). microbuzelor sau autoturismelor deține în general primul loc în desfăşurarea traficului turistic. Muzeul de Istorie. Transportul fluvial în scop de agrement este un astfel de produs turistic pentru care Brăila are resursa naturală şi infrastructura specifică care trebuie ameliorată şi dezvoltată.3.. realizându-se în majoritatea cazurilor individual şi neorganizat. Amenajările destinate agrementului sunt insuficiente față de posibilitățile oferite de cadrul natural şi cultural. adică forme de recreare care nu implică o organizare deosebită. Ȋn locurile de interes turistic din teritoriile învecinate municipiului. a unui produs turistic. 24 . într-o mică măsură plajă şi balneație. Transportul rutier realizat cu ajutorul autocarelor. parcuri. în special în portul de agrement. legat de un specific inedit cu profil deltaic.cum ar fi Teatrul “Maria Filotti”.

DISFUNCŢIONALITĂŢI (puncte slabe) Resurse umane: → Deficit şi slabă calificare şi specializare a forței de muncă în domeniul turismului → Comportamente şi mentalităţi vechi în activitatea de comerţ în raporturile cu clienţii Infrastructuri de circulație şi accesibilitate → Disfuncții de organizare a sistemului rutier şi deficit de parcări în zona centrală a oraşului. A. în teritoriul vizat. Municipiul Brăila are unele disfuncționalități ale acestuia. aceste curse au fost anulate. semnalate anterior. şi RAIF dispun de bacuri plutitoare ce pot fi utilizate pentru sejururi cât şi pentru partide de pescuit şi vânătoare. era până nu demult legată de celălalte porturi fluviale din aval. Un element de specific este acela că oraşul Brăila a fost primul oraş românesc în care s-a introdus tramvaiul. locuri de campare) şi estetică a sistemului rutier. stații de benzină. astfel încât în prezent Brăila nu mai beneficiază de transport fluvial de călători. a dat naştere “croazierelor” – aranjamente turistice ce cuprind alături de transport şi celelalte servicii turistice prestate pe parcursul călătoriei. 3. de exemplu) ar putea fi valorificată această particularitate utilizând vehicole care să evoce estetica tramvaielor de odinioară. care transportă călători şi mijloace auto. până la Sulina şi în amonte până la Hîrşova. conectivitatea.4. Transportul turistic pe cale nautică s-a manifestat încă de la începutul secolului. respectiv “Lacu Sarat” aflată în patrimoniul SC Braicar SA şi “Borcea” singura navă cu zbaturi acționate de un motor construit în anul 1845 (aflată în patrimoniul Clubului Copiilor din cadrul Inspectoratului Şcolar Județean). port la Dunare. prin curse regulate asigurate de navele de pasageri. Braila.R. stații service. Atracția exercitată de călătoria pe apă. Tot cu bacul se face şi legătura cu Insula Mare a Brăilei. Pentru plimbări de agrement se folosesc două nave de pasageri. calitatea funcțională (inclusiv echiparea ei cu indicatoare. mijloacele de transport rutier pentru turism sunt insuficiente şi de calitate medie. Romsilva. ca principal agrement şi nu numai ca posibilitate de acces la o destinație turistică. Pentru efectuarea traversărilor la ambele puncte de trecere funcționează un număr de cinci bacuri. datorită costurilor ridicate şi a numărului redus de pasageri. Creşterea gradului de motorizare a populației a sporit posibilitatea deplasării persoanelor cu precădere în turismul individual sau în grupuri restrânse. structura. ocuparea spațiului public de către automobile şi 25 . Beneficiază de o gară şi o agenție C.Ȋn Brăila. dimensionarea.R. Volumul şi calitatea transportului rutier depind de densitatea. Transportul feroviar este una din cele mai vechi forme de călătorie utilizate în turism şi un mod de transport agreeat de actuala politica europeană de transport pentru diversele sale atuuri. începând cu impactul redus asupra mediului. Municipiul Brăila are o accesibilitate feroviară medie. Ȋn ultimii ani.C. Se menține totusi legătura cu Dobrogea prin intermediul bacurilor. mai ales pentru consumatorii de turism cu venituri ridicate. cu efecte de congestionare a traficului. însă. Pe traseele cu valențe turistice (spre Lacu Sărat.F. în 1901. Unii agenți comerciali cum sunt: Insula Mare a Brailei.

hărţi. Post Bank. pliante. → Nivelul insuficient de modernizare a bazei de cazare. Casa Memorială „Ion şi Vasile Bancilă”). Lipsa de modernizare a Hotelului „Traian” ca punct de referinţă in turismul brăilean.D din Piaţa Traian .R. care se caracterizează prin grad redus → → → → → de confort şi calitatea slabă a serviciilor. Lipsa semnalizării turistice (panourile cu harta turistică a municipiului Brăila sunt învechite. principalele probleme ale activității turistice.ex: Casa Memorială „Emilia Dumitrescu”. culturale etc. ghiduri. fântâna si Ceasul din Piaţa Traian. Muzeul de Istorie). dar şi indicele scăzut de valorificare a capacităţii de cazare constituie. Lacu Sărat 26 . Sistemul de iluminat public nu este în patrimoniul public al unităţii administrativ teritoriale Lipsa unei hărţi tematice cu orarul de vizitare a obiectivelor de importanţă turistică. Lipsa magazinelor de suveniruri (vederi din municipiul Brăila.degradarea peisajului urban → Infrastructura de acces spre alte regiuni şi spre coridoarele de transport europene nu satisface în totalitate normele europene Mediu → Presiuni în ceea ce priveşte păstrarea şi nealterarea prin antropizare a peisajelor naturale valoroase (mai ales de-a lungul marilor cursuri de apa) → Inundații → Poluare urbană generată de circulația motorizată Resurse turistice → Insuficienta valorificare a potențialului turistic pe care îl creează vecinătatea valoroasă a fluviului Dunărea. Este o insuficientă dotare a hotelurilor din municipiul Brăila şi a amenajărilor de trei stele în interiorul acestora. Sediul B. de asemenea.) → Degradarea clădirilor de patrimoniu amplasate pe actuala stradă Mihai Eminescu (pietonal major) precum şi în vechiul centru istoric al municipiului Infrastructura şi serviciile turistice → Insuficienta ofertă de agrement. întrucât clădirile care adăposteau unele obiective turistice au fost retrocedate. precum şi alte obiecte de artizanat cu specific local) Absența unui “plan de iluminat public” care să pună în valoare şi peisajul nocturn al oraşului sistem de iluminat insuficient pentru clădirile de importanţă arhitecturală deosebită (Teatrul „Maria Filotti”. drept consecință a slabei dezvoltări a infrastructurii turistice portuare specifice – subdimensionarea portului de agrement → Slaba amenajare şi insuficienta promovare a obiectivelor turistice de interes cultural-istoric (obiective istorice. Casa Memorială „Anton Dumitriu”. nealocându-se un spaţiu corespunzător pentru reînfiinţarea lor .

al zonei periurbane şi al județului Brăila.→ Baza de tratament a Stațiunii Lacu Sărat nu se situează la nivelul cantităţii si calităţii factorilor naturali de cură. cu puternică amprentă locală. → Promovarea insuficientă a valorilor turistice şi insuficienta valorificare a resurselor existente → Lipsa unui centru de informare şi documentare turistică. trebuie valorizate prioritar elementele de specificitate şi unicitate ale teritoriului analizat. în 27 . CAPITOLUL IV. → Baza de agrement a Stațiunii Lacu Sărat este de asemenea insuficient dezvoltată (au fost identificate în PUZ-Lacu Sărat zonele împădurite ce sunt afectate de lipsa dotărilor necesare pentru turismul de weekend) Promovarea produselor turistice → Absența unor produse turistice specifice. PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI 4. şi rapid accesibile. Ȋn acest context. polarizat de Municipiul Brăila (al viitorului sistem urban Brăila-Galați si chiar Măcin. → Stagnarea sau reducerea numărului de turişti din cauza infrastructurii rutiere deficitare. PREMISE ŞI DIRECŢII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Factori defavorizanți (amenințări) Economic → Instabilitatea economică şi imprevizibilitatea evoluției contextului economic chiar şi în viitorul apropiat Socio-demografie → Fenomene de declin demografic (creşterea şi chiar accentuarea celor actuale) → Migrarea forței de muncă în contextul creşterii şomajului → Creşterea ratei infracţionalităţii ca urmare a crizei economice mondiale Infrastructuri de transport şi accesibilitate → Lipsa fondurilor de investiții pentru modernizarea infrastructurii. reunind resurse culturale şi naturale dintr-un teritoriu mai larg. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă – cu un posibil accent pe turismul balnear şi pe turismul cultural → Aabsența unor produse turistice integrate („íntercomunale”). în ansamblu). ceea ce contribuie la frânarea lansării pe piaţa turistică a valorosului potenţial balnear. → Lentoarea procesului de dezvoltare şi modernizare a infrastructurilor de circulație şi transport → Crearea autostrăzii Mării Negre va pune în relație de colaborare dar şi de concurență oraşele riverane acesteia.1. complexe. originale. astfel încât să se creeze o ofertă turistică competitivă cu cea a altor teritorii. ale căror oferte turistice pot deveni alternative mai atractive celei ale oraşului Brăila.

este o premisă importantă pentru valorificare turistică a Municipiului Brăila şi a teritoriului său înconjurător. drumurile expres. multimodală. întrucât condițiile climaterice nu permit în perioada noiembrie – martie desfăşurarea unor activități turistice de anvergură. mediu şi energie etc. branşarea directă la culoarul european de transport VII şi indirectă la culoarele europene de transport IV şi IX şi la autostrada Mării Negre) . din municipiu şi din teritoriul înconjurător 28 . fapt ce a condus la o restrângere a cererii de servicii turistice. Extinderea şi modernizarea structurilor turistice din staţiunea Lacu Sărat Brăila. siturile istorice de valoare europeană şi mondială din Nordul Moldovei etc. podul peste Dunăre. incluzând crearea aeroportului. atât la nivel național cât şi continental. a → → → → unor facilități menite să dezvolte acest segment al economiei. Mediu → Pericolul de inundație şi insuficienţa fondurilor alocate pentru zonele de risc (zonele de băltire a apei) Factori favorizanți (puncte tari şi oportunități) Oportunități → Ȋn PATN –secțiunea VIII – Zone cu resurse turistice.) Crerarea în viitor a sistemului urban Brăila-Galați este o premisă importantă şi pentru creşterea ofertei turistice a acestui teritoriu. naţionale (conform POS) şi locale pentru revitalizarea turismului brăilean Aderarea la Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării (cu posibil impact în ce priveşte obţinerea de avantaje economice prin încheierea de parteneriate de business şi prin cooperări „încrucişate” între sectorul public şi cel privat. în zonele de interes ridicat pentru turism. Absența unui cadru de colaborare intercomunală (şi) pentru domeniul turismului Caracterul relativ sezonier al ofertei turistice. atragerea de investiţii în domenii strategice precum infrastructurile de transport. Situarea ofertei turistice la distanțe relativ îndepărtate de zonele de mare interes – zona montană. prin îmbunătăţirea infrastructurii de acces spre alte regiuni şi spre coridoarele de transport europene – dezvoltări şi modernizări ale infrastructurii de circulație şi transport. Accesarea fondurilor europene. Brăila este clasată ca localitate turistică → → → → → de interes național cu o concentrare foarte mare a resurselor naturale şi antropice Ameliorarea accesibilității Municipiului Brăila. Veniturile reduse ale majoritatii populației.contextul scăderii cererii turistice la nivel național şi mondial Infrastructura şi serviciile de turism → Lipsa unor reglementări coerente în acțiunea de privatizare a bazei logistice a turismului. în scopul atragerii unui număr sporit de turişti atât din ţară cât şi din străinătate (PUZ-Lacu Sărat) Existența unor studii urbanistice aprobate (PUZ). autostrada. prevăzute.

Brăila are infrastructură turistică dar şi potențial pentru o necesară dezvoltare a acesteia astfel încât oraşul să fie atractiv pentru petrecerea timpului liber.vizionarea de spectacole. hotel Triumph – 80 locuri. Se pot organiza conferinţe. călătorii de afaceri etc. Trebuie să fie o direcție principală de valorificare turistică a resurselor Municipiului Brăila. 29 . pentru vizitare. prevăzută în partea de nord a Municipiului Brăila pe traseul actualelor şi viitoarelor rute comerciale → Ȋnfiinţarea unor gospodării agroturistice în zona periurbană a municipiului Brăila. a vacanţelor. → Turismul urban . expoziţii. amplificându-se dorinţa de cunoastere a turiştilor. şi Balta Albă. hotel Traian – 50 locuri) constituie premisele ca turismul de afaceri să fie una dintre formele dinamice de turism. care prin diversificarea ofertei potențează şi atractivitatea turistică a oraşului → Adaptarea programelor de învăţământ la cerinţele economiei de piaţă. Puncte forte → Buna accesibilitate existentă (şi viitoare) a municipiului (cu privilegiul branşării directe la culoarul european de transport fluvial VII) Diversitatea şi valoarea resurselor turistice. → Turismul cultural are premise de creştere. (cf.→ Adoptarea unor proiecte cu impact pozitiv asupra calității spațiului urban şi a atractivității turistice a municipiului: reabilitarea si modernizarea Parcului Monument. în contextul ridicării nivelului de cultură si gradului de civilizaţie. desfăşurarea unor activităţi de natură diversă . reabilitarea pasajului pietonal Platou P-ţa Independenţei. reabilitarea zonei de promenadă între Calea Călăraşilor şi Faleza Dunării. → Turismul de afaceri – existenţa unui mediu economic relativ de dinamic (cu precădere înainte de actuala criză economică) favorizat de amplasarea oraşului pe malul Dunării şi a numeroase facilităţi de conferinţe în hotelurile din oraş (hotel Belvedere – 130 locuri. restaurarea şi consolidarea clădirii Teatrului Maria Filotti. Municipiul Brăila dispune de un patrimoniu cultural deosebit. lucrările de reabilitare a căii de rulare a tramvaiului etc. dar şi Movila Miresii. stațiunea Lacu Sărat (singurul valorificat în prezent) pe teritoriul Municipiului Brăila. ceea ce face ca turismul cultural să reprezinte de asemenea o nişă principală de dezvoltare a activităţii turistice. din zona sa periurbană şi chiar de la nivelul județului. efectuarea de cumpărături. deoarece aici îşi concentrează activitatea cele mai multe şi cele mai profitabile unităţi economice active de pe plan judeţean. iar infrastructura de afaceri este destul de dezvoltată pentru evoluţia acestei forme de activitate. Turismul de afaceri se poate dezvolta pe teritoriul municipului Brăila. Strategiei de dezvoltare a municipiului Brăila pentru perioada 2008-2013) → Dezvoltarea urbană. din Municipiul Brăila. este favorabilă practicării unor variate forme de turism: → Turism balnear este favorizat de existenţa unor resurse balneoturistice importante. naturale şi antropice.

de dezvoltare a amenajărilor şi structurilor turistice existente în staţiune. Lutul Alb. precum birdwatching. → Pescuitul sportiv valorifică bogatul fond piscicol din apele Dunării. astfel. plimbări cu barca.) şi se desfăşoară cu respectarea legislaţiei în vigoare. pâna la recenta criză economică. ceea ce reflectă existenţa unei cereri în acest domeniu. de consolidare a armăturii turistice balneare. Brăila.2. Blasova. Această formă de turism trebuie valorificată eficient şi durabil în acelaşi timp. studenţi. Rm. → Turismul de tranzit – zona este tranzitată de fluxurile turistice ce se deplasează dinspre Moldova spre litoral şi deltă.2. Stațiunea va fi. Focsani. → Turismul de sfârşit de săptămână este favorizat de existenţa unor zone atractive pentru turişti (Balta Mică a Brăilei. importante (Galaţi. favorizează dezvoltarea a numeroase activităţi ecoturistice pe teritoriul parcului. la nivel teritorial mai amplu. precum şi existenţa portului Brăila favorizează această formă de turism. Slobozia. fiind evitate excesele turiştilor de weekend. fotosafari. → Turism stiinţific – determinat de marea varietate floristică şi faunistică existentă pe teritoriul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei. 4. → Turismul nautic şi turismul de croazieră – amplasarea municipiului Brăila pe malul Dunării. dar si faptul că la mai puţin de 100 km sunt situate câteva orase emiţătoare de turişti. care ar putea fi creată prin (re)integrarea în circuitul turistic a resurselor specifice de la Movila Miresii (la 30 km de Brăila) şi Câineni Băi. prin schimbul de experienţă şi know-how. staţiunea Lacu Sărat ca şi celălalte lacuri de apă dulce sau sărată din judeţ). După anul 2000.1. iubitori de natură. zonă umedă de interes internaţional (sit RAMSAR). Ȋn vedera realizării acestui obiectiv trebuie luate măsurile de valorificare superioară a resurselor turistice existente. Sărat). 4. → Ecoturismul – existența Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (PNBmB). reţeaua unităţilor hoteliere din municipiul Brăila a crescut prin construcţia unor unităţi hoteliere private.reuniuni.2.2. dar şi din unele lacuri de apă dulce de pe teritoriul judeţului Brăila (Zăton. elementul principal şi tractant al unei rețele turistice cu profil balneoterapeutic. Armătura turistică balneară Se intenționează trecerea Stațiunii Lacu Sărat de la statutul de stațiune turistică de interes local la acela de stațiune turistică de interes național. CONCEPŢIA DE ECHIPARE ŞI AMENAJARE TURISTICĂ 4. Buzău. Esna etc. Această formă de turism se adresează unui segment îngust de turişti: specialişti. întâlniri. prevăzute în PUZ-Lacu Sărat. Armătura pentru turismul itinerant 30 . excursii cu ghid. Brăila este una dintre porțile de intrare ale PNBmB. ce pot deveni benefice pentru structurile de afaceri.

complex şi competitiv la nivel regional şi supra-regional. aflată în relație cu drumurile expres. internațional şi a infrastructurii edilitare.3. din care cele mai importante sunt DN 21. cu tematici şi secvenţe de interes variat).Relaționarea resurselor turistice ale Municipiului Brăila cu cele din teritoriul periurban (incluzând şi viitorul sistem urban Galați-Brăila şi Măcin) şi de la nivelul județului.2. cât şi la nivelul teritoriului județean (ca fundament pentru crearea unor trasee turistice complexe. PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Programul de valorificare a resurselor Municipiului Brăila prin turism vizează două obiective majore : → promovarea şi dezvoltarea socio-economică a municipiului dar şi al teritoriului său de influiență imediată (zona periurbană) şi chiar a întregului teritoriu județean → creşterea calitații vieții cetățenilor: • ameliorarea calității mediului de viață prin imbunătățirea infrastructurilor şi serviciilor publice. 4. → Proiectele mari de infrastructură edilitară şi de comunicații . în această locație. trebuie să aibă o marcată valență de agrement. oferta turistică să fie mai diversificată. în general → Implementarea cât mai rapidă a proiectelor care vizează creşterea accesibilității municipiului atât la nivel regional. de parcurs agreabil. într-un produs turistic integrat. Acesta are o componentă de deplasare în scop turistic care.trebuie să reprezinte o 31 .cadru necesar pentru dezvoltarea infrastructurii turistice prin inițiativă privată . sau în restructurări ale zonelor industriale aflate în declin → Este posibil a fi extinsă şi în stațiunea Lacu Sărat astfel încât. Armătura pentru conferinţe şi reuniuni Infrastructură specifică există în oraşul Brăila dar trebuie ameliorată şi sporită prin: → Conversia unor spații sau clădiri existente → Realizarea unor dotări noi. presupune o formă de turism itinerant. de activitate de recreere în sine. remodelarea mobilității • ridicarea nivelului de trai prin crearea unor locuri de muncă şi creşterea veniturilor din prestarea serviciilor de turism Direcțiile de acțiune pentru dezvoltarea turismului în Municipiul Brăila sunt următoarele: 1. prin reabilitarea cadrului construit valoros. ceea ce impune ameliorarea parametrilor funcționali şi peisagistici ai infrastructurilor şi culoarelor de circulație de pe potențiale trasee turistice.3. național şi internațional. pentru creşterea atractivității. Dc8 şi DN 2B. național. regional. a calității spațiilor urbane. în aria de dezvoltare urbană din nordul localității. 4. Ameliorarea accesibilității municipiului la nivel județean. complexă şi atractivă.

O strategie de marketing turistic de promovare turistică a Municipiului Brăila (v. naţionale şi europene pentru valorificarea eficientă şi durabilă a resurselor turistice.1) 3. atractive şi competitive pe piața turistică internă şi externă → Crearea resurselor şi instrumentelor de promovare eficientă a ofertei turistice brăilene în fluxurile turistice de la diverse scări teritoriale. 4. Valorificarea optimă a resurselor turistice naturale şi antropice. cu puternică amprentă locală. → perfecţionarea personalului şi a celor care activează în turism . pentru constituirea profilului material şi spiritual al produsului turistic şi. etc. ghizi specializaţi. comportament. în contextul protejării acestora şi a mediului. Asigurarea resursei umane calificate şi specializate în turism .direcție predilectă pentru folosirea resurselor interne ale primăriei. Accesarea fondurilor locale.1. coerent şi competitiv. în vederea asigurării unor servicii la standarde corespunzătoare cerinţelor actuale.4. complexe. care depăşeşte strictele limite administrative ale municipiului. pentru cooperarea intercomunală.4. legislaţie. ECHIPAREA TURISTICĂ A TERITORIULUI (Propuneri de amenajare şi dezvoltare) 4. 4. 4. prin: → dezvoltarea învăţământului preuniversitar în acest domeniu de activitate. marketing.4. în conformitate cu principiile dezvoltării durabile (detaliere la. → Dezvoltarea infrastructurii sportive şi de agrement: • modernizarea bazelor de sport şi agrement existente (ex. Pct.pregătirea la nivel superior a personalului calificat pentru activităţi turistice. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă → Crearea unor produse turistice integrate. pct. inclusiv internațională 5.: complexul sportiv şi 32 . gastronomie. Ameliorarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice a teritoriului pentru atingerea unor standarde ridicate a ofertei turistice şi respectarea normelor europene (detaliere la Pct. nu în ultimul rând. Această colaborare este necesară creării unui produs turistic complex. de perfecţionare şi pregătire în management.organizarea de cursuri de specialitate. diversificate. 2.2) 4. pe un teritoriu mai larg. 4. originale. 7. organizațiile şi agenții economici interesați. Dezvoltarea infrastructurii turistice Pentru creşterea calităţii produsului turistic al municipiului Brăila se impune dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale şi a infrastructurii cu specific turistic.4.3) → Conturarea unor produse turistice specifice. 6. Crearea unui cadru instituțional coerent şi eficient pentru colaborare permanentă între instituțiile.4.

2. Ridicarea calităţii produsului turistic şi diversificarea ofertei turistice Valorificarea optimă a resurselor turistice naturale şi antropice trebuie să se facă în contextul protejării acestora şi a mediului. magazine cu mărfuri alimentare şi nealimentare. biblioteca. din zona centrală a municipiului Brăila. → Modernizarea şi dezvoltarea structurilor de primire: • dezvoltarea bazelor de cazare în mod diferenţiat. terenuri de tenis etc → Lucrări de modernizare în porturile existente pentru navele de pasageri → Dezvoltarea şi extinderea portului de ambarcaţiuni de agrement. cum ar fi: oficiul poştal. 4. restaurante şi grădini de vară (întrucât cele existente nu corespund standardelor unei stațiuni care se doreşte a fi de o înaltă clasă). turistică .Lacu Sărat. Proiecte recomandate: → Realizarea obiectivelor prevăzute pentru Stațiunea Lacu Sărat (PUZ. în funcţie de formele de turism practicate.implicând realizarea unui centru de sănătate de nivel regional şi a unui centru sportiv de nivel naţional. • amenajarea unor dotări sportive atat în Staţiunea Lacu Sărat cât şi în alte locaţii unde se dezvoltă alte tipuri de turism. → Se pot amenaja plajele de la Brăila (pe malul stang al Dunarii . 33 . De asemenea. → Ȋn dezvoltarea urbană prevăzută în partea de nord a Municipiului Brăila se prevede realizarea unui parc de activităţi care constă în dezvoltarea unui areal cu o structură funcţională complexă .4. pe malul stang al Dunării. Brăila) ca să fie atestată ca stațiune balneoclimaterică de interes național: construirea de noi pavilioane pe lângă cele existente. agricolă. la standarde olimpice. în conformitate cu principiile dezvoltării durabile. amenajarea sau construirea unor noi unităţi de primire a turiştilor.industrială. locuri de joacă pentru copii. pistă de popice. Ianca. reabilitarea. Valorificarea resurselor naturale: → Protejarea faţă de poluarea turistică a resurselor şi valorilor naturale (rezervaţii ştiinţifice sau naturale. dar nu numai. parcuri naturale).ştrandul). cazino. dotări social-culturale. → Ȋnfiinţarea unui centru de informare turistică în Municipiul Brăila. • identificarea. Blasova. alte amenajări pentru distracții – club. se pot amenaja unități de alimentație publică pe pontoane şi vaporaşe scoase din uz. în zona municipiului Brăila. • dezvoltarea portului de agrement. dar şi de la Corotisca. → Ȋnfiinţarea şi promovarea unui port turistic pe Dunăre (promovarea turismului de agrement şi recreere – de ex: croaziere pe Dunăre). Ciineni etc.“Plaja Lipoveneasca”).

Cuprinderea în circuitele turistice a bisericilor din municipiul Brăila declarate monumente: “Buna Vestire”(Greacă). cu prioritate DN 21. reabilitarea lor şi valorificarea în → → → → circuitul turistic cultural Valorificarea superioară şi intensivă a Centrului istoric al municipiului Brăila . Valorificarea turistică a rețelei de hrube cu o istorie interesantă. diversificarea şi promovarea manifestărilor culturale de anvergură națională şi internațională: Festivalul Internațional de Canto “Haricleea Darclee”. neîngrijită corespunzător. organizarea unor 34 . de interes ştiințific internațional (e necesar şi un plan de protejare şi reconstrucție ecologică) • reamenajarea falezei pentru punerea în valoare a peisajului fluvial şi ameliorarea relației acesteia cu centrul istoric. popasul Corotişca de pe malul drept al Dunării. a ecosistemelor valoroase pe care le reuneşte. în viitor. în limitele exigențelor de protejare a biodiversității. pentru crearea unui areal turistic de calitate • tratarea peisagistică a arterelor rutiere pe care se pot desfăşura circuitele turistice. revitalizarea. Ȋn hrubele care vor trebui consolidate se pot organiza puncte de mare atracție turistică. pentru a cărui bună organizare vor trebui imbunătățite condițiile de cazare şi serviciile aferente. mai ales pentru zona din fosta Cetate a Brăilei (demolată după Tratatul de la Adrianopole din 1829) unde se află acum Grădina Publică şi zona din centrul vechi al oraşului. ameliorarea şi valorificarea peisajului natural complex în scopul creării unei mărci identitare • dezvoltarea ecoturismului in Insula Mică a Brăilei.Arhangheli Mihail şi Gavril şi Sf.Paraschiva”. îşi pierde din valoarea peisagistică. Valorificarea resurselor antropice → Stoparea degradării monumentelor istorice.continuarea realizării proiectului de reconstituire şi refacere a clădirilor din zona veche a municipiului Brăila. a proiectului ““Croaziere pe Dunăre” în ţările Europei de Vest.→ Accesarea fondurilor locale. “Sf. Insula Mică a Brăilei. locuri de agrement. Se pot îmbina turismul de croazieră cu turismul de sănătate. Importantă este şi organizarea corectă a întreținerii vegetației care. Dc8 şi DN 2B. naţionale şi europene pentru valorificarea eficientă şi durabilă a acestor resurse → Dezvoltarea şi amplificarea turismului de agrement şi croazieră pe Dunare: posibiltatea iniţierii unor programe de mini-croaziere pe Dunăre. de către turiştii străini). în trecut s-a dovedit că Galați şi Brăila nu au fost alese ca puncte de escală decât în foarte mică măsură. plecându-se de la datele statistice care indică faptul că o mare parte dintre turiştii străini care vin în România optează pentru stațiunile balneare → Conservarea. care ar contribui la conectarea oraşului Brăila la marile oraşe Dunărene ale Europei (deşi. restaurarea. punând în valoare patrimoniul urbanistic şi arhitectural unicat.Nicolae” Desfăşurarea. pe brațele vechi ale Dunării. Catedrala “Sf.

reglementarea strictă şi prin aceasta limitarea automobilelor în spațiul urban este una din direcțiile importante de reabilitare peisagistică a arealului de mare interes turistic. Prin aceasta pot fi recuperate resurse de teren pentru amenajări de calitate. atât ca monument de arhitectură înscris în patrimoniul UNESCO. Valorificarea resurselor balneoclimatice → Realizarea obiectivelor prevăzute pentru Stațiunea Lacu Sărat (PUZ. 35 . esplanadei.resursă limitată şi valoroasă . Calitatea de ansamblu a ambianței unui oraş este. atractiv pentru locuitori şi turişti → Reabilitarea şi dezvoltarea promenadelor → Adoptarea unei politici de mobilitate durabilă care să diminueze utilizarea excesivă a automo- → bilelor. → Dezvoltarea şi ameliorarea calității peisagistice a sistemului de spații verzi (sporirea suprafețelor plantate până la atingerea normei europene de 26 mp/locuitor) → Reamenajarea spațiului falezei. cu prioritate al celor legate spaţial de Dunăre. în sine. de asemenea. Este preferabilă amplasarea unor parcări de tip park&ride pe o conturnantă rutieră a acestuia. Încurajarea utilizării transporturilor publice (a căror calitate trebuie ridicată) Crearea infrastructurii pentru deplasări alternative: pietonale şi piste pentru biciclişti (inclusiv la nivel teritorial-velorute) Creşterea gradului de securitate al cetăţenilor şi turiştilor în spațiul public este. cât şi ca loc de organizare de manifestări artistice (festivaluri tematice.tururi ale oraşului. o exigență importantă pentru dezvoltarea turismului. într-un spațiu urban de calitate. iar în interiorul centrului să se opteze pentru parcări multietajate şi eventual subterane care să limiteze suprafețele de teren destinate staționării.cu prioritate în perimetrele urbane cu un patrimoniu urban de calitate Pentru centrul istoric al oraşului este de studiat problema reducerii automobilității şi încurajarea unor moduri de deplasare alternative (pietonală. festivalul Internațional de muzică uşoară “George Grigoriu. invitarea unor trupe de teatru de prestigiu din țară şi străinătate). Valorificarea complexului Teatrului “Maria Filotti”. plimbări pe Dunare cu participanții la festival. Brăila) şi atestarea acesteia ca stațiune balneoclimaterică de interes național Îmbunătăţirea ambientului urban al municipiului Brăila din punct de vedere microclimatic şi al ofertei cantitative şi calitative a spaţiilor libere. să determine reducerea efectelor acesteia de poluare vizuală şi de consum excesiv de teren urban . Reorganizarea inteligentă. o dimensiune foarte importantă a atractivității turistice a acestuia. cu bicicleta sau motocicleta.Lacu Sărat.

originale. Conturarea unor produse turistice specifice. diversificate. moderne. care grupează şi o pondere majoră din infrastructura de cazare şi agrement a județului. sunt necesare: asigurarea unei bune accesibilități la nivelul teritoriului interesat. Casa 36 . Pentru crearea unor astfel de produse turistice „în rețea” şi a unor circuite turistice.dar şi cu cele de la nivelul județului Brăila. complexe. este necesară pentru organizarea integrată. a caselor memoriale din municipiul şi județul Brăila: Casele Memoriale “Panait Istrati”. a unei oferte mai complexe şi mai atractive în competiția cu alte teritorii şi ofertele lor turistice. de maxim impact (de ex. 2. din teritoriul înconjurător). a peisajului complex şi a biodiversității Insiluei Mici a Brăilei. Exploatarea eficientă a oportunităţilor turistice şi promovarea adecvată a acestora Pentru valorificarea turistică a teritoriului studiat sunt necesare: 1.4. dar şi de unele resurse antropice. → Campanii de promovare a imaginii municipiului Brăila. recreativ. 3. ameliorarea funcțională şi peisagistică a relațiilor rutiere între locațiile-resursă. “Nica Petre” în municipiu şi satul Baldovineşti. cât şi la infrastructura existentă şi posibilitățile de petrecere a timpului liber. tematic. → Utilizarea modalităților actuale. O strategie de marketing turistic care să genereze promovarea eficientă a ofertei turistice locale prin: → Ȋnființarea unui Centru de informare şi promovare turistică zonală care să fie specializat în furnizarea de informații şi material publicitar şi promoțional referitor la produsele turistice oferite de agențiile de turism. poarta principală de acces prin diverse moduri de transport. sinergică. → Redactarea de broşuri de promovare. Municipiul Brăila.3. de anvergură. cu puternică amprentă locală. are potențialul de a deveni punct de plecare în circuite turistice cu caracter balnear. ecologic. Crerarea în viitor a sistemului urban Brăila-Galați este şi ea o premisă importantă şi pentru compunerea sinergică a ofertei turistice a acestui mai vast teritoriu.4. într-un teritoriu mai larg: → Introducerea intr-un circuit turistic. atractive şi compettiive pe piața turistică internă şi externă Relaționarea şi cu resursele teritoriului de influență imediată a municipiului Brăila – zona sa periurbană . Crearea unor produse turistice integrate. a atributelor curative ale Lacului Sărat şi a celorlalte lacuri. realizarea de site-uri turistice cât mai atractive. punându-se accentul pe cele mai valoroase componente ale potenţialului său turistic. pe elementele de specific şi unicitate şi prin crearea unor evenimente şi manifestări noi. Specificul teritoriului este legat mai ales de factorii naturali si de vecinatatea fluviului Dunarea. de promovare a serviciilor turistice. ca şi organizarea unui cadru de cooperare intercomunală. atât pe plan intern cât şi internațional. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă. formule de promovare a rețelei de hrube din Municipiul Brăila. în mai multe limbi de circulație internațională.

în cadrul unor excursii de câteva zile. Se impune: → Protejarea faţă de poluarea turistică a resurselor şi valorilor naturale (rezervaţii ştiinţifice sau naturale.Delta Dunării) cu nave de croazieră. cultural şi ecoturism) CAPITOLUL V. → Iniţierea unor programe de croaziere locale pe Dunăre. → un management integrat (protecţie şi utilizare controlată) a teritoriului Bălții Mici a Brăilei → Identificarea şi controlarea impactului asupra mediului pe care eventual l-ar putea avea dezvoltarea propusă pentru teritoriul din Nordul Municipiului Brăila → Organizarea corectă a sistemului de circulaţii rutiere pentru eliminarea blocajelor şi reducerea poluării generate de traficul motorizat → Protejarea arealelor cu resurse turistice importante împotriva inundațiilor şi băltirilor. Mănăstirea Măxineni. Conacul Orezeanu. PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A RESURSELOR TURISTICE Activitățile turistice pot creea presiuni de antropizare a peisajelor naturale valoroase (mai ales de-a lungul marilor cursuri de apă) şi alte efecte de deterioarare a factorilor de mediu şi a peisajului. → Studierea posibilităţilor de integrare a circuitelor turistice locale/regionale în programe turistice europene (ex: Mănăstirea din Staţiunea Lacul Sărat. → Organizarea unui management integrat al echilibrului hidrogeologic şi biochimic al apei Lacului Sărat. parcuri naturale).Memorială “Perpessicius” etc. în culoare peisagistice de calitate (pentru îmbinarea unor forme de turism sportiv. a apelor subterane şi a celor meteorice. → Creşterea gradului de siguranţă a utilizării durabile a teritoriului printr-un management integrat al apelor de suprafaţă (ape dulci şi sărate). pe trasee mai lungi (Brăila-GalaţiTulcea. inclusiv prin creşterea cooperării cu o zonă balneară aflată într-un stadiu incipient al dezvoltării (staţiunea Movila Miresii). Acest fenomen se manifestă şi în cazul Municipiului Brăila. etc) → Crearea unor velorute cu trasee care să lege principalele situri de interes turistic. *** 37 .

). MDRT *** Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud-Est *** Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brăila 2010-2015 *** Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc Galaţi-Brăila-Tulcea *** Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal .387/2009 privind aprobarea PATN – Secţiunea a V-a – Zone cu resurse turistice • Legea nr.secțiunea a VIII-a Zone turistice. 171/1997 privind aprobarea PATN – Secţiunea a II-a – Apa • Legea nr. 2009 *** Plan Urbanistic Zonal . 2007 *** Lista monumentelor istorice. 363/2006 privind aprobarea PATN – Secţiunea I – Căi de comunicaţie • Legea nr.Date statistice din baza de date TEMPO online a INS • 38 .E *** INSSE . modificată şi completată de Legea nr.Planul de Amenajare a TeritoriuluI National . 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România cu modificările ulterioare • Legea nr. 350/2001. 2011 *** Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila 2008-2003 *** Studiu de Infrastructură. Ministerul Cultelor.Z. *** Principalii indicatori economico-sociali ai judeţului Brăila.U. broşură 2010. 5/2000 privind aprobarea PATN – Secţiunea a III-a – Zone protejate • Legea nr. Institutul Naţional de Statistică *** Strategia UE pentru Regiunea Dunării.Cadrul general şi potentialul turistic al județului Brăila. privind amenajarea teritoriului şi urbanismului • Legea nr. realizaţi în primul semestru al anului 2011.ro *** Studiu de fundamentare PUG Brăila.A. Brăila.Zona Periurbană Brăila.Direcţia regională de statistică Brăila *** INSSE . 451/2002 pentru ratificarea convenţiei europene a peisajului *** Studii de fundamentare pentru evaluarea potențialului turistic în unitățile administrativteritoriale pe județe .Stațiunea Lacu Sărat. 2011 *** Plan Urbanistic Zonal – Centrul istoric Brăila. 242/2009. www.primariabraila. privind analiza condițiilor socio-economice. site M.Bibliografie Legea nr. 2011 *** Plan Urbanistic Zonal (P.cjbraila. 2004. 575/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural • Legea nr.ro *** Turismul . 351/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi • Legea nr. URBABINCERC. comparativ cu cei înregistraţi la nivel naţional.Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. Brăila .http://www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful