ATELIERUL DE URBANISM ”URBIS ‘90”

Str. Academiei nr.18-20, sector 1, Bucuresti Cod Postal – 70109 R.C. 40/8501/1991 COD FISCAL R1562554

ACTUALIZARE

PLAN URBANISTIC GENERAL

BRAILA
ETAPA 2

STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

IANUARIE 2012

Titlul lucrarii: STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

Beneficiar: PRIMARIA Mun. Braila Consiliul Local Braila Adresa: Piata Independentie nr.1, 810210, Braila Tel.+4 0239 69 49 07; Fax: + 4 0239 69 23 94 www.primariabraila.ro

Proiectant: s.c. Atelierul de Urbanism “URBIS’90” s.r.l. Adresa: Str. Academiei 18-20, 010014, Bucuresti, Romania Tel: +40 21 307 71 12; Fax: +40 21 307 71 09 www.uauim.ro Sef Proiect: Director: Pr. Nr. lect.dr.arh. Mihaela Negulescu prof.dr.arh. Alexandru Sandu 02 –f 2/ 2011

STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

CUPRINS
Pag.

Capitolul I. Consideraţii generale 1.1. 1.2. 1.3. Poziţia în teritoriu Accesibilitate şi infrastructură generală (feroviară, rutieră, navală) Cadrul natural 1.3.1. 1.3.2. 1.3.3. 1.3.4. Relief Reţeaua hidrografică Clima Elemente biogeografice
1 1 5 5 5 5 6 6 7

1.4. Cadrul socio-economic 1.5. Cadrul cultural – istoric Capitolul II. Potenţialul turistic şi arealele de concentrare a valorilor turistice 2.1. Potenţialul turistic din Municipiul Brăila 2.2. Potenţialul turistic din împrejurimile Municipiului Brăila Capitolul III. Stadiul actual de valorificare turistică 3.1. Forme de turism 3.2. Structurile de primire turistică 3.2.1. Structuri turistice de cazare 3.2.2. Structuri de alimentaţie 3.2.3. Structuri de tratament 3.2.4. Structuri de agrement 3.3. Analiza circulaţiei turistice 3.4. Disfuncţionalităţi

8 8 12

15 15 16 16 21 23 24 24 25

Capitolul IV. Propuneri de dezvoltare a turismului 4.1. Premise şi direcţii de dezvoltare a turismului 4.2. Concepţia de echipare şi amenajare turistică 4.2.1. 4.2.2. 4.2.3. Armătura turistică balneară Armătura pentru turismul itinerant Armătura pentru conferinţe şi reuniuni

27 27 30 30 31 31 31 32 32 33 36

4.3. Programul de dezvoltare a turismului 4.4. Echiparea turistică a teritoriului (propuneri de amenajare şi dezvoltare) 4.4.1. Dezvoltarea infrastructurii turistice 4.4.2. Diversificarea ofertei turistice şi ridicarea calităţii produsului turistic 4.4.3. Exploatarea eficientă a oportunităţilor turistice şi promovarea adecvată a acestora Capitolul V. Protecţia mediului şi a resurselor turistice Bibliografie

37

38

platforma industrială Chiscani.(ferry) . Moldova) Comrat .Nesebar .STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA CAPITOLUL I.(R.Dubăsari .` 1.2030 km: (Ucraina) Odessa . CONSIDERAŢII GENERALE Municipiul Brăila este reşedința județului Brăila.N. potenţială a doua zonă metropolitană a României şi cea mai mare pe Dunărea inferioară.Eforie .Babadag . având o suprafaţă de 4392.2 ACCESIBILITATE ŞI INFRASTRUCTURĂ (feroviară.Constanţa . trupul oraşului propriu-zis. stabilite şi actualizate în cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE/ONU) Drumul European Clasa B ( ramificaţie /conexiune) E 577: Slobozia – Brăila – Galaţi . Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila 2008-2003 fixează ca obiectiv general devenirea municipiului către ipostaza de centru regional modern.Isaccea -Tulcea .Chişinău .46 ha de teren intravilan: 1. în Câmpia Brăilei (Bărăganul Nordic). pe malul stâng al Dunării – în subsectorul bălţilor.A. rutieră. 2011) 1 .Eceabat .Burgas . Moldova) Vulcăneşti .Mangalia . un nod naval comercial important. oraş de rangul I. să munceşti şi să studiezi.(Romania) Galaţi .Reni .Ucraina) Odessa . Drumul European clasa A (intermediar nord-sud) E 87 . la 20 m altitudine. un loc plăcut în care să trăieşti. navală) Infrastructură şi accesibilitate rutieră Brăila şi zona periurbană sunt parte a sistemului de reţele europene de transport rutier: • Drumuri Europene. POZIŢIA ÎN TERITORIU (rol şi localizare) ` Municipiul Brăila este situat în partea de sud-est a României. dezvoltat şi prosper. secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi. Se compune din 3 trupuri care totalizează 3444. staţiunea Lacu Sărat.Antalya (Sursa: PATZMB. 3. conform Legii 351/2001 P.Malko Tărnovo .(Turcia) Dereköy Kırklareli .T. 2.30 ha şi o populație de 210245 locuitori.Izmail .Poltava. 1.Ovidiu .(R.Izmir .Çanakkale .1. în nord-estul Câmpiei Române.Balcic . o destinaţie turistică atractivă.Varna . Se preconizează ca municipiul şi zona sa periurbană să fie componentă a sistemului urban Brăila-Galaţi (sau chiar a unui sistem Brăila-Galaţi-Tulcea).Brăila .Măcin .(Bulgaria) Şabla Cavarna .

braţele Dunării Chilia şi Sulina. DN 22 traversează Municipiul Braila şi ajunge la trecerea bac Smârdan pentru direcţia Tulcea.Medgidia . care traversează zona periurbană şi care cuprinde Dunărea navigabilă.Făurei .Măcin . Din toate acestea.Brăila . • proiecte bazate pe Planul Operaţional Transport: linia Buzău . Aceasta însumează 285 km de strazi din care 208 km sunt străzi asfaltate. DN2B Buzău – Braila.Tulcea. componenta feroviară. Brăila prin calea ferată care traversează municipiul Brăila şi fac legatura cu Moldova prin Galați. Infrastructură şi accesibilitate feroviară Legăturile feroviare se fac din direcţia Bucureşti. subterane sau supraterane. Canalul Dunăre Sava. (Sursa: PATZMB.frontieră. 2 .Constanţa. Canalul Dunăre-Marea Neagră. DN 22B (Dig Braila– Galaţi).• Relaționare indirectă cu Coridoarele de Transport Pan European IV şi IX Municipiul Brăila se relaționează rutier cu teritoriul național prin: DN 21 Slobozia – Brăila. 2011) Infrastructură şi accesibilitatea fluvială Municipiul Brăila este port fluvio-maritim Brăila în spaţiul Coridorului de Transport Pan European VII. DN 22 Râmnicu Sărat – Brăila. Oraşul Brăila are o rețea rutieră organizată în sistem radial concentric din care pornesc transversal mai multe artere conectate la extremitaţile teritoriului intravilan.Bucureşti . Acestea sunt consecința următoarelor situații: străzi cu gabarite necorespunzătoare categoriei. Municipiul Brăila şi zona periurbană sunt conectate la: • un segment din linia CF convenţională (prevăzută pentru 160 km/oră) care complementează infrastructura de transport rutier pe Coridorul IV pe ruta Curtici . care afectează accesibilitatea internă a municipiului. străzi neasfaltate la periferie. La nivelul municipiului se propune realizarea unui inel care să descongestioneze circulaţia trafic greu pe B-dul Dorobanţilor. Există disfuncționalități în ce priveşte organizarea rețelei rutiere. cu viteza până la 160 km/h pe trasee existente reabilitate linia de cale ferată de interes local Brăila .Galaţi .Arad Braşov .Feteşti . circulaţie îngreunată de numărul mare de automobile şi absența în centrul oraşului a unor parcări publice mari. Canalul Dunăre-Tisa. străzi cu capacitate de circulaţie depăşită. • Coridorul de Transport Pan European IV. intersecţii neamenajate corespunzător / amenajate la capacitatea de circulaţie care este depăşită. DN 23 Focşani – Brăila. ca linie de cale ferată convenţională. 6 km sunt străzi cu pavaj iar diferenţa o reprezintă străzile cu piatră compactată. Buzău.Ploieşti . etc. legăturile navigabile dintre Marea Neagră şi Dunăre.

ca urmare a HCLM nr. Ȋn urma acestor studii.2007. În judeţul Brăila există un aeroport utilitar la Ianca. care se află la o distanță de 200 km și Aeroportul Internațional . BRAICAR S.02. din Județul Constanța. situat la o distanță de 130 km.Accesibilitatea aeriană Cele mai apropiate aeroporturi internaționale sunt: Aeroportul Internațional . gestionat de firme particulare şi autorizate de Primărie.Mihail Kogălniceanu. s-a concluzionat necesitatea participării şi menţinerii operatorilor privaţi la asigurarea transportului public pe teritoriul municipiului Brăila. 1. Urmează a se realiza un aeroport Brăila-Vădeni.2007 şi până în prezent. Serviciul de Transport. a luat in evidenţă şi a înregistrat pe raza municipiului Brăila 300 de vehicule lente. Serviciul de Transport Public Local de Călători Brăila a realizat „Studiul de trafic pentru dezvoltarea şi optimizarea activităţii de transport în comun cu autobuze. tramvaie şi microbuze în municipiul Brăila” şi un studiu privind „ Revizuirea amplasamentelor staţiilor de taxi. din Otopeni. Infrastructură tehnică – Județul Brăila Sursa: PATN.Secțiunea VI. incepând din data de 01.2005. utilaje nesupuse inmatriculării.Henri Coandă.Zone turistice 3 .12.03. (sursa: PIDU Brăila) Fig.. au fost înregistrate 1840 mopede. 47/28. Ȋn anul 2007. Ȋncepand cu data de 01.A coordonat şi administrat de Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Brăila şi reţeaua de minibuze maxi-taxi care suplimentează traseele. reorganizarea şi reglementarea circulaţiei îin zona istorică a municipiului Brăila”.C.. Transport public urban Situaţia prezentă este favorabilă dezvoltării municipiului Brăila şi conţine un transport public cu tramvaie şi autobuze al S. De asemenea.

Galaţi – Brăila – Slobozia – Călăraşi Fig.04.1 din 17. respectiv. Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport aprobat prin Legea 363 din 2006 prevede autostrada Giurgiuleşti (Republica Moldova) . ruta secundara: Bucuresti – Cernavoda – Constanta ) → realizarea drumului expres Brăila-Slobozia. parte integrantă a viitoarei Autostrăzi a Mării Negre.Deşi accesibilitatea actuală ca şi echiparea tehnică în ansamblu a teritoriului studiat este ridicată (vezi fig.2008 varianta 3 care pleacă din centura DN2B zona Baldovineşti şi se transformă pe de o parte în 4 . 2 • PATN Secțiunea I – Rețele de Transport – căi rutiere creşterea accesibilităţii municipiului Brăilă în cadrul teritoriului său periurban prin: → realizarea drumului expres Brăila – Galaţi (avizul MDLPL nr. → realizarea drumurilor expres Braşov-Focşani-Brăila şi conectarea acestuia prin podul rutier peste Dunăre la nord de Brăila. cu Drumul expres de coastă până la Constanţa. dar şi cu ruta principală a acestei autostrăzi: Giurgiu – Bucuresti (Centura Bucuresti Sud) – Ploiesti – Buzau – Focsani – Albita. în viitor sunt prevăzute: • creşterea accesibilităţii Municipiului Brăila la distanţe mari prin: → construirea podului (rutier şi feroviar) peste Dunăre. → realizarea aeroportului internaţional Brăila-Vădeni → revitalizarea căii navigabile a Dunării (maritime şi fluviale).1). către Autostrada 2 (Bucureşti – Constanţa). în nordul Brăilei.

ce cad mai ales sub formă de averse. denumită şi Bărăganul Nordic . ca şi cel al întregului judeţ. unde . Cele mai mici cantităţi de 5 . Oraşul Brăila situează la altitudinea medie de 20 de metri faţă de nivelul Dunării. → realizarea podului peste Dunărea Veche către Insula Mare a Brăilei şi. Iernile sunt relativ reci. sistemul urban Brăila-Galaţi are premisele de a deveni poartă a uniunii europene către est şi platformă logistică de nivel continental. Oraşul se învecinează cu Insula Mare a Brăilei. fiind situată între Lunca Dunării.3. oraşul se termină printr-o pantă abruptă. 1.datorită acumulărilor eoliene – cartierele Baldovineşti şi Pisc se află la altitudinea de 33 de metri. Prin amplasamentul privilegiat la intersecţia unor drumuri comerciale europene. Spre Dunăre. a Siretului şi a Buzăului şi face parte din terasa inferioară a Dunării.3. crescînd lin dinspre fruntea terasei Dunării (est). Reţeaua hidrografică Municipiul Brăila dispune de două componente hidrografice importante: Fluviul Dunărea şi Lacu Sărat. Uniformitatea reliefului de câmpie determină o omogenitate a caracteristicilor climei. CADRUL NATURAL 1. 1. într-un orizont mai îndepărtat de timp. marcate uneori de viscole puternice. spre nord-vest. a podului între Brăila şi teritoriile sale din Insula Mare a Brăilei. În partea de est se individualizează topoclimatul specific al luncii Dunării caracterizat prin ierni mai blânde şi veri mai călduroase decât în restul câmpiei.3. dar şi de frecvente perioade de încălzire. → realizarea podului rutier peste Dunăre şi integrarea teritoriului zonei Măcin în procesele de dezvoltare ale zonei periurbane a Municipiului Brăila. Clima Întreaga suprafaţă a judeţului Brăila aparţine sectorului cu climă continentală.1. cu precipitaţii slabe. context important şi pentru valorificarea turistică a acestuia.3. Precipitaţiile atmosferice totalizează în cursul unui an sub 500 mm. care reprezintă suprafaţa cuprinsă între cele două braţe ale Dunării (Dunărea Veche sau Braţul Măcin şi Dunărea Nouă).un interfluviu cu altitudini ce variază între 20 – 30 metri. Verile sunt foarte calde.traseul podului peste Dunăre şi pe de alta parte legătura cu Municipiul Galaţi în zona podul CF peste Siret) → realizarea metroului uşor între Brăila şi Galați. 1. cu potenţial de revitalizare când condiţiile vor fi favorabile. dominând valea fluviului cu o medie de 10 metri. se caracterizează prin monotonie şi uniformitate de ansamblu. a Călmăţuiului. care provoacă discontinuităţi stratului de zăpadă. Relief Relieful municipiului Brăila.3.2. Oraşul se înscrie în Câmpia Brăilei.

6 . ceea ce face ca acest teritoriu să reprezinte. 1. risc de depopulare pe cale naturală mai crescut comparativ cu alte oraşe ale ţării. 1. 72 sunt înscirse în listele speciale de conservare ale directivelor europene. deficit numeric şi slabă calificare a forței de muncă în domeniul turismului. cel mai important refugiu ornitologic din România de pe Dunăre.10C.5% Sursa: Baza TEMPO – Online – serii de timp. După intervenția omului prin îndiguirea şi desecarea Bălții Brăilei. la care se adaugă alte 244 specii protejate conform altor legi europene şi române (Convenția de la Berna. relevante pentru potențialul de dezvoltare a turismului: scăderea şi îmbătrânirea populației .4. media multianuală a Brăilei fiind 1. situată pe culoarul estic de migraţie dunărean.1 m/s). Tabel1 Populaţia totală a Municipiului Brăila în anul 2010. dintre care sunt de semnalat câteva.4. Magnitudinea biodiversității în Balta Mică a Brăilei este la cote ridicate.5 şi 3.10C. Elemente biogeografice Municipiul Brăila se situează în arealele biogeografice de stepă şi de luncă.7%).8% 7. Vitezele medii anuale ale vântului sunt mai mici la Brăila decât în restul județului (între 1.3.8% şi pondere mai ridicată a populaţiei vârstnice -13. Legea 462 din 2001 şi Lista roşie a plantelor din România). Cantitatea mică de precipitații a determinat diminuarea volumului de apă în Lacu Sărat.precipitaţii (sub 400 mm/an) se înregistrează în Balta Brăilei. în context suprateritorial Populaţie totală Municipiul Brăila Judeţul Brăila Regiunea Sud Est 210245 357614 2806204 % populaţie Brăila din total județ şi total regiune 58. URBAN-INCERC indică fenomene de declin demografic. după Delta Dunării. Dintr-un total de 847 de specii introduse în baza de date a Administrației parcului. CADRUL SOCIO-ECONOMIC Municipiul Brăila are o populație de 210245 locuitori (2010). INSSE Studiul evoluției demografice înregistrată în intervalul 2000-2010. Temperatura aerului prezintă variaţii slabe. migrarea forţei de muncă tinere în străinătate sau către alte judeţe. realizat în cadrul „Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condiţiilor socio-economice”. Această zonă a fost declarată arie protejată şi ulterior recunoscută ca sit RAMSAR – zona umedă de importanţă internaţională. Temperatura medie lunară multianuală cea mai mică e -2. Balta Mică a Brăilei a rămas singura zonă în regim liber de inundație de pe cursul Dunării. loc de cuibărire şi pasaj.pondere scăzută a populaţiei tinere cu vârste cuprinse între 0 – 14 ani (11.

care menţionează intensificarea comerţului pe „drumul Brăilei”. Numeroase documente ulterioare vorbesc despre Brăila ca fiind cel mai important port de la gurile Dunării. iar ceea ce a dănuit peste veacuri reprezintă în prezent o mostenire culturală intangibilă a locului. sporindu-i valoarea etnoculturală şi implicit cea turistică. Pe meleagurile Brăilei au poposit si s-au stabilit negustori din diverse zone. municipiul Brăila având locuri de muncă pentru 87. Cucerit de turci în anul 1540 şi transformat în „raia”. Sursa: „Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condiţiilor socio-economice”. Populaţiile nou venite au format comunităţi etnice care si-au adus aici cultura şi tradiţia zonei de origine care a interferat cu cea a populaţiei locale. de cea a municipiului reşedinţă de judeţ. aprovizionare.5. Multiculturalismul oraşului Brăila şi-a pus amprenta asupra vieţii sociale si economice. Centrul vechi al oraşului. desfacere etc. în urma căreia s-au pierdut 3602 locuri de muncă. URBAN-INCERC. Vlaicu Vodă. Este evidentă o dependenţă a economiei judeţului. Poziţionat la marginea provinciei si pe fluviul care transporta nu numai vase comerciale. 2011 1. precum şi a celorlalte comunităţi locale. ( Sursa: Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brăila 2010-2015) Deşi. Activităţile comerciale s-au dezvoltat în continuare chiar daca au trecut printr-o perioadă de recesiune. oraşul şi teritoriul din jurul său au fost sub stăpânire turcească timp de aproape trei secole. Presiunea asupra spaţiului urban Brăila devine astfel importantă în condiţiile în care fluxurile funcţionale cu teritoriile limitrofe sunt intense – schimburi comerciale. Analiza principalelor activităţi economice ale municipiului Brăila relevă un mediu economic în dezvoltare. Cadrul cultural – istoric Oraşul Brăila este atestat documentar pentru prima dată în anul 1368. numită „Ibrail”. în timp ce industria (cu precădere cea textilă) a fost puternic afectată şi a trebuit să se ia decizii ce au avut ca finalitate restructurarea profundă a domeniului. navetism. spre care se îndreaptau principalele drumuri comerciale medievale. Toate evenimentele istorice la care oraşul a luat parte şi-au pus amprenta asupra vieţii economice. „frânat” însă într-o oarecare măsură de efectele perioadei de recesiune economică. organizat în formă de semicerc faţă de cursul Dunării. sociale şi culturale.8% din populaţia salariată a judeţului în anul 2005 şi pentru 86% în anul 2009.Municipiul Brăila polarizează majoritatea rezultatelor obţinute în economia judeţului din care face parte (cifra de afaceri a oraşului reprezenta în anul 2009 81% din cifra de afaceri a judeţului) Aceeaşi situaţie caracterizează şi indicatorul populaţie salariată. dar si flote de război. cuprinde ansambluri de locuinţe şi case individuale a căror valoare culturală si istorică a determinat includerea lor pe Lista monumentelor istorice si protejate prin legi speciale. din punct de vedere cantitativ se poate afirma că în raport cu alte judeţe din regiunea 7 . cu precădere din sudul Dunării. într-un document de pe vremea domnitorului provinciei Ţării Românesti. care i-au împiedicat dezvoltarea. Potențialul turistic este insuficient valorificat. oraşul a trecut de-a lungul secolelor prin perioade nefaste. În acest context dezvoltarea economică trebuie să ţină cont de asigurarea unei dezvoltări urbane durabile şi echilibrate în teritoriu.

sunt o consecinţă a bogatei şi remarcabilei vieţi socio-economice . ca rod al coexistenţei multietnice şi al adaptării la mediul natural de câmpie din vecinătatea Dunării. Parcul Monument (53 ha). CAPITOLUL II. care trebuie valorificat. ostroavele si insulele formate de braţele desprinse din Dunăre. zonă de agrement şi nu numai. Resurse naturale Fluviul Dunărea care dispune de un potenţial de mare valoare turistică. fondul piscicol al apelor. judeţul Brăila are un potenţial cultural construit relativ redus. de mare atractivitate → marea varietate a elementelor de patrimoniu cultural. 2. unde se regăsesc ruinele fostei cetăți a Brăilei. Grădina Publică (7.5 ha) din Municipiul Brăila este oază de vegetație a oraşului. fondul forestier asociat. relevă remarcabile caracteristici care îi conferă o poziţie unică în patrimoniul cultural naţional: → monumentele de categoria A din municipiu sunt mai ales ansambluri urbane.1. Faleza şi esplanada Dunării (7. situat la ultimul etaj al clădirii turn care odinioară a fost „Castelul de apa” al oraşului Brăila. în anumite perioade evoluţia Brăilei şi a teritoriilor învecinate (perioadele de funcţionare a zonei libere) → valoare etnoculturală de mare specificitate a patrimoniului cultural.aferentă de dezvoltare şi din ţară. fapt ce contribuie la crearea unei identităţi valoroase. avifauna si fauna terestră. potenţialul navigabil al fluviului în scop turistic . POTENŢIALUL TURISTIC DIN MUNICIPIUL BRĂILA Brăila este clasată ca localitate turistică de interes național cu o concentrare foarte mare a resurselor naturale şi antropice ȋn PATN –secțiunea VIII – Zone cu resurse turistice.susţinută mai ales de prezenţa Dunării . constituit din luciul de apă. deoarece aici se poate vizita Muzeul de Ştiințe ale Naturii. 8 . POTENŢIALUL TURISTIC ŞI AREALELE DE CONCENTRARE A VALORILOR TURISTICE Dezvoltarea turismului în Municipiul Brăila trebuie abordată (şi) în contextul resurselor turistice la nivelul teritoriului învecinat şi la nivelul teritoriului județean.care a marcat. o adevarată rețea de tuneluri cunoscute sub denumirea de “hrubele Brăilei”. precum şi una dintre intrările în canalele subterane de sub oraş. o „masă critică” turistică atractivă. din punct de vedere calitativ evaluarea acestui potenţial. situat în partea sud-vestică a oraşului Brăila. dar se pot practica şi sporturi pe terenurile special amenajate. mai ales din Municipiul Brăila. este cel mai mare parc al Brăilei. Ȋn spațiul grădinii a funcționat şi un restaurant rotativ. capabilă să concureze ofertele turistice ale altor teritorii.1 ha) este un loc privilegiat de contact cu peisajul fluvial. construit in 1912. împreună cu care resursele oraşului pot constitui o rețea turistică.

cu o reţea rutieră radial-concentrică ordonată şi bine conservată. şcoli. clorurosodică.). de către Administraţia Parcului. XIX • 111 monumente de categoria B. conform Ordinului 2314/ 2004: • 4 monumente de Categoria A (monumente istorice de valoare naţională): • Centrul istoric al municipiului Brăila • Ansamblul "Strada Mihai Eminescu". caracterizate prin mare varietate şi vechime : • 14 situri arheologice cuprinzând aşezări şi necropole din neolitic până în secolele XVIXIX (ex. arie naturală de interes național („Rezervaţii ale Biosferei. magneziană concentrate. Parcuri Naţionale sau Naturale” . Resurse antropice Municipiul Brăila are un nucleu pe plan prestabilit. XVIII • Biserica "Sf.a. sec. Factorii naturali de cură sunt: apa minerală din lac. clădiri pentru locuit (case. Stațiunea Lacu Sărat este o adevarată oază de verdeață cu efecte benefice asupra corpului uman. dintre care: un ansamblu de arhitectură (Str. de 1 Prin Planul de management al parcului au fost stabilite. având 115 monumente incluse pe Lista monumentelor istorice 2004. prin activităţile permise a se desf ăşura în parc 9 . sulfatată. modalităţile si nivelul optim de valorificare prin turism a resurselor naturale. Eremia Grigorescu). fiind considerat unul din cele mai valoroase nămoluri sapropelice din Romania. relativ bine conservat ca unitate morfologică. Parcul se întinde pe teritoriul următoarelor unități administrativ teritoriale: Municipiul Brăila – partea de sud(18%). reprezentative pentru patrimoniul cultural local. este o resursă importantă pentru dezvoltarea si promovarea turismului ecologic si stiinţific1. Ca o consecinţă a rolului său teritorial important de-a lungul timpului. Arhanghel Mihail”. clădiri industriale (fabricile de bere. cinematograf. precum şi de 33. Chiscani (29%). nămolul sapropelic din lac. palate. care conține valori excepţionale de floră şi faună şi conservă ecosisteme complexe. precum şi cu un fond construit omogen. conține namol terapeutic cu grad foarte ridicat de mineralizare. Măraşu ( 5%).85 ha de suprafață verde situată în Stațiunea Lacu Sarat. bănci s. frecventată de către populaţia braileană mai ales pe parcursul sezonului de vară.sec. şi are doua porți principale de acces: mun. Berteştii de Jos (38%). aflat la 5 km de oraşul Brăila. hanuri şi hoteluri).Lacul Sărat. XIX • Ansamblul "Piaţa Traian".sec. Municipiul beneficiază şi de plantaţiile din apropierea limitei teritorial administrative: Pădurea Stejarul şi lizierele din zona dig mal.înc. Municipiul Brăila concentrează 68% din totalul monumentelor istorice ale Judeţului Brăila. clădiri publice (teatre. biserici. Brăila la nord (acces cu ambarcațiuni fluviale pentru vizitarea zonei de coservare specială de protecție integrală` Fundu Mare) şi drumul european E60 de la capetele Podului Giurgeni Vadu Oii. Parcul natural Balta Mică a Brăilei (parțial pe teritoriul Brăilei).legea 5/2000) şi zonă umedă de importanţă internaţională (Sit RAMSAR 1074). Stăncuţa (35%).: zona Brăiliţa) • 69 monumente de arhitectură. Gropeni (13%).

originală din Brăila. reprezentative pentru turism sunt: • • Muzeul Judeţean. Constantin Livadas Liochis şi Belizarie. în stil bizantin. 2011) Dintre acestea. 1865) este pictată de pictorul Petre Alexandrescu. 21. Cuza. cel care realizase la acea dată si pictura bisericii Mănăstirii Antim din Bucuresti. Pridvorul susţine un balcon pe patru coloane de marmură albă. al XVIII-lea) este cea mai veche biserică din cele existente în Brăila. • 8 monumente de for public: statui. istorie. mori. monumente comemorative. realizate de Gheorghe Tătărescu. bogată în reprezentaţii teatrale de prestigiu. la care s-au folosit.ciment. Biserica „ Sf. concerte. susţine tot prin patru coloane cea de-a doua cupolă. balconul executat tot din marmură. sub numele de “Teatrul Rally” si a găzduit actori de marcă ai teatrului românesc (Hariclea Darclée. ceas public. Nicolae” (1860 . Arhanghel Mihail” (înc. I. Biserica „Sf. Apostoli Petru si Pavel” (1872-1894). Gara fluvială (1906 – 1907). executat în lemn sculptat căuia i se adaugă candelabrul central din cristal de Murano şi alte cinci candelabre din cristal de Boemia. expoziţii. Silozurile Anghel Saligny (1887 – 1891) – construite după planurile inginerului român Anghel Saligny. Ȋn anul 1969 primeşte numele renumitei artiste. castel de apă). memoriale. în anul 1831 a fost transformată în biserica ortodoxă. prefabricate de beton armat.5 m înălţime). 10 • • • • • • • • . înfiinţat prin decret regal în anul 1881. etnografie şi artă populară. Dispune de o sală de spectacole în stil italian cu 369 de locuri. Maria Filotti). într-un stil de inspiraţie renascentistă italiană si a fost sfinţită de către Episcopul Dunării de Jos Galaţi. sec. absolvent al Academiei de Pictură din Roma. fântâni • 20 monumente memoriale . Interiorul este o combinaţie de stiluri (bizantin. Clădirea a fost inaugurată la 11 decembrie 1896. stiinţele naturii. neogrecesc. de influenţă renascentistă). Biserica „Buna Vestire” este o fostă biserică greacă. cimitirul eroilor. Iniţial a funcţionat ca lăcaş de cult musulman (geamie). în interior. la rândul său. adăugându-ise elementele specifice cultului ortodox. Biserica a fost construită între 1863 – 1872. gotic. Palatul Agriculturii (1923 – 1929) – a fost construit după planurile arhitectului Florea Stănculescu. determinată şi de adăugirile şi ulterioare. pentru prima oară în lume. cu orologiul bisericii. Sala Studio şi Sala de conferinţe. Biserica „Sf. construită în 1872.case memoriale.Zona Periurbană Brăila.5 m lungime. refăcută după planul unor arhitecţi rusi. Podoaba bisericii este mormântul lui Iisus Hristos. păstrează vitralii deosebit de valoroase si picturi murale. artă plastică şi decorativă. adăposteşte colecţii de arheologie. Clădirea Teatrului „Maria Filotti” (1896) este o instituţie culturală cu o tradiţie de peste o sută de ani. după planurile arhitectului grec Avraam Ioanidis din Brussa. (Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . Moara Violatos (1898) – clădire construită de Anghel Saligny. Ȋn foaiere se pot organiza întruniri. cu aprobarea domnitorului Al. Lăcasul are dimensiuni impunătoare (43.

mai renumite fiind: Festivalul de muzică uşoară "George Grigoriu".5 km de municipiul Brăila. festivaluri La Brăila au loc manifestări culturale repetabile. Fântâna arteziană – Piaţa Traian. Casa memorială „Panait Istrati” (sf. Festivalul şi Concursul Internaţional de canto "Hariclea Darclee". Parcul – monument. Tabel 2.np.• • • • • • • • • Ansamblul Piaţa Traian (sec. Medicină fizică şi Balneoclimatologie Clasificare după factorii terapeutici naturali Localiate Lacu Sărat Movil Miresii UAT Chiscani Movila Miresii Județ BR BR Categorie Bioclimat stațiune Stațiune de interes ec Apa minerală LacbbNămol Alți factori Ls S Indicații terapeutice Punctaj (max 10 pct. în parc.st. al XIX-lea). sec. Este unul dintre cele trei trupuri ale Municipiului Brăila. Resurse balneoclimaterice Stațiunea balneoclimatică Lacu Sărat este un produs turistic important al teritoriului studiat.) 3 ru. Ansamblul Str. în apropierea şoselei Brăila . Casa Petre Stefănescu Goangă (sf. XIX). M.85 ha. Concurs internaţional de muzică populară.s. precum şi a cadrului natural din zonă oferit de padure. XIX). Perpesicius (mijlocul sec. fiind în administrarea Consiliului Local al Municipiului Brăila. Aceste manifestări atrag mulţi participanţi iubitori de muzică.g 1 cu factori naturali terapeutici Sursa: Studiul de Turism pentru fundamentarea PATJ Brăila Stațiunea Lacu Sărat are o bună accesibilitate.Slobozia (DN 21) şi a şoselei Brăila .b. amplasat în SV orasului. Eminescu (sec. o bună parte dintre acestia fiind veniţi din afara zonei sau a ţării. XIX). pe malul Lacului Sarat. Situată la o altitudine de 16m faţă de nivelul mării.t.t. Casa D. D. stațiunea a aparut şi s-a dezvoltat în legătură cu valorificarea potențialului balnear şi turistic al Lacului Sărat datorat calităților terapeutice ale namolului şi apei sărate din lac. situat la 5. Manifestări. în scop turistic.Buzău (DN 2B) şi la 1.e Localitatea ec Cl. sec. Festivalul naţional de muzică folk "Omul cu o chitara". cu o suprafaţă de 33. Faleza Dunării – un loc de plimbare si agrement pentru turisti si localnici. un loc de recreere cu o suprafață de 90 ha. Evaluare factori naturali terapeutici (Institutul Național de Recuperare.g.5 km de Dunăre (Brațul Arapu). cu dată fixă. Casa Ana Aslan (sf. al XIX-lea).d. XIX). Concursul de pantomimă şi teatru mimat.m ls ru. sec.(h)t. Se relaționează cu Municipiul Brăila printr11 .

2.o linie permanentă de tramvai (cel mai vechi tramvai electric din țară. POTENŢIALUL TURISTIC DIN ÎMPREJURIMILE MUNICIPIULUI BRĂILA Fig. 3 Resurse turistice naturale. pe linia Bucureşti –Galați. Staţiunea Lacu Sărat este foarte frecventată de către populaţia brăileană mai ales pe parcursul sezonului de vară. DN21 (E584) de la Slobozia şi DN22 de la Râmnicu Sărat. Pentru trecerea de la categoria de statiune balneoclimatica de nivel local la cea de nivel national s-au identificat în “PUZ -Lacu Sărat. 2. care leagă municipiul Brăila de Platformă chimică Chiscani) construită încă din anul 1901 şi prin autobuze locale sau cu maşina: pe DN2 de la Buzau sau de la Galați. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a statiunilor turistice. conservarii şi valorificarii resurselor turistice. Brăila” măsurile necesare îndeplinirii standardelor legale conform Hotărârii de Guvern nr. Județul Brăila ` Sursa: PATN _ Secțiunea VI – Zone turistice Resurse naturale 12 . cu trenul. prin gara Lacu Sarat (numai pentru trenurile personale) sau gara Braila. în scopul protejarii.

Ianca. Insula Mică. la Blasova. canale. nu sunt lipsite de elemente peisagistice care să atragă atenția turiştilor. Ȋn județul Brăila există câteva zone cu condiții bune şi chiar foarte bune pentru vânăoare (atracție pe plan național. Jirlau. Resurse turistice antropice 13 . Lacurile sărate. Câmpia Brăilei şi Câmpia Calmatuiului. Lacul Sărat / Brăila. Lacul Chişcani. • Arealele Braţul lui Arapu. Dintre lacurile sărate s-au exploatat în diverse perioade sau se exploatează parţial. Viişoara şi Camnita. prin poziţia lor geografică şi aspectele peisagistice date de oglinda de apă şi cadrul natural înconjurător prezintă oportunităţi în dezvoltarea turismului– posibilități reale existente pe cele doua brațe ale Dunării. Plajele naturale reprezintă alte atracții turistice care. Alte resurse naturale cu potențial turistic.păduri de salcii. impreuna cu ostroavele de pe arterele navigabile pot fi folosite in scopuri turistice de agrement. Blasova. în jurul municipiului Brăila şi la nivelul județului sunt: → Arterele hidrografice principale . Aceste zone marginale. Măcin şi Vilciu. in condițiile unor amenajări corespunzatoare. teritorii cu resurse hidrografice dar şi balneare de excepţie. Lunca Siretului.Ȋn teritoriul vizat se găsesc următoarele elemente geografice pe baza cărora se poate dezvolta turismul: • Insula Mare a Brăilei. pot căpăta statut de obiective turistice propriu-zise. ea mai conservă un potenţial hidrografic deosebit constituit din lacurile Zăton şi Blasova. Atât zona de protecție dintre brațe cât şi digurile construite împotriva inundațiilor sunt în cea mai mare parte plantate cu plopul negru sau acoperite încă de pădurile naturale de salcii. salmastre şi cele cu apă dulce sunt cele mai importante obiective în acest sens. Câineni şi Movila Miresii. al Siretului. Dudeşti şi Maxinen. lacuri mici. Cu toate acestea. deşi monotone la prima vedere. Lacul Sărat. Obiective valoroase sunt şi resursele piscicole: Lacurile piscicole sunt ca prezenţă cele mai numeroase. Ostroavele de pe brațul Cremenea. resursele terapeutice ale lacurilor Balta Albă. dar nu toate au amenajări specifice care să le recomande a fi de interes turistic. dar mai ales international): Vădeni.Cremenea.pot fi folosite pentru excursii cu → → → → → → → vaporul. Zonele din jurul lacurilor Blasova şi Japsa Plopilor precum şi privalul Filipoiu pot reprezenta atracții turistice pentru agrement şi recreere. prin amenajări simple sau prin instalaţii corespunzătoare. rezultat al unei radicale transformări a ariei naturale „Balta Mare a Brăilei” (zonă cu regim liber de inundaţii) situată într-un areal agricol de mare dimensiune şi valoare economică. cu un peisaj natural frumos.

Măraşu) .pentru ştergare – satul Măraşu .pentru scoarţe/foiţe. Tufeşti. sat Şendreni. Frecăţei. scoarţelor/ foiţelor de pat. la nivel teritorial judeţean.pentru port popular . s. Siretului. Măraşu. Călmăţuiului.Dintre monumentele de categoria B la nivelul teritoriului cuprins de aria periurbană a municipiului Brăila se pot menţiona: → monumente de arhitectură: Conacul Orezeanu din satul Traian (comuna Traian). 5 ansambluri urbane şi biserica şi ansamblul bisericii cu turn fortificat Adormirea Maicii Domnului – Precista) şi aşezarea Valul lui Traian (valoare arheologică) în comuna Şendreni. precum şi prezenţa unei părţi din liniile de fortificaţie cunoscute sub numele de Valul lui Traian.a. ţesutul pieselor din portul popular. obiecte de depozitare.satul Gropeni (com. Buzăului şi cele lacustre este prezent din cele mai vechi timpuri şi practicat cu continuitate. Dunărea.câmpia. conţinând un fond omogen stilistic. se remarcă o însemnată concentrare de monumente clasate. → La nivelul judeţului Galaţi. edificate probabil de bizantini. în care s-au practicat meşteşuguri sunt: . decoruri pentru case („florăriile”). comuna Şendreni). 34 case. Sunt de menționat: → Valori de categoria A în municipiul Galaţi (3 situri arheologice. lunca Dunării . monumente memoriale.satul Gropeni Pescuitul ca activitate specifică în zonele limitrofe Dunării. fondul etnografic este aproape dispărut din localităţi. el fiind păstrat în prezent doar ca mărturii în muzee (Municipiul Brăila) şi mai puţin la meşteri populari. dintre care cruci de piatră de secol XVIII. fântâni de secol XIX. bărci. Gropeni) . monumente comemorative ale eroilor din războiul de independenţă şi primul război mondial (Chiscani. hanuri. foiţelor de perete.şi se referă la: confecţionarea uneltelor din lemn pentru pescuit. Localităţi 14 . 3 ansambluri urbane) Se remarcă dominanţa valorilor religioase din municipiul Galaţi. Jirlău.satele Gropeni. → Numeroase valori de categoria B : în municipiul Galaţi (8 situri arheologice. 2011 Fond etnografic În momentul de faţă.pentru confecţii de lemn şi nuiele destinate pescuitului . 7 biserici. din care cele mai multe şi mai variate sunt grupate în municipiul Galaţi care are ansambluri urbane valoroase. Localităţi de pe teritoriul periurban brăilean. agricultură. în secolele X-XI (satul Şendreni. Acestea reflectă cultura materială a aşezărilor aflate în interacţiune strânsă cu natura locurilor . Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . Stăncuţa (com. în unităţile teritoriale componente ale zonei periurbane Brăila.Zona Periurbană Brăila. al ştergarelor. Împăraţi Constantin şi Elena” 1842 sat Şuţeşti (comuna Şuţeşti) (1842). conace. Biserica "Sf. cojocăritul. Traian).

stațiune de interes județean amplasată pe raza comunei Visani. de sfârşit de săptămână şi de circulație. Camniţa. la 30 km de Brăila şi la 6 km de gara Urleasca pe linia ferată Brăila . care poate fi amenajată în viitor într-o stațiune de interes național. Stoeneşti. Frecăţei. Vâlciu şi Filipoiu) ce legau Dunărea de lacurile din Balta Brăilei (consemnate în documentele Brăilei feudale şi moderne). comună situată pe Drumul Național Brăila – Rimnicu Sărat.mărturii ale activităţilor de pescuit în aşezări din comuna primitivă . Cistia. însă numărul de monumente istorice clasate este destul de însemnat. Județul Brăila 15 . Tâlcov. Sursa: Studiul deTurism pentru fundamentarea PATJ Brăila Fig. Oraşul Măcin are un important ansamblu conservând metamorfozele castrului/cetăţii Arrubium. Zatna. Arealul din Județul Tulcea înglobat în zona periurbană Brăila.reprezentative sunt: . satele Vameşu. Băndoiu şi Tăcău legate prin fostele privaluri (Scoicuţa. şi cu nămol sapropelic. CAPITOLUL III. cu certe calități terapeutice.turismul balnear. din oraşul Măcin sunt clasate ca valori de importanţă naţională (categoria A). → Ciineni Bai. Turismul balnear şi de circulație au cea mai mare pondere. activitatea de turism în municipiul Brăila concretizează cele trei forme de turism cunoscute . sulfurată. Veriga.Făurei.localităţile pescăreşti tradiţionale: Titcov. Oancea din privalul Zagnei situat în lunca Siretului. dar registrul formelor de turism este destul de redus. Agaua. clasate în categoria B de importanţă. Zătonul. cu resurse de nămol cu calități terapeutice similare celor din Lacul Sărat. . are pe teritoriul său un lac cu apă clorurata. Băndoiu. Plopi. la nivelul unui teritoriu mai larg. sodică şi magneziană cu concentrație mare. FORME DE TURISM Ȋn prezent. Măraşu. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE TURISTICĂ 3. Gropeni Oferta balneoclimaterică. Măgureni.mărturii ale activităţilor de pescuit în aşezări geto-dacice . bromurată. Vila rustică din comuna Jijila şi Cetatea Arrubium (cu urme din mai multe etape). conţine un singur oraş şi 4 comune.Brăiliţa . dar un cadrul natural conturat de aria geografică a munţilor Măcinului. conform PATZ periurban Brăila.4 Infrastructura specific turistică.fostele cherhanale din secolul XIX de la : Brăila.Brăiliţa . include şi: → Movila Miresii.1. Se regăsesc de asemenea: un sit arheologic şi tumuli (în comuna Carcaliu) şi mai multe obiective şi case în oraşul Măcin.

Au scăzut numărul locurilor în căsuțe turistice.1. înainte de manifestarea crizei economice. hanuri şi moteluri dar a crescut moderat ponderea locurilor în hoteluri în total unități de cazare (v. în județul Brăila. pe structuri de primire turistică şi pe număr de locuri.2. Structuri turistice de cazare Ȋn perioada 2004-2008. evoluția capacității de cazare turistica. Structurile de primire turistică 3. pe principalele 16 . Ȋn intervalul de timp analizat. numărul unităților de cazare din județul Brăila s-a menținut aproximativ la acelaşi nivel. tabel 5).Sursa: PATN _ Secțiunea VI – Zone turistice 3. este conform tabelului 3. Tabel 3 Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare. tabel 4). ceea ce arată o slabă dinamică de dezvoltare a infrastructurii turistice a teritoriului județului (v.2.

8 16 16 0.0 42.8 20 20 1. la nivelul municipiului Brăila în 2008 doar 5 unităţi cu un total de 318 locuri sunt clasificate la 3 stele.forme de cazare (nr. pe tipuri de unități din Municipiul Brăila (2008) hotel unități locuri motel camping pensiune turistică 1 1 4.8 84 84 4.6 popas turisti unități % Total ocuri % unități loc ri unități locuri unități locuri unități locuri unități locu Brăila Lacu Sărat Alte localit (județ) Total % 8 5 2 15 71.2 9 8 4 21 100. în intervalul 2004-2006 Hoteluri Hanuri şi moteluri Campinguri Căsuțe turistice Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice urbane Popasuri turistice TOTAL 2004 14 3 3 2 2 24 2005 14 1 2 2 2 1 1 23 2006 14 2 2 2 2 1 1 24 Sursa: Anuarul statistic al Județului Brăila-2007 Tabel 4 Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare. Astfel.9 vilă turistică 1 1 2 9.4 52.9 1 1 4.Tabel 5) au în general un grad scăzut de confort.1 19 100 - 730 897 96 1723 100.4 716 747 64 1527 88.0 5. 2008 Structurile de cazare omologate (v.5 50 12 62 3.0 42. unități) din Municipiul Brăila.9 38.8 14 0.8 Sursa: PUZ-Lacu Sărat. pe număr de locuri din Municipiul Brăila.6 1 14 - 1 1 . în intervalul 2004-2007 Tipuri de structură turistică Hoteluri Hanuri şi moteluri Campinguri Căsuțe turistice Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice urbane Popasuri turistice TOTAL 2004 1302 58 186 170 36 1752 2005 1344 22 98 20 413 22 86 2005 2006 1390 36 98 20 413 22 86 2065 2007 1447 64 98 413 22 86 2150 Sursa: Anuarul statistic al Județului Brăila-2007 Tabel 5 Structuri de cazare. baza de date a MIMMCTPL.6 100 - 1 4. în 17 .

2 pensiuni turistice. locuri 104 15 12 49 50 35 12 29 2 52 26 54 12 54 28 203 138 18 49 180 210 134 84 82 164 Municipiul BRĂILA 3 stele 3 stele 4 s ele 3 stele 3 stele 2 stele 1 stea 3 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 4 stele 2 stele 4 stele 2 ste e 3 stele 3 stele 2 stele Belvedere 52 Campus Bella Italia 6 Edy’s House 6 Edy’s Royal 24 B. 1 motel. Tabel 6) Tabel 6 Unităţile de primire turistică din Municipiul Brăila. structuri predominante în cadrul staţiunilor turistice cu profil balnear şi în cadrul Municipiului Brăila. Staţiunea Lacu Sărat 18 . 1 hostel.timp ce restul de 4 unităţi şi 412 locuri sunt clasificate la 2 stele. camere Nr. 2011 Denumirea unităţii Categorie Nr.6 %). 5). 2 vile.C 5 Korona 19 La Pon on 6 LMS 16 Nuf ărul 19 Orient 26 P ris 15 Regal 30 Rezidenza Dutzu 6 Sport 27 Swing 14 Traian 105 Tr umph 65 Venezia Club nn 9 Viky 23 LACU SĂRAT Hotel DIANA 2 stele 77 Hote FLORA 2 stele 106 Hotel LACU SĂRAT 2 stele 79 Camping LACU SĂRAT 2 stele 3 Hotel MARA 2 stele 36 Hotel P RLA 2 stele 8 Pensiunea turistică stele 8 16 SABRINA Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Municipiul Brăila deţine 19 unităţi de primire turistică din care: 11 hoteluri. 1 hotel plutitor şi 1 navă pluvială (Fig. Municipiul Brăila deţine la finele primului semestru al anului 2011 un număr de 19 de unităţi de primire turistică (v. Distribuţia locurilor de cazare pe tipuri de unităţi relevă o pondere majoritară a hotelurilor (88.

2011 Sursa: Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condițiilor socio-economice. respectiv 5 hoteluri.5 Structurile de cazare pe tipuri de unități Fig. 2011 La nivelul primului semestru al anului 2011. 6). pe tipuri de structuri de primire turistică 19 . Tabel 7) Tabel 7 Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de primire turistică pe tipuri de structuri de primire turistică Tipuri de structură turistică Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistic urbane Popasuri turistice TOTAL 2 04 229884 498 20 2053 232455 2005 239 83 863 679 1004 241629 2006 239857 1219 836 953 242865 007 285055 3801 1263 588 290707 Sursa: Buletinul statistic lunar al județului Brăila Ȋn ce priveşte numărul sosirilor şi înnoptărilor în Județul Brăila. Fig. care se înscrie printre județele cu capacitate mică de cazare. din care o singură unitate clasificată la 1 stea. tabel 8). Toate cele 7 unităţi de cazare din staţiunea Lacu Sărat sunt clasificate la 2 stele (v. 6 unităţi la 2 stele. o singură pensiune turistică şi un camping. în Municipiul Brăila au fost clasificate 19 de unităţi de primire turistică cu un total de 982 locuri.beneficiază de 7 unităţi de primire. ce oferă 420 de camere şi 860 de locuri de cazare. se observa o crestere nesemnificativa a sosirilor în hoteluri în comparație cu numărul sosirilor în moteluri şi vile turistice care a crescut foarte mult (v. 9 unităţi la 3 stele şi numai 3 unităţi la 4 stele (Fig. Tabel 8 Ȋnnoptări în principalele structuri cu funcțiuni de primire turistică.6 Clasificarea unităților de primire existente în Municipiul Brăila şi Lacu în Municipiul Brăila şi Lacu Sărat Sărat.

7% din numărul de turişti şi 28. iar această formă de turism necesită o perioadă a sejurului mai mare. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Datele de mai sus arată că oraşul Brăila-trupul 1 (55. În cazul de faţă. 2008).8 % din numărul de înnoptări) reprezintă principalele destinaţii turistice ale judeţului (cf. la un nivel teritorial mai amplu. pe destinații turistice şi tipuri de structuri. durata medie a sejurului în judeţul Brăila (2007) este mai mare decât pentru total ţară (4.3 % din numărul de turişti şi 69. Studiu fundamentare PATJ Braila. Astfel. latura calitativă a activităţii turistice. ceea ce subliniază rolul tractant al acestora într-o strategie de dezvoltare sinergică a turismului. Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de şedere a turiştilor într-o anumită zonă şi exprimă. ci în special faptului că 40 % din numărul total de turişti vin pentru tratament balnear. nici calitatea serviciilor de 20 .Tipuri de structură turistică Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turisti e rbane Popasuri turistice TOTAL 2004 533 9 404 20 920 54653 2005 53835 686 529 503 55553 2006 53771 1219 808 553 59169 2007 4886 2158 1 63 171 58476 Sursa: INSSE Tabel 9 Numărul de turişti şi numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică. dar acest lucru nu se datorează unor servicii de calitate superioară.80 zile faţă de 2. în anul 2007 Total Hoteluri Popasuri turistice Moteluri Vile turistice Pensiuni Tabere de Căsuțe urbane elevi şi turistice preşcolari 171 171 1058 1119 2177 262 262 Număr de turişti Brăila Stațiunea Lacu Sărat Alte localități şi trasee turistice Total județ Număr de înnoptări Brăila Stațiunea Lacu Sărat Alte localități şi trasee turistice Total județ 34483 24974 2498 61955 32010 22876 54886 1040 1040 2156 2156 1263 1117 1263 86121 207859 3700 297680 81586 203469 285055 1788 1788 3801 3801 146 1117 1263 588 588 2602 2265 4867 318 318 Sursa: Direcția Județană de statistică Brăila.95 zile).9% din numărul de înnoptări) şi staţiunea turistică Lacu Sărat-trupul 2 (40. într-o oarecare măsură.

(cf. unele cu impact mare asupra turiştilor străini (turismul de afaceri. 2011 Denumire unitate Mun.4 % pentru alte localităţi şi trasee turistice. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat) 3. Astfel. Pe tipuri de structuri.B. în municipiul Brăila ponderea turiştilor internaţionali reprezintă 19. în staţiunea turistică Lacu Sărat este 8.89 zile).19 zile): municipiul Brăila (2. dar şi datorită faptului că oraşul se pretează unor forme variate de turism. Ȋn ceea ce priveşte distribuţia turiştilor străini pe destinaţii. BRĂILA BELVEDERE EDY’S ROYAL EDY’S HOUSE EDY’S HOUSE CREMONESE LAURA LAURA 2 LA PONTON HEAVEN’S G.44 zile).C ORIENT SWING VIKY LMS TRIUMPH REGAL TINERETULUI Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Cramă Res aurant clasic Restaurant c asic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic 144 80 354 42 60 250 110 94 220 80 100 240 50 90 180 100 160 3 stele 3 stele 4 stele 4 stele 3 stele 2 tele 2 stele 1 stea 4 stele 3 stele 3 stele 4 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 2 stele Tip unit te Nr. destinaţii ce cumulat deţin 92.21 zile). PUZ-Stațiunea Lacu Sărat). locu i Categorie 21 . Pe destinaţii turistice. datele arată că hotelurile înregistrează cea mai mare durată a sejurului (5. (cf.cazare şi nici posibilităţile de agrement nu au determinat creşterea sejurului. în timp ce la polul opus sunt vilele turistice (1.0 zile) şi căsuţele turistice (1. aceasta diferă destul de mult. durata medie a sejurului în municipiul Brăila este 2.2. Aproape 90 % din locurile de alimentaţie sunt în unităţi de tip restaurant (restaurant clasic sau restaurant pensiune). Lacu Sărat (8.6 % din total pentru staţiunea Lacu Sărat şi 8.48 zile. ci valoarea incontestabilă a resurselor balneare.55 zile). datorită existenţei unor unităţi cu un grad sporit de confort.5 % din locurile de alimentaţie din judeţ. Durate mai mari ale sejurului sunt înregistrate şi în cadrul pensiunilor urbane (3.32 zile şi în alte localităţi şi trasee turistice 1. turismul cultural). Structuri de alimentaţie Structurile de alimentaţie ale Județului Brăila sunt concentrate în municipiul Brăila şi în staţiunea Lacu Sărat. Tabel 10 Lista structurilor turistice de alimentaţie clasificate din judeţul Brăila.2. spre deosebire de 1.5 zile.4 % din total.

8). 30 de locuri în baruri de zi. în care sunt incluse unităţile omologate pentru turism la nivelul lunii iunie 2008. din care : 2262 de locuri în restaurante clasice. 2011 Sursa : PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Acestea însumează 2546 de locuri (Fig. Fig. 7 ).KORONA MARIO TRAIAN TRAIAN LMS TRIUMPH TRAIAN SPORT Fast Food Fast Food Pizzerie LACU SĂRAT DIANA DIANA FLORA FLORA LACU SĂRAT LACU SĂRAT MARA MARA PERLA PERLA Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Bar de zi Bufet bar 100 200 30 30 90 40 30 54 47 51 60 20 150 28 260 20 50 50 1 0 50 200 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 3 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Rest ur nt clasic Bar de zi Restaurant clasic Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului Au fost utilizate datele existente în baza de date a MIMMCTPL. 98 de locuri în unităţi de tip Fast Food şi 54 de locuri în unităţi de tip bufet bar. 42 de locuri în crame. 7 Unități turistice de alimentație în Municipiul Brăila. 60 de locuri în pizzerii. Municipiul Brăila deţine la nivelul primului semestru al anului 2011 un număr de 32 de unităţi turistice de alimentaţie (Fig. 22 .

2011 Sursa : PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Raportul dintre numărul locurilor la mese şi numărul locurilor de cazare clasificate este de 1.25 / 1.0. Defalcat.1.3. (cf. amenajările din stațiunea Lacu Sarat nu sunt pe măsura calităților terapeutice ale apei şi nămolului de care dispune lacul. cu profil pescăresc sau vânătoresc etc). De cele mai multe ori la nivelul agenților economici sunt luate în calcul doar problemele de infrastructură. cele referitoare la reursele umane fiind in cel mai bun caz lăsate pe ultimul plan dacă nu neglijate complet. Staţiunea beneficiază de instalaţii de tratament în cadrul hotelurilor Flora şi Perla. reprezentative. Structuri de tratament Desi cu o tradiție de peste 150 de ani.5 / 1.2 / 1.0 pentru toate zonele turistice analizate. valoare situată peste nivelul de 1.0. iar pentru staţiunea Lacu Sărat este 1.5 / 1. se observă că valoarea acestui raport este mai mare de 1.0. Este de modificat şi mentalitatea caducă a operatorilor economici din acest domeniu. Avându-se în vedere calitățile apei lacului şi ale namolului sapropelic. PUZLacu Sărat). Fig. astfel. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat) Actuala rețea de unități de alimentație publică din județul Brăila necesită lucrări de reparații şi modernizari. 3. cât şi în județ lipsesc unitățile de profil. deschise tot timpul anului (cf. pe destinaţii turistice. care prin ele însele să constituie o atracție turistică (restaurante cu specific local.2 . pentru municipiul Brăila ca şi pentru alte localităţi şi trasee turistice valoarea indicatorului este 2. prin urmare este acoperită cererea pentru acest tip de serviciu turistic şi permite o bună satisfacere nevoilor turiştilor. din Municipiul Brăila.2.Staţiunea Lacu Sărat deţine 10 unităţi turistice de alimentaţie din care 5 restaurante clasice şi 5 baruri de zi ce oferă 978 de locuri. 8 Numărul de locuri pe structuri turistice de alimentație. în anul 1978 s-a dat 23 .8 / 1. Atât în muncipiul Brăila.0.

aerian.. agrementul turistic în județul Brăila este mai mult un deziderat. terenuri de tenis etc. 3. deplasarea poate deveni o componentă importantă. 3. adică forme de recreare care nu implică o organizare deosebită.2. spații şi peisaje. realizându-se în majoritatea cazurilor individual şi neorganizat. în a cărui bază de tratament se efectuează şi în prezent 500 proceduri (v. legat de un specific inedit cu profil deltaic. ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE Structurile de primire turistica cu functiuni de transport Deplasările în scop turistic au ca motivație principală accesul la localitățile şi obiectivele turistice. PUZ-Lacu Sărat). grădina zoologică. Transportul rutier realizat cu ajutorul autocarelor. agrementul înseamnă doar odihnă în mijlocul naturii. sau chiar o atracție turistică în sine. Casa Colecțiilor de Arta şi Muzeul Stiintelor Naturii. Ȋn acest scop.4. 24 .). în special în portul de agrement. De aceea. complexul sportiv în Parcul Monument (stadion. în principal. Există pe teritoriul municipiului şi în apropierea lui o mare suprafață de apă în lacurile şi iazurile din Insula Mica a Brăilei care pot oferi condiții deosebite pentru agrement turistic. autocarele şi microbuzele. bazin de înot acoperit şi descoperit. Teatrul de Păpuşi. transport pe cablu. Redarea în funcțiune a patinoarului a creat un punct de atracție prin organizarea de competiții sportive la nivel interjudețean sau chiar național. Ȋn prezent. zone de promenadă. dar înseamnă şi timp petrecut şi parcurs în teritorii. minicare. feroviar şi pe apa). parcuri. turistic. Structuri de agrement Infrastructura turistică de agrement a Municipiului Brăila cuprinde: instituții . biciclete. grădini (ex. de agrement. Ȋn cazul formelor organizate de turism se folosesc. organizatorii de turism din țările cu turism puternic dezvoltat folosesc in prezent mijloacele tradiționale (transport auto. Amenajările destinate agrementului sunt insuficiente față de posibilitățile oferite de cadrul natural şi cultural. biblioteci. pe jos sau cu mijloace de locomoție. prin mijloacele cu care se realizează transportul şi prin frumusețea şi atractivitatea teritoriului parcurs. microbuzelor sau autoturismelor deține în general primul loc în desfăşurarea traficului turistic. ambarcațiuni mici de transport pe apă etc). Ȋn locurile de interes turistic din teritoriile învecinate municipiului. esplanada – faleza.cum ar fi Teatrul “Maria Filotti”. a unui produs turistic.în folosință primul Complex Balnear. Muzeul de Istorie.3. discoteci.Gradina Publică cu restaurantul “Castel”). într-o mică măsură plajă şi balneație. Transportul fluvial în scop de agrement este un astfel de produs turistic pentru care Brăila are resursa naturală şi infrastructura specifică care trebuie ameliorată şi dezvoltată. îmbinate cu mijloace adecvate agrementului turistic (hipo. sala polivalentă.

de exemplu) ar putea fi valorificată această particularitate utilizând vehicole care să evoce estetica tramvaielor de odinioară. Unii agenți comerciali cum sunt: Insula Mare a Brailei. care transportă călători şi mijloace auto. conectivitatea. Municipiul Brăila are o accesibilitate feroviară medie. A. Creşterea gradului de motorizare a populației a sporit posibilitatea deplasării persoanelor cu precădere în turismul individual sau în grupuri restrânse. mijloacele de transport rutier pentru turism sunt insuficiente şi de calitate medie.C. a dat naştere “croazierelor” – aranjamente turistice ce cuprind alături de transport şi celelalte servicii turistice prestate pe parcursul călătoriei. era până nu demult legată de celălalte porturi fluviale din aval.Ȋn Brăila. Pentru efectuarea traversărilor la ambele puncte de trecere funcționează un număr de cinci bacuri. stații service. semnalate anterior. în 1901. respectiv “Lacu Sarat” aflată în patrimoniul SC Braicar SA şi “Borcea” singura navă cu zbaturi acționate de un motor construit în anul 1845 (aflată în patrimoniul Clubului Copiilor din cadrul Inspectoratului Şcolar Județean). mai ales pentru consumatorii de turism cu venituri ridicate. Romsilva. însă. 3. Un element de specific este acela că oraşul Brăila a fost primul oraş românesc în care s-a introdus tramvaiul. până la Sulina şi în amonte până la Hîrşova. ocuparea spațiului public de către automobile şi 25 .4. cu efecte de congestionare a traficului. DISFUNCŢIONALITĂŢI (puncte slabe) Resurse umane: → Deficit şi slabă calificare şi specializare a forței de muncă în domeniul turismului → Comportamente şi mentalităţi vechi în activitatea de comerţ în raporturile cu clienţii Infrastructuri de circulație şi accesibilitate → Disfuncții de organizare a sistemului rutier şi deficit de parcări în zona centrală a oraşului. Beneficiază de o gară şi o agenție C. datorită costurilor ridicate şi a numărului redus de pasageri.F. locuri de campare) şi estetică a sistemului rutier. Tot cu bacul se face şi legătura cu Insula Mare a Brăilei. aceste curse au fost anulate. Transportul feroviar este una din cele mai vechi forme de călătorie utilizate în turism şi un mod de transport agreeat de actuala politica europeană de transport pentru diversele sale atuuri. Pe traseele cu valențe turistice (spre Lacu Sărat.R. structura. dimensionarea. calitatea funcțională (inclusiv echiparea ei cu indicatoare. Transportul turistic pe cale nautică s-a manifestat încă de la începutul secolului. stații de benzină. Atracția exercitată de călătoria pe apă. în teritoriul vizat. port la Dunare. prin curse regulate asigurate de navele de pasageri. Volumul şi calitatea transportului rutier depind de densitatea. astfel încât în prezent Brăila nu mai beneficiază de transport fluvial de călători. Pentru plimbări de agrement se folosesc două nave de pasageri. Ȋn ultimii ani. Braila. Se menține totusi legătura cu Dobrogea prin intermediul bacurilor. ca principal agrement şi nu numai ca posibilitate de acces la o destinație turistică.R. începând cu impactul redus asupra mediului. şi RAIF dispun de bacuri plutitoare ce pot fi utilizate pentru sejururi cât şi pentru partide de pescuit şi vânătoare. Municipiul Brăila are unele disfuncționalități ale acestuia.

întrucât clădirile care adăposteau unele obiective turistice au fost retrocedate. ghiduri.ex: Casa Memorială „Emilia Dumitrescu”. care se caracterizează prin grad redus → → → → → de confort şi calitatea slabă a serviciilor. hărţi. culturale etc. → Nivelul insuficient de modernizare a bazei de cazare. Este o insuficientă dotare a hotelurilor din municipiul Brăila şi a amenajărilor de trei stele în interiorul acestora. Muzeul de Istorie). nealocându-se un spaţiu corespunzător pentru reînfiinţarea lor . Casa Memorială „Ion şi Vasile Bancilă”). drept consecință a slabei dezvoltări a infrastructurii turistice portuare specifice – subdimensionarea portului de agrement → Slaba amenajare şi insuficienta promovare a obiectivelor turistice de interes cultural-istoric (obiective istorice. Lipsa de modernizare a Hotelului „Traian” ca punct de referinţă in turismul brăilean. pliante.D din Piaţa Traian .) → Degradarea clădirilor de patrimoniu amplasate pe actuala stradă Mihai Eminescu (pietonal major) precum şi în vechiul centru istoric al municipiului Infrastructura şi serviciile turistice → Insuficienta ofertă de agrement. Lacu Sărat 26 . precum şi alte obiecte de artizanat cu specific local) Absența unui “plan de iluminat public” care să pună în valoare şi peisajul nocturn al oraşului sistem de iluminat insuficient pentru clădirile de importanţă arhitecturală deosebită (Teatrul „Maria Filotti”. principalele probleme ale activității turistice. Post Bank. Casa Memorială „Anton Dumitriu”. dar şi indicele scăzut de valorificare a capacităţii de cazare constituie. Lipsa semnalizării turistice (panourile cu harta turistică a municipiului Brăila sunt învechite. Lipsa magazinelor de suveniruri (vederi din municipiul Brăila.R. Sediul B. fântâna si Ceasul din Piaţa Traian.degradarea peisajului urban → Infrastructura de acces spre alte regiuni şi spre coridoarele de transport europene nu satisface în totalitate normele europene Mediu → Presiuni în ceea ce priveşte păstrarea şi nealterarea prin antropizare a peisajelor naturale valoroase (mai ales de-a lungul marilor cursuri de apa) → Inundații → Poluare urbană generată de circulația motorizată Resurse turistice → Insuficienta valorificare a potențialului turistic pe care îl creează vecinătatea valoroasă a fluviului Dunărea. de asemenea. Sistemul de iluminat public nu este în patrimoniul public al unităţii administrativ teritoriale Lipsa unei hărţi tematice cu orarul de vizitare a obiectivelor de importanţă turistică.

1. al zonei periurbane şi al județului Brăila. ceea ce contribuie la frânarea lansării pe piaţa turistică a valorosului potenţial balnear. ale căror oferte turistice pot deveni alternative mai atractive celei ale oraşului Brăila. → Promovarea insuficientă a valorilor turistice şi insuficienta valorificare a resurselor existente → Lipsa unui centru de informare şi documentare turistică. → Baza de agrement a Stațiunii Lacu Sărat este de asemenea insuficient dezvoltată (au fost identificate în PUZ-Lacu Sărat zonele împădurite ce sunt afectate de lipsa dotărilor necesare pentru turismul de weekend) Promovarea produselor turistice → Absența unor produse turistice specifice. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă – cu un posibil accent pe turismul balnear şi pe turismul cultural → Aabsența unor produse turistice integrate („íntercomunale”). polarizat de Municipiul Brăila (al viitorului sistem urban Brăila-Galați si chiar Măcin. Ȋn acest context. originale.→ Baza de tratament a Stațiunii Lacu Sărat nu se situează la nivelul cantităţii si calităţii factorilor naturali de cură. CAPITOLUL IV. PREMISE ŞI DIRECŢII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Factori defavorizanți (amenințări) Economic → Instabilitatea economică şi imprevizibilitatea evoluției contextului economic chiar şi în viitorul apropiat Socio-demografie → Fenomene de declin demografic (creşterea şi chiar accentuarea celor actuale) → Migrarea forței de muncă în contextul creşterii şomajului → Creşterea ratei infracţionalităţii ca urmare a crizei economice mondiale Infrastructuri de transport şi accesibilitate → Lipsa fondurilor de investiții pentru modernizarea infrastructurii. complexe. şi rapid accesibile. în 27 . → Stagnarea sau reducerea numărului de turişti din cauza infrastructurii rutiere deficitare. → Lentoarea procesului de dezvoltare şi modernizare a infrastructurilor de circulație şi transport → Crearea autostrăzii Mării Negre va pune în relație de colaborare dar şi de concurență oraşele riverane acesteia. PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI 4. cu puternică amprentă locală. trebuie valorizate prioritar elementele de specificitate şi unicitate ale teritoriului analizat. în ansamblu). astfel încât să se creeze o ofertă turistică competitivă cu cea a altor teritorii. reunind resurse culturale şi naturale dintr-un teritoriu mai larg.

branşarea directă la culoarul european de transport VII şi indirectă la culoarele europene de transport IV şi IX şi la autostrada Mării Negre) . podul peste Dunăre.) Crerarea în viitor a sistemului urban Brăila-Galați este o premisă importantă şi pentru creşterea ofertei turistice a acestui teritoriu. în zonele de interes ridicat pentru turism. întrucât condițiile climaterice nu permit în perioada noiembrie – martie desfăşurarea unor activități turistice de anvergură. Accesarea fondurilor europene. atragerea de investiţii în domenii strategice precum infrastructurile de transport. Absența unui cadru de colaborare intercomunală (şi) pentru domeniul turismului Caracterul relativ sezonier al ofertei turistice. Mediu → Pericolul de inundație şi insuficienţa fondurilor alocate pentru zonele de risc (zonele de băltire a apei) Factori favorizanți (puncte tari şi oportunități) Oportunități → Ȋn PATN –secțiunea VIII – Zone cu resurse turistice. prevăzute.este o premisă importantă pentru valorificare turistică a Municipiului Brăila şi a teritoriului său înconjurător. în scopul atragerii unui număr sporit de turişti atât din ţară cât şi din străinătate (PUZ-Lacu Sărat) Existența unor studii urbanistice aprobate (PUZ). naţionale (conform POS) şi locale pentru revitalizarea turismului brăilean Aderarea la Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării (cu posibil impact în ce priveşte obţinerea de avantaje economice prin încheierea de parteneriate de business şi prin cooperări „încrucişate” între sectorul public şi cel privat. drumurile expres. fapt ce a condus la o restrângere a cererii de servicii turistice. autostrada. siturile istorice de valoare europeană şi mondială din Nordul Moldovei etc.contextul scăderii cererii turistice la nivel național şi mondial Infrastructura şi serviciile de turism → Lipsa unor reglementări coerente în acțiunea de privatizare a bazei logistice a turismului. mediu şi energie etc. prin îmbunătăţirea infrastructurii de acces spre alte regiuni şi spre coridoarele de transport europene – dezvoltări şi modernizări ale infrastructurii de circulație şi transport. Veniturile reduse ale majoritatii populației. multimodală. a → → → → unor facilități menite să dezvolte acest segment al economiei. incluzând crearea aeroportului. Brăila este clasată ca localitate turistică → → → → → de interes național cu o concentrare foarte mare a resurselor naturale şi antropice Ameliorarea accesibilității Municipiului Brăila. din municipiu şi din teritoriul înconjurător 28 . Situarea ofertei turistice la distanțe relativ îndepărtate de zonele de mare interes – zona montană. Extinderea şi modernizarea structurilor turistice din staţiunea Lacu Sărat Brăila. atât la nivel național cât şi continental.

expoziţii. reabilitarea zonei de promenadă între Calea Călăraşilor şi Faleza Dunării. reabilitarea pasajului pietonal Platou P-ţa Independenţei. Strategiei de dezvoltare a municipiului Brăila pentru perioada 2008-2013) → Dezvoltarea urbană. iar infrastructura de afaceri este destul de dezvoltată pentru evoluţia acestei forme de activitate. hotel Traian – 50 locuri) constituie premisele ca turismul de afaceri să fie una dintre formele dinamice de turism. desfăşurarea unor activităţi de natură diversă . restaurarea şi consolidarea clădirii Teatrului Maria Filotti. hotel Triumph – 80 locuri.→ Adoptarea unor proiecte cu impact pozitiv asupra calității spațiului urban şi a atractivității turistice a municipiului: reabilitarea si modernizarea Parcului Monument. deoarece aici îşi concentrează activitatea cele mai multe şi cele mai profitabile unităţi economice active de pe plan judeţean. Municipiul Brăila dispune de un patrimoniu cultural deosebit.vizionarea de spectacole. ceea ce face ca turismul cultural să reprezinte de asemenea o nişă principală de dezvoltare a activităţii turistice. pentru vizitare. Puncte forte → Buna accesibilitate existentă (şi viitoare) a municipiului (cu privilegiul branşării directe la culoarul european de transport fluvial VII) Diversitatea şi valoarea resurselor turistice. care prin diversificarea ofertei potențează şi atractivitatea turistică a oraşului → Adaptarea programelor de învăţământ la cerinţele economiei de piaţă. este favorabilă practicării unor variate forme de turism: → Turism balnear este favorizat de existenţa unor resurse balneoturistice importante. → Turismul urban . Turismul de afaceri se poate dezvolta pe teritoriul municipului Brăila. stațiunea Lacu Sărat (singurul valorificat în prezent) pe teritoriul Municipiului Brăila. din zona sa periurbană şi chiar de la nivelul județului. naturale şi antropice. amplificându-se dorinţa de cunoastere a turiştilor. prevăzută în partea de nord a Municipiului Brăila pe traseul actualelor şi viitoarelor rute comerciale → Ȋnfiinţarea unor gospodării agroturistice în zona periurbană a municipiului Brăila. şi Balta Albă. dar şi Movila Miresii. în contextul ridicării nivelului de cultură si gradului de civilizaţie. călătorii de afaceri etc. 29 . Se pot organiza conferinţe. → Turismul cultural are premise de creştere. a vacanţelor. lucrările de reabilitare a căii de rulare a tramvaiului etc. → Turismul de afaceri – existenţa unui mediu economic relativ de dinamic (cu precădere înainte de actuala criză economică) favorizat de amplasarea oraşului pe malul Dunării şi a numeroase facilităţi de conferinţe în hotelurile din oraş (hotel Belvedere – 130 locuri. Trebuie să fie o direcție principală de valorificare turistică a resurselor Municipiului Brăila.Brăila are infrastructură turistică dar şi potențial pentru o necesară dezvoltare a acesteia astfel încât oraşul să fie atractiv pentru petrecerea timpului liber. efectuarea de cumpărături. (cf. din Municipiul Brăila.

întâlniri. → Turismul nautic şi turismul de croazieră – amplasarea municipiului Brăila pe malul Dunării. excursii cu ghid. studenţi. dar si faptul că la mai puţin de 100 km sunt situate câteva orase emiţătoare de turişti. Esna etc. reţeaua unităţilor hoteliere din municipiul Brăila a crescut prin construcţia unor unităţi hoteliere private. astfel. Rm. prevăzute în PUZ-Lacu Sărat. 4. 4. la nivel teritorial mai amplu. pâna la recenta criză economică. Brăila este una dintre porțile de intrare ale PNBmB. importante (Galaţi. Blasova. plimbări cu barca. prin schimbul de experienţă şi know-how. ceea ce reflectă existenţa unei cereri în acest domeniu. Slobozia.reuniuni. Această formă de turism trebuie valorificată eficient şi durabil în acelaşi timp. staţiunea Lacu Sărat ca şi celălalte lacuri de apă dulce sau sărată din judeţ).2. Focsani. elementul principal şi tractant al unei rețele turistice cu profil balneoterapeutic. Buzău. Armătura turistică balneară Se intenționează trecerea Stațiunii Lacu Sărat de la statutul de stațiune turistică de interes local la acela de stațiune turistică de interes național. După anul 2000. Stațiunea va fi.) şi se desfăşoară cu respectarea legislaţiei în vigoare. → Turism stiinţific – determinat de marea varietate floristică şi faunistică existentă pe teritoriul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei. ce pot deveni benefice pentru structurile de afaceri.2. precum şi existenţa portului Brăila favorizează această formă de turism. Ȋn vedera realizării acestui obiectiv trebuie luate măsurile de valorificare superioară a resurselor turistice existente. fiind evitate excesele turiştilor de weekend. dar şi din unele lacuri de apă dulce de pe teritoriul judeţului Brăila (Zăton. care ar putea fi creată prin (re)integrarea în circuitul turistic a resurselor specifice de la Movila Miresii (la 30 km de Brăila) şi Câineni Băi.2. Armătura pentru turismul itinerant 30 . → Turismul de sfârşit de săptămână este favorizat de existenţa unor zone atractive pentru turişti (Balta Mică a Brăilei. iubitori de natură. → Pescuitul sportiv valorifică bogatul fond piscicol din apele Dunării.2. favorizează dezvoltarea a numeroase activităţi ecoturistice pe teritoriul parcului. → Ecoturismul – existența Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (PNBmB). fotosafari. Sărat). Lutul Alb. zonă umedă de interes internaţional (sit RAMSAR). Această formă de turism se adresează unui segment îngust de turişti: specialişti. CONCEPŢIA DE ECHIPARE ŞI AMENAJARE TURISTICĂ 4. de consolidare a armăturii turistice balneare. Brăila. de dezvoltare a amenajărilor şi structurilor turistice existente în staţiune. → Turismul de tranzit – zona este tranzitată de fluxurile turistice ce se deplasează dinspre Moldova spre litoral şi deltă. precum birdwatching.1.

presupune o formă de turism itinerant.3.3. Acesta are o componentă de deplasare în scop turistic care. trebuie să aibă o marcată valență de agrement. regional. în aria de dezvoltare urbană din nordul localității. complexă şi atractivă. în această locație. național. pentru creşterea atractivității.trebuie să reprezinte o 31 . ceea ce impune ameliorarea parametrilor funcționali şi peisagistici ai infrastructurilor şi culoarelor de circulație de pe potențiale trasee turistice. în general → Implementarea cât mai rapidă a proiectelor care vizează creşterea accesibilității municipiului atât la nivel regional. 4. Armătura pentru conferinţe şi reuniuni Infrastructură specifică există în oraşul Brăila dar trebuie ameliorată şi sporită prin: → Conversia unor spații sau clădiri existente → Realizarea unor dotări noi. într-un produs turistic integrat. din care cele mai importante sunt DN 21. Dc8 şi DN 2B. Ameliorarea accesibilității municipiului la nivel județean. prin reabilitarea cadrului construit valoros.Relaționarea resurselor turistice ale Municipiului Brăila cu cele din teritoriul periurban (incluzând şi viitorul sistem urban Galați-Brăila şi Măcin) şi de la nivelul județului. oferta turistică să fie mai diversificată. remodelarea mobilității • ridicarea nivelului de trai prin crearea unor locuri de muncă şi creşterea veniturilor din prestarea serviciilor de turism Direcțiile de acțiune pentru dezvoltarea turismului în Municipiul Brăila sunt următoarele: 1. cât şi la nivelul teritoriului județean (ca fundament pentru crearea unor trasee turistice complexe. complex şi competitiv la nivel regional şi supra-regional. 4. sau în restructurări ale zonelor industriale aflate în declin → Este posibil a fi extinsă şi în stațiunea Lacu Sărat astfel încât.2. cu tematici şi secvenţe de interes variat).cadru necesar pentru dezvoltarea infrastructurii turistice prin inițiativă privată . de parcurs agreabil. → Proiectele mari de infrastructură edilitară şi de comunicații . PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Programul de valorificare a resurselor Municipiului Brăila prin turism vizează două obiective majore : → promovarea şi dezvoltarea socio-economică a municipiului dar şi al teritoriului său de influiență imediată (zona periurbană) şi chiar a întregului teritoriu județean → creşterea calitații vieții cetățenilor: • ameliorarea calității mediului de viață prin imbunătățirea infrastructurilor şi serviciilor publice. a calității spațiilor urbane. de activitate de recreere în sine. național şi internațional. aflată în relație cu drumurile expres. internațional şi a infrastructurii edilitare.

4. Asigurarea resursei umane calificate şi specializate în turism . pct.4. atractive şi competitive pe piața turistică internă şi externă → Crearea resurselor şi instrumentelor de promovare eficientă a ofertei turistice brăilene în fluxurile turistice de la diverse scări teritoriale. Accesarea fondurilor locale. legislaţie. ECHIPAREA TURISTICĂ A TERITORIULUI (Propuneri de amenajare şi dezvoltare) 4. în vederea asigurării unor servicii la standarde corespunzătoare cerinţelor actuale.: complexul sportiv şi 32 . 4. 2. Pct. care depăşeşte strictele limite administrative ale municipiului. de perfecţionare şi pregătire în management. nu în ultimul rând. pentru cooperarea intercomunală. organizațiile şi agenții economici interesați. etc.4. ghizi specializaţi. 7.organizarea de cursuri de specialitate. O strategie de marketing turistic de promovare turistică a Municipiului Brăila (v. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă → Crearea unor produse turistice integrate. comportament.1. 6. 4. marketing. naţionale şi europene pentru valorificarea eficientă şi durabilă a resurselor turistice. în contextul protejării acestora şi a mediului. 4. complexe. în conformitate cu principiile dezvoltării durabile (detaliere la. originale. gastronomie. cu puternică amprentă locală. → Dezvoltarea infrastructurii sportive şi de agrement: • modernizarea bazelor de sport şi agrement existente (ex.3) → Conturarea unor produse turistice specifice. Ameliorarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice a teritoriului pentru atingerea unor standarde ridicate a ofertei turistice şi respectarea normelor europene (detaliere la Pct. Această colaborare este necesară creării unui produs turistic complex. diversificate. prin: → dezvoltarea învăţământului preuniversitar în acest domeniu de activitate. inclusiv internațională 5.direcție predilectă pentru folosirea resurselor interne ale primăriei. Crearea unui cadru instituțional coerent şi eficient pentru colaborare permanentă între instituțiile.4.4.4.pregătirea la nivel superior a personalului calificat pentru activităţi turistice.2) 4. pe un teritoriu mai larg.1) 3. Valorificarea optimă a resurselor turistice naturale şi antropice. pentru constituirea profilului material şi spiritual al produsului turistic şi. Dezvoltarea infrastructurii turistice Pentru creşterea calităţii produsului turistic al municipiului Brăila se impune dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale şi a infrastructurii cu specific turistic. → perfecţionarea personalului şi a celor care activează în turism . coerent şi competitiv.

în zona municipiului Brăila. Ridicarea calităţii produsului turistic şi diversificarea ofertei turistice Valorificarea optimă a resurselor turistice naturale şi antropice trebuie să se facă în contextul protejării acestora şi a mediului. → Ȋn dezvoltarea urbană prevăzută în partea de nord a Municipiului Brăila se prevede realizarea unui parc de activităţi care constă în dezvoltarea unui areal cu o structură funcţională complexă . 33 . Valorificarea resurselor naturale: → Protejarea faţă de poluarea turistică a resurselor şi valorilor naturale (rezervaţii ştiinţifice sau naturale. terenuri de tenis etc → Lucrări de modernizare în porturile existente pentru navele de pasageri → Dezvoltarea şi extinderea portului de ambarcaţiuni de agrement.2.Lacu Sărat. dar şi de la Corotisca.implicând realizarea unui centru de sănătate de nivel regional şi a unui centru sportiv de nivel naţional. Blasova. → Ȋnfiinţarea şi promovarea unui port turistic pe Dunăre (promovarea turismului de agrement şi recreere – de ex: croaziere pe Dunăre). dar nu numai. De asemenea. cum ar fi: oficiul poştal.ştrandul). Proiecte recomandate: → Realizarea obiectivelor prevăzute pentru Stațiunea Lacu Sărat (PUZ. → Modernizarea şi dezvoltarea structurilor de primire: • dezvoltarea bazelor de cazare în mod diferenţiat. reabilitarea. restaurante şi grădini de vară (întrucât cele existente nu corespund standardelor unei stațiuni care se doreşte a fi de o înaltă clasă).industrială.4. alte amenajări pentru distracții – club. parcuri naturale). pistă de popice. dotări social-culturale. → Ȋnfiinţarea unui centru de informare turistică în Municipiul Brăila.“Plaja Lipoveneasca”). în funcţie de formele de turism practicate. agricolă. turistică . în conformitate cu principiile dezvoltării durabile. cazino. → Se pot amenaja plajele de la Brăila (pe malul stang al Dunarii . pe malul stang al Dunării. • dezvoltarea portului de agrement. • identificarea. se pot amenaja unități de alimentație publică pe pontoane şi vaporaşe scoase din uz. la standarde olimpice. amenajarea sau construirea unor noi unităţi de primire a turiştilor. Brăila) ca să fie atestată ca stațiune balneoclimaterică de interes național: construirea de noi pavilioane pe lângă cele existente. biblioteca. magazine cu mărfuri alimentare şi nealimentare. din zona centrală a municipiului Brăila. locuri de joacă pentru copii. Ciineni etc. 4. Ianca. • amenajarea unor dotări sportive atat în Staţiunea Lacu Sărat cât şi în alte locaţii unde se dezvoltă alte tipuri de turism.

Cuprinderea în circuitele turistice a bisericilor din municipiul Brăila declarate monumente: “Buna Vestire”(Greacă). reabilitarea lor şi valorificarea în → → → → circuitul turistic cultural Valorificarea superioară şi intensivă a Centrului istoric al municipiului Brăila . Dc8 şi DN 2B. pentru a cărui bună organizare vor trebui imbunătățite condițiile de cazare şi serviciile aferente. naţionale şi europene pentru valorificarea eficientă şi durabilă a acestor resurse → Dezvoltarea şi amplificarea turismului de agrement şi croazieră pe Dunare: posibiltatea iniţierii unor programe de mini-croaziere pe Dunăre. neîngrijită corespunzător. plecându-se de la datele statistice care indică faptul că o mare parte dintre turiştii străini care vin în România optează pentru stațiunile balneare → Conservarea. în trecut s-a dovedit că Galați şi Brăila nu au fost alese ca puncte de escală decât în foarte mică măsură. Se pot îmbina turismul de croazieră cu turismul de sănătate. în limitele exigențelor de protejare a biodiversității. Ȋn hrubele care vor trebui consolidate se pot organiza puncte de mare atracție turistică.Nicolae” Desfăşurarea. a ecosistemelor valoroase pe care le reuneşte. cu prioritate DN 21. ameliorarea şi valorificarea peisajului natural complex în scopul creării unei mărci identitare • dezvoltarea ecoturismului in Insula Mică a Brăilei. punând în valoare patrimoniul urbanistic şi arhitectural unicat. care ar contribui la conectarea oraşului Brăila la marile oraşe Dunărene ale Europei (deşi.continuarea realizării proiectului de reconstituire şi refacere a clădirilor din zona veche a municipiului Brăila. Valorificarea resurselor antropice → Stoparea degradării monumentelor istorice. locuri de agrement. în viitor. de către turiştii străini). Insula Mică a Brăilei. diversificarea şi promovarea manifestărilor culturale de anvergură națională şi internațională: Festivalul Internațional de Canto “Haricleea Darclee”. Catedrala “Sf. a proiectului ““Croaziere pe Dunăre” în ţările Europei de Vest. pe brațele vechi ale Dunării.Arhangheli Mihail şi Gavril şi Sf. “Sf. organizarea unor 34 .Paraschiva”. de interes ştiințific internațional (e necesar şi un plan de protejare şi reconstrucție ecologică) • reamenajarea falezei pentru punerea în valoare a peisajului fluvial şi ameliorarea relației acesteia cu centrul istoric. restaurarea. Importantă este şi organizarea corectă a întreținerii vegetației care. pentru crearea unui areal turistic de calitate • tratarea peisagistică a arterelor rutiere pe care se pot desfăşura circuitele turistice. revitalizarea.→ Accesarea fondurilor locale. popasul Corotişca de pe malul drept al Dunării. Valorificarea turistică a rețelei de hrube cu o istorie interesantă. îşi pierde din valoarea peisagistică. mai ales pentru zona din fosta Cetate a Brăilei (demolată după Tratatul de la Adrianopole din 1829) unde se află acum Grădina Publică şi zona din centrul vechi al oraşului.

tururi ale oraşului. cât şi ca loc de organizare de manifestări artistice (festivaluri tematice. Încurajarea utilizării transporturilor publice (a căror calitate trebuie ridicată) Crearea infrastructurii pentru deplasări alternative: pietonale şi piste pentru biciclişti (inclusiv la nivel teritorial-velorute) Creşterea gradului de securitate al cetăţenilor şi turiştilor în spațiul public este. Prin aceasta pot fi recuperate resurse de teren pentru amenajări de calitate. în sine. iar în interiorul centrului să se opteze pentru parcări multietajate şi eventual subterane care să limiteze suprafețele de teren destinate staționării. reglementarea strictă şi prin aceasta limitarea automobilelor în spațiul urban este una din direcțiile importante de reabilitare peisagistică a arealului de mare interes turistic. 35 . să determine reducerea efectelor acesteia de poluare vizuală şi de consum excesiv de teren urban .Lacu Sărat. Valorificarea resurselor balneoclimatice → Realizarea obiectivelor prevăzute pentru Stațiunea Lacu Sărat (PUZ. o exigență importantă pentru dezvoltarea turismului. invitarea unor trupe de teatru de prestigiu din țară şi străinătate). cu prioritate al celor legate spaţial de Dunăre. atractiv pentru locuitori şi turişti → Reabilitarea şi dezvoltarea promenadelor → Adoptarea unei politici de mobilitate durabilă care să diminueze utilizarea excesivă a automo- → bilelor. cu bicicleta sau motocicleta.cu prioritate în perimetrele urbane cu un patrimoniu urban de calitate Pentru centrul istoric al oraşului este de studiat problema reducerii automobilității şi încurajarea unor moduri de deplasare alternative (pietonală. festivalul Internațional de muzică uşoară “George Grigoriu. Reorganizarea inteligentă. într-un spațiu urban de calitate. Brăila) şi atestarea acesteia ca stațiune balneoclimaterică de interes național Îmbunătăţirea ambientului urban al municipiului Brăila din punct de vedere microclimatic şi al ofertei cantitative şi calitative a spaţiilor libere. o dimensiune foarte importantă a atractivității turistice a acestuia. atât ca monument de arhitectură înscris în patrimoniul UNESCO. Calitatea de ansamblu a ambianței unui oraş este. de asemenea.resursă limitată şi valoroasă . Este preferabilă amplasarea unor parcări de tip park&ride pe o conturnantă rutieră a acestuia. Valorificarea complexului Teatrului “Maria Filotti”. → Dezvoltarea şi ameliorarea calității peisagistice a sistemului de spații verzi (sporirea suprafețelor plantate până la atingerea normei europene de 26 mp/locuitor) → Reamenajarea spațiului falezei. esplanadei. plimbări pe Dunare cu participanții la festival.

într-un teritoriu mai larg: → Introducerea intr-un circuit turistic. 3. Crerarea în viitor a sistemului urban Brăila-Galați este şi ea o premisă importantă şi pentru compunerea sinergică a ofertei turistice a acestui mai vast teritoriu. → Utilizarea modalităților actuale. sunt necesare: asigurarea unei bune accesibilități la nivelul teritoriului interesat. Pentru crearea unor astfel de produse turistice „în rețea” şi a unor circuite turistice.4. moderne. de anvergură. Casa 36 . Municipiul Brăila. în mai multe limbi de circulație internațională. atât pe plan intern cât şi internațional. poarta principală de acces prin diverse moduri de transport. sinergică. → Redactarea de broşuri de promovare.4. “Nica Petre” în municipiu şi satul Baldovineşti. Specificul teritoriului este legat mai ales de factorii naturali si de vecinatatea fluviului Dunarea. realizarea de site-uri turistice cât mai atractive. ca şi organizarea unui cadru de cooperare intercomunală. a unei oferte mai complexe şi mai atractive în competiția cu alte teritorii şi ofertele lor turistice. atractive şi compettiive pe piața turistică internă şi externă Relaționarea şi cu resursele teritoriului de influență imediată a municipiului Brăila – zona sa periurbană . tematic. are potențialul de a deveni punct de plecare în circuite turistice cu caracter balnear. cât şi la infrastructura existentă şi posibilitățile de petrecere a timpului liber. O strategie de marketing turistic care să genereze promovarea eficientă a ofertei turistice locale prin: → Ȋnființarea unui Centru de informare şi promovare turistică zonală care să fie specializat în furnizarea de informații şi material publicitar şi promoțional referitor la produsele turistice oferite de agențiile de turism. a peisajului complex şi a biodiversității Insiluei Mici a Brăilei. a atributelor curative ale Lacului Sărat şi a celorlalte lacuri. formule de promovare a rețelei de hrube din Municipiul Brăila. ameliorarea funcțională şi peisagistică a relațiilor rutiere între locațiile-resursă. diversificate. de maxim impact (de ex. din teritoriul înconjurător). 2. punându-se accentul pe cele mai valoroase componente ale potenţialului său turistic.dar şi cu cele de la nivelul județului Brăila. dar şi de unele resurse antropice. complexe. Conturarea unor produse turistice specifice. → Campanii de promovare a imaginii municipiului Brăila. cu puternică amprentă locală. a caselor memoriale din municipiul şi județul Brăila: Casele Memoriale “Panait Istrati”. originale. recreativ. Crearea unor produse turistice integrate. de promovare a serviciilor turistice. Exploatarea eficientă a oportunităţilor turistice şi promovarea adecvată a acestora Pentru valorificarea turistică a teritoriului studiat sunt necesare: 1. este necesară pentru organizarea integrată. care grupează şi o pondere majoră din infrastructura de cazare şi agrement a județului. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă. pe elementele de specific şi unicitate şi prin crearea unor evenimente şi manifestări noi. ecologic.3.

parcuri naturale).Delta Dunării) cu nave de croazieră. *** 37 . în culoare peisagistice de calitate (pentru îmbinarea unor forme de turism sportiv. → Iniţierea unor programe de croaziere locale pe Dunăre. → un management integrat (protecţie şi utilizare controlată) a teritoriului Bălții Mici a Brăilei → Identificarea şi controlarea impactului asupra mediului pe care eventual l-ar putea avea dezvoltarea propusă pentru teritoriul din Nordul Municipiului Brăila → Organizarea corectă a sistemului de circulaţii rutiere pentru eliminarea blocajelor şi reducerea poluării generate de traficul motorizat → Protejarea arealelor cu resurse turistice importante împotriva inundațiilor şi băltirilor. inclusiv prin creşterea cooperării cu o zonă balneară aflată într-un stadiu incipient al dezvoltării (staţiunea Movila Miresii). cultural şi ecoturism) CAPITOLUL V. → Organizarea unui management integrat al echilibrului hidrogeologic şi biochimic al apei Lacului Sărat. Mănăstirea Măxineni. în cadrul unor excursii de câteva zile. Se impune: → Protejarea faţă de poluarea turistică a resurselor şi valorilor naturale (rezervaţii ştiinţifice sau naturale. pe trasee mai lungi (Brăila-GalaţiTulcea. PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A RESURSELOR TURISTICE Activitățile turistice pot creea presiuni de antropizare a peisajelor naturale valoroase (mai ales de-a lungul marilor cursuri de apă) şi alte efecte de deterioarare a factorilor de mediu şi a peisajului. Acest fenomen se manifestă şi în cazul Municipiului Brăila. a apelor subterane şi a celor meteorice. Conacul Orezeanu. → Creşterea gradului de siguranţă a utilizării durabile a teritoriului printr-un management integrat al apelor de suprafaţă (ape dulci şi sărate).Memorială “Perpessicius” etc. → Studierea posibilităţilor de integrare a circuitelor turistice locale/regionale în programe turistice europene (ex: Mănăstirea din Staţiunea Lacul Sărat. etc) → Crearea unor velorute cu trasee care să lege principalele situri de interes turistic.

ro *** Studiu de fundamentare PUG Brăila. 351/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi • Legea nr. Brăila . 451/2002 pentru ratificarea convenţiei europene a peisajului *** Studii de fundamentare pentru evaluarea potențialului turistic în unitățile administrativteritoriale pe județe . privind analiza condițiilor socio-economice. MDRT *** Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud-Est *** Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brăila 2010-2015 *** Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc Galaţi-Brăila-Tulcea *** Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal .E *** INSSE . 2009 *** Plan Urbanistic Zonal .http://www. Ministerul Cultelor. URBABINCERC. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România cu modificările ulterioare • Legea nr.Planul de Amenajare a TeritoriuluI National . 2007 *** Lista monumentelor istorice. 350/2001. Brăila.Z. realizaţi în primul semestru al anului 2011.Stațiunea Lacu Sărat. Institutul Naţional de Statistică *** Strategia UE pentru Regiunea Dunării.secțiunea a VIII-a Zone turistice.387/2009 privind aprobarea PATN – Secţiunea a V-a – Zone cu resurse turistice • Legea nr. modificată şi completată de Legea nr. 171/1997 privind aprobarea PATN – Secţiunea a II-a – Apa • Legea nr. 2004. 2011 *** Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila 2008-2003 *** Studiu de Infrastructură.Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. comparativ cu cei înregistraţi la nivel naţional.). 5/2000 privind aprobarea PATN – Secţiunea a III-a – Zone protejate • Legea nr.Bibliografie Legea nr. privind amenajarea teritoriului şi urbanismului • Legea nr. broşură 2010.cjbraila.U.primariabraila. 2011 *** Plan Urbanistic Zonal (P.Zona Periurbană Brăila.ro *** Turismul . 242/2009. site M. 2011 *** Plan Urbanistic Zonal – Centrul istoric Brăila.Direcţia regională de statistică Brăila *** INSSE . www.A.Cadrul general şi potentialul turistic al județului Brăila. 575/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural • Legea nr. *** Principalii indicatori economico-sociali ai judeţului Brăila.Date statistice din baza de date TEMPO online a INS • 38 . 363/2006 privind aprobarea PATN – Secţiunea I – Căi de comunicaţie • Legea nr.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.