ATELIERUL DE URBANISM ”URBIS ‘90”

Str. Academiei nr.18-20, sector 1, Bucuresti Cod Postal – 70109 R.C. 40/8501/1991 COD FISCAL R1562554

ACTUALIZARE

PLAN URBANISTIC GENERAL

BRAILA
ETAPA 2

STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

IANUARIE 2012

Titlul lucrarii: STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

Beneficiar: PRIMARIA Mun. Braila Consiliul Local Braila Adresa: Piata Independentie nr.1, 810210, Braila Tel.+4 0239 69 49 07; Fax: + 4 0239 69 23 94 www.primariabraila.ro

Proiectant: s.c. Atelierul de Urbanism “URBIS’90” s.r.l. Adresa: Str. Academiei 18-20, 010014, Bucuresti, Romania Tel: +40 21 307 71 12; Fax: +40 21 307 71 09 www.uauim.ro Sef Proiect: Director: Pr. Nr. lect.dr.arh. Mihaela Negulescu prof.dr.arh. Alexandru Sandu 02 –f 2/ 2011

STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

CUPRINS
Pag.

Capitolul I. Consideraţii generale 1.1. 1.2. 1.3. Poziţia în teritoriu Accesibilitate şi infrastructură generală (feroviară, rutieră, navală) Cadrul natural 1.3.1. 1.3.2. 1.3.3. 1.3.4. Relief Reţeaua hidrografică Clima Elemente biogeografice
1 1 5 5 5 5 6 6 7

1.4. Cadrul socio-economic 1.5. Cadrul cultural – istoric Capitolul II. Potenţialul turistic şi arealele de concentrare a valorilor turistice 2.1. Potenţialul turistic din Municipiul Brăila 2.2. Potenţialul turistic din împrejurimile Municipiului Brăila Capitolul III. Stadiul actual de valorificare turistică 3.1. Forme de turism 3.2. Structurile de primire turistică 3.2.1. Structuri turistice de cazare 3.2.2. Structuri de alimentaţie 3.2.3. Structuri de tratament 3.2.4. Structuri de agrement 3.3. Analiza circulaţiei turistice 3.4. Disfuncţionalităţi

8 8 12

15 15 16 16 21 23 24 24 25

Capitolul IV. Propuneri de dezvoltare a turismului 4.1. Premise şi direcţii de dezvoltare a turismului 4.2. Concepţia de echipare şi amenajare turistică 4.2.1. 4.2.2. 4.2.3. Armătura turistică balneară Armătura pentru turismul itinerant Armătura pentru conferinţe şi reuniuni

27 27 30 30 31 31 31 32 32 33 36

4.3. Programul de dezvoltare a turismului 4.4. Echiparea turistică a teritoriului (propuneri de amenajare şi dezvoltare) 4.4.1. Dezvoltarea infrastructurii turistice 4.4.2. Diversificarea ofertei turistice şi ridicarea calităţii produsului turistic 4.4.3. Exploatarea eficientă a oportunităţilor turistice şi promovarea adecvată a acestora Capitolul V. Protecţia mediului şi a resurselor turistice Bibliografie

37

38

Varna .(Romania) Galaţi . platforma industrială Chiscani. POZIŢIA ÎN TERITORIU (rol şi localizare) ` Municipiul Brăila este situat în partea de sud-est a României.(R.` 1.Izmir . un loc plăcut în care să trăieşti. la 20 m altitudine.Mangalia .T.Poltava. Drumul European clasa A (intermediar nord-sud) E 87 .Izmail . Moldova) Comrat . CONSIDERAŢII GENERALE Municipiul Brăila este reşedința județului Brăila. 2011) 1 . să munceşti şi să studiezi.Chişinău .46 ha de teren intravilan: 1. în Câmpia Brăilei (Bărăganul Nordic).2030 km: (Ucraina) Odessa .Măcin . 1.Reni .Çanakkale . Moldova) Vulcăneşti .2 ACCESIBILITATE ŞI INFRASTRUCTURĂ (feroviară. oraş de rangul I.Burgas . stabilite şi actualizate în cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE/ONU) Drumul European Clasa B ( ramificaţie /conexiune) E 577: Slobozia – Brăila – Galaţi .Eforie .(Bulgaria) Şabla Cavarna . potenţială a doua zonă metropolitană a României şi cea mai mare pe Dunărea inferioară.1.Ovidiu . navală) Infrastructură şi accesibilitate rutieră Brăila şi zona periurbană sunt parte a sistemului de reţele europene de transport rutier: • Drumuri Europene. conform Legii 351/2001 P. trupul oraşului propriu-zis.Nesebar . secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi. un nod naval comercial important.Eceabat .Malko Tărnovo . staţiunea Lacu Sărat.STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA CAPITOLUL I.Ucraina) Odessa .Babadag .A. 2.Dubăsari .Constanţa .Isaccea -Tulcea .(Turcia) Dereköy Kırklareli . Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila 2008-2003 fixează ca obiectiv general devenirea municipiului către ipostaza de centru regional modern. Se compune din 3 trupuri care totalizează 3444.Balcic . o destinaţie turistică atractivă.(ferry) . având o suprafaţă de 4392.(R. Se preconizează ca municipiul şi zona sa periurbană să fie componentă a sistemului urban Brăila-Galaţi (sau chiar a unui sistem Brăila-Galaţi-Tulcea). 3.Antalya (Sursa: PATZMB.Brăila . în nord-estul Câmpiei Române.30 ha şi o populație de 210245 locuitori. pe malul stâng al Dunării – în subsectorul bălţilor. dezvoltat şi prosper. rutieră.N.

Brăila . Buzău. DN2B Buzău – Braila.• Relaționare indirectă cu Coridoarele de Transport Pan European IV şi IX Municipiul Brăila se relaționează rutier cu teritoriul național prin: DN 21 Slobozia – Brăila.Medgidia . cu viteza până la 160 km/h pe trasee existente reabilitate linia de cale ferată de interes local Brăila . DN 22B (Dig Braila– Galaţi). Oraşul Brăila are o rețea rutieră organizată în sistem radial concentric din care pornesc transversal mai multe artere conectate la extremitaţile teritoriului intravilan. • proiecte bazate pe Planul Operaţional Transport: linia Buzău . Canalul Dunăre-Marea Neagră.Feteşti . Există disfuncționalități în ce priveşte organizarea rețelei rutiere. care afectează accesibilitatea internă a municipiului. străzi neasfaltate la periferie.Măcin . 2011) Infrastructură şi accesibilitatea fluvială Municipiul Brăila este port fluvio-maritim Brăila în spaţiul Coridorului de Transport Pan European VII. DN 23 Focşani – Brăila. Canalul Dunăre Sava.Făurei .Galaţi . 2 . componenta feroviară.Arad Braşov .frontieră. Brăila prin calea ferată care traversează municipiul Brăila şi fac legatura cu Moldova prin Galați. care traversează zona periurbană şi care cuprinde Dunărea navigabilă. ca linie de cale ferată convenţională. intersecţii neamenajate corespunzător / amenajate la capacitatea de circulaţie care este depăşită.Constanţa. Acestea sunt consecința următoarelor situații: străzi cu gabarite necorespunzătoare categoriei. Infrastructură şi accesibilitate feroviară Legăturile feroviare se fac din direcţia Bucureşti. legăturile navigabile dintre Marea Neagră şi Dunăre. Din toate acestea. circulaţie îngreunată de numărul mare de automobile şi absența în centrul oraşului a unor parcări publice mari. 6 km sunt străzi cu pavaj iar diferenţa o reprezintă străzile cu piatră compactată. La nivelul municipiului se propune realizarea unui inel care să descongestioneze circulaţia trafic greu pe B-dul Dorobanţilor. subterane sau supraterane. Canalul Dunăre-Tisa.Tulcea. etc. • Coridorul de Transport Pan European IV. Aceasta însumează 285 km de strazi din care 208 km sunt străzi asfaltate.Bucureşti . străzi cu capacitate de circulaţie depăşită. (Sursa: PATZMB.Ploieşti . DN 22 Râmnicu Sărat – Brăila. DN 22 traversează Municipiul Braila şi ajunge la trecerea bac Smârdan pentru direcţia Tulcea. braţele Dunării Chilia şi Sulina. Municipiul Brăila şi zona periurbană sunt conectate la: • un segment din linia CF convenţională (prevăzută pentru 160 km/oră) care complementează infrastructura de transport rutier pe Coridorul IV pe ruta Curtici .

A coordonat şi administrat de Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Brăila şi reţeaua de minibuze maxi-taxi care suplimentează traseele. Urmează a se realiza un aeroport Brăila-Vădeni.03.Henri Coandă. ca urmare a HCLM nr. situat la o distanță de 130 km. Transport public urban Situaţia prezentă este favorabilă dezvoltării municipiului Brăila şi conţine un transport public cu tramvaie şi autobuze al S.Secțiunea VI. din Otopeni. reorganizarea şi reglementarea circulaţiei îin zona istorică a municipiului Brăila”. Serviciul de Transport Public Local de Călători Brăila a realizat „Studiul de trafic pentru dezvoltarea şi optimizarea activităţii de transport în comun cu autobuze.Zone turistice 3 . din Județul Constanța. Infrastructură tehnică – Județul Brăila Sursa: PATN. 47/28. BRAICAR S. 1.. utilaje nesupuse inmatriculării.Accesibilitatea aeriană Cele mai apropiate aeroporturi internaționale sunt: Aeroportul Internațional . tramvaie şi microbuze în municipiul Brăila” şi un studiu privind „ Revizuirea amplasamentelor staţiilor de taxi.02. Ȋn urma acestor studii.12. au fost înregistrate 1840 mopede. s-a concluzionat necesitatea participării şi menţinerii operatorilor privaţi la asigurarea transportului public pe teritoriul municipiului Brăila. a luat in evidenţă şi a înregistrat pe raza municipiului Brăila 300 de vehicule lente. gestionat de firme particulare şi autorizate de Primărie.C. Ȋncepand cu data de 01.Mihail Kogălniceanu.. (sursa: PIDU Brăila) Fig. Serviciul de Transport. care se află la o distanță de 200 km și Aeroportul Internațional .2005. incepând din data de 01. De asemenea.2007.2007 şi până în prezent. În judeţul Brăila există un aeroport utilitar la Ianca. Ȋn anul 2007.

respectiv. în nordul Brăilei. parte integrantă a viitoarei Autostrăzi a Mării Negre. → realizarea aeroportului internaţional Brăila-Vădeni → revitalizarea căii navigabile a Dunării (maritime şi fluviale).1 din 17.04.Galaţi – Brăila – Slobozia – Călăraşi Fig.Deşi accesibilitatea actuală ca şi echiparea tehnică în ansamblu a teritoriului studiat este ridicată (vezi fig. în viitor sunt prevăzute: • creşterea accesibilităţii Municipiului Brăila la distanţe mari prin: → construirea podului (rutier şi feroviar) peste Dunăre. către Autostrada 2 (Bucureşti – Constanţa). 2 • PATN Secțiunea I – Rețele de Transport – căi rutiere creşterea accesibilităţii municipiului Brăilă în cadrul teritoriului său periurban prin: → realizarea drumului expres Brăila – Galaţi (avizul MDLPL nr. → realizarea drumurilor expres Braşov-Focşani-Brăila şi conectarea acestuia prin podul rutier peste Dunăre la nord de Brăila. dar şi cu ruta principală a acestei autostrăzi: Giurgiu – Bucuresti (Centura Bucuresti Sud) – Ploiesti – Buzau – Focsani – Albita.1).2008 varianta 3 care pleacă din centura DN2B zona Baldovineşti şi se transformă pe de o parte în 4 . cu Drumul expres de coastă până la Constanţa. ruta secundara: Bucuresti – Cernavoda – Constanta ) → realizarea drumului expres Brăila-Slobozia. Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport aprobat prin Legea 363 din 2006 prevede autostrada Giurgiuleşti (Republica Moldova) .

Uniformitatea reliefului de câmpie determină o omogenitate a caracteristicilor climei. context important şi pentru valorificarea turistică a acestuia. dominând valea fluviului cu o medie de 10 metri. sistemul urban Brăila-Galaţi are premisele de a deveni poartă a uniunii europene către est şi platformă logistică de nivel continental. Prin amplasamentul privilegiat la intersecţia unor drumuri comerciale europene.3. Oraşul se învecinează cu Insula Mare a Brăilei. fiind situată între Lunca Dunării. într-un orizont mai îndepărtat de timp.3.un interfluviu cu altitudini ce variază între 20 – 30 metri. Iernile sunt relativ reci. a podului între Brăila şi teritoriile sale din Insula Mare a Brăilei. Verile sunt foarte calde. oraşul se termină printr-o pantă abruptă.2. → realizarea podului peste Dunărea Veche către Insula Mare a Brăilei şi. spre nord-vest. Oraşul se înscrie în Câmpia Brăilei. ce cad mai ales sub formă de averse. a Călmăţuiului.3.datorită acumulărilor eoliene – cartierele Baldovineşti şi Pisc se află la altitudinea de 33 de metri. Cele mai mici cantităţi de 5 .traseul podului peste Dunăre şi pe de alta parte legătura cu Municipiul Galaţi în zona podul CF peste Siret) → realizarea metroului uşor între Brăila şi Galați. crescînd lin dinspre fruntea terasei Dunării (est). a Siretului şi a Buzăului şi face parte din terasa inferioară a Dunării. În partea de est se individualizează topoclimatul specific al luncii Dunării caracterizat prin ierni mai blânde şi veri mai călduroase decât în restul câmpiei.3. cu precipitaţii slabe. 1. Relief Relieful municipiului Brăila. 1. unde . CADRUL NATURAL 1. Reţeaua hidrografică Municipiul Brăila dispune de două componente hidrografice importante: Fluviul Dunărea şi Lacu Sărat. Oraşul Brăila situează la altitudinea medie de 20 de metri faţă de nivelul Dunării. Precipitaţiile atmosferice totalizează în cursul unui an sub 500 mm. care provoacă discontinuităţi stratului de zăpadă. ca şi cel al întregului judeţ. denumită şi Bărăganul Nordic . se caracterizează prin monotonie şi uniformitate de ansamblu. → realizarea podului rutier peste Dunăre şi integrarea teritoriului zonei Măcin în procesele de dezvoltare ale zonei periurbane a Municipiului Brăila. dar şi de frecvente perioade de încălzire. 1. Clima Întreaga suprafaţă a judeţului Brăila aparţine sectorului cu climă continentală.3. care reprezintă suprafaţa cuprinsă între cele două braţe ale Dunării (Dunărea Veche sau Braţul Măcin şi Dunărea Nouă). marcate uneori de viscole puternice.1. Spre Dunăre. cu potenţial de revitalizare când condiţiile vor fi favorabile.

Temperatura aerului prezintă variaţii slabe.4. după Delta Dunării. 6 . dintre care sunt de semnalat câteva.8% şi pondere mai ridicată a populaţiei vârstnice -13. După intervenția omului prin îndiguirea şi desecarea Bălții Brăilei. 1.8% 7. INSSE Studiul evoluției demografice înregistrată în intervalul 2000-2010. 1.7%). 72 sunt înscirse în listele speciale de conservare ale directivelor europene. situată pe culoarul estic de migraţie dunărean. ceea ce face ca acest teritoriu să reprezinte. în context suprateritorial Populaţie totală Municipiul Brăila Judeţul Brăila Regiunea Sud Est 210245 357614 2806204 % populaţie Brăila din total județ şi total regiune 58. Elemente biogeografice Municipiul Brăila se situează în arealele biogeografice de stepă şi de luncă. Această zonă a fost declarată arie protejată şi ulterior recunoscută ca sit RAMSAR – zona umedă de importanţă internaţională. media multianuală a Brăilei fiind 1.3. Tabel1 Populaţia totală a Municipiului Brăila în anul 2010. Cantitatea mică de precipitații a determinat diminuarea volumului de apă în Lacu Sărat. realizat în cadrul „Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condiţiilor socio-economice”. cel mai important refugiu ornitologic din România de pe Dunăre.pondere scăzută a populaţiei tinere cu vârste cuprinse între 0 – 14 ani (11. CADRUL SOCIO-ECONOMIC Municipiul Brăila are o populație de 210245 locuitori (2010). Dintr-un total de 847 de specii introduse în baza de date a Administrației parcului. loc de cuibărire şi pasaj.10C.4. Magnitudinea biodiversității în Balta Mică a Brăilei este la cote ridicate. URBAN-INCERC indică fenomene de declin demografic. relevante pentru potențialul de dezvoltare a turismului: scăderea şi îmbătrânirea populației . risc de depopulare pe cale naturală mai crescut comparativ cu alte oraşe ale ţării. migrarea forţei de muncă tinere în străinătate sau către alte judeţe.1 m/s). Legea 462 din 2001 şi Lista roşie a plantelor din România).10C. Temperatura medie lunară multianuală cea mai mică e -2.precipitaţii (sub 400 mm/an) se înregistrează în Balta Brăilei.5% Sursa: Baza TEMPO – Online – serii de timp. Vitezele medii anuale ale vântului sunt mai mici la Brăila decât în restul județului (între 1.5 şi 3. la care se adaugă alte 244 specii protejate conform altor legi europene şi române (Convenția de la Berna. Balta Mică a Brăilei a rămas singura zonă în regim liber de inundație de pe cursul Dunării. deficit numeric şi slabă calificare a forței de muncă în domeniul turismului.

Numeroase documente ulterioare vorbesc despre Brăila ca fiind cel mai important port de la gurile Dunării. desfacere etc. cu precădere din sudul Dunării. 2011 1. sporindu-i valoarea etnoculturală şi implicit cea turistică.Municipiul Brăila polarizează majoritatea rezultatelor obţinute în economia judeţului din care face parte (cifra de afaceri a oraşului reprezenta în anul 2009 81% din cifra de afaceri a judeţului) Aceeaşi situaţie caracterizează şi indicatorul populaţie salariată. din punct de vedere cantitativ se poate afirma că în raport cu alte judeţe din regiunea 7 . Centrul vechi al oraşului. Toate evenimentele istorice la care oraşul a luat parte şi-au pus amprenta asupra vieţii economice. organizat în formă de semicerc faţă de cursul Dunării. aprovizionare. Activităţile comerciale s-au dezvoltat în continuare chiar daca au trecut printr-o perioadă de recesiune. ( Sursa: Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brăila 2010-2015) Deşi. oraşul şi teritoriul din jurul său au fost sub stăpânire turcească timp de aproape trei secole. într-un document de pe vremea domnitorului provinciei Ţării Românesti. URBAN-INCERC. iar ceea ce a dănuit peste veacuri reprezintă în prezent o mostenire culturală intangibilă a locului. care menţionează intensificarea comerţului pe „drumul Brăilei”.8% din populaţia salariată a judeţului în anul 2005 şi pentru 86% în anul 2009. în timp ce industria (cu precădere cea textilă) a fost puternic afectată şi a trebuit să se ia decizii ce au avut ca finalitate restructurarea profundă a domeniului. Presiunea asupra spaţiului urban Brăila devine astfel importantă în condiţiile în care fluxurile funcţionale cu teritoriile limitrofe sunt intense – schimburi comerciale. navetism. Potențialul turistic este insuficient valorificat. oraşul a trecut de-a lungul secolelor prin perioade nefaste. dar si flote de război. Vlaicu Vodă. cuprinde ansambluri de locuinţe şi case individuale a căror valoare culturală si istorică a determinat includerea lor pe Lista monumentelor istorice si protejate prin legi speciale. precum şi a celorlalte comunităţi locale. numită „Ibrail”.5. Cucerit de turci în anul 1540 şi transformat în „raia”. Multiculturalismul oraşului Brăila şi-a pus amprenta asupra vieţii sociale si economice. municipiul Brăila având locuri de muncă pentru 87. În acest context dezvoltarea economică trebuie să ţină cont de asigurarea unei dezvoltări urbane durabile şi echilibrate în teritoriu. Cadrul cultural – istoric Oraşul Brăila este atestat documentar pentru prima dată în anul 1368. Este evidentă o dependenţă a economiei judeţului. care i-au împiedicat dezvoltarea. sociale şi culturale. Sursa: „Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condiţiilor socio-economice”. în urma căreia s-au pierdut 3602 locuri de muncă. Poziţionat la marginea provinciei si pe fluviul care transporta nu numai vase comerciale. Pe meleagurile Brăilei au poposit si s-au stabilit negustori din diverse zone. Analiza principalelor activităţi economice ale municipiului Brăila relevă un mediu economic în dezvoltare. spre care se îndreaptau principalele drumuri comerciale medievale. Populaţiile nou venite au format comunităţi etnice care si-au adus aici cultura şi tradiţia zonei de origine care a interferat cu cea a populaţiei locale. de cea a municipiului reşedinţă de judeţ. „frânat” însă într-o oarecare măsură de efectele perioadei de recesiune economică.

situat în partea sud-vestică a oraşului Brăila. sunt o consecinţă a bogatei şi remarcabilei vieţi socio-economice . Parcul Monument (53 ha). zonă de agrement şi nu numai.susţinută mai ales de prezenţa Dunării . dar se pot practica şi sporturi pe terenurile special amenajate. deoarece aici se poate vizita Muzeul de Ştiințe ale Naturii. din punct de vedere calitativ evaluarea acestui potenţial. relevă remarcabile caracteristici care îi conferă o poziţie unică în patrimoniul cultural naţional: → monumentele de categoria A din municipiu sunt mai ales ansambluri urbane.1 ha) este un loc privilegiat de contact cu peisajul fluvial. 2. fondul forestier asociat.1. construit in 1912. în anumite perioade evoluţia Brăilei şi a teritoriilor învecinate (perioadele de funcţionare a zonei libere) → valoare etnoculturală de mare specificitate a patrimoniului cultural. o adevarată rețea de tuneluri cunoscute sub denumirea de “hrubele Brăilei”. ostroavele si insulele formate de braţele desprinse din Dunăre. o „masă critică” turistică atractivă. Grădina Publică (7. mai ales din Municipiul Brăila. Ȋn spațiul grădinii a funcționat şi un restaurant rotativ. ca rod al coexistenţei multietnice şi al adaptării la mediul natural de câmpie din vecinătatea Dunării. CAPITOLUL II. POTENŢIALUL TURISTIC DIN MUNICIPIUL BRĂILA Brăila este clasată ca localitate turistică de interes național cu o concentrare foarte mare a resurselor naturale şi antropice ȋn PATN –secțiunea VIII – Zone cu resurse turistice.aferentă de dezvoltare şi din ţară. fapt ce contribuie la crearea unei identităţi valoroase. judeţul Brăila are un potenţial cultural construit relativ redus. este cel mai mare parc al Brăilei. POTENŢIALUL TURISTIC ŞI AREALELE DE CONCENTRARE A VALORILOR TURISTICE Dezvoltarea turismului în Municipiul Brăila trebuie abordată (şi) în contextul resurselor turistice la nivelul teritoriului învecinat şi la nivelul teritoriului județean. precum şi una dintre intrările în canalele subterane de sub oraş. capabilă să concureze ofertele turistice ale altor teritorii. de mare atractivitate → marea varietate a elementelor de patrimoniu cultural. care trebuie valorificat.5 ha) din Municipiul Brăila este oază de vegetație a oraşului. constituit din luciul de apă. situat la ultimul etaj al clădirii turn care odinioară a fost „Castelul de apa” al oraşului Brăila. 8 . împreună cu care resursele oraşului pot constitui o rețea turistică. unde se regăsesc ruinele fostei cetăți a Brăilei.care a marcat. avifauna si fauna terestră. fondul piscicol al apelor. Resurse naturale Fluviul Dunărea care dispune de un potenţial de mare valoare turistică. Faleza şi esplanada Dunării (7. potenţialul navigabil al fluviului în scop turistic .

Ca o consecinţă a rolului său teritorial important de-a lungul timpului. cu o reţea rutieră radial-concentrică ordonată şi bine conservată. arie naturală de interes național („Rezervaţii ale Biosferei. precum şi de 33.Lacul Sărat. Berteştii de Jos (38%). Parcuri Naţionale sau Naturale” . relativ bine conservat ca unitate morfologică.85 ha de suprafață verde situată în Stațiunea Lacu Sarat. clădiri publice (teatre. Gropeni (13%). prin activităţile permise a se desf ăşura în parc 9 . hanuri şi hoteluri). biserici. care conține valori excepţionale de floră şi faună şi conservă ecosisteme complexe. bănci s. sec.).: zona Brăiliţa) • 69 monumente de arhitectură. dintre care: un ansamblu de arhitectură (Str. Parcul natural Balta Mică a Brăilei (parțial pe teritoriul Brăilei).sec. Resurse antropice Municipiul Brăila are un nucleu pe plan prestabilit. Stațiunea Lacu Sărat este o adevarată oază de verdeață cu efecte benefice asupra corpului uman. Chiscani (29%). Măraşu ( 5%). Brăila la nord (acces cu ambarcațiuni fluviale pentru vizitarea zonei de coservare specială de protecție integrală` Fundu Mare) şi drumul european E60 de la capetele Podului Giurgeni Vadu Oii. este o resursă importantă pentru dezvoltarea si promovarea turismului ecologic si stiinţific1. sulfatată. precum şi cu un fond construit omogen. Factorii naturali de cură sunt: apa minerală din lac. Arhanghel Mihail”. cinematograf. nămolul sapropelic din lac. XIX • Ansamblul "Piaţa Traian". modalităţile si nivelul optim de valorificare prin turism a resurselor naturale. clădiri industriale (fabricile de bere. conform Ordinului 2314/ 2004: • 4 monumente de Categoria A (monumente istorice de valoare naţională): • Centrul istoric al municipiului Brăila • Ansamblul "Strada Mihai Eminescu". şcoli. frecventată de către populaţia braileană mai ales pe parcursul sezonului de vară. palate. Municipiul beneficiază şi de plantaţiile din apropierea limitei teritorial administrative: Pădurea Stejarul şi lizierele din zona dig mal. Municipiul Brăila concentrează 68% din totalul monumentelor istorice ale Judeţului Brăila. Eremia Grigorescu). conține namol terapeutic cu grad foarte ridicat de mineralizare. având 115 monumente incluse pe Lista monumentelor istorice 2004.a. reprezentative pentru patrimoniul cultural local. clorurosodică. caracterizate prin mare varietate şi vechime : • 14 situri arheologice cuprinzând aşezări şi necropole din neolitic până în secolele XVIXIX (ex.înc. şi are doua porți principale de acces: mun. XVIII • Biserica "Sf. aflat la 5 km de oraşul Brăila. clădiri pentru locuit (case.legea 5/2000) şi zonă umedă de importanţă internaţională (Sit RAMSAR 1074). magneziană concentrate. de către Administraţia Parcului. fiind considerat unul din cele mai valoroase nămoluri sapropelice din Romania. Stăncuţa (35%). de 1 Prin Planul de management al parcului au fost stabilite.sec. Parcul se întinde pe teritoriul următoarelor unități administrativ teritoriale: Municipiul Brăila – partea de sud(18%). XIX • 111 monumente de categoria B.

într-un stil de inspiraţie renascentistă italiană si a fost sfinţită de către Episcopul Dunării de Jos Galaţi. sec. la rândul său. Moara Violatos (1898) – clădire construită de Anghel Saligny. 1865) este pictată de pictorul Petre Alexandrescu. monumente comemorative. refăcută după planul unor arhitecţi rusi. Silozurile Anghel Saligny (1887 – 1891) – construite după planurile inginerului român Anghel Saligny. susţine tot prin patru coloane cea de-a doua cupolă. Biserica „Sf. Constantin Livadas Liochis şi Belizarie. Biserica a fost construită între 1863 – 1872. al XVIII-lea) este cea mai veche biserică din cele existente în Brăila. ceas public. adăposteşte colecţii de arheologie. determinată şi de adăugirile şi ulterioare. Palatul Agriculturii (1923 – 1929) – a fost construit după planurile arhitectului Florea Stănculescu. adăugându-ise elementele specifice cultului ortodox. fântâni • 20 monumente memoriale . Gara fluvială (1906 – 1907). în stil bizantin.5 m lungime. cu aprobarea domnitorului Al. după planurile arhitectului grec Avraam Ioanidis din Brussa. concerte. artă plastică şi decorativă. Lăcasul are dimensiuni impunătoare (43. în interior. (Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . Biserica „Sf. stiinţele naturii. Biserica „Buna Vestire” este o fostă biserică greacă. reprezentative pentru turism sunt: • • Muzeul Judeţean. cu orologiul bisericii. Ȋn anul 1969 primeşte numele renumitei artiste. memoriale. balconul executat tot din marmură. cel care realizase la acea dată si pictura bisericii Mănăstirii Antim din Bucuresti. sub numele de “Teatrul Rally” si a găzduit actori de marcă ai teatrului românesc (Hariclea Darclée. Clădirea Teatrului „Maria Filotti” (1896) este o instituţie culturală cu o tradiţie de peste o sută de ani. Podoaba bisericii este mormântul lui Iisus Hristos. în anul 1831 a fost transformată în biserica ortodoxă. Maria Filotti). Pridvorul susţine un balcon pe patru coloane de marmură albă. de influenţă renascentistă).ciment. păstrează vitralii deosebit de valoroase si picturi murale. • 8 monumente de for public: statui.5 m înălţime). înfiinţat prin decret regal în anul 1881. etnografie şi artă populară. Cuza. realizate de Gheorghe Tătărescu. expoziţii. neogrecesc. executat în lemn sculptat căuia i se adaugă candelabrul central din cristal de Murano şi alte cinci candelabre din cristal de Boemia. Ȋn foaiere se pot organiza întruniri. Dispune de o sală de spectacole în stil italian cu 369 de locuri. pentru prima oară în lume. Apostoli Petru si Pavel” (1872-1894). Iniţial a funcţionat ca lăcaş de cult musulman (geamie). prefabricate de beton armat. Arhanghel Mihail” (înc.Zona Periurbană Brăila. 21. Nicolae” (1860 . istorie. Interiorul este o combinaţie de stiluri (bizantin. gotic. 10 • • • • • • • • . Sala Studio şi Sala de conferinţe. Clădirea a fost inaugurată la 11 decembrie 1896. bogată în reprezentaţii teatrale de prestigiu. originală din Brăila.case memoriale. construită în 1872. absolvent al Academiei de Pictură din Roma. la care s-au folosit. mori. Biserica „ Sf. cimitirul eroilor. 2011) Dintre acestea. castel de apă). I.

în scop turistic. în parc. festivaluri La Brăila au loc manifestări culturale repetabile. Medicină fizică şi Balneoclimatologie Clasificare după factorii terapeutici naturali Localiate Lacu Sărat Movil Miresii UAT Chiscani Movila Miresii Județ BR BR Categorie Bioclimat stațiune Stațiune de interes ec Apa minerală LacbbNămol Alți factori Ls S Indicații terapeutice Punctaj (max 10 pct. Concursul de pantomimă şi teatru mimat. al XIX-lea).85 ha. fiind în administrarea Consiliului Local al Municipiului Brăila. Casa Petre Stefănescu Goangă (sf. XIX). în apropierea şoselei Brăila .d. cu dată fixă. precum şi a cadrului natural din zonă oferit de padure. Eminescu (sec.e Localitatea ec Cl. Festivalul şi Concursul Internaţional de canto "Hariclea Darclee". sec. Aceste manifestări atrag mulţi participanţi iubitori de muzică. Festivalul naţional de muzică folk "Omul cu o chitara".m ls ru. Concurs internaţional de muzică populară.(h)t. Parcul – monument. Se relaționează cu Municipiul Brăila printr11 . Situată la o altitudine de 16m faţă de nivelul mării. un loc de recreere cu o suprafață de 90 ha.g 1 cu factori naturali terapeutici Sursa: Studiul de Turism pentru fundamentarea PATJ Brăila Stațiunea Lacu Sărat are o bună accesibilitate. Este unul dintre cele trei trupuri ale Municipiului Brăila. Casa D.g. XIX). cu o suprafaţă de 33. pe malul Lacului Sarat. sec.t. o bună parte dintre acestia fiind veniţi din afara zonei sau a ţării. mai renumite fiind: Festivalul de muzică uşoară "George Grigoriu". situat la 5. Resurse balneoclimaterice Stațiunea balneoclimatică Lacu Sărat este un produs turistic important al teritoriului studiat.st. sec. amplasat în SV orasului. Faleza Dunării – un loc de plimbare si agrement pentru turisti si localnici.Slobozia (DN 21) şi a şoselei Brăila . Fântâna arteziană – Piaţa Traian. al XIX-lea).Buzău (DN 2B) şi la 1. Ansamblul Str. Tabel 2. Casa Ana Aslan (sf.b.) 3 ru. Evaluare factori naturali terapeutici (Institutul Național de Recuperare.5 km de Dunăre (Brațul Arapu).np. stațiunea a aparut şi s-a dezvoltat în legătură cu valorificarea potențialului balnear şi turistic al Lacului Sărat datorat calităților terapeutice ale namolului şi apei sărate din lac. Perpesicius (mijlocul sec. XIX).s.t. M.• • • • • • • • • Ansamblul Piaţa Traian (sec. Casa memorială „Panait Istrati” (sf.5 km de municipiul Brăila. Manifestări. XIX). D.

pe linia Bucureşti –Galați. Pentru trecerea de la categoria de statiune balneoclimatica de nivel local la cea de nivel national s-au identificat în “PUZ -Lacu Sărat. conservarii şi valorificarii resurselor turistice. Județul Brăila ` Sursa: PATN _ Secțiunea VI – Zone turistice Resurse naturale 12 .2. în scopul protejarii. cu trenul. DN21 (E584) de la Slobozia şi DN22 de la Râmnicu Sărat. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a statiunilor turistice. Staţiunea Lacu Sărat este foarte frecventată de către populaţia brăileană mai ales pe parcursul sezonului de vară. Brăila” măsurile necesare îndeplinirii standardelor legale conform Hotărârii de Guvern nr.o linie permanentă de tramvai (cel mai vechi tramvai electric din țară. 2. care leagă municipiul Brăila de Platformă chimică Chiscani) construită încă din anul 1901 şi prin autobuze locale sau cu maşina: pe DN2 de la Buzau sau de la Galați. prin gara Lacu Sarat (numai pentru trenurile personale) sau gara Braila. 3 Resurse turistice naturale. POTENŢIALUL TURISTIC DIN ÎMPREJURIMILE MUNICIPIULUI BRĂILA Fig.

Dudeşti şi Maxinen. deşi monotone la prima vedere. Câmpia Brăilei şi Câmpia Calmatuiului. Jirlau. lacuri mici. Ianca. Aceste zone marginale. Obiective valoroase sunt şi resursele piscicole: Lacurile piscicole sunt ca prezenţă cele mai numeroase. teritorii cu resurse hidrografice dar şi balneare de excepţie. Viişoara şi Camnita. Lacul Sărat. Lacul Chişcani. prin amenajări simple sau prin instalaţii corespunzătoare. Alte resurse naturale cu potențial turistic. Blasova. Resurse turistice antropice 13 . dar nu toate au amenajări specifice care să le recomande a fi de interes turistic. în jurul municipiului Brăila şi la nivelul județului sunt: → Arterele hidrografice principale . Lacul Sărat / Brăila. canale. pot căpăta statut de obiective turistice propriu-zise. Insula Mică. Lunca Siretului. Ostroavele de pe brațul Cremenea. cu un peisaj natural frumos.pot fi folosite pentru excursii cu → → → → → → → vaporul. resursele terapeutice ale lacurilor Balta Albă.Ȋn teritoriul vizat se găsesc următoarele elemente geografice pe baza cărora se poate dezvolta turismul: • Insula Mare a Brăilei. Atât zona de protecție dintre brațe cât şi digurile construite împotriva inundațiilor sunt în cea mai mare parte plantate cu plopul negru sau acoperite încă de pădurile naturale de salcii. Cu toate acestea. • Arealele Braţul lui Arapu. dar mai ales international): Vădeni. salmastre şi cele cu apă dulce sunt cele mai importante obiective în acest sens.Cremenea. Câineni şi Movila Miresii. ea mai conservă un potenţial hidrografic deosebit constituit din lacurile Zăton şi Blasova. Zonele din jurul lacurilor Blasova şi Japsa Plopilor precum şi privalul Filipoiu pot reprezenta atracții turistice pentru agrement şi recreere. rezultat al unei radicale transformări a ariei naturale „Balta Mare a Brăilei” (zonă cu regim liber de inundaţii) situată într-un areal agricol de mare dimensiune şi valoare economică.păduri de salcii. la Blasova. Plajele naturale reprezintă alte atracții turistice care. Măcin şi Vilciu. impreuna cu ostroavele de pe arterele navigabile pot fi folosite in scopuri turistice de agrement. nu sunt lipsite de elemente peisagistice care să atragă atenția turiştilor. prin poziţia lor geografică şi aspectele peisagistice date de oglinda de apă şi cadrul natural înconjurător prezintă oportunităţi în dezvoltarea turismului– posibilități reale existente pe cele doua brațe ale Dunării. in condițiile unor amenajări corespunzatoare. al Siretului. Lacurile sărate. Dintre lacurile sărate s-au exploatat în diverse perioade sau se exploatează parţial. Ȋn județul Brăila există câteva zone cu condiții bune şi chiar foarte bune pentru vânăoare (atracție pe plan național.

satul Gropeni (com. edificate probabil de bizantini. al ştergarelor.pentru scoarţe/foiţe. scoarţelor/ foiţelor de pat.Zona Periurbană Brăila. Călmăţuiului. Traian). sat Şendreni. la nivel teritorial judeţean. 5 ansambluri urbane şi biserica şi ansamblul bisericii cu turn fortificat Adormirea Maicii Domnului – Precista) şi aşezarea Valul lui Traian (valoare arheologică) în comuna Şendreni. Jirlău. monumente memoriale. fondul etnografic este aproape dispărut din localităţi. Acestea reflectă cultura materială a aşezărilor aflate în interacţiune strânsă cu natura locurilor . fântâni de secol XIX. Măraşu. dintre care cruci de piatră de secol XVIII. din care cele mai multe şi mai variate sunt grupate în municipiul Galaţi care are ansambluri urbane valoroase. 3 ansambluri urbane) Se remarcă dominanţa valorilor religioase din municipiul Galaţi. monumente comemorative ale eroilor din războiul de independenţă şi primul război mondial (Chiscani.satele Gropeni. Împăraţi Constantin şi Elena” 1842 sat Şuţeşti (comuna Şuţeşti) (1842).Dintre monumentele de categoria B la nivelul teritoriului cuprins de aria periurbană a municipiului Brăila se pot menţiona: → monumente de arhitectură: Conacul Orezeanu din satul Traian (comuna Traian). agricultură.pentru confecţii de lemn şi nuiele destinate pescuitului . în care s-au practicat meşteşuguri sunt: . comuna Şendreni).şi se referă la: confecţionarea uneltelor din lemn pentru pescuit. Siretului. hanuri. 2011 Fond etnografic În momentul de faţă. decoruri pentru case („florăriile”). conţinând un fond omogen stilistic. el fiind păstrat în prezent doar ca mărturii în muzee (Municipiul Brăila) şi mai puţin la meşteri populari. 34 case. Gropeni) . se remarcă o însemnată concentrare de monumente clasate. Biserica "Sf. → La nivelul judeţului Galaţi. Localităţi de pe teritoriul periurban brăilean. Sunt de menționat: → Valori de categoria A în municipiul Galaţi (3 situri arheologice. Localităţi 14 . Frecăţei. în unităţile teritoriale componente ale zonei periurbane Brăila. Măraşu) . precum şi prezenţa unei părţi din liniile de fortificaţie cunoscute sub numele de Valul lui Traian. lunca Dunării .pentru ştergare – satul Măraşu .pentru port popular . s. Buzăului şi cele lacustre este prezent din cele mai vechi timpuri şi practicat cu continuitate. conace. Tufeşti.satul Gropeni Pescuitul ca activitate specifică în zonele limitrofe Dunării. ţesutul pieselor din portul popular. cojocăritul. Dunărea. Stăncuţa (com. bărci. Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . → Numeroase valori de categoria B : în municipiul Galaţi (8 situri arheologice.câmpia. obiecte de depozitare. foiţelor de perete.a. 7 biserici. în secolele X-XI (satul Şendreni.

clasate în categoria B de importanţă.mărturii ale activităţilor de pescuit în aşezări geto-dacice . Stoeneşti. şi cu nămol sapropelic. cu certe calități terapeutice. Zătonul. Vila rustică din comuna Jijila şi Cetatea Arrubium (cu urme din mai multe etape).1. Oancea din privalul Zagnei situat în lunca Siretului.fostele cherhanale din secolul XIX de la : Brăila. conform PATZ periurban Brăila. dar un cadrul natural conturat de aria geografică a munţilor Măcinului. sodică şi magneziană cu concentrație mare. de sfârşit de săptămână şi de circulație. stațiune de interes județean amplasată pe raza comunei Visani. care poate fi amenajată în viitor într-o stațiune de interes național.4 Infrastructura specific turistică. Măraşu. Arealul din Județul Tulcea înglobat în zona periurbană Brăila. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE TURISTICĂ 3.Brăiliţa . are pe teritoriul său un lac cu apă clorurata. Sursa: Studiul deTurism pentru fundamentarea PATJ Brăila Fig. Veriga. include şi: → Movila Miresii. Vâlciu şi Filipoiu) ce legau Dunărea de lacurile din Balta Brăilei (consemnate în documentele Brăilei feudale şi moderne). din oraşul Măcin sunt clasate ca valori de importanţă naţională (categoria A). conţine un singur oraş şi 4 comune. CAPITOLUL III. Băndoiu. Băndoiu şi Tăcău legate prin fostele privaluri (Scoicuţa.mărturii ale activităţilor de pescuit în aşezări din comuna primitivă . activitatea de turism în municipiul Brăila concretizează cele trei forme de turism cunoscute . Turismul balnear şi de circulație au cea mai mare pondere.turismul balnear. Măgureni. bromurată. cu resurse de nămol cu calități terapeutice similare celor din Lacul Sărat.reprezentative sunt: . FORME DE TURISM Ȋn prezent. Gropeni Oferta balneoclimaterică. → Ciineni Bai. Camniţa. Frecăţei. comună situată pe Drumul Național Brăila – Rimnicu Sărat. satele Vameşu. Zatna.Făurei.Brăiliţa . Agaua. Tâlcov. Plopi.localităţile pescăreşti tradiţionale: Titcov. . la 30 km de Brăila şi la 6 km de gara Urleasca pe linia ferată Brăila . Se regăsesc de asemenea: un sit arheologic şi tumuli (în comuna Carcaliu) şi mai multe obiective şi case în oraşul Măcin. Județul Brăila 15 . sulfurată. Cistia. dar registrul formelor de turism este destul de redus. Oraşul Măcin are un important ansamblu conservând metamorfozele castrului/cetăţii Arrubium. la nivelul unui teritoriu mai larg. însă numărul de monumente istorice clasate este destul de însemnat.

Structuri turistice de cazare Ȋn perioada 2004-2008. numărul unităților de cazare din județul Brăila s-a menținut aproximativ la acelaşi nivel. evoluția capacității de cazare turistica. Structurile de primire turistică 3. tabel 4). pe principalele 16 . este conform tabelului 3.Sursa: PATN _ Secțiunea VI – Zone turistice 3. tabel 5). înainte de manifestarea crizei economice. în județul Brăila. ceea ce arată o slabă dinamică de dezvoltare a infrastructurii turistice a teritoriului județului (v.1. Tabel 3 Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare. Au scăzut numărul locurilor în căsuțe turistice.2. Ȋn intervalul de timp analizat. hanuri şi moteluri dar a crescut moderat ponderea locurilor în hoteluri în total unități de cazare (v.2. pe structuri de primire turistică şi pe număr de locuri.

unități) din Municipiul Brăila.Tabel 5) au în general un grad scăzut de confort.8 Sursa: PUZ-Lacu Sărat.2 9 8 4 21 100. în intervalul 2004-2006 Hoteluri Hanuri şi moteluri Campinguri Căsuțe turistice Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice urbane Popasuri turistice TOTAL 2004 14 3 3 2 2 24 2005 14 1 2 2 2 1 1 23 2006 14 2 2 2 2 1 1 24 Sursa: Anuarul statistic al Județului Brăila-2007 Tabel 4 Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare.4 52.8 16 16 0.forme de cazare (nr.8 14 0. Astfel.0 42.6 1 14 - 1 1 .8 84 84 4.9 vilă turistică 1 1 2 9. pe tipuri de unități din Municipiul Brăila (2008) hotel unități locuri motel camping pensiune turistică 1 1 4.9 1 1 4. în intervalul 2004-2007 Tipuri de structură turistică Hoteluri Hanuri şi moteluri Campinguri Căsuțe turistice Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice urbane Popasuri turistice TOTAL 2004 1302 58 186 170 36 1752 2005 1344 22 98 20 413 22 86 2005 2006 1390 36 98 20 413 22 86 2065 2007 1447 64 98 413 22 86 2150 Sursa: Anuarul statistic al Județului Brăila-2007 Tabel 5 Structuri de cazare.8 20 20 1.5 50 12 62 3.0 5.6 popas turisti unități % Total ocuri % unități loc ri unități locuri unități locuri unități locuri unități locu Brăila Lacu Sărat Alte localit (județ) Total % 8 5 2 15 71.0 42. 2008 Structurile de cazare omologate (v.6 100 - 1 4.9 38.1 19 100 - 730 897 96 1723 100. la nivelul municipiului Brăila în 2008 doar 5 unităţi cu un total de 318 locuri sunt clasificate la 3 stele.4 716 747 64 1527 88. pe număr de locuri din Municipiul Brăila. în 17 . baza de date a MIMMCTPL.

Municipiul Brăila deţine la finele primului semestru al anului 2011 un număr de 19 de unităţi de primire turistică (v. 2011 Denumirea unităţii Categorie Nr.timp ce restul de 4 unităţi şi 412 locuri sunt clasificate la 2 stele.C 5 Korona 19 La Pon on 6 LMS 16 Nuf ărul 19 Orient 26 P ris 15 Regal 30 Rezidenza Dutzu 6 Sport 27 Swing 14 Traian 105 Tr umph 65 Venezia Club nn 9 Viky 23 LACU SĂRAT Hotel DIANA 2 stele 77 Hote FLORA 2 stele 106 Hotel LACU SĂRAT 2 stele 79 Camping LACU SĂRAT 2 stele 3 Hotel MARA 2 stele 36 Hotel P RLA 2 stele 8 Pensiunea turistică stele 8 16 SABRINA Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Municipiul Brăila deţine 19 unităţi de primire turistică din care: 11 hoteluri. 1 hotel plutitor şi 1 navă pluvială (Fig. 1 motel. Distribuţia locurilor de cazare pe tipuri de unităţi relevă o pondere majoritară a hotelurilor (88. locuri 104 15 12 49 50 35 12 29 2 52 26 54 12 54 28 203 138 18 49 180 210 134 84 82 164 Municipiul BRĂILA 3 stele 3 stele 4 s ele 3 stele 3 stele 2 stele 1 stea 3 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 4 stele 2 stele 4 stele 2 ste e 3 stele 3 stele 2 stele Belvedere 52 Campus Bella Italia 6 Edy’s House 6 Edy’s Royal 24 B. structuri predominante în cadrul staţiunilor turistice cu profil balnear şi în cadrul Municipiului Brăila.6 %). Staţiunea Lacu Sărat 18 . 5). camere Nr. 2 pensiuni turistice. 1 hostel. Tabel 6) Tabel 6 Unităţile de primire turistică din Municipiul Brăila. 2 vile.

se observa o crestere nesemnificativa a sosirilor în hoteluri în comparație cu numărul sosirilor în moteluri şi vile turistice care a crescut foarte mult (v. Tabel 7) Tabel 7 Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de primire turistică pe tipuri de structuri de primire turistică Tipuri de structură turistică Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistic urbane Popasuri turistice TOTAL 2 04 229884 498 20 2053 232455 2005 239 83 863 679 1004 241629 2006 239857 1219 836 953 242865 007 285055 3801 1263 588 290707 Sursa: Buletinul statistic lunar al județului Brăila Ȋn ce priveşte numărul sosirilor şi înnoptărilor în Județul Brăila.5 Structurile de cazare pe tipuri de unități Fig. 6). din care o singură unitate clasificată la 1 stea.beneficiază de 7 unităţi de primire. ce oferă 420 de camere şi 860 de locuri de cazare. Toate cele 7 unităţi de cazare din staţiunea Lacu Sărat sunt clasificate la 2 stele (v. Fig. 2011 Sursa: Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condițiilor socio-economice. 2011 La nivelul primului semestru al anului 2011. 9 unităţi la 3 stele şi numai 3 unităţi la 4 stele (Fig. Tabel 8 Ȋnnoptări în principalele structuri cu funcțiuni de primire turistică. tabel 8). în Municipiul Brăila au fost clasificate 19 de unităţi de primire turistică cu un total de 982 locuri. care se înscrie printre județele cu capacitate mică de cazare. o singură pensiune turistică şi un camping.6 Clasificarea unităților de primire existente în Municipiul Brăila şi Lacu în Municipiul Brăila şi Lacu Sărat Sărat. 6 unităţi la 2 stele. respectiv 5 hoteluri. pe tipuri de structuri de primire turistică 19 .

Astfel.8 % din numărul de înnoptări) reprezintă principalele destinaţii turistice ale judeţului (cf. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Datele de mai sus arată că oraşul Brăila-trupul 1 (55. la un nivel teritorial mai amplu. ceea ce subliniază rolul tractant al acestora într-o strategie de dezvoltare sinergică a turismului.95 zile). dar acest lucru nu se datorează unor servicii de calitate superioară. Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de şedere a turiştilor într-o anumită zonă şi exprimă. În cazul de faţă. 2008). iar această formă de turism necesită o perioadă a sejurului mai mare. durata medie a sejurului în judeţul Brăila (2007) este mai mare decât pentru total ţară (4. pe destinații turistice şi tipuri de structuri. într-o oarecare măsură. Studiu fundamentare PATJ Braila. nici calitatea serviciilor de 20 .9% din numărul de înnoptări) şi staţiunea turistică Lacu Sărat-trupul 2 (40.80 zile faţă de 2.3 % din numărul de turişti şi 69. ci în special faptului că 40 % din numărul total de turişti vin pentru tratament balnear. în anul 2007 Total Hoteluri Popasuri turistice Moteluri Vile turistice Pensiuni Tabere de Căsuțe urbane elevi şi turistice preşcolari 171 171 1058 1119 2177 262 262 Număr de turişti Brăila Stațiunea Lacu Sărat Alte localități şi trasee turistice Total județ Număr de înnoptări Brăila Stațiunea Lacu Sărat Alte localități şi trasee turistice Total județ 34483 24974 2498 61955 32010 22876 54886 1040 1040 2156 2156 1263 1117 1263 86121 207859 3700 297680 81586 203469 285055 1788 1788 3801 3801 146 1117 1263 588 588 2602 2265 4867 318 318 Sursa: Direcția Județană de statistică Brăila.7% din numărul de turişti şi 28.Tipuri de structură turistică Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turisti e rbane Popasuri turistice TOTAL 2004 533 9 404 20 920 54653 2005 53835 686 529 503 55553 2006 53771 1219 808 553 59169 2007 4886 2158 1 63 171 58476 Sursa: INSSE Tabel 9 Numărul de turişti şi numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică. latura calitativă a activităţii turistice.

0 zile) şi căsuţele turistice (1.5 zile. Durate mai mari ale sejurului sunt înregistrate şi în cadrul pensiunilor urbane (3. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat).44 zile). Structuri de alimentaţie Structurile de alimentaţie ale Județului Brăila sunt concentrate în municipiul Brăila şi în staţiunea Lacu Sărat.55 zile).B.4 % din total. datele arată că hotelurile înregistrează cea mai mare durată a sejurului (5.32 zile şi în alte localităţi şi trasee turistice 1.5 % din locurile de alimentaţie din judeţ. durata medie a sejurului în municipiul Brăila este 2. ci valoarea incontestabilă a resurselor balneare. Ȋn ceea ce priveşte distribuţia turiştilor străini pe destinaţii. destinaţii ce cumulat deţin 92. spre deosebire de 1. locu i Categorie 21 . aceasta diferă destul de mult. (cf.C ORIENT SWING VIKY LMS TRIUMPH REGAL TINERETULUI Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Cramă Res aurant clasic Restaurant c asic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic 144 80 354 42 60 250 110 94 220 80 100 240 50 90 180 100 160 3 stele 3 stele 4 stele 4 stele 3 stele 2 tele 2 stele 1 stea 4 stele 3 stele 3 stele 4 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 2 stele Tip unit te Nr. Aproape 90 % din locurile de alimentaţie sunt în unităţi de tip restaurant (restaurant clasic sau restaurant pensiune).6 % din total pentru staţiunea Lacu Sărat şi 8.2.48 zile. în timp ce la polul opus sunt vilele turistice (1.cazare şi nici posibilităţile de agrement nu au determinat creşterea sejurului. Lacu Sărat (8.4 % pentru alte localităţi şi trasee turistice.21 zile). (cf. 2011 Denumire unitate Mun. Tabel 10 Lista structurilor turistice de alimentaţie clasificate din judeţul Brăila. dar şi datorită faptului că oraşul se pretează unor forme variate de turism. Pe destinaţii turistice. turismul cultural). în municipiul Brăila ponderea turiştilor internaţionali reprezintă 19. Pe tipuri de structuri.2.19 zile): municipiul Brăila (2. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat) 3. Astfel. BRĂILA BELVEDERE EDY’S ROYAL EDY’S HOUSE EDY’S HOUSE CREMONESE LAURA LAURA 2 LA PONTON HEAVEN’S G. în staţiunea turistică Lacu Sărat este 8. datorită existenţei unor unităţi cu un grad sporit de confort. unele cu impact mare asupra turiştilor străini (turismul de afaceri.89 zile).

98 de locuri în unităţi de tip Fast Food şi 54 de locuri în unităţi de tip bufet bar. 8). 22 . în care sunt incluse unităţile omologate pentru turism la nivelul lunii iunie 2008. 7 ). 30 de locuri în baruri de zi. Municipiul Brăila deţine la nivelul primului semestru al anului 2011 un număr de 32 de unităţi turistice de alimentaţie (Fig. 7 Unități turistice de alimentație în Municipiul Brăila. 60 de locuri în pizzerii. Fig. 42 de locuri în crame.KORONA MARIO TRAIAN TRAIAN LMS TRIUMPH TRAIAN SPORT Fast Food Fast Food Pizzerie LACU SĂRAT DIANA DIANA FLORA FLORA LACU SĂRAT LACU SĂRAT MARA MARA PERLA PERLA Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Bar de zi Bufet bar 100 200 30 30 90 40 30 54 47 51 60 20 150 28 260 20 50 50 1 0 50 200 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 3 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Rest ur nt clasic Bar de zi Restaurant clasic Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului Au fost utilizate datele existente în baza de date a MIMMCTPL. 2011 Sursa : PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Acestea însumează 2546 de locuri (Fig. din care : 2262 de locuri în restaurante clasice.

pe destinaţii turistice. prin urmare este acoperită cererea pentru acest tip de serviciu turistic şi permite o bună satisfacere nevoilor turiştilor. cele referitoare la reursele umane fiind in cel mai bun caz lăsate pe ultimul plan dacă nu neglijate complet. 8 Numărul de locuri pe structuri turistice de alimentație. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat) Actuala rețea de unități de alimentație publică din județul Brăila necesită lucrări de reparații şi modernizari. din Municipiul Brăila. Staţiunea beneficiază de instalaţii de tratament în cadrul hotelurilor Flora şi Perla. 2011 Sursa : PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Raportul dintre numărul locurilor la mese şi numărul locurilor de cazare clasificate este de 1. Este de modificat şi mentalitatea caducă a operatorilor economici din acest domeniu.5 / 1. care prin ele însele să constituie o atracție turistică (restaurante cu specific local. 3. iar pentru staţiunea Lacu Sărat este 1. Avându-se în vedere calitățile apei lacului şi ale namolului sapropelic. cât şi în județ lipsesc unitățile de profil. în anul 1978 s-a dat 23 . valoare situată peste nivelul de 1.0.2. pentru municipiul Brăila ca şi pentru alte localităţi şi trasee turistice valoarea indicatorului este 2.0.0. Structuri de tratament Desi cu o tradiție de peste 150 de ani. (cf.2 .Staţiunea Lacu Sărat deţine 10 unităţi turistice de alimentaţie din care 5 restaurante clasice şi 5 baruri de zi ce oferă 978 de locuri.8 / 1.3.0. Atât în muncipiul Brăila. De cele mai multe ori la nivelul agenților economici sunt luate în calcul doar problemele de infrastructură. amenajările din stațiunea Lacu Sarat nu sunt pe măsura calităților terapeutice ale apei şi nămolului de care dispune lacul. astfel. Fig.25 / 1. PUZLacu Sărat). cu profil pescăresc sau vânătoresc etc).0 pentru toate zonele turistice analizate. Defalcat. se observă că valoarea acestui raport este mai mare de 1. deschise tot timpul anului (cf.2 / 1. reprezentative.5 / 1.1.

sau chiar o atracție turistică în sine. sala polivalentă. transport pe cablu. Transportul fluvial în scop de agrement este un astfel de produs turistic pentru care Brăila are resursa naturală şi infrastructura specifică care trebuie ameliorată şi dezvoltată.). Structuri de agrement Infrastructura turistică de agrement a Municipiului Brăila cuprinde: instituții . agrementul înseamnă doar odihnă în mijlocul naturii. dar înseamnă şi timp petrecut şi parcurs în teritorii. în special în portul de agrement. Transportul rutier realizat cu ajutorul autocarelor. 3. Ȋn prezent. Există pe teritoriul municipiului şi în apropierea lui o mare suprafață de apă în lacurile şi iazurile din Insula Mica a Brăilei care pot oferi condiții deosebite pentru agrement turistic. PUZ-Lacu Sărat). autocarele şi microbuzele. Redarea în funcțiune a patinoarului a creat un punct de atracție prin organizarea de competiții sportive la nivel interjudețean sau chiar național. organizatorii de turism din țările cu turism puternic dezvoltat folosesc in prezent mijloacele tradiționale (transport auto. esplanada – faleza. feroviar şi pe apa). parcuri. Amenajările destinate agrementului sunt insuficiente față de posibilitățile oferite de cadrul natural şi cultural.4. turistic.cum ar fi Teatrul “Maria Filotti”. de agrement. microbuzelor sau autoturismelor deține în general primul loc în desfăşurarea traficului turistic. a unui produs turistic. 24 . Ȋn locurile de interes turistic din teritoriile învecinate municipiului. deplasarea poate deveni o componentă importantă. terenuri de tenis etc.. legat de un specific inedit cu profil deltaic. biblioteci. Muzeul de Istorie. prin mijloacele cu care se realizează transportul şi prin frumusețea şi atractivitatea teritoriului parcurs.2.Gradina Publică cu restaurantul “Castel”). Casa Colecțiilor de Arta şi Muzeul Stiintelor Naturii. în principal.3. Ȋn cazul formelor organizate de turism se folosesc. realizându-se în majoritatea cazurilor individual şi neorganizat.în folosință primul Complex Balnear. biciclete. în a cărui bază de tratament se efectuează şi în prezent 500 proceduri (v. bazin de înot acoperit şi descoperit. adică forme de recreare care nu implică o organizare deosebită. aerian. grădini (ex. grădina zoologică. îmbinate cu mijloace adecvate agrementului turistic (hipo. complexul sportiv în Parcul Monument (stadion. ambarcațiuni mici de transport pe apă etc). agrementul turistic în județul Brăila este mai mult un deziderat. într-o mică măsură plajă şi balneație. 3. De aceea. minicare. pe jos sau cu mijloace de locomoție. Teatrul de Păpuşi. Ȋn acest scop. zone de promenadă. discoteci. spații şi peisaje. ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE Structurile de primire turistica cu functiuni de transport Deplasările în scop turistic au ca motivație principală accesul la localitățile şi obiectivele turistice.

Braila. Volumul şi calitatea transportului rutier depind de densitatea. Ȋn ultimii ani. Beneficiază de o gară şi o agenție C. era până nu demult legată de celălalte porturi fluviale din aval. calitatea funcțională (inclusiv echiparea ei cu indicatoare. stații de benzină. cu efecte de congestionare a traficului.4. Tot cu bacul se face şi legătura cu Insula Mare a Brăilei. datorită costurilor ridicate şi a numărului redus de pasageri. ca principal agrement şi nu numai ca posibilitate de acces la o destinație turistică. Creşterea gradului de motorizare a populației a sporit posibilitatea deplasării persoanelor cu precădere în turismul individual sau în grupuri restrânse. Un element de specific este acela că oraşul Brăila a fost primul oraş românesc în care s-a introdus tramvaiul. structura.F. Romsilva. astfel încât în prezent Brăila nu mai beneficiază de transport fluvial de călători. care transportă călători şi mijloace auto. Pe traseele cu valențe turistice (spre Lacu Sărat. până la Sulina şi în amonte până la Hîrşova. Unii agenți comerciali cum sunt: Insula Mare a Brailei. şi RAIF dispun de bacuri plutitoare ce pot fi utilizate pentru sejururi cât şi pentru partide de pescuit şi vânătoare. ocuparea spațiului public de către automobile şi 25 . locuri de campare) şi estetică a sistemului rutier.R. însă. stații service. mai ales pentru consumatorii de turism cu venituri ridicate. de exemplu) ar putea fi valorificată această particularitate utilizând vehicole care să evoce estetica tramvaielor de odinioară. semnalate anterior. Transportul feroviar este una din cele mai vechi forme de călătorie utilizate în turism şi un mod de transport agreeat de actuala politica europeană de transport pentru diversele sale atuuri. conectivitatea. în teritoriul vizat. Municipiul Brăila are o accesibilitate feroviară medie.C. în 1901. mijloacele de transport rutier pentru turism sunt insuficiente şi de calitate medie. 3. Pentru efectuarea traversărilor la ambele puncte de trecere funcționează un număr de cinci bacuri. A. respectiv “Lacu Sarat” aflată în patrimoniul SC Braicar SA şi “Borcea” singura navă cu zbaturi acționate de un motor construit în anul 1845 (aflată în patrimoniul Clubului Copiilor din cadrul Inspectoratului Şcolar Județean). a dat naştere “croazierelor” – aranjamente turistice ce cuprind alături de transport şi celelalte servicii turistice prestate pe parcursul călătoriei. DISFUNCŢIONALITĂŢI (puncte slabe) Resurse umane: → Deficit şi slabă calificare şi specializare a forței de muncă în domeniul turismului → Comportamente şi mentalităţi vechi în activitatea de comerţ în raporturile cu clienţii Infrastructuri de circulație şi accesibilitate → Disfuncții de organizare a sistemului rutier şi deficit de parcări în zona centrală a oraşului. începând cu impactul redus asupra mediului. Transportul turistic pe cale nautică s-a manifestat încă de la începutul secolului. Se menține totusi legătura cu Dobrogea prin intermediul bacurilor. aceste curse au fost anulate. port la Dunare. Atracția exercitată de călătoria pe apă.Ȋn Brăila. dimensionarea. prin curse regulate asigurate de navele de pasageri.R. Municipiul Brăila are unele disfuncționalități ale acestuia. Pentru plimbări de agrement se folosesc două nave de pasageri.

→ Nivelul insuficient de modernizare a bazei de cazare.) → Degradarea clădirilor de patrimoniu amplasate pe actuala stradă Mihai Eminescu (pietonal major) precum şi în vechiul centru istoric al municipiului Infrastructura şi serviciile turistice → Insuficienta ofertă de agrement. dar şi indicele scăzut de valorificare a capacităţii de cazare constituie.R. pliante. Lipsa de modernizare a Hotelului „Traian” ca punct de referinţă in turismul brăilean. fântâna si Ceasul din Piaţa Traian.ex: Casa Memorială „Emilia Dumitrescu”. Casa Memorială „Ion şi Vasile Bancilă”).degradarea peisajului urban → Infrastructura de acces spre alte regiuni şi spre coridoarele de transport europene nu satisface în totalitate normele europene Mediu → Presiuni în ceea ce priveşte păstrarea şi nealterarea prin antropizare a peisajelor naturale valoroase (mai ales de-a lungul marilor cursuri de apa) → Inundații → Poluare urbană generată de circulația motorizată Resurse turistice → Insuficienta valorificare a potențialului turistic pe care îl creează vecinătatea valoroasă a fluviului Dunărea.D din Piaţa Traian . întrucât clădirile care adăposteau unele obiective turistice au fost retrocedate. Muzeul de Istorie). Post Bank. Casa Memorială „Anton Dumitriu”. de asemenea. principalele probleme ale activității turistice. precum şi alte obiecte de artizanat cu specific local) Absența unui “plan de iluminat public” care să pună în valoare şi peisajul nocturn al oraşului sistem de iluminat insuficient pentru clădirile de importanţă arhitecturală deosebită (Teatrul „Maria Filotti”. Sistemul de iluminat public nu este în patrimoniul public al unităţii administrativ teritoriale Lipsa unei hărţi tematice cu orarul de vizitare a obiectivelor de importanţă turistică. care se caracterizează prin grad redus → → → → → de confort şi calitatea slabă a serviciilor. Lipsa magazinelor de suveniruri (vederi din municipiul Brăila. Lacu Sărat 26 . ghiduri. Lipsa semnalizării turistice (panourile cu harta turistică a municipiului Brăila sunt învechite. hărţi. nealocându-se un spaţiu corespunzător pentru reînfiinţarea lor . drept consecință a slabei dezvoltări a infrastructurii turistice portuare specifice – subdimensionarea portului de agrement → Slaba amenajare şi insuficienta promovare a obiectivelor turistice de interes cultural-istoric (obiective istorice. Sediul B. Este o insuficientă dotare a hotelurilor din municipiul Brăila şi a amenajărilor de trei stele în interiorul acestora. culturale etc.

în ansamblu). astfel încât să se creeze o ofertă turistică competitivă cu cea a altor teritorii. Ȋn acest context. reunind resurse culturale şi naturale dintr-un teritoriu mai larg. în 27 . originale. polarizat de Municipiul Brăila (al viitorului sistem urban Brăila-Galați si chiar Măcin. PREMISE ŞI DIRECŢII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Factori defavorizanți (amenințări) Economic → Instabilitatea economică şi imprevizibilitatea evoluției contextului economic chiar şi în viitorul apropiat Socio-demografie → Fenomene de declin demografic (creşterea şi chiar accentuarea celor actuale) → Migrarea forței de muncă în contextul creşterii şomajului → Creşterea ratei infracţionalităţii ca urmare a crizei economice mondiale Infrastructuri de transport şi accesibilitate → Lipsa fondurilor de investiții pentru modernizarea infrastructurii.1. ale căror oferte turistice pot deveni alternative mai atractive celei ale oraşului Brăila. → Baza de agrement a Stațiunii Lacu Sărat este de asemenea insuficient dezvoltată (au fost identificate în PUZ-Lacu Sărat zonele împădurite ce sunt afectate de lipsa dotărilor necesare pentru turismul de weekend) Promovarea produselor turistice → Absența unor produse turistice specifice. trebuie valorizate prioritar elementele de specificitate şi unicitate ale teritoriului analizat. complexe. şi rapid accesibile. cu puternică amprentă locală.→ Baza de tratament a Stațiunii Lacu Sărat nu se situează la nivelul cantităţii si calităţii factorilor naturali de cură. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă – cu un posibil accent pe turismul balnear şi pe turismul cultural → Aabsența unor produse turistice integrate („íntercomunale”). ceea ce contribuie la frânarea lansării pe piaţa turistică a valorosului potenţial balnear. PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI 4. CAPITOLUL IV. al zonei periurbane şi al județului Brăila. → Promovarea insuficientă a valorilor turistice şi insuficienta valorificare a resurselor existente → Lipsa unui centru de informare şi documentare turistică. → Lentoarea procesului de dezvoltare şi modernizare a infrastructurilor de circulație şi transport → Crearea autostrăzii Mării Negre va pune în relație de colaborare dar şi de concurență oraşele riverane acesteia. → Stagnarea sau reducerea numărului de turişti din cauza infrastructurii rutiere deficitare.

atât la nivel național cât şi continental. Brăila este clasată ca localitate turistică → → → → → de interes național cu o concentrare foarte mare a resurselor naturale şi antropice Ameliorarea accesibilității Municipiului Brăila.contextul scăderii cererii turistice la nivel național şi mondial Infrastructura şi serviciile de turism → Lipsa unor reglementări coerente în acțiunea de privatizare a bazei logistice a turismului. atragerea de investiţii în domenii strategice precum infrastructurile de transport. prin îmbunătăţirea infrastructurii de acces spre alte regiuni şi spre coridoarele de transport europene – dezvoltări şi modernizări ale infrastructurii de circulație şi transport. Veniturile reduse ale majoritatii populației. Absența unui cadru de colaborare intercomunală (şi) pentru domeniul turismului Caracterul relativ sezonier al ofertei turistice. Accesarea fondurilor europene. naţionale (conform POS) şi locale pentru revitalizarea turismului brăilean Aderarea la Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării (cu posibil impact în ce priveşte obţinerea de avantaje economice prin încheierea de parteneriate de business şi prin cooperări „încrucişate” între sectorul public şi cel privat.este o premisă importantă pentru valorificare turistică a Municipiului Brăila şi a teritoriului său înconjurător. a → → → → unor facilități menite să dezvolte acest segment al economiei. incluzând crearea aeroportului. întrucât condițiile climaterice nu permit în perioada noiembrie – martie desfăşurarea unor activități turistice de anvergură. drumurile expres. Extinderea şi modernizarea structurilor turistice din staţiunea Lacu Sărat Brăila. Mediu → Pericolul de inundație şi insuficienţa fondurilor alocate pentru zonele de risc (zonele de băltire a apei) Factori favorizanți (puncte tari şi oportunități) Oportunități → Ȋn PATN –secțiunea VIII – Zone cu resurse turistice. prevăzute. multimodală. în scopul atragerii unui număr sporit de turişti atât din ţară cât şi din străinătate (PUZ-Lacu Sărat) Existența unor studii urbanistice aprobate (PUZ). din municipiu şi din teritoriul înconjurător 28 . Situarea ofertei turistice la distanțe relativ îndepărtate de zonele de mare interes – zona montană. branşarea directă la culoarul european de transport VII şi indirectă la culoarele europene de transport IV şi IX şi la autostrada Mării Negre) . podul peste Dunăre. mediu şi energie etc. siturile istorice de valoare europeană şi mondială din Nordul Moldovei etc. autostrada. în zonele de interes ridicat pentru turism.) Crerarea în viitor a sistemului urban Brăila-Galați este o premisă importantă şi pentru creşterea ofertei turistice a acestui teritoriu. fapt ce a condus la o restrângere a cererii de servicii turistice.

din Municipiul Brăila. stațiunea Lacu Sărat (singurul valorificat în prezent) pe teritoriul Municipiului Brăila. 29 . lucrările de reabilitare a căii de rulare a tramvaiului etc. Trebuie să fie o direcție principală de valorificare turistică a resurselor Municipiului Brăila. a vacanţelor. reabilitarea pasajului pietonal Platou P-ţa Independenţei. Municipiul Brăila dispune de un patrimoniu cultural deosebit. naturale şi antropice.→ Adoptarea unor proiecte cu impact pozitiv asupra calității spațiului urban şi a atractivității turistice a municipiului: reabilitarea si modernizarea Parcului Monument. (cf.Brăila are infrastructură turistică dar şi potențial pentru o necesară dezvoltare a acesteia astfel încât oraşul să fie atractiv pentru petrecerea timpului liber. restaurarea şi consolidarea clădirii Teatrului Maria Filotti. → Turismul cultural are premise de creştere. călătorii de afaceri etc. în contextul ridicării nivelului de cultură si gradului de civilizaţie. Se pot organiza conferinţe. ceea ce face ca turismul cultural să reprezinte de asemenea o nişă principală de dezvoltare a activităţii turistice. Turismul de afaceri se poate dezvolta pe teritoriul municipului Brăila. desfăşurarea unor activităţi de natură diversă . care prin diversificarea ofertei potențează şi atractivitatea turistică a oraşului → Adaptarea programelor de învăţământ la cerinţele economiei de piaţă. dar şi Movila Miresii. reabilitarea zonei de promenadă între Calea Călăraşilor şi Faleza Dunării. din zona sa periurbană şi chiar de la nivelul județului. efectuarea de cumpărături. Puncte forte → Buna accesibilitate existentă (şi viitoare) a municipiului (cu privilegiul branşării directe la culoarul european de transport fluvial VII) Diversitatea şi valoarea resurselor turistice. iar infrastructura de afaceri este destul de dezvoltată pentru evoluţia acestei forme de activitate. pentru vizitare. expoziţii. amplificându-se dorinţa de cunoastere a turiştilor. hotel Triumph – 80 locuri. prevăzută în partea de nord a Municipiului Brăila pe traseul actualelor şi viitoarelor rute comerciale → Ȋnfiinţarea unor gospodării agroturistice în zona periurbană a municipiului Brăila. → Turismul de afaceri – existenţa unui mediu economic relativ de dinamic (cu precădere înainte de actuala criză economică) favorizat de amplasarea oraşului pe malul Dunării şi a numeroase facilităţi de conferinţe în hotelurile din oraş (hotel Belvedere – 130 locuri. Strategiei de dezvoltare a municipiului Brăila pentru perioada 2008-2013) → Dezvoltarea urbană. hotel Traian – 50 locuri) constituie premisele ca turismul de afaceri să fie una dintre formele dinamice de turism. → Turismul urban . este favorabilă practicării unor variate forme de turism: → Turism balnear este favorizat de existenţa unor resurse balneoturistice importante. deoarece aici îşi concentrează activitatea cele mai multe şi cele mai profitabile unităţi economice active de pe plan judeţean.vizionarea de spectacole. şi Balta Albă.

Armătura pentru turismul itinerant 30 .2. Această formă de turism se adresează unui segment îngust de turişti: specialişti. Brăila. Focsani. elementul principal şi tractant al unei rețele turistice cu profil balneoterapeutic. Armătura turistică balneară Se intenționează trecerea Stațiunii Lacu Sărat de la statutul de stațiune turistică de interes local la acela de stațiune turistică de interes național. staţiunea Lacu Sărat ca şi celălalte lacuri de apă dulce sau sărată din judeţ). reţeaua unităţilor hoteliere din municipiul Brăila a crescut prin construcţia unor unităţi hoteliere private. Esna etc.) şi se desfăşoară cu respectarea legislaţiei în vigoare. prevăzute în PUZ-Lacu Sărat. de dezvoltare a amenajărilor şi structurilor turistice existente în staţiune. → Turismul nautic şi turismul de croazieră – amplasarea municipiului Brăila pe malul Dunării. dar si faptul că la mai puţin de 100 km sunt situate câteva orase emiţătoare de turişti. → Turismul de tranzit – zona este tranzitată de fluxurile turistice ce se deplasează dinspre Moldova spre litoral şi deltă. dar şi din unele lacuri de apă dulce de pe teritoriul judeţului Brăila (Zăton. → Ecoturismul – existența Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (PNBmB). favorizează dezvoltarea a numeroase activităţi ecoturistice pe teritoriul parcului. Buzău. După anul 2000.2. Blasova. fotosafari. 4. Lutul Alb. Rm. de consolidare a armăturii turistice balneare. precum birdwatching. Stațiunea va fi. iubitori de natură. Această formă de turism trebuie valorificată eficient şi durabil în acelaşi timp.2. întâlniri. 4. Ȋn vedera realizării acestui obiectiv trebuie luate măsurile de valorificare superioară a resurselor turistice existente. fiind evitate excesele turiştilor de weekend.reuniuni. precum şi existenţa portului Brăila favorizează această formă de turism. → Pescuitul sportiv valorifică bogatul fond piscicol din apele Dunării.1. studenţi. Slobozia. importante (Galaţi.2. prin schimbul de experienţă şi know-how. excursii cu ghid. ce pot deveni benefice pentru structurile de afaceri. Brăila este una dintre porțile de intrare ale PNBmB. zonă umedă de interes internaţional (sit RAMSAR). plimbări cu barca. Sărat). CONCEPŢIA DE ECHIPARE ŞI AMENAJARE TURISTICĂ 4. → Turism stiinţific – determinat de marea varietate floristică şi faunistică existentă pe teritoriul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei. astfel. la nivel teritorial mai amplu. → Turismul de sfârşit de săptămână este favorizat de existenţa unor zone atractive pentru turişti (Balta Mică a Brăilei. care ar putea fi creată prin (re)integrarea în circuitul turistic a resurselor specifice de la Movila Miresii (la 30 km de Brăila) şi Câineni Băi. pâna la recenta criză economică. ceea ce reflectă existenţa unei cereri în acest domeniu.

Armătura pentru conferinţe şi reuniuni Infrastructură specifică există în oraşul Brăila dar trebuie ameliorată şi sporită prin: → Conversia unor spații sau clădiri existente → Realizarea unor dotări noi. complexă şi atractivă. într-un produs turistic integrat. național şi internațional. în general → Implementarea cât mai rapidă a proiectelor care vizează creşterea accesibilității municipiului atât la nivel regional. Dc8 şi DN 2B. cu tematici şi secvenţe de interes variat). Acesta are o componentă de deplasare în scop turistic care.2. trebuie să aibă o marcată valență de agrement. sau în restructurări ale zonelor industriale aflate în declin → Este posibil a fi extinsă şi în stațiunea Lacu Sărat astfel încât.3. a calității spațiilor urbane. în această locație. → Proiectele mari de infrastructură edilitară şi de comunicații . 4. de activitate de recreere în sine. aflată în relație cu drumurile expres. pentru creşterea atractivității.cadru necesar pentru dezvoltarea infrastructurii turistice prin inițiativă privată . presupune o formă de turism itinerant. regional. 4. în aria de dezvoltare urbană din nordul localității.3. internațional şi a infrastructurii edilitare. ceea ce impune ameliorarea parametrilor funcționali şi peisagistici ai infrastructurilor şi culoarelor de circulație de pe potențiale trasee turistice. prin reabilitarea cadrului construit valoros. remodelarea mobilității • ridicarea nivelului de trai prin crearea unor locuri de muncă şi creşterea veniturilor din prestarea serviciilor de turism Direcțiile de acțiune pentru dezvoltarea turismului în Municipiul Brăila sunt următoarele: 1. de parcurs agreabil. PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Programul de valorificare a resurselor Municipiului Brăila prin turism vizează două obiective majore : → promovarea şi dezvoltarea socio-economică a municipiului dar şi al teritoriului său de influiență imediată (zona periurbană) şi chiar a întregului teritoriu județean → creşterea calitații vieții cetățenilor: • ameliorarea calității mediului de viață prin imbunătățirea infrastructurilor şi serviciilor publice. din care cele mai importante sunt DN 21. oferta turistică să fie mai diversificată.Relaționarea resurselor turistice ale Municipiului Brăila cu cele din teritoriul periurban (incluzând şi viitorul sistem urban Galați-Brăila şi Măcin) şi de la nivelul județului. Ameliorarea accesibilității municipiului la nivel județean. cât şi la nivelul teritoriului județean (ca fundament pentru crearea unor trasee turistice complexe.trebuie să reprezinte o 31 . național. complex şi competitiv la nivel regional şi supra-regional.

4.4. Accesarea fondurilor locale. organizațiile şi agenții economici interesați. Crearea unui cadru instituțional coerent şi eficient pentru colaborare permanentă între instituțiile. inclusiv internațională 5.1) 3.organizarea de cursuri de specialitate. atractive şi competitive pe piața turistică internă şi externă → Crearea resurselor şi instrumentelor de promovare eficientă a ofertei turistice brăilene în fluxurile turistice de la diverse scări teritoriale. cu puternică amprentă locală. legislaţie.1. ghizi specializaţi. marketing. Ameliorarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice a teritoriului pentru atingerea unor standarde ridicate a ofertei turistice şi respectarea normelor europene (detaliere la Pct. → Dezvoltarea infrastructurii sportive şi de agrement: • modernizarea bazelor de sport şi agrement existente (ex. 7. Pct. 4. pct. 4. nu în ultimul rând. Asigurarea resursei umane calificate şi specializate în turism . gastronomie. în vederea asigurării unor servicii la standarde corespunzătoare cerinţelor actuale. Această colaborare este necesară creării unui produs turistic complex.direcție predilectă pentru folosirea resurselor interne ale primăriei. complexe. Valorificarea optimă a resurselor turistice naturale şi antropice. coerent şi competitiv. 6.4. O strategie de marketing turistic de promovare turistică a Municipiului Brăila (v.2) 4. pentru cooperarea intercomunală. în conformitate cu principiile dezvoltării durabile (detaliere la. de perfecţionare şi pregătire în management. Dezvoltarea infrastructurii turistice Pentru creşterea calităţii produsului turistic al municipiului Brăila se impune dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale şi a infrastructurii cu specific turistic. ECHIPAREA TURISTICĂ A TERITORIULUI (Propuneri de amenajare şi dezvoltare) 4. care depăşeşte strictele limite administrative ale municipiului.3) → Conturarea unor produse turistice specifice. naţionale şi europene pentru valorificarea eficientă şi durabilă a resurselor turistice. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă → Crearea unor produse turistice integrate.pregătirea la nivel superior a personalului calificat pentru activităţi turistice. diversificate. → perfecţionarea personalului şi a celor care activează în turism . etc. originale. pentru constituirea profilului material şi spiritual al produsului turistic şi. prin: → dezvoltarea învăţământului preuniversitar în acest domeniu de activitate. 2. comportament. în contextul protejării acestora şi a mediului. 4. 4.: complexul sportiv şi 32 .4. pe un teritoriu mai larg.4.

ştrandul). dar şi de la Corotisca. cazino. pe malul stang al Dunării. Blasova. • dezvoltarea portului de agrement. alte amenajări pentru distracții – club. amenajarea sau construirea unor noi unităţi de primire a turiştilor. Ianca.2. turistică . pistă de popice. Proiecte recomandate: → Realizarea obiectivelor prevăzute pentru Stațiunea Lacu Sărat (PUZ. magazine cu mărfuri alimentare şi nealimentare. 4. restaurante şi grădini de vară (întrucât cele existente nu corespund standardelor unei stațiuni care se doreşte a fi de o înaltă clasă). dar nu numai. agricolă. Valorificarea resurselor naturale: → Protejarea faţă de poluarea turistică a resurselor şi valorilor naturale (rezervaţii ştiinţifice sau naturale. din zona centrală a municipiului Brăila. se pot amenaja unități de alimentație publică pe pontoane şi vaporaşe scoase din uz. locuri de joacă pentru copii. în funcţie de formele de turism practicate.industrială. De asemenea. • amenajarea unor dotări sportive atat în Staţiunea Lacu Sărat cât şi în alte locaţii unde se dezvoltă alte tipuri de turism.Lacu Sărat.implicând realizarea unui centru de sănătate de nivel regional şi a unui centru sportiv de nivel naţional. la standarde olimpice. Brăila) ca să fie atestată ca stațiune balneoclimaterică de interes național: construirea de noi pavilioane pe lângă cele existente. dotări social-culturale.4. → Ȋnfiinţarea unui centru de informare turistică în Municipiul Brăila. → Ȋn dezvoltarea urbană prevăzută în partea de nord a Municipiului Brăila se prevede realizarea unui parc de activităţi care constă în dezvoltarea unui areal cu o structură funcţională complexă . reabilitarea. parcuri naturale). → Modernizarea şi dezvoltarea structurilor de primire: • dezvoltarea bazelor de cazare în mod diferenţiat. cum ar fi: oficiul poştal.“Plaja Lipoveneasca”). Ridicarea calităţii produsului turistic şi diversificarea ofertei turistice Valorificarea optimă a resurselor turistice naturale şi antropice trebuie să se facă în contextul protejării acestora şi a mediului. 33 . în zona municipiului Brăila. în conformitate cu principiile dezvoltării durabile. → Se pot amenaja plajele de la Brăila (pe malul stang al Dunarii . → Ȋnfiinţarea şi promovarea unui port turistic pe Dunăre (promovarea turismului de agrement şi recreere – de ex: croaziere pe Dunăre). Ciineni etc. biblioteca. terenuri de tenis etc → Lucrări de modernizare în porturile existente pentru navele de pasageri → Dezvoltarea şi extinderea portului de ambarcaţiuni de agrement. • identificarea.

în viitor. în limitele exigențelor de protejare a biodiversității. Valorificarea resurselor antropice → Stoparea degradării monumentelor istorice. de către turiştii străini).Arhangheli Mihail şi Gavril şi Sf. revitalizarea. de interes ştiințific internațional (e necesar şi un plan de protejare şi reconstrucție ecologică) • reamenajarea falezei pentru punerea în valoare a peisajului fluvial şi ameliorarea relației acesteia cu centrul istoric. punând în valoare patrimoniul urbanistic şi arhitectural unicat. Catedrala “Sf. ameliorarea şi valorificarea peisajului natural complex în scopul creării unei mărci identitare • dezvoltarea ecoturismului in Insula Mică a Brăilei. Dc8 şi DN 2B. organizarea unor 34 .Nicolae” Desfăşurarea. plecându-se de la datele statistice care indică faptul că o mare parte dintre turiştii străini care vin în România optează pentru stațiunile balneare → Conservarea. neîngrijită corespunzător. Cuprinderea în circuitele turistice a bisericilor din municipiul Brăila declarate monumente: “Buna Vestire”(Greacă). Importantă este şi organizarea corectă a întreținerii vegetației care. pe brațele vechi ale Dunării. cu prioritate DN 21. locuri de agrement. popasul Corotişca de pe malul drept al Dunării. Insula Mică a Brăilei. care ar contribui la conectarea oraşului Brăila la marile oraşe Dunărene ale Europei (deşi. a proiectului ““Croaziere pe Dunăre” în ţările Europei de Vest. mai ales pentru zona din fosta Cetate a Brăilei (demolată după Tratatul de la Adrianopole din 1829) unde se află acum Grădina Publică şi zona din centrul vechi al oraşului. Se pot îmbina turismul de croazieră cu turismul de sănătate. a ecosistemelor valoroase pe care le reuneşte. naţionale şi europene pentru valorificarea eficientă şi durabilă a acestor resurse → Dezvoltarea şi amplificarea turismului de agrement şi croazieră pe Dunare: posibiltatea iniţierii unor programe de mini-croaziere pe Dunăre. în trecut s-a dovedit că Galați şi Brăila nu au fost alese ca puncte de escală decât în foarte mică măsură.Paraschiva”.continuarea realizării proiectului de reconstituire şi refacere a clădirilor din zona veche a municipiului Brăila. pentru a cărui bună organizare vor trebui imbunătățite condițiile de cazare şi serviciile aferente. Valorificarea turistică a rețelei de hrube cu o istorie interesantă. restaurarea. pentru crearea unui areal turistic de calitate • tratarea peisagistică a arterelor rutiere pe care se pot desfăşura circuitele turistice. reabilitarea lor şi valorificarea în → → → → circuitul turistic cultural Valorificarea superioară şi intensivă a Centrului istoric al municipiului Brăila . diversificarea şi promovarea manifestărilor culturale de anvergură națională şi internațională: Festivalul Internațional de Canto “Haricleea Darclee”.→ Accesarea fondurilor locale. Ȋn hrubele care vor trebui consolidate se pot organiza puncte de mare atracție turistică. îşi pierde din valoarea peisagistică. “Sf.

tururi ale oraşului. Încurajarea utilizării transporturilor publice (a căror calitate trebuie ridicată) Crearea infrastructurii pentru deplasări alternative: pietonale şi piste pentru biciclişti (inclusiv la nivel teritorial-velorute) Creşterea gradului de securitate al cetăţenilor şi turiştilor în spațiul public este. Brăila) şi atestarea acesteia ca stațiune balneoclimaterică de interes național Îmbunătăţirea ambientului urban al municipiului Brăila din punct de vedere microclimatic şi al ofertei cantitative şi calitative a spaţiilor libere. 35 . să determine reducerea efectelor acesteia de poluare vizuală şi de consum excesiv de teren urban . Reorganizarea inteligentă.resursă limitată şi valoroasă .cu prioritate în perimetrele urbane cu un patrimoniu urban de calitate Pentru centrul istoric al oraşului este de studiat problema reducerii automobilității şi încurajarea unor moduri de deplasare alternative (pietonală. Valorificarea complexului Teatrului “Maria Filotti”. atât ca monument de arhitectură înscris în patrimoniul UNESCO. plimbări pe Dunare cu participanții la festival. atractiv pentru locuitori şi turişti → Reabilitarea şi dezvoltarea promenadelor → Adoptarea unei politici de mobilitate durabilă care să diminueze utilizarea excesivă a automo- → bilelor. o exigență importantă pentru dezvoltarea turismului. Prin aceasta pot fi recuperate resurse de teren pentru amenajări de calitate. iar în interiorul centrului să se opteze pentru parcări multietajate şi eventual subterane care să limiteze suprafețele de teren destinate staționării.Lacu Sărat. → Dezvoltarea şi ameliorarea calității peisagistice a sistemului de spații verzi (sporirea suprafețelor plantate până la atingerea normei europene de 26 mp/locuitor) → Reamenajarea spațiului falezei. de asemenea. reglementarea strictă şi prin aceasta limitarea automobilelor în spațiul urban este una din direcțiile importante de reabilitare peisagistică a arealului de mare interes turistic. Valorificarea resurselor balneoclimatice → Realizarea obiectivelor prevăzute pentru Stațiunea Lacu Sărat (PUZ. invitarea unor trupe de teatru de prestigiu din țară şi străinătate). o dimensiune foarte importantă a atractivității turistice a acestuia. cât şi ca loc de organizare de manifestări artistice (festivaluri tematice. în sine. cu bicicleta sau motocicleta. într-un spațiu urban de calitate. Calitatea de ansamblu a ambianței unui oraş este. esplanadei. festivalul Internațional de muzică uşoară “George Grigoriu. Este preferabilă amplasarea unor parcări de tip park&ride pe o conturnantă rutieră a acestuia. cu prioritate al celor legate spaţial de Dunăre.

Municipiul Brăila. într-un teritoriu mai larg: → Introducerea intr-un circuit turistic. este necesară pentru organizarea integrată.dar şi cu cele de la nivelul județului Brăila. Conturarea unor produse turistice specifice. atât pe plan intern cât şi internațional. poarta principală de acces prin diverse moduri de transport. are potențialul de a deveni punct de plecare în circuite turistice cu caracter balnear. Crearea unor produse turistice integrate. Specificul teritoriului este legat mai ales de factorii naturali si de vecinatatea fluviului Dunarea. → Utilizarea modalităților actuale. cu puternică amprentă locală. în mai multe limbi de circulație internațională. care grupează şi o pondere majoră din infrastructura de cazare şi agrement a județului. formule de promovare a rețelei de hrube din Municipiul Brăila. tematic. O strategie de marketing turistic care să genereze promovarea eficientă a ofertei turistice locale prin: → Ȋnființarea unui Centru de informare şi promovare turistică zonală care să fie specializat în furnizarea de informații şi material publicitar şi promoțional referitor la produsele turistice oferite de agențiile de turism. a atributelor curative ale Lacului Sărat şi a celorlalte lacuri. Crerarea în viitor a sistemului urban Brăila-Galați este şi ea o premisă importantă şi pentru compunerea sinergică a ofertei turistice a acestui mai vast teritoriu. a unei oferte mai complexe şi mai atractive în competiția cu alte teritorii şi ofertele lor turistice.4. sinergică. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă. ca şi organizarea unui cadru de cooperare intercomunală. Exploatarea eficientă a oportunităţilor turistice şi promovarea adecvată a acestora Pentru valorificarea turistică a teritoriului studiat sunt necesare: 1. pe elementele de specific şi unicitate şi prin crearea unor evenimente şi manifestări noi. originale. cât şi la infrastructura existentă şi posibilitățile de petrecere a timpului liber. Pentru crearea unor astfel de produse turistice „în rețea” şi a unor circuite turistice. 2. atractive şi compettiive pe piața turistică internă şi externă Relaționarea şi cu resursele teritoriului de influență imediată a municipiului Brăila – zona sa periurbană . moderne. ameliorarea funcțională şi peisagistică a relațiilor rutiere între locațiile-resursă. → Campanii de promovare a imaginii municipiului Brăila. punându-se accentul pe cele mai valoroase componente ale potenţialului său turistic. de maxim impact (de ex. dar şi de unele resurse antropice. ecologic. recreativ. din teritoriul înconjurător). realizarea de site-uri turistice cât mai atractive.4.3. complexe. sunt necesare: asigurarea unei bune accesibilități la nivelul teritoriului interesat. diversificate. a peisajului complex şi a biodiversității Insiluei Mici a Brăilei. de anvergură. de promovare a serviciilor turistice. “Nica Petre” în municipiu şi satul Baldovineşti. a caselor memoriale din municipiul şi județul Brăila: Casele Memoriale “Panait Istrati”. → Redactarea de broşuri de promovare. 3. Casa 36 .

→ Iniţierea unor programe de croaziere locale pe Dunăre. Se impune: → Protejarea faţă de poluarea turistică a resurselor şi valorilor naturale (rezervaţii ştiinţifice sau naturale.Delta Dunării) cu nave de croazieră. Acest fenomen se manifestă şi în cazul Municipiului Brăila. → Studierea posibilităţilor de integrare a circuitelor turistice locale/regionale în programe turistice europene (ex: Mănăstirea din Staţiunea Lacul Sărat. cultural şi ecoturism) CAPITOLUL V. în culoare peisagistice de calitate (pentru îmbinarea unor forme de turism sportiv. etc) → Crearea unor velorute cu trasee care să lege principalele situri de interes turistic. *** 37 . parcuri naturale). PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A RESURSELOR TURISTICE Activitățile turistice pot creea presiuni de antropizare a peisajelor naturale valoroase (mai ales de-a lungul marilor cursuri de apă) şi alte efecte de deterioarare a factorilor de mediu şi a peisajului. → un management integrat (protecţie şi utilizare controlată) a teritoriului Bălții Mici a Brăilei → Identificarea şi controlarea impactului asupra mediului pe care eventual l-ar putea avea dezvoltarea propusă pentru teritoriul din Nordul Municipiului Brăila → Organizarea corectă a sistemului de circulaţii rutiere pentru eliminarea blocajelor şi reducerea poluării generate de traficul motorizat → Protejarea arealelor cu resurse turistice importante împotriva inundațiilor şi băltirilor. Mănăstirea Măxineni. → Creşterea gradului de siguranţă a utilizării durabile a teritoriului printr-un management integrat al apelor de suprafaţă (ape dulci şi sărate). a apelor subterane şi a celor meteorice. inclusiv prin creşterea cooperării cu o zonă balneară aflată într-un stadiu incipient al dezvoltării (staţiunea Movila Miresii). pe trasee mai lungi (Brăila-GalaţiTulcea.Memorială “Perpessicius” etc. în cadrul unor excursii de câteva zile. → Organizarea unui management integrat al echilibrului hidrogeologic şi biochimic al apei Lacului Sărat. Conacul Orezeanu.

privind analiza condițiilor socio-economice. 2011 *** Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila 2008-2003 *** Studiu de Infrastructură. comparativ cu cei înregistraţi la nivel naţional.Bibliografie Legea nr. 351/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi • Legea nr. 2011 *** Plan Urbanistic Zonal (P. 451/2002 pentru ratificarea convenţiei europene a peisajului *** Studii de fundamentare pentru evaluarea potențialului turistic în unitățile administrativteritoriale pe județe . 5/2000 privind aprobarea PATN – Secţiunea a III-a – Zone protejate • Legea nr.secțiunea a VIII-a Zone turistice. site M. 2004.ro *** Turismul . Brăila. Ministerul Cultelor. 350/2001. broşură 2010. 2007 *** Lista monumentelor istorice. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România cu modificările ulterioare • Legea nr. realizaţi în primul semestru al anului 2011. 575/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural • Legea nr.387/2009 privind aprobarea PATN – Secţiunea a V-a – Zone cu resurse turistice • Legea nr.Z.Zona Periurbană Brăila. 2009 *** Plan Urbanistic Zonal . www.Direcţia regională de statistică Brăila *** INSSE .Cadrul general şi potentialul turistic al județului Brăila.Planul de Amenajare a TeritoriuluI National .Stațiunea Lacu Sărat.). modificată şi completată de Legea nr.ro *** Studiu de fundamentare PUG Brăila.Parcul Natural Balta Mică a Brăilei.cjbraila. 2011 *** Plan Urbanistic Zonal – Centrul istoric Brăila.primariabraila.http://www. 363/2006 privind aprobarea PATN – Secţiunea I – Căi de comunicaţie • Legea nr. privind amenajarea teritoriului şi urbanismului • Legea nr.U.A. Institutul Naţional de Statistică *** Strategia UE pentru Regiunea Dunării.Date statistice din baza de date TEMPO online a INS • 38 . URBABINCERC. 171/1997 privind aprobarea PATN – Secţiunea a II-a – Apa • Legea nr. *** Principalii indicatori economico-sociali ai judeţului Brăila.E *** INSSE . MDRT *** Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud-Est *** Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brăila 2010-2015 *** Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc Galaţi-Brăila-Tulcea *** Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . Brăila . 242/2009.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.