ATELIERUL DE URBANISM ”URBIS ‘90”

Str. Academiei nr.18-20, sector 1, Bucuresti Cod Postal – 70109 R.C. 40/8501/1991 COD FISCAL R1562554

ACTUALIZARE

PLAN URBANISTIC GENERAL

BRAILA
ETAPA 2

STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

IANUARIE 2012

Titlul lucrarii: STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

Beneficiar: PRIMARIA Mun. Braila Consiliul Local Braila Adresa: Piata Independentie nr.1, 810210, Braila Tel.+4 0239 69 49 07; Fax: + 4 0239 69 23 94 www.primariabraila.ro

Proiectant: s.c. Atelierul de Urbanism “URBIS’90” s.r.l. Adresa: Str. Academiei 18-20, 010014, Bucuresti, Romania Tel: +40 21 307 71 12; Fax: +40 21 307 71 09 www.uauim.ro Sef Proiect: Director: Pr. Nr. lect.dr.arh. Mihaela Negulescu prof.dr.arh. Alexandru Sandu 02 –f 2/ 2011

STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

CUPRINS
Pag.

Capitolul I. Consideraţii generale 1.1. 1.2. 1.3. Poziţia în teritoriu Accesibilitate şi infrastructură generală (feroviară, rutieră, navală) Cadrul natural 1.3.1. 1.3.2. 1.3.3. 1.3.4. Relief Reţeaua hidrografică Clima Elemente biogeografice
1 1 5 5 5 5 6 6 7

1.4. Cadrul socio-economic 1.5. Cadrul cultural – istoric Capitolul II. Potenţialul turistic şi arealele de concentrare a valorilor turistice 2.1. Potenţialul turistic din Municipiul Brăila 2.2. Potenţialul turistic din împrejurimile Municipiului Brăila Capitolul III. Stadiul actual de valorificare turistică 3.1. Forme de turism 3.2. Structurile de primire turistică 3.2.1. Structuri turistice de cazare 3.2.2. Structuri de alimentaţie 3.2.3. Structuri de tratament 3.2.4. Structuri de agrement 3.3. Analiza circulaţiei turistice 3.4. Disfuncţionalităţi

8 8 12

15 15 16 16 21 23 24 24 25

Capitolul IV. Propuneri de dezvoltare a turismului 4.1. Premise şi direcţii de dezvoltare a turismului 4.2. Concepţia de echipare şi amenajare turistică 4.2.1. 4.2.2. 4.2.3. Armătura turistică balneară Armătura pentru turismul itinerant Armătura pentru conferinţe şi reuniuni

27 27 30 30 31 31 31 32 32 33 36

4.3. Programul de dezvoltare a turismului 4.4. Echiparea turistică a teritoriului (propuneri de amenajare şi dezvoltare) 4.4.1. Dezvoltarea infrastructurii turistice 4.4.2. Diversificarea ofertei turistice şi ridicarea calităţii produsului turistic 4.4.3. Exploatarea eficientă a oportunităţilor turistice şi promovarea adecvată a acestora Capitolul V. Protecţia mediului şi a resurselor turistice Bibliografie

37

38

o destinaţie turistică atractivă. stabilite şi actualizate în cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE/ONU) Drumul European Clasa B ( ramificaţie /conexiune) E 577: Slobozia – Brăila – Galaţi . în Câmpia Brăilei (Bărăganul Nordic). un nod naval comercial important.Burgas . 2011) 1 . 2. având o suprafaţă de 4392.2030 km: (Ucraina) Odessa . la 20 m altitudine.` 1. Se preconizează ca municipiul şi zona sa periurbană să fie componentă a sistemului urban Brăila-Galaţi (sau chiar a unui sistem Brăila-Galaţi-Tulcea).T. 1.Çanakkale .Nesebar . Se compune din 3 trupuri care totalizează 3444.1. oraş de rangul I.STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA CAPITOLUL I. pe malul stâng al Dunării – în subsectorul bălţilor.2 ACCESIBILITATE ŞI INFRASTRUCTURĂ (feroviară.Ovidiu . Moldova) Comrat .Varna . rutieră. platforma industrială Chiscani. în nord-estul Câmpiei Române. Moldova) Vulcăneşti .Mangalia . Drumul European clasa A (intermediar nord-sud) E 87 . potenţială a doua zonă metropolitană a României şi cea mai mare pe Dunărea inferioară.46 ha de teren intravilan: 1.(Romania) Galaţi . POZIŢIA ÎN TERITORIU (rol şi localizare) ` Municipiul Brăila este situat în partea de sud-est a României. CONSIDERAŢII GENERALE Municipiul Brăila este reşedința județului Brăila. trupul oraşului propriu-zis.Malko Tărnovo . să munceşti şi să studiezi.N. secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi.Izmir .Eceabat .(Bulgaria) Şabla Cavarna . dezvoltat şi prosper.Dubăsari .Isaccea -Tulcea . staţiunea Lacu Sărat.Chişinău .(ferry) .Izmail .(Turcia) Dereköy Kırklareli .Constanţa . un loc plăcut în care să trăieşti.Antalya (Sursa: PATZMB.Babadag .Poltava.Reni .Brăila .Balcic . Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila 2008-2003 fixează ca obiectiv general devenirea municipiului către ipostaza de centru regional modern. navală) Infrastructură şi accesibilitate rutieră Brăila şi zona periurbană sunt parte a sistemului de reţele europene de transport rutier: • Drumuri Europene.Eforie .30 ha şi o populație de 210245 locuitori.Ucraina) Odessa .A.(R. conform Legii 351/2001 P. 3.(R.Măcin .

Există disfuncționalități în ce priveşte organizarea rețelei rutiere. • proiecte bazate pe Planul Operaţional Transport: linia Buzău .• Relaționare indirectă cu Coridoarele de Transport Pan European IV şi IX Municipiul Brăila se relaționează rutier cu teritoriul național prin: DN 21 Slobozia – Brăila.Făurei . (Sursa: PATZMB. DN 22 traversează Municipiul Braila şi ajunge la trecerea bac Smârdan pentru direcţia Tulcea. DN 22 Râmnicu Sărat – Brăila. Infrastructură şi accesibilitate feroviară Legăturile feroviare se fac din direcţia Bucureşti. Brăila prin calea ferată care traversează municipiul Brăila şi fac legatura cu Moldova prin Galați. • Coridorul de Transport Pan European IV.Medgidia . circulaţie îngreunată de numărul mare de automobile şi absența în centrul oraşului a unor parcări publice mari. DN 23 Focşani – Brăila. Oraşul Brăila are o rețea rutieră organizată în sistem radial concentric din care pornesc transversal mai multe artere conectate la extremitaţile teritoriului intravilan. subterane sau supraterane. 2 . care afectează accesibilitatea internă a municipiului. Acestea sunt consecința următoarelor situații: străzi cu gabarite necorespunzătoare categoriei.Bucureşti . 6 km sunt străzi cu pavaj iar diferenţa o reprezintă străzile cu piatră compactată. care traversează zona periurbană şi care cuprinde Dunărea navigabilă. Din toate acestea. Canalul Dunăre-Marea Neagră.Brăila . 2011) Infrastructură şi accesibilitatea fluvială Municipiul Brăila este port fluvio-maritim Brăila în spaţiul Coridorului de Transport Pan European VII. Aceasta însumează 285 km de strazi din care 208 km sunt străzi asfaltate. Canalul Dunăre Sava. legăturile navigabile dintre Marea Neagră şi Dunăre.Arad Braşov . braţele Dunării Chilia şi Sulina. ca linie de cale ferată convenţională.Feteşti . Canalul Dunăre-Tisa.Constanţa.Măcin . etc. DN2B Buzău – Braila.Galaţi . străzi neasfaltate la periferie.Tulcea.frontieră. intersecţii neamenajate corespunzător / amenajate la capacitatea de circulaţie care este depăşită. Municipiul Brăila şi zona periurbană sunt conectate la: • un segment din linia CF convenţională (prevăzută pentru 160 km/oră) care complementează infrastructura de transport rutier pe Coridorul IV pe ruta Curtici . Buzău. străzi cu capacitate de circulaţie depăşită. componenta feroviară. cu viteza până la 160 km/h pe trasee existente reabilitate linia de cale ferată de interes local Brăila . La nivelul municipiului se propune realizarea unui inel care să descongestioneze circulaţia trafic greu pe B-dul Dorobanţilor. DN 22B (Dig Braila– Galaţi).Ploieşti .

Accesibilitatea aeriană Cele mai apropiate aeroporturi internaționale sunt: Aeroportul Internațional .Mihail Kogălniceanu. au fost înregistrate 1840 mopede.A coordonat şi administrat de Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Brăila şi reţeaua de minibuze maxi-taxi care suplimentează traseele. De asemenea. Serviciul de Transport Public Local de Călători Brăila a realizat „Studiul de trafic pentru dezvoltarea şi optimizarea activităţii de transport în comun cu autobuze. În judeţul Brăila există un aeroport utilitar la Ianca.03. Ȋncepand cu data de 01. din Județul Constanța. Ȋn urma acestor studii.02.Henri Coandă.. Serviciul de Transport. reorganizarea şi reglementarea circulaţiei îin zona istorică a municipiului Brăila”.12.. tramvaie şi microbuze în municipiul Brăila” şi un studiu privind „ Revizuirea amplasamentelor staţiilor de taxi.C.Zone turistice 3 . s-a concluzionat necesitatea participării şi menţinerii operatorilor privaţi la asigurarea transportului public pe teritoriul municipiului Brăila.2005. Infrastructură tehnică – Județul Brăila Sursa: PATN.2007. a luat in evidenţă şi a înregistrat pe raza municipiului Brăila 300 de vehicule lente. Urmează a se realiza un aeroport Brăila-Vădeni. Transport public urban Situaţia prezentă este favorabilă dezvoltării municipiului Brăila şi conţine un transport public cu tramvaie şi autobuze al S. ca urmare a HCLM nr. care se află la o distanță de 200 km și Aeroportul Internațional . (sursa: PIDU Brăila) Fig. utilaje nesupuse inmatriculării. incepând din data de 01. BRAICAR S.2007 şi până în prezent. din Otopeni. situat la o distanță de 130 km.Secțiunea VI. 1. gestionat de firme particulare şi autorizate de Primărie. 47/28. Ȋn anul 2007.

ruta secundara: Bucuresti – Cernavoda – Constanta ) → realizarea drumului expres Brăila-Slobozia. Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport aprobat prin Legea 363 din 2006 prevede autostrada Giurgiuleşti (Republica Moldova) . → realizarea drumurilor expres Braşov-Focşani-Brăila şi conectarea acestuia prin podul rutier peste Dunăre la nord de Brăila.1).1 din 17.Deşi accesibilitatea actuală ca şi echiparea tehnică în ansamblu a teritoriului studiat este ridicată (vezi fig. către Autostrada 2 (Bucureşti – Constanţa). parte integrantă a viitoarei Autostrăzi a Mării Negre. în nordul Brăilei. → realizarea aeroportului internaţional Brăila-Vădeni → revitalizarea căii navigabile a Dunării (maritime şi fluviale). 2 • PATN Secțiunea I – Rețele de Transport – căi rutiere creşterea accesibilităţii municipiului Brăilă în cadrul teritoriului său periurban prin: → realizarea drumului expres Brăila – Galaţi (avizul MDLPL nr. respectiv. în viitor sunt prevăzute: • creşterea accesibilităţii Municipiului Brăila la distanţe mari prin: → construirea podului (rutier şi feroviar) peste Dunăre. cu Drumul expres de coastă până la Constanţa. dar şi cu ruta principală a acestei autostrăzi: Giurgiu – Bucuresti (Centura Bucuresti Sud) – Ploiesti – Buzau – Focsani – Albita.04.Galaţi – Brăila – Slobozia – Călăraşi Fig.2008 varianta 3 care pleacă din centura DN2B zona Baldovineşti şi se transformă pe de o parte în 4 .

→ realizarea podului peste Dunărea Veche către Insula Mare a Brăilei şi. Relief Relieful municipiului Brăila. cu potenţial de revitalizare când condiţiile vor fi favorabile. 1. dar şi de frecvente perioade de încălzire. Oraşul se învecinează cu Insula Mare a Brăilei. 1. crescînd lin dinspre fruntea terasei Dunării (est). ce cad mai ales sub formă de averse. dominând valea fluviului cu o medie de 10 metri. CADRUL NATURAL 1. context important şi pentru valorificarea turistică a acestuia. → realizarea podului rutier peste Dunăre şi integrarea teritoriului zonei Măcin în procesele de dezvoltare ale zonei periurbane a Municipiului Brăila. În partea de est se individualizează topoclimatul specific al luncii Dunării caracterizat prin ierni mai blânde şi veri mai călduroase decât în restul câmpiei.3. denumită şi Bărăganul Nordic . 1. Verile sunt foarte calde. cu precipitaţii slabe.un interfluviu cu altitudini ce variază între 20 – 30 metri. Iernile sunt relativ reci. fiind situată între Lunca Dunării.3. într-un orizont mai îndepărtat de timp. Clima Întreaga suprafaţă a judeţului Brăila aparţine sectorului cu climă continentală. Reţeaua hidrografică Municipiul Brăila dispune de două componente hidrografice importante: Fluviul Dunărea şi Lacu Sărat.3. Oraşul se înscrie în Câmpia Brăilei. ca şi cel al întregului judeţ.2. Prin amplasamentul privilegiat la intersecţia unor drumuri comerciale europene. Uniformitatea reliefului de câmpie determină o omogenitate a caracteristicilor climei. a Călmăţuiului. spre nord-vest. se caracterizează prin monotonie şi uniformitate de ansamblu. Spre Dunăre.datorită acumulărilor eoliene – cartierele Baldovineşti şi Pisc se află la altitudinea de 33 de metri. a Siretului şi a Buzăului şi face parte din terasa inferioară a Dunării. Oraşul Brăila situează la altitudinea medie de 20 de metri faţă de nivelul Dunării. marcate uneori de viscole puternice.3. a podului între Brăila şi teritoriile sale din Insula Mare a Brăilei.traseul podului peste Dunăre şi pe de alta parte legătura cu Municipiul Galaţi în zona podul CF peste Siret) → realizarea metroului uşor între Brăila şi Galați. care reprezintă suprafaţa cuprinsă între cele două braţe ale Dunării (Dunărea Veche sau Braţul Măcin şi Dunărea Nouă). Precipitaţiile atmosferice totalizează în cursul unui an sub 500 mm.1.3. sistemul urban Brăila-Galaţi are premisele de a deveni poartă a uniunii europene către est şi platformă logistică de nivel continental. Cele mai mici cantităţi de 5 . care provoacă discontinuităţi stratului de zăpadă. unde . oraşul se termină printr-o pantă abruptă.

INSSE Studiul evoluției demografice înregistrată în intervalul 2000-2010. 1.5 şi 3. Magnitudinea biodiversității în Balta Mică a Brăilei este la cote ridicate. 1.3.1 m/s). dintre care sunt de semnalat câteva. Tabel1 Populaţia totală a Municipiului Brăila în anul 2010. Balta Mică a Brăilei a rămas singura zonă în regim liber de inundație de pe cursul Dunării. media multianuală a Brăilei fiind 1. migrarea forţei de muncă tinere în străinătate sau către alte judeţe.8% şi pondere mai ridicată a populaţiei vârstnice -13.precipitaţii (sub 400 mm/an) se înregistrează în Balta Brăilei. cel mai important refugiu ornitologic din România de pe Dunăre. deficit numeric şi slabă calificare a forței de muncă în domeniul turismului.4. ceea ce face ca acest teritoriu să reprezinte.5% Sursa: Baza TEMPO – Online – serii de timp. Legea 462 din 2001 şi Lista roşie a plantelor din România).10C. Temperatura medie lunară multianuală cea mai mică e -2. Elemente biogeografice Municipiul Brăila se situează în arealele biogeografice de stepă şi de luncă. în context suprateritorial Populaţie totală Municipiul Brăila Judeţul Brăila Regiunea Sud Est 210245 357614 2806204 % populaţie Brăila din total județ şi total regiune 58. 6 . Dintr-un total de 847 de specii introduse în baza de date a Administrației parcului. URBAN-INCERC indică fenomene de declin demografic. risc de depopulare pe cale naturală mai crescut comparativ cu alte oraşe ale ţării. Cantitatea mică de precipitații a determinat diminuarea volumului de apă în Lacu Sărat.4. Temperatura aerului prezintă variaţii slabe. Această zonă a fost declarată arie protejată şi ulterior recunoscută ca sit RAMSAR – zona umedă de importanţă internaţională.8% 7. Vitezele medii anuale ale vântului sunt mai mici la Brăila decât în restul județului (între 1. După intervenția omului prin îndiguirea şi desecarea Bălții Brăilei. relevante pentru potențialul de dezvoltare a turismului: scăderea şi îmbătrânirea populației . la care se adaugă alte 244 specii protejate conform altor legi europene şi române (Convenția de la Berna. realizat în cadrul „Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condiţiilor socio-economice”.pondere scăzută a populaţiei tinere cu vârste cuprinse între 0 – 14 ani (11.10C. CADRUL SOCIO-ECONOMIC Municipiul Brăila are o populație de 210245 locuitori (2010). după Delta Dunării. 72 sunt înscirse în listele speciale de conservare ale directivelor europene. situată pe culoarul estic de migraţie dunărean.7%). loc de cuibărire şi pasaj.

într-un document de pe vremea domnitorului provinciei Ţării Românesti. sociale şi culturale. oraşul a trecut de-a lungul secolelor prin perioade nefaste. Cadrul cultural – istoric Oraşul Brăila este atestat documentar pentru prima dată în anul 1368. municipiul Brăila având locuri de muncă pentru 87.Municipiul Brăila polarizează majoritatea rezultatelor obţinute în economia judeţului din care face parte (cifra de afaceri a oraşului reprezenta în anul 2009 81% din cifra de afaceri a judeţului) Aceeaşi situaţie caracterizează şi indicatorul populaţie salariată. Activităţile comerciale s-au dezvoltat în continuare chiar daca au trecut printr-o perioadă de recesiune. din punct de vedere cantitativ se poate afirma că în raport cu alte judeţe din regiunea 7 . 2011 1. oraşul şi teritoriul din jurul său au fost sub stăpânire turcească timp de aproape trei secole. URBAN-INCERC. Presiunea asupra spaţiului urban Brăila devine astfel importantă în condiţiile în care fluxurile funcţionale cu teritoriile limitrofe sunt intense – schimburi comerciale. numită „Ibrail”. organizat în formă de semicerc faţă de cursul Dunării. Multiculturalismul oraşului Brăila şi-a pus amprenta asupra vieţii sociale si economice. care menţionează intensificarea comerţului pe „drumul Brăilei”. Sursa: „Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condiţiilor socio-economice”. „frânat” însă într-o oarecare măsură de efectele perioadei de recesiune economică. Poziţionat la marginea provinciei si pe fluviul care transporta nu numai vase comerciale. ( Sursa: Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brăila 2010-2015) Deşi. Este evidentă o dependenţă a economiei judeţului. Pe meleagurile Brăilei au poposit si s-au stabilit negustori din diverse zone. Populaţiile nou venite au format comunităţi etnice care si-au adus aici cultura şi tradiţia zonei de origine care a interferat cu cea a populaţiei locale. Potențialul turistic este insuficient valorificat. sporindu-i valoarea etnoculturală şi implicit cea turistică. Toate evenimentele istorice la care oraşul a luat parte şi-au pus amprenta asupra vieţii economice. Numeroase documente ulterioare vorbesc despre Brăila ca fiind cel mai important port de la gurile Dunării. dar si flote de război. iar ceea ce a dănuit peste veacuri reprezintă în prezent o mostenire culturală intangibilă a locului. care i-au împiedicat dezvoltarea. cuprinde ansambluri de locuinţe şi case individuale a căror valoare culturală si istorică a determinat includerea lor pe Lista monumentelor istorice si protejate prin legi speciale. în timp ce industria (cu precădere cea textilă) a fost puternic afectată şi a trebuit să se ia decizii ce au avut ca finalitate restructurarea profundă a domeniului. În acest context dezvoltarea economică trebuie să ţină cont de asigurarea unei dezvoltări urbane durabile şi echilibrate în teritoriu. Centrul vechi al oraşului. Cucerit de turci în anul 1540 şi transformat în „raia”. precum şi a celorlalte comunităţi locale. aprovizionare. desfacere etc. spre care se îndreaptau principalele drumuri comerciale medievale. în urma căreia s-au pierdut 3602 locuri de muncă. cu precădere din sudul Dunării.5. de cea a municipiului reşedinţă de judeţ. navetism. Vlaicu Vodă.8% din populaţia salariată a judeţului în anul 2005 şi pentru 86% în anul 2009. Analiza principalelor activităţi economice ale municipiului Brăila relevă un mediu economic în dezvoltare.

construit in 1912. judeţul Brăila are un potenţial cultural construit relativ redus. Ȋn spațiul grădinii a funcționat şi un restaurant rotativ. fondul piscicol al apelor.1 ha) este un loc privilegiat de contact cu peisajul fluvial.susţinută mai ales de prezenţa Dunării . o adevarată rețea de tuneluri cunoscute sub denumirea de “hrubele Brăilei”. situat în partea sud-vestică a oraşului Brăila. ostroavele si insulele formate de braţele desprinse din Dunăre. de mare atractivitate → marea varietate a elementelor de patrimoniu cultural. din punct de vedere calitativ evaluarea acestui potenţial. relevă remarcabile caracteristici care îi conferă o poziţie unică în patrimoniul cultural naţional: → monumentele de categoria A din municipiu sunt mai ales ansambluri urbane. o „masă critică” turistică atractivă. Resurse naturale Fluviul Dunărea care dispune de un potenţial de mare valoare turistică. 2. împreună cu care resursele oraşului pot constitui o rețea turistică. zonă de agrement şi nu numai. potenţialul navigabil al fluviului în scop turistic . CAPITOLUL II. care trebuie valorificat. fondul forestier asociat. Grădina Publică (7. constituit din luciul de apă. mai ales din Municipiul Brăila. dar se pot practica şi sporturi pe terenurile special amenajate. precum şi una dintre intrările în canalele subterane de sub oraş. avifauna si fauna terestră.aferentă de dezvoltare şi din ţară. POTENŢIALUL TURISTIC DIN MUNICIPIUL BRĂILA Brăila este clasată ca localitate turistică de interes național cu o concentrare foarte mare a resurselor naturale şi antropice ȋn PATN –secțiunea VIII – Zone cu resurse turistice.1. Faleza şi esplanada Dunării (7. Parcul Monument (53 ha). 8 . deoarece aici se poate vizita Muzeul de Ştiințe ale Naturii. ca rod al coexistenţei multietnice şi al adaptării la mediul natural de câmpie din vecinătatea Dunării.care a marcat. fapt ce contribuie la crearea unei identităţi valoroase. situat la ultimul etaj al clădirii turn care odinioară a fost „Castelul de apa” al oraşului Brăila. capabilă să concureze ofertele turistice ale altor teritorii. este cel mai mare parc al Brăilei.5 ha) din Municipiul Brăila este oază de vegetație a oraşului. unde se regăsesc ruinele fostei cetăți a Brăilei. sunt o consecinţă a bogatei şi remarcabilei vieţi socio-economice . POTENŢIALUL TURISTIC ŞI AREALELE DE CONCENTRARE A VALORILOR TURISTICE Dezvoltarea turismului în Municipiul Brăila trebuie abordată (şi) în contextul resurselor turistice la nivelul teritoriului învecinat şi la nivelul teritoriului județean. în anumite perioade evoluţia Brăilei şi a teritoriilor învecinate (perioadele de funcţionare a zonei libere) → valoare etnoculturală de mare specificitate a patrimoniului cultural.

Factorii naturali de cură sunt: apa minerală din lac. arie naturală de interes național („Rezervaţii ale Biosferei. cinematograf. sec. Resurse antropice Municipiul Brăila are un nucleu pe plan prestabilit. şi are doua porți principale de acces: mun. frecventată de către populaţia braileană mai ales pe parcursul sezonului de vară. modalităţile si nivelul optim de valorificare prin turism a resurselor naturale. este o resursă importantă pentru dezvoltarea si promovarea turismului ecologic si stiinţific1. magneziană concentrate. Arhanghel Mihail”.sec. prin activităţile permise a se desf ăşura în parc 9 . conform Ordinului 2314/ 2004: • 4 monumente de Categoria A (monumente istorice de valoare naţională): • Centrul istoric al municipiului Brăila • Ansamblul "Strada Mihai Eminescu". Gropeni (13%). având 115 monumente incluse pe Lista monumentelor istorice 2004. clădiri publice (teatre.: zona Brăiliţa) • 69 monumente de arhitectură. Municipiul beneficiază şi de plantaţiile din apropierea limitei teritorial administrative: Pădurea Stejarul şi lizierele din zona dig mal. Berteştii de Jos (38%). Chiscani (29%). Municipiul Brăila concentrează 68% din totalul monumentelor istorice ale Judeţului Brăila. hanuri şi hoteluri).Lacul Sărat. Eremia Grigorescu).legea 5/2000) şi zonă umedă de importanţă internaţională (Sit RAMSAR 1074). reprezentative pentru patrimoniul cultural local. fiind considerat unul din cele mai valoroase nămoluri sapropelice din Romania. XVIII • Biserica "Sf. nămolul sapropelic din lac. Brăila la nord (acces cu ambarcațiuni fluviale pentru vizitarea zonei de coservare specială de protecție integrală` Fundu Mare) şi drumul european E60 de la capetele Podului Giurgeni Vadu Oii. palate. Parcul natural Balta Mică a Brăilei (parțial pe teritoriul Brăilei).85 ha de suprafață verde situată în Stațiunea Lacu Sarat. precum şi de 33. Parcul se întinde pe teritoriul următoarelor unități administrativ teritoriale: Municipiul Brăila – partea de sud(18%).înc. Parcuri Naţionale sau Naturale” .). Stațiunea Lacu Sărat este o adevarată oază de verdeață cu efecte benefice asupra corpului uman. XIX • Ansamblul "Piaţa Traian".a. biserici. clorurosodică.sec. caracterizate prin mare varietate şi vechime : • 14 situri arheologice cuprinzând aşezări şi necropole din neolitic până în secolele XVIXIX (ex. aflat la 5 km de oraşul Brăila. relativ bine conservat ca unitate morfologică. clădiri pentru locuit (case. sulfatată. conține namol terapeutic cu grad foarte ridicat de mineralizare. care conține valori excepţionale de floră şi faună şi conservă ecosisteme complexe. Măraşu ( 5%). cu o reţea rutieră radial-concentrică ordonată şi bine conservată. Ca o consecinţă a rolului său teritorial important de-a lungul timpului. de către Administraţia Parcului. Stăncuţa (35%). XIX • 111 monumente de categoria B. precum şi cu un fond construit omogen. clădiri industriale (fabricile de bere. dintre care: un ansamblu de arhitectură (Str. bănci s. de 1 Prin Planul de management al parcului au fost stabilite. şcoli.

Zona Periurbană Brăila. balconul executat tot din marmură.5 m lungime. Maria Filotti). Moara Violatos (1898) – clădire construită de Anghel Saligny. absolvent al Academiei de Pictură din Roma. Lăcasul are dimensiuni impunătoare (43. expoziţii. Interiorul este o combinaţie de stiluri (bizantin. istorie. Biserica „Buna Vestire” este o fostă biserică greacă. într-un stil de inspiraţie renascentistă italiană si a fost sfinţită de către Episcopul Dunării de Jos Galaţi.5 m înălţime). Biserica „Sf. pentru prima oară în lume. neogrecesc. Nicolae” (1860 . la rândul său. cel care realizase la acea dată si pictura bisericii Mănăstirii Antim din Bucuresti. în stil bizantin. Podoaba bisericii este mormântul lui Iisus Hristos. în interior. construită în 1872. Cuza. monumente comemorative. Silozurile Anghel Saligny (1887 – 1891) – construite după planurile inginerului român Anghel Saligny. păstrează vitralii deosebit de valoroase si picturi murale. gotic. (Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . stiinţele naturii. Apostoli Petru si Pavel” (1872-1894). înfiinţat prin decret regal în anul 1881. adăposteşte colecţii de arheologie. bogată în reprezentaţii teatrale de prestigiu. cu aprobarea domnitorului Al. concerte. Pridvorul susţine un balcon pe patru coloane de marmură albă. de influenţă renascentistă). în anul 1831 a fost transformată în biserica ortodoxă. 10 • • • • • • • • . cu orologiul bisericii. reprezentative pentru turism sunt: • • Muzeul Judeţean. artă plastică şi decorativă. • 8 monumente de for public: statui. Biserica „ Sf. castel de apă). susţine tot prin patru coloane cea de-a doua cupolă. Arhanghel Mihail” (înc. Dispune de o sală de spectacole în stil italian cu 369 de locuri. Ȋn foaiere se pot organiza întruniri. Constantin Livadas Liochis şi Belizarie. al XVIII-lea) este cea mai veche biserică din cele existente în Brăila. determinată şi de adăugirile şi ulterioare. realizate de Gheorghe Tătărescu. la care s-au folosit. cimitirul eroilor. memoriale. Clădirea a fost inaugurată la 11 decembrie 1896. executat în lemn sculptat căuia i se adaugă candelabrul central din cristal de Murano şi alte cinci candelabre din cristal de Boemia. 21. Sala Studio şi Sala de conferinţe.case memoriale. după planurile arhitectului grec Avraam Ioanidis din Brussa. Gara fluvială (1906 – 1907). I. fântâni • 20 monumente memoriale . 1865) este pictată de pictorul Petre Alexandrescu. Biserica „Sf. 2011) Dintre acestea. originală din Brăila. Biserica a fost construită între 1863 – 1872. Ȋn anul 1969 primeşte numele renumitei artiste. mori. ceas public. Iniţial a funcţionat ca lăcaş de cult musulman (geamie). refăcută după planul unor arhitecţi rusi.ciment. sub numele de “Teatrul Rally” si a găzduit actori de marcă ai teatrului românesc (Hariclea Darclée. Clădirea Teatrului „Maria Filotti” (1896) este o instituţie culturală cu o tradiţie de peste o sută de ani. prefabricate de beton armat. Palatul Agriculturii (1923 – 1929) – a fost construit după planurile arhitectului Florea Stănculescu. sec. adăugându-ise elementele specifice cultului ortodox. etnografie şi artă populară.

85 ha. al XIX-lea). Resurse balneoclimaterice Stațiunea balneoclimatică Lacu Sărat este un produs turistic important al teritoriului studiat.) 3 ru. Manifestări. pe malul Lacului Sarat.• • • • • • • • • Ansamblul Piaţa Traian (sec. stațiunea a aparut şi s-a dezvoltat în legătură cu valorificarea potențialului balnear şi turistic al Lacului Sărat datorat calităților terapeutice ale namolului şi apei sărate din lac. sec.Slobozia (DN 21) şi a şoselei Brăila .m ls ru.g. Aceste manifestări atrag mulţi participanţi iubitori de muzică. Ansamblul Str.np. Casa D. XIX). XIX). Eminescu (sec. o bună parte dintre acestia fiind veniţi din afara zonei sau a ţării. Situată la o altitudine de 16m faţă de nivelul mării. Este unul dintre cele trei trupuri ale Municipiului Brăila. Parcul – monument.e Localitatea ec Cl. cu o suprafaţă de 33.st.5 km de Dunăre (Brațul Arapu). sec. situat la 5. Evaluare factori naturali terapeutici (Institutul Național de Recuperare.b.Buzău (DN 2B) şi la 1. Tabel 2. Festivalul şi Concursul Internaţional de canto "Hariclea Darclee". în apropierea şoselei Brăila . festivaluri La Brăila au loc manifestări culturale repetabile. XIX). D. fiind în administrarea Consiliului Local al Municipiului Brăila. în scop turistic. amplasat în SV orasului.t.g 1 cu factori naturali terapeutici Sursa: Studiul de Turism pentru fundamentarea PATJ Brăila Stațiunea Lacu Sărat are o bună accesibilitate. sec. al XIX-lea). Casa Petre Stefănescu Goangă (sf. Concurs internaţional de muzică populară. Festivalul naţional de muzică folk "Omul cu o chitara". Concursul de pantomimă şi teatru mimat. M. Se relaționează cu Municipiul Brăila printr11 .s.d. în parc. XIX). Perpesicius (mijlocul sec. Casa memorială „Panait Istrati” (sf.(h)t. Medicină fizică şi Balneoclimatologie Clasificare după factorii terapeutici naturali Localiate Lacu Sărat Movil Miresii UAT Chiscani Movila Miresii Județ BR BR Categorie Bioclimat stațiune Stațiune de interes ec Apa minerală LacbbNămol Alți factori Ls S Indicații terapeutice Punctaj (max 10 pct. cu dată fixă. precum şi a cadrului natural din zonă oferit de padure. mai renumite fiind: Festivalul de muzică uşoară "George Grigoriu". Faleza Dunării – un loc de plimbare si agrement pentru turisti si localnici.5 km de municipiul Brăila.t. Fântâna arteziană – Piaţa Traian. un loc de recreere cu o suprafață de 90 ha. Casa Ana Aslan (sf.

pe linia Bucureşti –Galați. Județul Brăila ` Sursa: PATN _ Secțiunea VI – Zone turistice Resurse naturale 12 . 3 Resurse turistice naturale. Pentru trecerea de la categoria de statiune balneoclimatica de nivel local la cea de nivel national s-au identificat în “PUZ -Lacu Sărat. Staţiunea Lacu Sărat este foarte frecventată de către populaţia brăileană mai ales pe parcursul sezonului de vară. în scopul protejarii. Brăila” măsurile necesare îndeplinirii standardelor legale conform Hotărârii de Guvern nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a statiunilor turistice. conservarii şi valorificarii resurselor turistice. care leagă municipiul Brăila de Platformă chimică Chiscani) construită încă din anul 1901 şi prin autobuze locale sau cu maşina: pe DN2 de la Buzau sau de la Galați. POTENŢIALUL TURISTIC DIN ÎMPREJURIMILE MUNICIPIULUI BRĂILA Fig.2.o linie permanentă de tramvai (cel mai vechi tramvai electric din țară. prin gara Lacu Sarat (numai pentru trenurile personale) sau gara Braila. DN21 (E584) de la Slobozia şi DN22 de la Râmnicu Sărat. cu trenul. 2.

rezultat al unei radicale transformări a ariei naturale „Balta Mare a Brăilei” (zonă cu regim liber de inundaţii) situată într-un areal agricol de mare dimensiune şi valoare economică. Alte resurse naturale cu potențial turistic. resursele terapeutice ale lacurilor Balta Albă. Resurse turistice antropice 13 . Lacul Chişcani. Atât zona de protecție dintre brațe cât şi digurile construite împotriva inundațiilor sunt în cea mai mare parte plantate cu plopul negru sau acoperite încă de pădurile naturale de salcii. Obiective valoroase sunt şi resursele piscicole: Lacurile piscicole sunt ca prezenţă cele mai numeroase. al Siretului. prin amenajări simple sau prin instalaţii corespunzătoare. Lacurile sărate.Cremenea. Lunca Siretului. la Blasova. ea mai conservă un potenţial hidrografic deosebit constituit din lacurile Zăton şi Blasova. Cu toate acestea. deşi monotone la prima vedere. Câineni şi Movila Miresii. Măcin şi Vilciu.pot fi folosite pentru excursii cu → → → → → → → vaporul. pot căpăta statut de obiective turistice propriu-zise. teritorii cu resurse hidrografice dar şi balneare de excepţie. • Arealele Braţul lui Arapu. Aceste zone marginale. in condițiile unor amenajări corespunzatoare. dar mai ales international): Vădeni. dar nu toate au amenajări specifice care să le recomande a fi de interes turistic. salmastre şi cele cu apă dulce sunt cele mai importante obiective în acest sens. Ianca. Ȋn județul Brăila există câteva zone cu condiții bune şi chiar foarte bune pentru vânăoare (atracție pe plan național. Zonele din jurul lacurilor Blasova şi Japsa Plopilor precum şi privalul Filipoiu pot reprezenta atracții turistice pentru agrement şi recreere. impreuna cu ostroavele de pe arterele navigabile pot fi folosite in scopuri turistice de agrement. Insula Mică. Lacul Sărat. Dudeşti şi Maxinen. Câmpia Brăilei şi Câmpia Calmatuiului.Ȋn teritoriul vizat se găsesc următoarele elemente geografice pe baza cărora se poate dezvolta turismul: • Insula Mare a Brăilei. nu sunt lipsite de elemente peisagistice care să atragă atenția turiştilor. prin poziţia lor geografică şi aspectele peisagistice date de oglinda de apă şi cadrul natural înconjurător prezintă oportunităţi în dezvoltarea turismului– posibilități reale existente pe cele doua brațe ale Dunării.păduri de salcii. Ostroavele de pe brațul Cremenea. canale. cu un peisaj natural frumos. Viişoara şi Camnita. Lacul Sărat / Brăila. Jirlau. în jurul municipiului Brăila şi la nivelul județului sunt: → Arterele hidrografice principale . Blasova. lacuri mici. Plajele naturale reprezintă alte atracții turistice care. Dintre lacurile sărate s-au exploatat în diverse perioade sau se exploatează parţial.

pentru scoarţe/foiţe.şi se referă la: confecţionarea uneltelor din lemn pentru pescuit.pentru confecţii de lemn şi nuiele destinate pescuitului . cojocăritul. ţesutul pieselor din portul popular. Măraşu. → La nivelul judeţului Galaţi. Măraşu) . în secolele X-XI (satul Şendreni. 7 biserici. el fiind păstrat în prezent doar ca mărturii în muzee (Municipiul Brăila) şi mai puţin la meşteri populari.câmpia. lunca Dunării .Zona Periurbană Brăila. comuna Şendreni). la nivel teritorial judeţean. 5 ansambluri urbane şi biserica şi ansamblul bisericii cu turn fortificat Adormirea Maicii Domnului – Precista) şi aşezarea Valul lui Traian (valoare arheologică) în comuna Şendreni. 2011 Fond etnografic În momentul de faţă. Acestea reflectă cultura materială a aşezărilor aflate în interacţiune strânsă cu natura locurilor . Dunărea. Călmăţuiului. foiţelor de perete. Biserica "Sf. din care cele mai multe şi mai variate sunt grupate în municipiul Galaţi care are ansambluri urbane valoroase. în unităţile teritoriale componente ale zonei periurbane Brăila. se remarcă o însemnată concentrare de monumente clasate.satul Gropeni Pescuitul ca activitate specifică în zonele limitrofe Dunării. conţinând un fond omogen stilistic. hanuri. precum şi prezenţa unei părţi din liniile de fortificaţie cunoscute sub numele de Valul lui Traian. sat Şendreni. scoarţelor/ foiţelor de pat. 34 case. Gropeni) . monumente memoriale. Buzăului şi cele lacustre este prezent din cele mai vechi timpuri şi practicat cu continuitate. edificate probabil de bizantini. în care s-au practicat meşteşuguri sunt: . Frecăţei. conace. agricultură. Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . al ştergarelor. Sunt de menționat: → Valori de categoria A în municipiul Galaţi (3 situri arheologice. fondul etnografic este aproape dispărut din localităţi. s. Localităţi de pe teritoriul periurban brăilean. decoruri pentru case („florăriile”). Siretului. Localităţi 14 .Dintre monumentele de categoria B la nivelul teritoriului cuprins de aria periurbană a municipiului Brăila se pot menţiona: → monumente de arhitectură: Conacul Orezeanu din satul Traian (comuna Traian). Jirlău. Traian). Împăraţi Constantin şi Elena” 1842 sat Şuţeşti (comuna Şuţeşti) (1842). bărci.pentru port popular . Stăncuţa (com. 3 ansambluri urbane) Se remarcă dominanţa valorilor religioase din municipiul Galaţi.pentru ştergare – satul Măraşu . → Numeroase valori de categoria B : în municipiul Galaţi (8 situri arheologice. Tufeşti. dintre care cruci de piatră de secol XVIII. fântâni de secol XIX.satele Gropeni.a. obiecte de depozitare. monumente comemorative ale eroilor din războiul de independenţă şi primul război mondial (Chiscani.satul Gropeni (com.

Vila rustică din comuna Jijila şi Cetatea Arrubium (cu urme din mai multe etape).Brăiliţa . Sursa: Studiul deTurism pentru fundamentarea PATJ Brăila Fig. CAPITOLUL III. conform PATZ periurban Brăila. satele Vameşu.turismul balnear. la nivelul unui teritoriu mai larg. Se regăsesc de asemenea: un sit arheologic şi tumuli (în comuna Carcaliu) şi mai multe obiective şi case în oraşul Măcin. Băndoiu. Oraşul Măcin are un important ansamblu conservând metamorfozele castrului/cetăţii Arrubium. Vâlciu şi Filipoiu) ce legau Dunărea de lacurile din Balta Brăilei (consemnate în documentele Brăilei feudale şi moderne). are pe teritoriul său un lac cu apă clorurata. Camniţa. Arealul din Județul Tulcea înglobat în zona periurbană Brăila. Agaua. de sfârşit de săptămână şi de circulație.mărturii ale activităţilor de pescuit în aşezări din comuna primitivă . însă numărul de monumente istorice clasate este destul de însemnat. clasate în categoria B de importanţă. sulfurată. stațiune de interes județean amplasată pe raza comunei Visani. → Ciineni Bai. Plopi. Zătonul.Făurei. care poate fi amenajată în viitor într-o stațiune de interes național. . Zatna. cu resurse de nămol cu calități terapeutice similare celor din Lacul Sărat. Gropeni Oferta balneoclimaterică.fostele cherhanale din secolul XIX de la : Brăila. dar registrul formelor de turism este destul de redus. comună situată pe Drumul Național Brăila – Rimnicu Sărat. conţine un singur oraş şi 4 comune. Județul Brăila 15 .localităţile pescăreşti tradiţionale: Titcov. include şi: → Movila Miresii.Brăiliţa . Tâlcov. Măgureni. bromurată. Cistia. Stoeneşti.reprezentative sunt: . Măraşu. dar un cadrul natural conturat de aria geografică a munţilor Măcinului. cu certe calități terapeutice.4 Infrastructura specific turistică. Veriga. din oraşul Măcin sunt clasate ca valori de importanţă naţională (categoria A). activitatea de turism în municipiul Brăila concretizează cele trei forme de turism cunoscute . Băndoiu şi Tăcău legate prin fostele privaluri (Scoicuţa. sodică şi magneziană cu concentrație mare. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE TURISTICĂ 3. Oancea din privalul Zagnei situat în lunca Siretului. şi cu nămol sapropelic. Turismul balnear şi de circulație au cea mai mare pondere. Frecăţei.1. FORME DE TURISM Ȋn prezent. la 30 km de Brăila şi la 6 km de gara Urleasca pe linia ferată Brăila .mărturii ale activităţilor de pescuit în aşezări geto-dacice .

înainte de manifestarea crizei economice. tabel 4). Structurile de primire turistică 3. în județul Brăila. Tabel 3 Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare. este conform tabelului 3. pe principalele 16 .Sursa: PATN _ Secțiunea VI – Zone turistice 3. Au scăzut numărul locurilor în căsuțe turistice. pe structuri de primire turistică şi pe număr de locuri. Structuri turistice de cazare Ȋn perioada 2004-2008. ceea ce arată o slabă dinamică de dezvoltare a infrastructurii turistice a teritoriului județului (v. tabel 5). hanuri şi moteluri dar a crescut moderat ponderea locurilor în hoteluri în total unități de cazare (v. numărul unităților de cazare din județul Brăila s-a menținut aproximativ la acelaşi nivel.1. Ȋn intervalul de timp analizat.2.2. evoluția capacității de cazare turistica.

Tabel 5) au în general un grad scăzut de confort.8 14 0. la nivelul municipiului Brăila în 2008 doar 5 unităţi cu un total de 318 locuri sunt clasificate la 3 stele.forme de cazare (nr.2 9 8 4 21 100.4 52. unități) din Municipiul Brăila.8 16 16 0.8 Sursa: PUZ-Lacu Sărat. pe tipuri de unități din Municipiul Brăila (2008) hotel unități locuri motel camping pensiune turistică 1 1 4.0 42.4 716 747 64 1527 88. 2008 Structurile de cazare omologate (v.9 vilă turistică 1 1 2 9.0 42.6 1 14 - 1 1 .8 84 84 4. Astfel.8 20 20 1.6 100 - 1 4.9 38.9 1 1 4.5 50 12 62 3. pe număr de locuri din Municipiul Brăila. baza de date a MIMMCTPL.6 popas turisti unități % Total ocuri % unități loc ri unități locuri unități locuri unități locuri unități locu Brăila Lacu Sărat Alte localit (județ) Total % 8 5 2 15 71. în intervalul 2004-2007 Tipuri de structură turistică Hoteluri Hanuri şi moteluri Campinguri Căsuțe turistice Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice urbane Popasuri turistice TOTAL 2004 1302 58 186 170 36 1752 2005 1344 22 98 20 413 22 86 2005 2006 1390 36 98 20 413 22 86 2065 2007 1447 64 98 413 22 86 2150 Sursa: Anuarul statistic al Județului Brăila-2007 Tabel 5 Structuri de cazare. în 17 .1 19 100 - 730 897 96 1723 100.0 5. în intervalul 2004-2006 Hoteluri Hanuri şi moteluri Campinguri Căsuțe turistice Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice urbane Popasuri turistice TOTAL 2004 14 3 3 2 2 24 2005 14 1 2 2 2 1 1 23 2006 14 2 2 2 2 1 1 24 Sursa: Anuarul statistic al Județului Brăila-2007 Tabel 4 Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare.

1 motel. Municipiul Brăila deţine la finele primului semestru al anului 2011 un număr de 19 de unităţi de primire turistică (v. Distribuţia locurilor de cazare pe tipuri de unităţi relevă o pondere majoritară a hotelurilor (88.C 5 Korona 19 La Pon on 6 LMS 16 Nuf ărul 19 Orient 26 P ris 15 Regal 30 Rezidenza Dutzu 6 Sport 27 Swing 14 Traian 105 Tr umph 65 Venezia Club nn 9 Viky 23 LACU SĂRAT Hotel DIANA 2 stele 77 Hote FLORA 2 stele 106 Hotel LACU SĂRAT 2 stele 79 Camping LACU SĂRAT 2 stele 3 Hotel MARA 2 stele 36 Hotel P RLA 2 stele 8 Pensiunea turistică stele 8 16 SABRINA Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Municipiul Brăila deţine 19 unităţi de primire turistică din care: 11 hoteluri. 5). 1 hotel plutitor şi 1 navă pluvială (Fig. camere Nr. 2 pensiuni turistice. Staţiunea Lacu Sărat 18 . 2011 Denumirea unităţii Categorie Nr. 1 hostel. 2 vile.6 %). Tabel 6) Tabel 6 Unităţile de primire turistică din Municipiul Brăila. structuri predominante în cadrul staţiunilor turistice cu profil balnear şi în cadrul Municipiului Brăila.timp ce restul de 4 unităţi şi 412 locuri sunt clasificate la 2 stele. locuri 104 15 12 49 50 35 12 29 2 52 26 54 12 54 28 203 138 18 49 180 210 134 84 82 164 Municipiul BRĂILA 3 stele 3 stele 4 s ele 3 stele 3 stele 2 stele 1 stea 3 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 4 stele 2 stele 4 stele 2 ste e 3 stele 3 stele 2 stele Belvedere 52 Campus Bella Italia 6 Edy’s House 6 Edy’s Royal 24 B.

pe tipuri de structuri de primire turistică 19 . Tabel 7) Tabel 7 Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de primire turistică pe tipuri de structuri de primire turistică Tipuri de structură turistică Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistic urbane Popasuri turistice TOTAL 2 04 229884 498 20 2053 232455 2005 239 83 863 679 1004 241629 2006 239857 1219 836 953 242865 007 285055 3801 1263 588 290707 Sursa: Buletinul statistic lunar al județului Brăila Ȋn ce priveşte numărul sosirilor şi înnoptărilor în Județul Brăila. 6 unităţi la 2 stele. o singură pensiune turistică şi un camping. din care o singură unitate clasificată la 1 stea.6 Clasificarea unităților de primire existente în Municipiul Brăila şi Lacu în Municipiul Brăila şi Lacu Sărat Sărat. tabel 8). Tabel 8 Ȋnnoptări în principalele structuri cu funcțiuni de primire turistică. Fig. Toate cele 7 unităţi de cazare din staţiunea Lacu Sărat sunt clasificate la 2 stele (v. se observa o crestere nesemnificativa a sosirilor în hoteluri în comparație cu numărul sosirilor în moteluri şi vile turistice care a crescut foarte mult (v. 6). în Municipiul Brăila au fost clasificate 19 de unităţi de primire turistică cu un total de 982 locuri. ce oferă 420 de camere şi 860 de locuri de cazare.5 Structurile de cazare pe tipuri de unități Fig. 2011 Sursa: Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condițiilor socio-economice.beneficiază de 7 unităţi de primire. 9 unităţi la 3 stele şi numai 3 unităţi la 4 stele (Fig. respectiv 5 hoteluri. 2011 La nivelul primului semestru al anului 2011. care se înscrie printre județele cu capacitate mică de cazare.

într-o oarecare măsură. în anul 2007 Total Hoteluri Popasuri turistice Moteluri Vile turistice Pensiuni Tabere de Căsuțe urbane elevi şi turistice preşcolari 171 171 1058 1119 2177 262 262 Număr de turişti Brăila Stațiunea Lacu Sărat Alte localități şi trasee turistice Total județ Număr de înnoptări Brăila Stațiunea Lacu Sărat Alte localități şi trasee turistice Total județ 34483 24974 2498 61955 32010 22876 54886 1040 1040 2156 2156 1263 1117 1263 86121 207859 3700 297680 81586 203469 285055 1788 1788 3801 3801 146 1117 1263 588 588 2602 2265 4867 318 318 Sursa: Direcția Județană de statistică Brăila. pe destinații turistice şi tipuri de structuri.7% din numărul de turişti şi 28.95 zile). PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Datele de mai sus arată că oraşul Brăila-trupul 1 (55.3 % din numărul de turişti şi 69. În cazul de faţă. ceea ce subliniază rolul tractant al acestora într-o strategie de dezvoltare sinergică a turismului. nici calitatea serviciilor de 20 . latura calitativă a activităţii turistice. ci în special faptului că 40 % din numărul total de turişti vin pentru tratament balnear. Astfel. 2008). la un nivel teritorial mai amplu.9% din numărul de înnoptări) şi staţiunea turistică Lacu Sărat-trupul 2 (40.8 % din numărul de înnoptări) reprezintă principalele destinaţii turistice ale judeţului (cf. Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de şedere a turiştilor într-o anumită zonă şi exprimă. iar această formă de turism necesită o perioadă a sejurului mai mare. Studiu fundamentare PATJ Braila.Tipuri de structură turistică Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turisti e rbane Popasuri turistice TOTAL 2004 533 9 404 20 920 54653 2005 53835 686 529 503 55553 2006 53771 1219 808 553 59169 2007 4886 2158 1 63 171 58476 Sursa: INSSE Tabel 9 Numărul de turişti şi numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică. dar acest lucru nu se datorează unor servicii de calitate superioară.80 zile faţă de 2. durata medie a sejurului în judeţul Brăila (2007) este mai mare decât pentru total ţară (4.

C ORIENT SWING VIKY LMS TRIUMPH REGAL TINERETULUI Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Cramă Res aurant clasic Restaurant c asic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic 144 80 354 42 60 250 110 94 220 80 100 240 50 90 180 100 160 3 stele 3 stele 4 stele 4 stele 3 stele 2 tele 2 stele 1 stea 4 stele 3 stele 3 stele 4 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 2 stele Tip unit te Nr.6 % din total pentru staţiunea Lacu Sărat şi 8.cazare şi nici posibilităţile de agrement nu au determinat creşterea sejurului. datele arată că hotelurile înregistrează cea mai mare durată a sejurului (5. Structuri de alimentaţie Structurile de alimentaţie ale Județului Brăila sunt concentrate în municipiul Brăila şi în staţiunea Lacu Sărat. (cf. spre deosebire de 1.32 zile şi în alte localităţi şi trasee turistice 1.5 % din locurile de alimentaţie din judeţ.4 % din total.19 zile): municipiul Brăila (2.0 zile) şi căsuţele turistice (1. unele cu impact mare asupra turiştilor străini (turismul de afaceri. Pe tipuri de structuri. în staţiunea turistică Lacu Sărat este 8.21 zile). dar şi datorită faptului că oraşul se pretează unor forme variate de turism. durata medie a sejurului în municipiul Brăila este 2. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat). destinaţii ce cumulat deţin 92. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat) 3. Pe destinaţii turistice. Durate mai mari ale sejurului sunt înregistrate şi în cadrul pensiunilor urbane (3. ci valoarea incontestabilă a resurselor balneare. Astfel.55 zile). turismul cultural). în timp ce la polul opus sunt vilele turistice (1.2. datorită existenţei unor unităţi cu un grad sporit de confort. 2011 Denumire unitate Mun.4 % pentru alte localităţi şi trasee turistice. Tabel 10 Lista structurilor turistice de alimentaţie clasificate din judeţul Brăila.2. (cf.5 zile.48 zile.44 zile). BRĂILA BELVEDERE EDY’S ROYAL EDY’S HOUSE EDY’S HOUSE CREMONESE LAURA LAURA 2 LA PONTON HEAVEN’S G. Ȋn ceea ce priveşte distribuţia turiştilor străini pe destinaţii. Lacu Sărat (8. în municipiul Brăila ponderea turiştilor internaţionali reprezintă 19. locu i Categorie 21 . aceasta diferă destul de mult. Aproape 90 % din locurile de alimentaţie sunt în unităţi de tip restaurant (restaurant clasic sau restaurant pensiune).B.89 zile).

30 de locuri în baruri de zi. 60 de locuri în pizzerii. Municipiul Brăila deţine la nivelul primului semestru al anului 2011 un număr de 32 de unităţi turistice de alimentaţie (Fig. în care sunt incluse unităţile omologate pentru turism la nivelul lunii iunie 2008. din care : 2262 de locuri în restaurante clasice. 98 de locuri în unităţi de tip Fast Food şi 54 de locuri în unităţi de tip bufet bar.KORONA MARIO TRAIAN TRAIAN LMS TRIUMPH TRAIAN SPORT Fast Food Fast Food Pizzerie LACU SĂRAT DIANA DIANA FLORA FLORA LACU SĂRAT LACU SĂRAT MARA MARA PERLA PERLA Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Bar de zi Bufet bar 100 200 30 30 90 40 30 54 47 51 60 20 150 28 260 20 50 50 1 0 50 200 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 3 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Rest ur nt clasic Bar de zi Restaurant clasic Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului Au fost utilizate datele existente în baza de date a MIMMCTPL. 22 . 7 Unități turistice de alimentație în Municipiul Brăila. 2011 Sursa : PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Acestea însumează 2546 de locuri (Fig. Fig. 42 de locuri în crame. 8). 7 ).

PUZ-Stațiunea Lacu Sărat) Actuala rețea de unități de alimentație publică din județul Brăila necesită lucrări de reparații şi modernizari. Fig. cu profil pescăresc sau vânătoresc etc). din Municipiul Brăila.Staţiunea Lacu Sărat deţine 10 unităţi turistice de alimentaţie din care 5 restaurante clasice şi 5 baruri de zi ce oferă 978 de locuri. 8 Numărul de locuri pe structuri turistice de alimentație. astfel. Defalcat. Este de modificat şi mentalitatea caducă a operatorilor economici din acest domeniu.2 / 1.3. pentru municipiul Brăila ca şi pentru alte localităţi şi trasee turistice valoarea indicatorului este 2. deschise tot timpul anului (cf. PUZLacu Sărat). (cf. valoare situată peste nivelul de 1. pe destinaţii turistice. prin urmare este acoperită cererea pentru acest tip de serviciu turistic şi permite o bună satisfacere nevoilor turiştilor. De cele mai multe ori la nivelul agenților economici sunt luate în calcul doar problemele de infrastructură.0 pentru toate zonele turistice analizate. 3. se observă că valoarea acestui raport este mai mare de 1. Staţiunea beneficiază de instalaţii de tratament în cadrul hotelurilor Flora şi Perla. Atât în muncipiul Brăila.2. amenajările din stațiunea Lacu Sarat nu sunt pe măsura calităților terapeutice ale apei şi nămolului de care dispune lacul. cât şi în județ lipsesc unitățile de profil. Avându-se în vedere calitățile apei lacului şi ale namolului sapropelic.0. reprezentative.2 . 2011 Sursa : PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Raportul dintre numărul locurilor la mese şi numărul locurilor de cazare clasificate este de 1.0.0.5 / 1. cele referitoare la reursele umane fiind in cel mai bun caz lăsate pe ultimul plan dacă nu neglijate complet. în anul 1978 s-a dat 23 .1. iar pentru staţiunea Lacu Sărat este 1.25 / 1. care prin ele însele să constituie o atracție turistică (restaurante cu specific local.8 / 1.0.5 / 1. Structuri de tratament Desi cu o tradiție de peste 150 de ani.

pe jos sau cu mijloace de locomoție. Ȋn acest scop. organizatorii de turism din țările cu turism puternic dezvoltat folosesc in prezent mijloacele tradiționale (transport auto. îmbinate cu mijloace adecvate agrementului turistic (hipo.2. într-o mică măsură plajă şi balneație. Casa Colecțiilor de Arta şi Muzeul Stiintelor Naturii. terenuri de tenis etc. în special în portul de agrement. agrementul înseamnă doar odihnă în mijlocul naturii. transport pe cablu. Redarea în funcțiune a patinoarului a creat un punct de atracție prin organizarea de competiții sportive la nivel interjudețean sau chiar național. sala polivalentă. în a cărui bază de tratament se efectuează şi în prezent 500 proceduri (v.4. prin mijloacele cu care se realizează transportul şi prin frumusețea şi atractivitatea teritoriului parcurs. Transportul fluvial în scop de agrement este un astfel de produs turistic pentru care Brăila are resursa naturală şi infrastructura specifică care trebuie ameliorată şi dezvoltată.3. complexul sportiv în Parcul Monument (stadion. Teatrul de Păpuşi. grădini (ex. PUZ-Lacu Sărat). legat de un specific inedit cu profil deltaic. 3. Transportul rutier realizat cu ajutorul autocarelor. biciclete. realizându-se în majoritatea cazurilor individual şi neorganizat. Există pe teritoriul municipiului şi în apropierea lui o mare suprafață de apă în lacurile şi iazurile din Insula Mica a Brăilei care pot oferi condiții deosebite pentru agrement turistic. aerian. esplanada – faleza. adică forme de recreare care nu implică o organizare deosebită. spații şi peisaje. turistic. Ȋn cazul formelor organizate de turism se folosesc.). sau chiar o atracție turistică în sine. bazin de înot acoperit şi descoperit.Gradina Publică cu restaurantul “Castel”). grădina zoologică. în principal. de agrement. deplasarea poate deveni o componentă importantă..cum ar fi Teatrul “Maria Filotti”. minicare. zone de promenadă. Ȋn prezent. discoteci. dar înseamnă şi timp petrecut şi parcurs în teritorii. ambarcațiuni mici de transport pe apă etc). 24 . ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE Structurile de primire turistica cu functiuni de transport Deplasările în scop turistic au ca motivație principală accesul la localitățile şi obiectivele turistice. De aceea. 3. biblioteci. parcuri. autocarele şi microbuzele. Ȋn locurile de interes turistic din teritoriile învecinate municipiului.în folosință primul Complex Balnear. a unui produs turistic. agrementul turistic în județul Brăila este mai mult un deziderat. Structuri de agrement Infrastructura turistică de agrement a Municipiului Brăila cuprinde: instituții . Amenajările destinate agrementului sunt insuficiente față de posibilitățile oferite de cadrul natural şi cultural. microbuzelor sau autoturismelor deține în general primul loc în desfăşurarea traficului turistic. feroviar şi pe apa). Muzeul de Istorie.

conectivitatea. Pentru efectuarea traversărilor la ambele puncte de trecere funcționează un număr de cinci bacuri. Un element de specific este acela că oraşul Brăila a fost primul oraş românesc în care s-a introdus tramvaiul. însă. port la Dunare.4. 3. în teritoriul vizat. era până nu demult legată de celălalte porturi fluviale din aval. Creşterea gradului de motorizare a populației a sporit posibilitatea deplasării persoanelor cu precădere în turismul individual sau în grupuri restrânse. Ȋn ultimii ani. Se menține totusi legătura cu Dobrogea prin intermediul bacurilor. cu efecte de congestionare a traficului. respectiv “Lacu Sarat” aflată în patrimoniul SC Braicar SA şi “Borcea” singura navă cu zbaturi acționate de un motor construit în anul 1845 (aflată în patrimoniul Clubului Copiilor din cadrul Inspectoratului Şcolar Județean). mijloacele de transport rutier pentru turism sunt insuficiente şi de calitate medie. semnalate anterior. începând cu impactul redus asupra mediului. DISFUNCŢIONALITĂŢI (puncte slabe) Resurse umane: → Deficit şi slabă calificare şi specializare a forței de muncă în domeniul turismului → Comportamente şi mentalităţi vechi în activitatea de comerţ în raporturile cu clienţii Infrastructuri de circulație şi accesibilitate → Disfuncții de organizare a sistemului rutier şi deficit de parcări în zona centrală a oraşului. ca principal agrement şi nu numai ca posibilitate de acces la o destinație turistică. calitatea funcțională (inclusiv echiparea ei cu indicatoare. Unii agenți comerciali cum sunt: Insula Mare a Brailei. a dat naştere “croazierelor” – aranjamente turistice ce cuprind alături de transport şi celelalte servicii turistice prestate pe parcursul călătoriei. Pe traseele cu valențe turistice (spre Lacu Sărat.Ȋn Brăila. astfel încât în prezent Brăila nu mai beneficiază de transport fluvial de călători. dimensionarea. Atracția exercitată de călătoria pe apă. Pentru plimbări de agrement se folosesc două nave de pasageri. Municipiul Brăila are unele disfuncționalități ale acestuia. A.R. Municipiul Brăila are o accesibilitate feroviară medie. până la Sulina şi în amonte până la Hîrşova. prin curse regulate asigurate de navele de pasageri. şi RAIF dispun de bacuri plutitoare ce pot fi utilizate pentru sejururi cât şi pentru partide de pescuit şi vânătoare. structura. Volumul şi calitatea transportului rutier depind de densitatea. Beneficiază de o gară şi o agenție C. locuri de campare) şi estetică a sistemului rutier. care transportă călători şi mijloace auto. datorită costurilor ridicate şi a numărului redus de pasageri. Transportul turistic pe cale nautică s-a manifestat încă de la începutul secolului.C. stații de benzină. în 1901. aceste curse au fost anulate. Braila.R. stații service. Romsilva. ocuparea spațiului public de către automobile şi 25 . mai ales pentru consumatorii de turism cu venituri ridicate. Tot cu bacul se face şi legătura cu Insula Mare a Brăilei.F. Transportul feroviar este una din cele mai vechi forme de călătorie utilizate în turism şi un mod de transport agreeat de actuala politica europeană de transport pentru diversele sale atuuri. de exemplu) ar putea fi valorificată această particularitate utilizând vehicole care să evoce estetica tramvaielor de odinioară.

drept consecință a slabei dezvoltări a infrastructurii turistice portuare specifice – subdimensionarea portului de agrement → Slaba amenajare şi insuficienta promovare a obiectivelor turistice de interes cultural-istoric (obiective istorice. ghiduri. principalele probleme ale activității turistice. culturale etc. Casa Memorială „Anton Dumitriu”. → Nivelul insuficient de modernizare a bazei de cazare.ex: Casa Memorială „Emilia Dumitrescu”. Sistemul de iluminat public nu este în patrimoniul public al unităţii administrativ teritoriale Lipsa unei hărţi tematice cu orarul de vizitare a obiectivelor de importanţă turistică.R. fântâna si Ceasul din Piaţa Traian. care se caracterizează prin grad redus → → → → → de confort şi calitatea slabă a serviciilor. Lipsa magazinelor de suveniruri (vederi din municipiul Brăila. precum şi alte obiecte de artizanat cu specific local) Absența unui “plan de iluminat public” care să pună în valoare şi peisajul nocturn al oraşului sistem de iluminat insuficient pentru clădirile de importanţă arhitecturală deosebită (Teatrul „Maria Filotti”. Muzeul de Istorie). Lacu Sărat 26 . de asemenea.) → Degradarea clădirilor de patrimoniu amplasate pe actuala stradă Mihai Eminescu (pietonal major) precum şi în vechiul centru istoric al municipiului Infrastructura şi serviciile turistice → Insuficienta ofertă de agrement. Sediul B. pliante. Lipsa semnalizării turistice (panourile cu harta turistică a municipiului Brăila sunt învechite. Lipsa de modernizare a Hotelului „Traian” ca punct de referinţă in turismul brăilean. întrucât clădirile care adăposteau unele obiective turistice au fost retrocedate. hărţi.D din Piaţa Traian .degradarea peisajului urban → Infrastructura de acces spre alte regiuni şi spre coridoarele de transport europene nu satisface în totalitate normele europene Mediu → Presiuni în ceea ce priveşte păstrarea şi nealterarea prin antropizare a peisajelor naturale valoroase (mai ales de-a lungul marilor cursuri de apa) → Inundații → Poluare urbană generată de circulația motorizată Resurse turistice → Insuficienta valorificare a potențialului turistic pe care îl creează vecinătatea valoroasă a fluviului Dunărea. Casa Memorială „Ion şi Vasile Bancilă”). Este o insuficientă dotare a hotelurilor din municipiul Brăila şi a amenajărilor de trei stele în interiorul acestora. dar şi indicele scăzut de valorificare a capacităţii de cazare constituie. Post Bank. nealocându-se un spaţiu corespunzător pentru reînfiinţarea lor .

1. → Stagnarea sau reducerea numărului de turişti din cauza infrastructurii rutiere deficitare. trebuie valorizate prioritar elementele de specificitate şi unicitate ale teritoriului analizat. → Lentoarea procesului de dezvoltare şi modernizare a infrastructurilor de circulație şi transport → Crearea autostrăzii Mării Negre va pune în relație de colaborare dar şi de concurență oraşele riverane acesteia. → Baza de agrement a Stațiunii Lacu Sărat este de asemenea insuficient dezvoltată (au fost identificate în PUZ-Lacu Sărat zonele împădurite ce sunt afectate de lipsa dotărilor necesare pentru turismul de weekend) Promovarea produselor turistice → Absența unor produse turistice specifice. al zonei periurbane şi al județului Brăila. Ȋn acest context. cu puternică amprentă locală. CAPITOLUL IV. astfel încât să se creeze o ofertă turistică competitivă cu cea a altor teritorii. ceea ce contribuie la frânarea lansării pe piaţa turistică a valorosului potenţial balnear. reunind resurse culturale şi naturale dintr-un teritoriu mai larg.→ Baza de tratament a Stațiunii Lacu Sărat nu se situează la nivelul cantităţii si calităţii factorilor naturali de cură. complexe. PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI 4. ale căror oferte turistice pot deveni alternative mai atractive celei ale oraşului Brăila. → Promovarea insuficientă a valorilor turistice şi insuficienta valorificare a resurselor existente → Lipsa unui centru de informare şi documentare turistică. originale. în ansamblu). şi rapid accesibile. polarizat de Municipiul Brăila (al viitorului sistem urban Brăila-Galați si chiar Măcin. în 27 . care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă – cu un posibil accent pe turismul balnear şi pe turismul cultural → Aabsența unor produse turistice integrate („íntercomunale”). PREMISE ŞI DIRECŢII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Factori defavorizanți (amenințări) Economic → Instabilitatea economică şi imprevizibilitatea evoluției contextului economic chiar şi în viitorul apropiat Socio-demografie → Fenomene de declin demografic (creşterea şi chiar accentuarea celor actuale) → Migrarea forței de muncă în contextul creşterii şomajului → Creşterea ratei infracţionalităţii ca urmare a crizei economice mondiale Infrastructuri de transport şi accesibilitate → Lipsa fondurilor de investiții pentru modernizarea infrastructurii.

podul peste Dunăre. Mediu → Pericolul de inundație şi insuficienţa fondurilor alocate pentru zonele de risc (zonele de băltire a apei) Factori favorizanți (puncte tari şi oportunități) Oportunități → Ȋn PATN –secțiunea VIII – Zone cu resurse turistice. atât la nivel național cât şi continental. Situarea ofertei turistice la distanțe relativ îndepărtate de zonele de mare interes – zona montană. a → → → → unor facilități menite să dezvolte acest segment al economiei.) Crerarea în viitor a sistemului urban Brăila-Galați este o premisă importantă şi pentru creşterea ofertei turistice a acestui teritoriu. Absența unui cadru de colaborare intercomunală (şi) pentru domeniul turismului Caracterul relativ sezonier al ofertei turistice. fapt ce a condus la o restrângere a cererii de servicii turistice.contextul scăderii cererii turistice la nivel național şi mondial Infrastructura şi serviciile de turism → Lipsa unor reglementări coerente în acțiunea de privatizare a bazei logistice a turismului. incluzând crearea aeroportului. drumurile expres. Accesarea fondurilor europene. Extinderea şi modernizarea structurilor turistice din staţiunea Lacu Sărat Brăila. autostrada. branşarea directă la culoarul european de transport VII şi indirectă la culoarele europene de transport IV şi IX şi la autostrada Mării Negre) . prin îmbunătăţirea infrastructurii de acces spre alte regiuni şi spre coridoarele de transport europene – dezvoltări şi modernizări ale infrastructurii de circulație şi transport. în zonele de interes ridicat pentru turism. multimodală. întrucât condițiile climaterice nu permit în perioada noiembrie – martie desfăşurarea unor activități turistice de anvergură. Veniturile reduse ale majoritatii populației. din municipiu şi din teritoriul înconjurător 28 . prevăzute. siturile istorice de valoare europeană şi mondială din Nordul Moldovei etc. atragerea de investiţii în domenii strategice precum infrastructurile de transport. naţionale (conform POS) şi locale pentru revitalizarea turismului brăilean Aderarea la Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării (cu posibil impact în ce priveşte obţinerea de avantaje economice prin încheierea de parteneriate de business şi prin cooperări „încrucişate” între sectorul public şi cel privat.este o premisă importantă pentru valorificare turistică a Municipiului Brăila şi a teritoriului său înconjurător. Brăila este clasată ca localitate turistică → → → → → de interes național cu o concentrare foarte mare a resurselor naturale şi antropice Ameliorarea accesibilității Municipiului Brăila. mediu şi energie etc. în scopul atragerii unui număr sporit de turişti atât din ţară cât şi din străinătate (PUZ-Lacu Sărat) Existența unor studii urbanistice aprobate (PUZ).

hotel Traian – 50 locuri) constituie premisele ca turismul de afaceri să fie una dintre formele dinamice de turism. şi Balta Albă. dar şi Movila Miresii. care prin diversificarea ofertei potențează şi atractivitatea turistică a oraşului → Adaptarea programelor de învăţământ la cerinţele economiei de piaţă. reabilitarea zonei de promenadă între Calea Călăraşilor şi Faleza Dunării. în contextul ridicării nivelului de cultură si gradului de civilizaţie. Municipiul Brăila dispune de un patrimoniu cultural deosebit.→ Adoptarea unor proiecte cu impact pozitiv asupra calității spațiului urban şi a atractivității turistice a municipiului: reabilitarea si modernizarea Parcului Monument. reabilitarea pasajului pietonal Platou P-ţa Independenţei. a vacanţelor. (cf. → Turismul urban . efectuarea de cumpărături. din Municipiul Brăila. prevăzută în partea de nord a Municipiului Brăila pe traseul actualelor şi viitoarelor rute comerciale → Ȋnfiinţarea unor gospodării agroturistice în zona periurbană a municipiului Brăila. iar infrastructura de afaceri este destul de dezvoltată pentru evoluţia acestei forme de activitate. ceea ce face ca turismul cultural să reprezinte de asemenea o nişă principală de dezvoltare a activităţii turistice. călătorii de afaceri etc. restaurarea şi consolidarea clădirii Teatrului Maria Filotti. naturale şi antropice. amplificându-se dorinţa de cunoastere a turiştilor. Trebuie să fie o direcție principală de valorificare turistică a resurselor Municipiului Brăila.vizionarea de spectacole. Turismul de afaceri se poate dezvolta pe teritoriul municipului Brăila.Brăila are infrastructură turistică dar şi potențial pentru o necesară dezvoltare a acesteia astfel încât oraşul să fie atractiv pentru petrecerea timpului liber. din zona sa periurbană şi chiar de la nivelul județului. Puncte forte → Buna accesibilitate existentă (şi viitoare) a municipiului (cu privilegiul branşării directe la culoarul european de transport fluvial VII) Diversitatea şi valoarea resurselor turistice. pentru vizitare. 29 . este favorabilă practicării unor variate forme de turism: → Turism balnear este favorizat de existenţa unor resurse balneoturistice importante. deoarece aici îşi concentrează activitatea cele mai multe şi cele mai profitabile unităţi economice active de pe plan judeţean. lucrările de reabilitare a căii de rulare a tramvaiului etc. hotel Triumph – 80 locuri. stațiunea Lacu Sărat (singurul valorificat în prezent) pe teritoriul Municipiului Brăila. → Turismul cultural are premise de creştere. desfăşurarea unor activităţi de natură diversă . → Turismul de afaceri – existenţa unui mediu economic relativ de dinamic (cu precădere înainte de actuala criză economică) favorizat de amplasarea oraşului pe malul Dunării şi a numeroase facilităţi de conferinţe în hotelurile din oraş (hotel Belvedere – 130 locuri. Strategiei de dezvoltare a municipiului Brăila pentru perioada 2008-2013) → Dezvoltarea urbană. Se pot organiza conferinţe. expoziţii.

ce pot deveni benefice pentru structurile de afaceri. Sărat). reţeaua unităţilor hoteliere din municipiul Brăila a crescut prin construcţia unor unităţi hoteliere private. staţiunea Lacu Sărat ca şi celălalte lacuri de apă dulce sau sărată din judeţ). ceea ce reflectă existenţa unei cereri în acest domeniu. fotosafari. Buzău. de dezvoltare a amenajărilor şi structurilor turistice existente în staţiune. Brăila.2. 4. → Turismul de tranzit – zona este tranzitată de fluxurile turistice ce se deplasează dinspre Moldova spre litoral şi deltă.) şi se desfăşoară cu respectarea legislaţiei în vigoare. Ȋn vedera realizării acestui obiectiv trebuie luate măsurile de valorificare superioară a resurselor turistice existente. Slobozia. favorizează dezvoltarea a numeroase activităţi ecoturistice pe teritoriul parcului.2. prevăzute în PUZ-Lacu Sărat. iubitori de natură. → Turismul de sfârşit de săptămână este favorizat de existenţa unor zone atractive pentru turişti (Balta Mică a Brăilei. elementul principal şi tractant al unei rețele turistice cu profil balneoterapeutic. pâna la recenta criză economică. Armătura pentru turismul itinerant 30 . → Turism stiinţific – determinat de marea varietate floristică şi faunistică existentă pe teritoriul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei. importante (Galaţi.1. Lutul Alb.reuniuni. Această formă de turism se adresează unui segment îngust de turişti: specialişti. zonă umedă de interes internaţional (sit RAMSAR).2. plimbări cu barca. CONCEPŢIA DE ECHIPARE ŞI AMENAJARE TURISTICĂ 4. care ar putea fi creată prin (re)integrarea în circuitul turistic a resurselor specifice de la Movila Miresii (la 30 km de Brăila) şi Câineni Băi. precum birdwatching. prin schimbul de experienţă şi know-how. După anul 2000. întâlniri. Rm. Esna etc. astfel. Blasova. Stațiunea va fi. studenţi. excursii cu ghid.2. precum şi existenţa portului Brăila favorizează această formă de turism. la nivel teritorial mai amplu. → Ecoturismul – existența Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (PNBmB). Focsani. Brăila este una dintre porțile de intrare ale PNBmB. 4. Armătura turistică balneară Se intenționează trecerea Stațiunii Lacu Sărat de la statutul de stațiune turistică de interes local la acela de stațiune turistică de interes național. dar şi din unele lacuri de apă dulce de pe teritoriul judeţului Brăila (Zăton. → Pescuitul sportiv valorifică bogatul fond piscicol din apele Dunării. Această formă de turism trebuie valorificată eficient şi durabil în acelaşi timp. de consolidare a armăturii turistice balneare. → Turismul nautic şi turismul de croazieră – amplasarea municipiului Brăila pe malul Dunării. dar si faptul că la mai puţin de 100 km sunt situate câteva orase emiţătoare de turişti. fiind evitate excesele turiştilor de weekend.

cu tematici şi secvenţe de interes variat). într-un produs turistic integrat. regional. cât şi la nivelul teritoriului județean (ca fundament pentru crearea unor trasee turistice complexe. național.2. Acesta are o componentă de deplasare în scop turistic care. 4. pentru creşterea atractivității.trebuie să reprezinte o 31 . a calității spațiilor urbane. PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Programul de valorificare a resurselor Municipiului Brăila prin turism vizează două obiective majore : → promovarea şi dezvoltarea socio-economică a municipiului dar şi al teritoriului său de influiență imediată (zona periurbană) şi chiar a întregului teritoriu județean → creşterea calitații vieții cetățenilor: • ameliorarea calității mediului de viață prin imbunătățirea infrastructurilor şi serviciilor publice.3. în general → Implementarea cât mai rapidă a proiectelor care vizează creşterea accesibilității municipiului atât la nivel regional. remodelarea mobilității • ridicarea nivelului de trai prin crearea unor locuri de muncă şi creşterea veniturilor din prestarea serviciilor de turism Direcțiile de acțiune pentru dezvoltarea turismului în Municipiul Brăila sunt următoarele: 1. → Proiectele mari de infrastructură edilitară şi de comunicații . Dc8 şi DN 2B. sau în restructurări ale zonelor industriale aflate în declin → Este posibil a fi extinsă şi în stațiunea Lacu Sărat astfel încât. național şi internațional.3.Relaționarea resurselor turistice ale Municipiului Brăila cu cele din teritoriul periurban (incluzând şi viitorul sistem urban Galați-Brăila şi Măcin) şi de la nivelul județului. oferta turistică să fie mai diversificată.cadru necesar pentru dezvoltarea infrastructurii turistice prin inițiativă privată . din care cele mai importante sunt DN 21. complex şi competitiv la nivel regional şi supra-regional. de activitate de recreere în sine. Ameliorarea accesibilității municipiului la nivel județean. internațional şi a infrastructurii edilitare. prin reabilitarea cadrului construit valoros. în aria de dezvoltare urbană din nordul localității. ceea ce impune ameliorarea parametrilor funcționali şi peisagistici ai infrastructurilor şi culoarelor de circulație de pe potențiale trasee turistice. de parcurs agreabil. în această locație. complexă şi atractivă. 4. Armătura pentru conferinţe şi reuniuni Infrastructură specifică există în oraşul Brăila dar trebuie ameliorată şi sporită prin: → Conversia unor spații sau clădiri existente → Realizarea unor dotări noi. aflată în relație cu drumurile expres. trebuie să aibă o marcată valență de agrement. presupune o formă de turism itinerant.

6. organizațiile şi agenții economici interesați. Ameliorarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice a teritoriului pentru atingerea unor standarde ridicate a ofertei turistice şi respectarea normelor europene (detaliere la Pct. 4. nu în ultimul rând. → Dezvoltarea infrastructurii sportive şi de agrement: • modernizarea bazelor de sport şi agrement existente (ex. ECHIPAREA TURISTICĂ A TERITORIULUI (Propuneri de amenajare şi dezvoltare) 4. de perfecţionare şi pregătire în management. diversificate. pe un teritoriu mai larg. 4.organizarea de cursuri de specialitate. prin: → dezvoltarea învăţământului preuniversitar în acest domeniu de activitate. → perfecţionarea personalului şi a celor care activează în turism . Valorificarea optimă a resurselor turistice naturale şi antropice.pregătirea la nivel superior a personalului calificat pentru activităţi turistice. 4.1) 3.4. în vederea asigurării unor servicii la standarde corespunzătoare cerinţelor actuale.4. pentru constituirea profilului material şi spiritual al produsului turistic şi. care depăşeşte strictele limite administrative ale municipiului. pentru cooperarea intercomunală. în conformitate cu principiile dezvoltării durabile (detaliere la. cu puternică amprentă locală. legislaţie.4. marketing. pct.2) 4. originale. Pct. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă → Crearea unor produse turistice integrate. 7. în contextul protejării acestora şi a mediului. atractive şi competitive pe piața turistică internă şi externă → Crearea resurselor şi instrumentelor de promovare eficientă a ofertei turistice brăilene în fluxurile turistice de la diverse scări teritoriale. etc. Această colaborare este necesară creării unui produs turistic complex.direcție predilectă pentru folosirea resurselor interne ale primăriei. 2.3) → Conturarea unor produse turistice specifice. naţionale şi europene pentru valorificarea eficientă şi durabilă a resurselor turistice. gastronomie. coerent şi competitiv. inclusiv internațională 5. Accesarea fondurilor locale.1.: complexul sportiv şi 32 . ghizi specializaţi. 4. Dezvoltarea infrastructurii turistice Pentru creşterea calităţii produsului turistic al municipiului Brăila se impune dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale şi a infrastructurii cu specific turistic. complexe.4. O strategie de marketing turistic de promovare turistică a Municipiului Brăila (v. Asigurarea resursei umane calificate şi specializate în turism . comportament. Crearea unui cadru instituțional coerent şi eficient pentru colaborare permanentă între instituțiile.4.

“Plaja Lipoveneasca”). locuri de joacă pentru copii.Lacu Sărat. se pot amenaja unități de alimentație publică pe pontoane şi vaporaşe scoase din uz. • identificarea. • amenajarea unor dotări sportive atat în Staţiunea Lacu Sărat cât şi în alte locaţii unde se dezvoltă alte tipuri de turism.ştrandul). terenuri de tenis etc → Lucrări de modernizare în porturile existente pentru navele de pasageri → Dezvoltarea şi extinderea portului de ambarcaţiuni de agrement.implicând realizarea unui centru de sănătate de nivel regional şi a unui centru sportiv de nivel naţional. în funcţie de formele de turism practicate. restaurante şi grădini de vară (întrucât cele existente nu corespund standardelor unei stațiuni care se doreşte a fi de o înaltă clasă). magazine cu mărfuri alimentare şi nealimentare. dar nu numai. Valorificarea resurselor naturale: → Protejarea faţă de poluarea turistică a resurselor şi valorilor naturale (rezervaţii ştiinţifice sau naturale. pe malul stang al Dunării. → Ȋn dezvoltarea urbană prevăzută în partea de nord a Municipiului Brăila se prevede realizarea unui parc de activităţi care constă în dezvoltarea unui areal cu o structură funcţională complexă . cazino. agricolă. Ridicarea calităţii produsului turistic şi diversificarea ofertei turistice Valorificarea optimă a resurselor turistice naturale şi antropice trebuie să se facă în contextul protejării acestora şi a mediului. → Modernizarea şi dezvoltarea structurilor de primire: • dezvoltarea bazelor de cazare în mod diferenţiat.industrială.2. în zona municipiului Brăila. Blasova.4. Ianca. alte amenajări pentru distracții – club. pistă de popice. biblioteca. la standarde olimpice. • dezvoltarea portului de agrement. dotări social-culturale. în conformitate cu principiile dezvoltării durabile. 4. dar şi de la Corotisca. → Ȋnfiinţarea şi promovarea unui port turistic pe Dunăre (promovarea turismului de agrement şi recreere – de ex: croaziere pe Dunăre). De asemenea. → Se pot amenaja plajele de la Brăila (pe malul stang al Dunarii . parcuri naturale). Ciineni etc. din zona centrală a municipiului Brăila. 33 . reabilitarea. turistică . cum ar fi: oficiul poştal. → Ȋnfiinţarea unui centru de informare turistică în Municipiul Brăila. Proiecte recomandate: → Realizarea obiectivelor prevăzute pentru Stațiunea Lacu Sărat (PUZ. Brăila) ca să fie atestată ca stațiune balneoclimaterică de interes național: construirea de noi pavilioane pe lângă cele existente. amenajarea sau construirea unor noi unităţi de primire a turiştilor.

Importantă este şi organizarea corectă a întreținerii vegetației care.continuarea realizării proiectului de reconstituire şi refacere a clădirilor din zona veche a municipiului Brăila. cu prioritate DN 21. pentru crearea unui areal turistic de calitate • tratarea peisagistică a arterelor rutiere pe care se pot desfăşura circuitele turistice. “Sf. popasul Corotişca de pe malul drept al Dunării.→ Accesarea fondurilor locale. locuri de agrement.Arhangheli Mihail şi Gavril şi Sf. neîngrijită corespunzător. a proiectului ““Croaziere pe Dunăre” în ţările Europei de Vest. Valorificarea resurselor antropice → Stoparea degradării monumentelor istorice. reabilitarea lor şi valorificarea în → → → → circuitul turistic cultural Valorificarea superioară şi intensivă a Centrului istoric al municipiului Brăila . diversificarea şi promovarea manifestărilor culturale de anvergură națională şi internațională: Festivalul Internațional de Canto “Haricleea Darclee”. Insula Mică a Brăilei. Cuprinderea în circuitele turistice a bisericilor din municipiul Brăila declarate monumente: “Buna Vestire”(Greacă). naţionale şi europene pentru valorificarea eficientă şi durabilă a acestor resurse → Dezvoltarea şi amplificarea turismului de agrement şi croazieră pe Dunare: posibiltatea iniţierii unor programe de mini-croaziere pe Dunăre. în limitele exigențelor de protejare a biodiversității. mai ales pentru zona din fosta Cetate a Brăilei (demolată după Tratatul de la Adrianopole din 1829) unde se află acum Grădina Publică şi zona din centrul vechi al oraşului. Dc8 şi DN 2B. de interes ştiințific internațional (e necesar şi un plan de protejare şi reconstrucție ecologică) • reamenajarea falezei pentru punerea în valoare a peisajului fluvial şi ameliorarea relației acesteia cu centrul istoric. a ecosistemelor valoroase pe care le reuneşte. punând în valoare patrimoniul urbanistic şi arhitectural unicat. în viitor. pe brațele vechi ale Dunării.Nicolae” Desfăşurarea. Catedrala “Sf. Ȋn hrubele care vor trebui consolidate se pot organiza puncte de mare atracție turistică.Paraschiva”. restaurarea. organizarea unor 34 . ameliorarea şi valorificarea peisajului natural complex în scopul creării unei mărci identitare • dezvoltarea ecoturismului in Insula Mică a Brăilei. revitalizarea. care ar contribui la conectarea oraşului Brăila la marile oraşe Dunărene ale Europei (deşi. Valorificarea turistică a rețelei de hrube cu o istorie interesantă. de către turiştii străini). pentru a cărui bună organizare vor trebui imbunătățite condițiile de cazare şi serviciile aferente. în trecut s-a dovedit că Galați şi Brăila nu au fost alese ca puncte de escală decât în foarte mică măsură. îşi pierde din valoarea peisagistică. Se pot îmbina turismul de croazieră cu turismul de sănătate. plecându-se de la datele statistice care indică faptul că o mare parte dintre turiştii străini care vin în România optează pentru stațiunile balneare → Conservarea.

iar în interiorul centrului să se opteze pentru parcări multietajate şi eventual subterane care să limiteze suprafețele de teren destinate staționării. reglementarea strictă şi prin aceasta limitarea automobilelor în spațiul urban este una din direcțiile importante de reabilitare peisagistică a arealului de mare interes turistic. într-un spațiu urban de calitate. → Dezvoltarea şi ameliorarea calității peisagistice a sistemului de spații verzi (sporirea suprafețelor plantate până la atingerea normei europene de 26 mp/locuitor) → Reamenajarea spațiului falezei. invitarea unor trupe de teatru de prestigiu din țară şi străinătate). atât ca monument de arhitectură înscris în patrimoniul UNESCO. Prin aceasta pot fi recuperate resurse de teren pentru amenajări de calitate. cu prioritate al celor legate spaţial de Dunăre.Lacu Sărat. esplanadei. Este preferabilă amplasarea unor parcări de tip park&ride pe o conturnantă rutieră a acestuia. festivalul Internațional de muzică uşoară “George Grigoriu. cât şi ca loc de organizare de manifestări artistice (festivaluri tematice. Calitatea de ansamblu a ambianței unui oraş este. în sine. Reorganizarea inteligentă. plimbări pe Dunare cu participanții la festival.tururi ale oraşului. Încurajarea utilizării transporturilor publice (a căror calitate trebuie ridicată) Crearea infrastructurii pentru deplasări alternative: pietonale şi piste pentru biciclişti (inclusiv la nivel teritorial-velorute) Creşterea gradului de securitate al cetăţenilor şi turiştilor în spațiul public este. o dimensiune foarte importantă a atractivității turistice a acestuia. Valorificarea complexului Teatrului “Maria Filotti”.cu prioritate în perimetrele urbane cu un patrimoniu urban de calitate Pentru centrul istoric al oraşului este de studiat problema reducerii automobilității şi încurajarea unor moduri de deplasare alternative (pietonală.resursă limitată şi valoroasă . Valorificarea resurselor balneoclimatice → Realizarea obiectivelor prevăzute pentru Stațiunea Lacu Sărat (PUZ. o exigență importantă pentru dezvoltarea turismului. 35 . Brăila) şi atestarea acesteia ca stațiune balneoclimaterică de interes național Îmbunătăţirea ambientului urban al municipiului Brăila din punct de vedere microclimatic şi al ofertei cantitative şi calitative a spaţiilor libere. atractiv pentru locuitori şi turişti → Reabilitarea şi dezvoltarea promenadelor → Adoptarea unei politici de mobilitate durabilă care să diminueze utilizarea excesivă a automo- → bilelor. să determine reducerea efectelor acesteia de poluare vizuală şi de consum excesiv de teren urban . de asemenea. cu bicicleta sau motocicleta.

3. tematic. are potențialul de a deveni punct de plecare în circuite turistice cu caracter balnear. 2. → Utilizarea modalităților actuale. dar şi de unele resurse antropice. a peisajului complex şi a biodiversității Insiluei Mici a Brăilei. punându-se accentul pe cele mai valoroase componente ale potenţialului său turistic. sinergică. a caselor memoriale din municipiul şi județul Brăila: Casele Memoriale “Panait Istrati”. formule de promovare a rețelei de hrube din Municipiul Brăila.4. Exploatarea eficientă a oportunităţilor turistice şi promovarea adecvată a acestora Pentru valorificarea turistică a teritoriului studiat sunt necesare: 1. într-un teritoriu mai larg: → Introducerea intr-un circuit turistic. pe elementele de specific şi unicitate şi prin crearea unor evenimente şi manifestări noi. atractive şi compettiive pe piața turistică internă şi externă Relaționarea şi cu resursele teritoriului de influență imediată a municipiului Brăila – zona sa periurbană . în mai multe limbi de circulație internațională. ameliorarea funcțională şi peisagistică a relațiilor rutiere între locațiile-resursă. cu puternică amprentă locală. → Campanii de promovare a imaginii municipiului Brăila. realizarea de site-uri turistice cât mai atractive. Pentru crearea unor astfel de produse turistice „în rețea” şi a unor circuite turistice. Crerarea în viitor a sistemului urban Brăila-Galați este şi ea o premisă importantă şi pentru compunerea sinergică a ofertei turistice a acestui mai vast teritoriu. de maxim impact (de ex. ecologic. sunt necesare: asigurarea unei bune accesibilități la nivelul teritoriului interesat. diversificate. de anvergură.dar şi cu cele de la nivelul județului Brăila. “Nica Petre” în municipiu şi satul Baldovineşti. a unei oferte mai complexe şi mai atractive în competiția cu alte teritorii şi ofertele lor turistice. care grupează şi o pondere majoră din infrastructura de cazare şi agrement a județului. complexe. moderne. O strategie de marketing turistic care să genereze promovarea eficientă a ofertei turistice locale prin: → Ȋnființarea unui Centru de informare şi promovare turistică zonală care să fie specializat în furnizarea de informații şi material publicitar şi promoțional referitor la produsele turistice oferite de agențiile de turism. Casa 36 . este necesară pentru organizarea integrată. atât pe plan intern cât şi internațional. cât şi la infrastructura existentă şi posibilitățile de petrecere a timpului liber.4. recreativ. de promovare a serviciilor turistice. 3. din teritoriul înconjurător). ca şi organizarea unui cadru de cooperare intercomunală. a atributelor curative ale Lacului Sărat şi a celorlalte lacuri. Conturarea unor produse turistice specifice. Specificul teritoriului este legat mai ales de factorii naturali si de vecinatatea fluviului Dunarea. originale. Municipiul Brăila. poarta principală de acces prin diverse moduri de transport. Crearea unor produse turistice integrate. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă. → Redactarea de broşuri de promovare.

→ Iniţierea unor programe de croaziere locale pe Dunăre. Acest fenomen se manifestă şi în cazul Municipiului Brăila. etc) → Crearea unor velorute cu trasee care să lege principalele situri de interes turistic. → Studierea posibilităţilor de integrare a circuitelor turistice locale/regionale în programe turistice europene (ex: Mănăstirea din Staţiunea Lacul Sărat. în cadrul unor excursii de câteva zile. Se impune: → Protejarea faţă de poluarea turistică a resurselor şi valorilor naturale (rezervaţii ştiinţifice sau naturale. PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A RESURSELOR TURISTICE Activitățile turistice pot creea presiuni de antropizare a peisajelor naturale valoroase (mai ales de-a lungul marilor cursuri de apă) şi alte efecte de deterioarare a factorilor de mediu şi a peisajului. → Creşterea gradului de siguranţă a utilizării durabile a teritoriului printr-un management integrat al apelor de suprafaţă (ape dulci şi sărate). a apelor subterane şi a celor meteorice. pe trasee mai lungi (Brăila-GalaţiTulcea. → un management integrat (protecţie şi utilizare controlată) a teritoriului Bălții Mici a Brăilei → Identificarea şi controlarea impactului asupra mediului pe care eventual l-ar putea avea dezvoltarea propusă pentru teritoriul din Nordul Municipiului Brăila → Organizarea corectă a sistemului de circulaţii rutiere pentru eliminarea blocajelor şi reducerea poluării generate de traficul motorizat → Protejarea arealelor cu resurse turistice importante împotriva inundațiilor şi băltirilor. → Organizarea unui management integrat al echilibrului hidrogeologic şi biochimic al apei Lacului Sărat.Memorială “Perpessicius” etc. *** 37 . cultural şi ecoturism) CAPITOLUL V. Conacul Orezeanu.Delta Dunării) cu nave de croazieră. parcuri naturale). în culoare peisagistice de calitate (pentru îmbinarea unor forme de turism sportiv. Mănăstirea Măxineni. inclusiv prin creşterea cooperării cu o zonă balneară aflată într-un stadiu incipient al dezvoltării (staţiunea Movila Miresii).

2009 *** Plan Urbanistic Zonal . 2011 *** Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila 2008-2003 *** Studiu de Infrastructură. privind analiza condițiilor socio-economice.Z. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România cu modificările ulterioare • Legea nr.ro *** Turismul . site M.Planul de Amenajare a TeritoriuluI National .Bibliografie Legea nr.http://www. 363/2006 privind aprobarea PATN – Secţiunea I – Căi de comunicaţie • Legea nr.Cadrul general şi potentialul turistic al județului Brăila. Ministerul Cultelor.secțiunea a VIII-a Zone turistice. URBABINCERC.Direcţia regională de statistică Brăila *** INSSE . Institutul Naţional de Statistică *** Strategia UE pentru Regiunea Dunării. comparativ cu cei înregistraţi la nivel naţional. 351/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi • Legea nr. 2011 *** Plan Urbanistic Zonal – Centrul istoric Brăila. 2011 *** Plan Urbanistic Zonal (P.ro *** Studiu de fundamentare PUG Brăila. 2004.cjbraila.primariabraila. 171/1997 privind aprobarea PATN – Secţiunea a II-a – Apa • Legea nr. MDRT *** Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud-Est *** Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brăila 2010-2015 *** Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc Galaţi-Brăila-Tulcea *** Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . 451/2002 pentru ratificarea convenţiei europene a peisajului *** Studii de fundamentare pentru evaluarea potențialului turistic în unitățile administrativteritoriale pe județe . broşură 2010.Stațiunea Lacu Sărat. 575/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural • Legea nr. Brăila.Date statistice din baza de date TEMPO online a INS • 38 .387/2009 privind aprobarea PATN – Secţiunea a V-a – Zone cu resurse turistice • Legea nr. realizaţi în primul semestru al anului 2011. www. 2007 *** Lista monumentelor istorice. 242/2009. *** Principalii indicatori economico-sociali ai judeţului Brăila.Zona Periurbană Brăila.E *** INSSE .A.U. modificată şi completată de Legea nr. privind amenajarea teritoriului şi urbanismului • Legea nr. 5/2000 privind aprobarea PATN – Secţiunea a III-a – Zone protejate • Legea nr.).Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. Brăila . 350/2001.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful