ATELIERUL DE URBANISM ”URBIS ‘90”

Str. Academiei nr.18-20, sector 1, Bucuresti Cod Postal – 70109 R.C. 40/8501/1991 COD FISCAL R1562554

ACTUALIZARE

PLAN URBANISTIC GENERAL

BRAILA
ETAPA 2

STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

IANUARIE 2012

Titlul lucrarii: STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

Beneficiar: PRIMARIA Mun. Braila Consiliul Local Braila Adresa: Piata Independentie nr.1, 810210, Braila Tel.+4 0239 69 49 07; Fax: + 4 0239 69 23 94 www.primariabraila.ro

Proiectant: s.c. Atelierul de Urbanism “URBIS’90” s.r.l. Adresa: Str. Academiei 18-20, 010014, Bucuresti, Romania Tel: +40 21 307 71 12; Fax: +40 21 307 71 09 www.uauim.ro Sef Proiect: Director: Pr. Nr. lect.dr.arh. Mihaela Negulescu prof.dr.arh. Alexandru Sandu 02 –f 2/ 2011

STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

CUPRINS
Pag.

Capitolul I. Consideraţii generale 1.1. 1.2. 1.3. Poziţia în teritoriu Accesibilitate şi infrastructură generală (feroviară, rutieră, navală) Cadrul natural 1.3.1. 1.3.2. 1.3.3. 1.3.4. Relief Reţeaua hidrografică Clima Elemente biogeografice
1 1 5 5 5 5 6 6 7

1.4. Cadrul socio-economic 1.5. Cadrul cultural – istoric Capitolul II. Potenţialul turistic şi arealele de concentrare a valorilor turistice 2.1. Potenţialul turistic din Municipiul Brăila 2.2. Potenţialul turistic din împrejurimile Municipiului Brăila Capitolul III. Stadiul actual de valorificare turistică 3.1. Forme de turism 3.2. Structurile de primire turistică 3.2.1. Structuri turistice de cazare 3.2.2. Structuri de alimentaţie 3.2.3. Structuri de tratament 3.2.4. Structuri de agrement 3.3. Analiza circulaţiei turistice 3.4. Disfuncţionalităţi

8 8 12

15 15 16 16 21 23 24 24 25

Capitolul IV. Propuneri de dezvoltare a turismului 4.1. Premise şi direcţii de dezvoltare a turismului 4.2. Concepţia de echipare şi amenajare turistică 4.2.1. 4.2.2. 4.2.3. Armătura turistică balneară Armătura pentru turismul itinerant Armătura pentru conferinţe şi reuniuni

27 27 30 30 31 31 31 32 32 33 36

4.3. Programul de dezvoltare a turismului 4.4. Echiparea turistică a teritoriului (propuneri de amenajare şi dezvoltare) 4.4.1. Dezvoltarea infrastructurii turistice 4.4.2. Diversificarea ofertei turistice şi ridicarea calităţii produsului turistic 4.4.3. Exploatarea eficientă a oportunităţilor turistice şi promovarea adecvată a acestora Capitolul V. Protecţia mediului şi a resurselor turistice Bibliografie

37

38

(R. secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi. navală) Infrastructură şi accesibilitate rutieră Brăila şi zona periurbană sunt parte a sistemului de reţele europene de transport rutier: • Drumuri Europene. un loc plăcut în care să trăieşti.Burgas . 2011) 1 .Isaccea -Tulcea .Babadag . având o suprafaţă de 4392. stabilite şi actualizate în cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE/ONU) Drumul European Clasa B ( ramificaţie /conexiune) E 577: Slobozia – Brăila – Galaţi . rutieră. 2. trupul oraşului propriu-zis.A.Poltava. în Câmpia Brăilei (Bărăganul Nordic). să munceşti şi să studiezi. oraş de rangul I. POZIŢIA ÎN TERITORIU (rol şi localizare) ` Municipiul Brăila este situat în partea de sud-est a României. platforma industrială Chiscani.STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA CAPITOLUL I.Constanţa . conform Legii 351/2001 P.Brăila .Antalya (Sursa: PATZMB.2030 km: (Ucraina) Odessa .Măcin .(Turcia) Dereköy Kırklareli . 3.Izmir .2 ACCESIBILITATE ŞI INFRASTRUCTURĂ (feroviară.N. potenţială a doua zonă metropolitană a României şi cea mai mare pe Dunărea inferioară.Izmail .T.Ovidiu .46 ha de teren intravilan: 1.Eceabat . dezvoltat şi prosper.Balcic .` 1. un nod naval comercial important. 1. Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila 2008-2003 fixează ca obiectiv general devenirea municipiului către ipostaza de centru regional modern. staţiunea Lacu Sărat. Se preconizează ca municipiul şi zona sa periurbană să fie componentă a sistemului urban Brăila-Galaţi (sau chiar a unui sistem Brăila-Galaţi-Tulcea). Moldova) Comrat .1.(R.Reni . Drumul European clasa A (intermediar nord-sud) E 87 .Nesebar . CONSIDERAŢII GENERALE Municipiul Brăila este reşedința județului Brăila. pe malul stâng al Dunării – în subsectorul bălţilor.(ferry) .Chişinău .(Romania) Galaţi .30 ha şi o populație de 210245 locuitori.Eforie . Moldova) Vulcăneşti .Çanakkale .Malko Tărnovo . la 20 m altitudine. Se compune din 3 trupuri care totalizează 3444.Mangalia . o destinaţie turistică atractivă.Dubăsari .Ucraina) Odessa .(Bulgaria) Şabla Cavarna . în nord-estul Câmpiei Române.Varna .

Brăila . Există disfuncționalități în ce priveşte organizarea rețelei rutiere. subterane sau supraterane. Acestea sunt consecința următoarelor situații: străzi cu gabarite necorespunzătoare categoriei. Canalul Dunăre-Marea Neagră. Aceasta însumează 285 km de strazi din care 208 km sunt străzi asfaltate. care afectează accesibilitatea internă a municipiului. Canalul Dunăre Sava. care traversează zona periurbană şi care cuprinde Dunărea navigabilă. Oraşul Brăila are o rețea rutieră organizată în sistem radial concentric din care pornesc transversal mai multe artere conectate la extremitaţile teritoriului intravilan.Feteşti . legăturile navigabile dintre Marea Neagră şi Dunăre. ca linie de cale ferată convenţională.Tulcea. Brăila prin calea ferată care traversează municipiul Brăila şi fac legatura cu Moldova prin Galați. 6 km sunt străzi cu pavaj iar diferenţa o reprezintă străzile cu piatră compactată.Făurei . Infrastructură şi accesibilitate feroviară Legăturile feroviare se fac din direcţia Bucureşti. străzi neasfaltate la periferie.Arad Braşov .Bucureşti .Medgidia . DN2B Buzău – Braila. componenta feroviară. La nivelul municipiului se propune realizarea unui inel care să descongestioneze circulaţia trafic greu pe B-dul Dorobanţilor. 2011) Infrastructură şi accesibilitatea fluvială Municipiul Brăila este port fluvio-maritim Brăila în spaţiul Coridorului de Transport Pan European VII. Buzău.Galaţi .Constanţa. DN 22 traversează Municipiul Braila şi ajunge la trecerea bac Smârdan pentru direcţia Tulcea. DN 23 Focşani – Brăila. braţele Dunării Chilia şi Sulina. • proiecte bazate pe Planul Operaţional Transport: linia Buzău . DN 22B (Dig Braila– Galaţi). (Sursa: PATZMB. Municipiul Brăila şi zona periurbană sunt conectate la: • un segment din linia CF convenţională (prevăzută pentru 160 km/oră) care complementează infrastructura de transport rutier pe Coridorul IV pe ruta Curtici .Măcin .Ploieşti . intersecţii neamenajate corespunzător / amenajate la capacitatea de circulaţie care este depăşită. cu viteza până la 160 km/h pe trasee existente reabilitate linia de cale ferată de interes local Brăila . circulaţie îngreunată de numărul mare de automobile şi absența în centrul oraşului a unor parcări publice mari.• Relaționare indirectă cu Coridoarele de Transport Pan European IV şi IX Municipiul Brăila se relaționează rutier cu teritoriul național prin: DN 21 Slobozia – Brăila. DN 22 Râmnicu Sărat – Brăila. Canalul Dunăre-Tisa. etc. • Coridorul de Transport Pan European IV. Din toate acestea. străzi cu capacitate de circulaţie depăşită.frontieră. 2 .

Accesibilitatea aeriană Cele mai apropiate aeroporturi internaționale sunt: Aeroportul Internațional . ca urmare a HCLM nr.A coordonat şi administrat de Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Brăila şi reţeaua de minibuze maxi-taxi care suplimentează traseele. Ȋncepand cu data de 01.2005.. În judeţul Brăila există un aeroport utilitar la Ianca.2007 şi până în prezent. au fost înregistrate 1840 mopede. Transport public urban Situaţia prezentă este favorabilă dezvoltării municipiului Brăila şi conţine un transport public cu tramvaie şi autobuze al S.03.12. 47/28. Ȋn urma acestor studii. situat la o distanță de 130 km. din Județul Constanța. incepând din data de 01. Serviciul de Transport.. care se află la o distanță de 200 km și Aeroportul Internațional .02. tramvaie şi microbuze în municipiul Brăila” şi un studiu privind „ Revizuirea amplasamentelor staţiilor de taxi. Serviciul de Transport Public Local de Călători Brăila a realizat „Studiul de trafic pentru dezvoltarea şi optimizarea activităţii de transport în comun cu autobuze. reorganizarea şi reglementarea circulaţiei îin zona istorică a municipiului Brăila”. De asemenea. Ȋn anul 2007. utilaje nesupuse inmatriculării.C. (sursa: PIDU Brăila) Fig. din Otopeni.Secțiunea VI.Henri Coandă. gestionat de firme particulare şi autorizate de Primărie. s-a concluzionat necesitatea participării şi menţinerii operatorilor privaţi la asigurarea transportului public pe teritoriul municipiului Brăila.Zone turistice 3 . Infrastructură tehnică – Județul Brăila Sursa: PATN. BRAICAR S. Urmează a se realiza un aeroport Brăila-Vădeni. 1.Mihail Kogălniceanu. a luat in evidenţă şi a înregistrat pe raza municipiului Brăila 300 de vehicule lente.2007.

→ realizarea drumurilor expres Braşov-Focşani-Brăila şi conectarea acestuia prin podul rutier peste Dunăre la nord de Brăila. ruta secundara: Bucuresti – Cernavoda – Constanta ) → realizarea drumului expres Brăila-Slobozia. cu Drumul expres de coastă până la Constanţa.Deşi accesibilitatea actuală ca şi echiparea tehnică în ansamblu a teritoriului studiat este ridicată (vezi fig. în viitor sunt prevăzute: • creşterea accesibilităţii Municipiului Brăila la distanţe mari prin: → construirea podului (rutier şi feroviar) peste Dunăre.2008 varianta 3 care pleacă din centura DN2B zona Baldovineşti şi se transformă pe de o parte în 4 . către Autostrada 2 (Bucureşti – Constanţa). Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport aprobat prin Legea 363 din 2006 prevede autostrada Giurgiuleşti (Republica Moldova) .1). în nordul Brăilei. 2 • PATN Secțiunea I – Rețele de Transport – căi rutiere creşterea accesibilităţii municipiului Brăilă în cadrul teritoriului său periurban prin: → realizarea drumului expres Brăila – Galaţi (avizul MDLPL nr.1 din 17. dar şi cu ruta principală a acestei autostrăzi: Giurgiu – Bucuresti (Centura Bucuresti Sud) – Ploiesti – Buzau – Focsani – Albita.04. respectiv.Galaţi – Brăila – Slobozia – Călăraşi Fig. → realizarea aeroportului internaţional Brăila-Vădeni → revitalizarea căii navigabile a Dunării (maritime şi fluviale). parte integrantă a viitoarei Autostrăzi a Mării Negre.

În partea de est se individualizează topoclimatul specific al luncii Dunării caracterizat prin ierni mai blânde şi veri mai călduroase decât în restul câmpiei. Verile sunt foarte calde. unde . 1.3.1. → realizarea podului peste Dunărea Veche către Insula Mare a Brăilei şi. sistemul urban Brăila-Galaţi are premisele de a deveni poartă a uniunii europene către est şi platformă logistică de nivel continental. cu potenţial de revitalizare când condiţiile vor fi favorabile. a Siretului şi a Buzăului şi face parte din terasa inferioară a Dunării. Uniformitatea reliefului de câmpie determină o omogenitate a caracteristicilor climei. Reţeaua hidrografică Municipiul Brăila dispune de două componente hidrografice importante: Fluviul Dunărea şi Lacu Sărat.2. Clima Întreaga suprafaţă a judeţului Brăila aparţine sectorului cu climă continentală.3.3. 1.3. Iernile sunt relativ reci. Relief Relieful municipiului Brăila.3. oraşul se termină printr-o pantă abruptă. într-un orizont mai îndepărtat de timp. dar şi de frecvente perioade de încălzire. se caracterizează prin monotonie şi uniformitate de ansamblu. context important şi pentru valorificarea turistică a acestuia. Prin amplasamentul privilegiat la intersecţia unor drumuri comerciale europene.un interfluviu cu altitudini ce variază între 20 – 30 metri. Oraşul Brăila situează la altitudinea medie de 20 de metri faţă de nivelul Dunării. cu precipitaţii slabe. care provoacă discontinuităţi stratului de zăpadă. fiind situată între Lunca Dunării. Oraşul se învecinează cu Insula Mare a Brăilei. ca şi cel al întregului judeţ. a Călmăţuiului. Oraşul se înscrie în Câmpia Brăilei. a podului între Brăila şi teritoriile sale din Insula Mare a Brăilei. care reprezintă suprafaţa cuprinsă între cele două braţe ale Dunării (Dunărea Veche sau Braţul Măcin şi Dunărea Nouă). → realizarea podului rutier peste Dunăre şi integrarea teritoriului zonei Măcin în procesele de dezvoltare ale zonei periurbane a Municipiului Brăila. Cele mai mici cantităţi de 5 . 1. Spre Dunăre.traseul podului peste Dunăre şi pe de alta parte legătura cu Municipiul Galaţi în zona podul CF peste Siret) → realizarea metroului uşor între Brăila şi Galați. spre nord-vest. denumită şi Bărăganul Nordic . dominând valea fluviului cu o medie de 10 metri. Precipitaţiile atmosferice totalizează în cursul unui an sub 500 mm. ce cad mai ales sub formă de averse.datorită acumulărilor eoliene – cartierele Baldovineşti şi Pisc se află la altitudinea de 33 de metri. crescînd lin dinspre fruntea terasei Dunării (est). CADRUL NATURAL 1. marcate uneori de viscole puternice.

Dintr-un total de 847 de specii introduse în baza de date a Administrației parcului. CADRUL SOCIO-ECONOMIC Municipiul Brăila are o populație de 210245 locuitori (2010). Legea 462 din 2001 şi Lista roşie a plantelor din România).10C. Temperatura medie lunară multianuală cea mai mică e -2. Vitezele medii anuale ale vântului sunt mai mici la Brăila decât în restul județului (între 1.8% 7. loc de cuibărire şi pasaj. Această zonă a fost declarată arie protejată şi ulterior recunoscută ca sit RAMSAR – zona umedă de importanţă internaţională. media multianuală a Brăilei fiind 1. cel mai important refugiu ornitologic din România de pe Dunăre. Cantitatea mică de precipitații a determinat diminuarea volumului de apă în Lacu Sărat.precipitaţii (sub 400 mm/an) se înregistrează în Balta Brăilei. 72 sunt înscirse în listele speciale de conservare ale directivelor europene. INSSE Studiul evoluției demografice înregistrată în intervalul 2000-2010. Magnitudinea biodiversității în Balta Mică a Brăilei este la cote ridicate.5 şi 3. realizat în cadrul „Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condiţiilor socio-economice”. Temperatura aerului prezintă variaţii slabe. în context suprateritorial Populaţie totală Municipiul Brăila Judeţul Brăila Regiunea Sud Est 210245 357614 2806204 % populaţie Brăila din total județ şi total regiune 58. situată pe culoarul estic de migraţie dunărean. deficit numeric şi slabă calificare a forței de muncă în domeniul turismului.7%). migrarea forţei de muncă tinere în străinătate sau către alte judeţe.4. ceea ce face ca acest teritoriu să reprezinte. După intervenția omului prin îndiguirea şi desecarea Bălții Brăilei. la care se adaugă alte 244 specii protejate conform altor legi europene şi române (Convenția de la Berna.10C. risc de depopulare pe cale naturală mai crescut comparativ cu alte oraşe ale ţării. 6 .4. după Delta Dunării.pondere scăzută a populaţiei tinere cu vârste cuprinse între 0 – 14 ani (11. 1. Tabel1 Populaţia totală a Municipiului Brăila în anul 2010. dintre care sunt de semnalat câteva.5% Sursa: Baza TEMPO – Online – serii de timp. relevante pentru potențialul de dezvoltare a turismului: scăderea şi îmbătrânirea populației . 1.1 m/s). URBAN-INCERC indică fenomene de declin demografic. Balta Mică a Brăilei a rămas singura zonă în regim liber de inundație de pe cursul Dunării.3.8% şi pondere mai ridicată a populaţiei vârstnice -13. Elemente biogeografice Municipiul Brăila se situează în arealele biogeografice de stepă şi de luncă.

în timp ce industria (cu precădere cea textilă) a fost puternic afectată şi a trebuit să se ia decizii ce au avut ca finalitate restructurarea profundă a domeniului. „frânat” însă într-o oarecare măsură de efectele perioadei de recesiune economică. sporindu-i valoarea etnoculturală şi implicit cea turistică. Presiunea asupra spaţiului urban Brăila devine astfel importantă în condiţiile în care fluxurile funcţionale cu teritoriile limitrofe sunt intense – schimburi comerciale. oraşul a trecut de-a lungul secolelor prin perioade nefaste. cuprinde ansambluri de locuinţe şi case individuale a căror valoare culturală si istorică a determinat includerea lor pe Lista monumentelor istorice si protejate prin legi speciale.8% din populaţia salariată a judeţului în anul 2005 şi pentru 86% în anul 2009. Numeroase documente ulterioare vorbesc despre Brăila ca fiind cel mai important port de la gurile Dunării. care menţionează intensificarea comerţului pe „drumul Brăilei”. Este evidentă o dependenţă a economiei judeţului. Analiza principalelor activităţi economice ale municipiului Brăila relevă un mediu economic în dezvoltare. Pe meleagurile Brăilei au poposit si s-au stabilit negustori din diverse zone. sociale şi culturale. Cadrul cultural – istoric Oraşul Brăila este atestat documentar pentru prima dată în anul 1368. navetism. spre care se îndreaptau principalele drumuri comerciale medievale.5. Toate evenimentele istorice la care oraşul a luat parte şi-au pus amprenta asupra vieţii economice. organizat în formă de semicerc faţă de cursul Dunării. Centrul vechi al oraşului. oraşul şi teritoriul din jurul său au fost sub stăpânire turcească timp de aproape trei secole. 2011 1. într-un document de pe vremea domnitorului provinciei Ţării Românesti. Vlaicu Vodă. Poziţionat la marginea provinciei si pe fluviul care transporta nu numai vase comerciale. numită „Ibrail”. desfacere etc. aprovizionare. dar si flote de război. Sursa: „Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condiţiilor socio-economice”. Multiculturalismul oraşului Brăila şi-a pus amprenta asupra vieţii sociale si economice. precum şi a celorlalte comunităţi locale. municipiul Brăila având locuri de muncă pentru 87. din punct de vedere cantitativ se poate afirma că în raport cu alte judeţe din regiunea 7 . URBAN-INCERC. Cucerit de turci în anul 1540 şi transformat în „raia”.Municipiul Brăila polarizează majoritatea rezultatelor obţinute în economia judeţului din care face parte (cifra de afaceri a oraşului reprezenta în anul 2009 81% din cifra de afaceri a judeţului) Aceeaşi situaţie caracterizează şi indicatorul populaţie salariată. de cea a municipiului reşedinţă de judeţ. ( Sursa: Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brăila 2010-2015) Deşi. cu precădere din sudul Dunării. Populaţiile nou venite au format comunităţi etnice care si-au adus aici cultura şi tradiţia zonei de origine care a interferat cu cea a populaţiei locale. Activităţile comerciale s-au dezvoltat în continuare chiar daca au trecut printr-o perioadă de recesiune. în urma căreia s-au pierdut 3602 locuri de muncă. În acest context dezvoltarea economică trebuie să ţină cont de asigurarea unei dezvoltări urbane durabile şi echilibrate în teritoriu. care i-au împiedicat dezvoltarea. Potențialul turistic este insuficient valorificat. iar ceea ce a dănuit peste veacuri reprezintă în prezent o mostenire culturală intangibilă a locului.

constituit din luciul de apă. precum şi una dintre intrările în canalele subterane de sub oraş.1. Grădina Publică (7. situat la ultimul etaj al clădirii turn care odinioară a fost „Castelul de apa” al oraşului Brăila. deoarece aici se poate vizita Muzeul de Ştiințe ale Naturii. care trebuie valorificat. o „masă critică” turistică atractivă. fondul piscicol al apelor. 2. dar se pot practica şi sporturi pe terenurile special amenajate. este cel mai mare parc al Brăilei. în anumite perioade evoluţia Brăilei şi a teritoriilor învecinate (perioadele de funcţionare a zonei libere) → valoare etnoculturală de mare specificitate a patrimoniului cultural. de mare atractivitate → marea varietate a elementelor de patrimoniu cultural. judeţul Brăila are un potenţial cultural construit relativ redus. potenţialul navigabil al fluviului în scop turistic . Parcul Monument (53 ha).susţinută mai ales de prezenţa Dunării . zonă de agrement şi nu numai. Faleza şi esplanada Dunării (7.5 ha) din Municipiul Brăila este oază de vegetație a oraşului. 8 . fapt ce contribuie la crearea unei identităţi valoroase. din punct de vedere calitativ evaluarea acestui potenţial. Resurse naturale Fluviul Dunărea care dispune de un potenţial de mare valoare turistică. CAPITOLUL II. capabilă să concureze ofertele turistice ale altor teritorii.1 ha) este un loc privilegiat de contact cu peisajul fluvial. mai ales din Municipiul Brăila. împreună cu care resursele oraşului pot constitui o rețea turistică. POTENŢIALUL TURISTIC ŞI AREALELE DE CONCENTRARE A VALORILOR TURISTICE Dezvoltarea turismului în Municipiul Brăila trebuie abordată (şi) în contextul resurselor turistice la nivelul teritoriului învecinat şi la nivelul teritoriului județean. situat în partea sud-vestică a oraşului Brăila.care a marcat. construit in 1912. ca rod al coexistenţei multietnice şi al adaptării la mediul natural de câmpie din vecinătatea Dunării. Ȋn spațiul grădinii a funcționat şi un restaurant rotativ. relevă remarcabile caracteristici care îi conferă o poziţie unică în patrimoniul cultural naţional: → monumentele de categoria A din municipiu sunt mai ales ansambluri urbane.aferentă de dezvoltare şi din ţară. unde se regăsesc ruinele fostei cetăți a Brăilei. fondul forestier asociat. avifauna si fauna terestră. POTENŢIALUL TURISTIC DIN MUNICIPIUL BRĂILA Brăila este clasată ca localitate turistică de interes național cu o concentrare foarte mare a resurselor naturale şi antropice ȋn PATN –secțiunea VIII – Zone cu resurse turistice. o adevarată rețea de tuneluri cunoscute sub denumirea de “hrubele Brăilei”. ostroavele si insulele formate de braţele desprinse din Dunăre. sunt o consecinţă a bogatei şi remarcabilei vieţi socio-economice .

a. modalităţile si nivelul optim de valorificare prin turism a resurselor naturale. conform Ordinului 2314/ 2004: • 4 monumente de Categoria A (monumente istorice de valoare naţională): • Centrul istoric al municipiului Brăila • Ansamblul "Strada Mihai Eminescu". Arhanghel Mihail”. Gropeni (13%). conține namol terapeutic cu grad foarte ridicat de mineralizare. caracterizate prin mare varietate şi vechime : • 14 situri arheologice cuprinzând aşezări şi necropole din neolitic până în secolele XVIXIX (ex. sulfatată. Măraşu ( 5%). dintre care: un ansamblu de arhitectură (Str.sec.). bănci s. şi are doua porți principale de acces: mun. precum şi de 33. sec. clădiri publice (teatre. arie naturală de interes național („Rezervaţii ale Biosferei. Ca o consecinţă a rolului său teritorial important de-a lungul timpului. Municipiul Brăila concentrează 68% din totalul monumentelor istorice ale Judeţului Brăila. clorurosodică. care conține valori excepţionale de floră şi faună şi conservă ecosisteme complexe. XIX • Ansamblul "Piaţa Traian". Eremia Grigorescu). Resurse antropice Municipiul Brăila are un nucleu pe plan prestabilit. Berteştii de Jos (38%). fiind considerat unul din cele mai valoroase nămoluri sapropelice din Romania.sec.legea 5/2000) şi zonă umedă de importanţă internaţională (Sit RAMSAR 1074). clădiri industriale (fabricile de bere.85 ha de suprafață verde situată în Stațiunea Lacu Sarat. cinematograf. nămolul sapropelic din lac. Municipiul beneficiază şi de plantaţiile din apropierea limitei teritorial administrative: Pădurea Stejarul şi lizierele din zona dig mal. XIX • 111 monumente de categoria B. reprezentative pentru patrimoniul cultural local. Factorii naturali de cură sunt: apa minerală din lac. frecventată de către populaţia braileană mai ales pe parcursul sezonului de vară. de către Administraţia Parcului. magneziană concentrate. Brăila la nord (acces cu ambarcațiuni fluviale pentru vizitarea zonei de coservare specială de protecție integrală` Fundu Mare) şi drumul european E60 de la capetele Podului Giurgeni Vadu Oii. prin activităţile permise a se desf ăşura în parc 9 . având 115 monumente incluse pe Lista monumentelor istorice 2004. precum şi cu un fond construit omogen. Stăncuţa (35%). relativ bine conservat ca unitate morfologică. Stațiunea Lacu Sărat este o adevarată oază de verdeață cu efecte benefice asupra corpului uman. şcoli. XVIII • Biserica "Sf. biserici. aflat la 5 km de oraşul Brăila. este o resursă importantă pentru dezvoltarea si promovarea turismului ecologic si stiinţific1. clădiri pentru locuit (case. Parcul se întinde pe teritoriul următoarelor unități administrativ teritoriale: Municipiul Brăila – partea de sud(18%). Parcul natural Balta Mică a Brăilei (parțial pe teritoriul Brăilei). palate.Lacul Sărat. cu o reţea rutieră radial-concentrică ordonată şi bine conservată. de 1 Prin Planul de management al parcului au fost stabilite. Chiscani (29%). Parcuri Naţionale sau Naturale” . hanuri şi hoteluri).: zona Brăiliţa) • 69 monumente de arhitectură.înc.

susţine tot prin patru coloane cea de-a doua cupolă. refăcută după planul unor arhitecţi rusi. • 8 monumente de for public: statui. Moara Violatos (1898) – clădire construită de Anghel Saligny. monumente comemorative. în stil bizantin. al XVIII-lea) este cea mai veche biserică din cele existente în Brăila. memoriale. Podoaba bisericii este mormântul lui Iisus Hristos. neogrecesc. realizate de Gheorghe Tătărescu. Silozurile Anghel Saligny (1887 – 1891) – construite după planurile inginerului român Anghel Saligny. Interiorul este o combinaţie de stiluri (bizantin. Sala Studio şi Sala de conferinţe. adăposteşte colecţii de arheologie. Constantin Livadas Liochis şi Belizarie. reprezentative pentru turism sunt: • • Muzeul Judeţean. Biserica „Buna Vestire” este o fostă biserică greacă. sub numele de “Teatrul Rally” si a găzduit actori de marcă ai teatrului românesc (Hariclea Darclée. Dispune de o sală de spectacole în stil italian cu 369 de locuri. I. Ȋn foaiere se pot organiza întruniri. balconul executat tot din marmură. Pridvorul susţine un balcon pe patru coloane de marmură albă. fântâni • 20 monumente memoriale . în anul 1831 a fost transformată în biserica ortodoxă.Zona Periurbană Brăila. cimitirul eroilor. cu aprobarea domnitorului Al.case memoriale. Apostoli Petru si Pavel” (1872-1894). prefabricate de beton armat. 21. bogată în reprezentaţii teatrale de prestigiu. Clădirea Teatrului „Maria Filotti” (1896) este o instituţie culturală cu o tradiţie de peste o sută de ani. Biserica a fost construită între 1863 – 1872. stiinţele naturii. Palatul Agriculturii (1923 – 1929) – a fost construit după planurile arhitectului Florea Stănculescu. ceas public.5 m înălţime). înfiinţat prin decret regal în anul 1881. concerte. la care s-au folosit. Nicolae” (1860 . în interior. Arhanghel Mihail” (înc. Biserica „ Sf. construită în 1872. pentru prima oară în lume. 2011) Dintre acestea. expoziţii. absolvent al Academiei de Pictură din Roma. (Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . 10 • • • • • • • • . mori. Cuza. cu orologiul bisericii. sec. determinată şi de adăugirile şi ulterioare. într-un stil de inspiraţie renascentistă italiană si a fost sfinţită de către Episcopul Dunării de Jos Galaţi.ciment. Ȋn anul 1969 primeşte numele renumitei artiste.5 m lungime. Iniţial a funcţionat ca lăcaş de cult musulman (geamie). castel de apă). Biserica „Sf. executat în lemn sculptat căuia i se adaugă candelabrul central din cristal de Murano şi alte cinci candelabre din cristal de Boemia. istorie. etnografie şi artă populară. Biserica „Sf. Gara fluvială (1906 – 1907). adăugându-ise elementele specifice cultului ortodox. Clădirea a fost inaugurată la 11 decembrie 1896. după planurile arhitectului grec Avraam Ioanidis din Brussa. Maria Filotti). originală din Brăila. artă plastică şi decorativă. Lăcasul are dimensiuni impunătoare (43. gotic. cel care realizase la acea dată si pictura bisericii Mănăstirii Antim din Bucuresti. de influenţă renascentistă). la rândul său. 1865) este pictată de pictorul Petre Alexandrescu. păstrează vitralii deosebit de valoroase si picturi murale.

d. Aceste manifestări atrag mulţi participanţi iubitori de muzică. un loc de recreere cu o suprafață de 90 ha. în scop turistic.g 1 cu factori naturali terapeutici Sursa: Studiul de Turism pentru fundamentarea PATJ Brăila Stațiunea Lacu Sărat are o bună accesibilitate. stațiunea a aparut şi s-a dezvoltat în legătură cu valorificarea potențialului balnear şi turistic al Lacului Sărat datorat calităților terapeutice ale namolului şi apei sărate din lac. cu dată fixă.g. Medicină fizică şi Balneoclimatologie Clasificare după factorii terapeutici naturali Localiate Lacu Sărat Movil Miresii UAT Chiscani Movila Miresii Județ BR BR Categorie Bioclimat stațiune Stațiune de interes ec Apa minerală LacbbNămol Alți factori Ls S Indicații terapeutice Punctaj (max 10 pct. al XIX-lea). Faleza Dunării – un loc de plimbare si agrement pentru turisti si localnici.Buzău (DN 2B) şi la 1.• • • • • • • • • Ansamblul Piaţa Traian (sec. fiind în administrarea Consiliului Local al Municipiului Brăila. o bună parte dintre acestia fiind veniţi din afara zonei sau a ţării.) 3 ru. pe malul Lacului Sarat. în parc. sec. Perpesicius (mijlocul sec.np. precum şi a cadrului natural din zonă oferit de padure. Concursul de pantomimă şi teatru mimat. XIX).85 ha. Concurs internaţional de muzică populară. situat la 5. sec.b. Fântâna arteziană – Piaţa Traian. XIX). Ansamblul Str. Evaluare factori naturali terapeutici (Institutul Național de Recuperare. XIX).s. Situată la o altitudine de 16m faţă de nivelul mării. mai renumite fiind: Festivalul de muzică uşoară "George Grigoriu". Casa D.5 km de Dunăre (Brațul Arapu). al XIX-lea). Casa Ana Aslan (sf. Eminescu (sec. Manifestări.e Localitatea ec Cl. Festivalul şi Concursul Internaţional de canto "Hariclea Darclee". Tabel 2. cu o suprafaţă de 33. Casa Petre Stefănescu Goangă (sf. sec.t. Casa memorială „Panait Istrati” (sf.st. în apropierea şoselei Brăila .m ls ru. Resurse balneoclimaterice Stațiunea balneoclimatică Lacu Sărat este un produs turistic important al teritoriului studiat.t. Parcul – monument. Se relaționează cu Municipiul Brăila printr11 . festivaluri La Brăila au loc manifestări culturale repetabile. amplasat în SV orasului. Este unul dintre cele trei trupuri ale Municipiului Brăila.Slobozia (DN 21) şi a şoselei Brăila .(h)t. M. D.5 km de municipiul Brăila. XIX). Festivalul naţional de muzică folk "Omul cu o chitara".

3 Resurse turistice naturale.o linie permanentă de tramvai (cel mai vechi tramvai electric din țară. pe linia Bucureşti –Galați.2. care leagă municipiul Brăila de Platformă chimică Chiscani) construită încă din anul 1901 şi prin autobuze locale sau cu maşina: pe DN2 de la Buzau sau de la Galați. DN21 (E584) de la Slobozia şi DN22 de la Râmnicu Sărat. 2. POTENŢIALUL TURISTIC DIN ÎMPREJURIMILE MUNICIPIULUI BRĂILA Fig. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a statiunilor turistice. prin gara Lacu Sarat (numai pentru trenurile personale) sau gara Braila. Brăila” măsurile necesare îndeplinirii standardelor legale conform Hotărârii de Guvern nr. conservarii şi valorificarii resurselor turistice. Pentru trecerea de la categoria de statiune balneoclimatica de nivel local la cea de nivel national s-au identificat în “PUZ -Lacu Sărat. în scopul protejarii. Staţiunea Lacu Sărat este foarte frecventată de către populaţia brăileană mai ales pe parcursul sezonului de vară. cu trenul. Județul Brăila ` Sursa: PATN _ Secțiunea VI – Zone turistice Resurse naturale 12 .

Ostroavele de pe brațul Cremenea. Zonele din jurul lacurilor Blasova şi Japsa Plopilor precum şi privalul Filipoiu pot reprezenta atracții turistice pentru agrement şi recreere. dar nu toate au amenajări specifice care să le recomande a fi de interes turistic. în jurul municipiului Brăila şi la nivelul județului sunt: → Arterele hidrografice principale . pot căpăta statut de obiective turistice propriu-zise. Blasova. Jirlau. Plajele naturale reprezintă alte atracții turistice care. Resurse turistice antropice 13 . resursele terapeutice ale lacurilor Balta Albă. teritorii cu resurse hidrografice dar şi balneare de excepţie. Lacul Sărat / Brăila. Viişoara şi Camnita. salmastre şi cele cu apă dulce sunt cele mai importante obiective în acest sens. lacuri mici. rezultat al unei radicale transformări a ariei naturale „Balta Mare a Brăilei” (zonă cu regim liber de inundaţii) situată într-un areal agricol de mare dimensiune şi valoare economică.Cremenea. Atât zona de protecție dintre brațe cât şi digurile construite împotriva inundațiilor sunt în cea mai mare parte plantate cu plopul negru sau acoperite încă de pădurile naturale de salcii. cu un peisaj natural frumos. dar mai ales international): Vădeni. prin amenajări simple sau prin instalaţii corespunzătoare.pot fi folosite pentru excursii cu → → → → → → → vaporul. ea mai conservă un potenţial hidrografic deosebit constituit din lacurile Zăton şi Blasova. canale. nu sunt lipsite de elemente peisagistice care să atragă atenția turiştilor. impreuna cu ostroavele de pe arterele navigabile pot fi folosite in scopuri turistice de agrement. Măcin şi Vilciu. Cu toate acestea. Aceste zone marginale. Câineni şi Movila Miresii. Lunca Siretului. Dudeşti şi Maxinen. deşi monotone la prima vedere. • Arealele Braţul lui Arapu. Ȋn județul Brăila există câteva zone cu condiții bune şi chiar foarte bune pentru vânăoare (atracție pe plan național. in condițiile unor amenajări corespunzatoare. al Siretului. la Blasova. Insula Mică.păduri de salcii. Lacul Sărat. Dintre lacurile sărate s-au exploatat în diverse perioade sau se exploatează parţial. Lacurile sărate.Ȋn teritoriul vizat se găsesc următoarele elemente geografice pe baza cărora se poate dezvolta turismul: • Insula Mare a Brăilei. Ianca. Câmpia Brăilei şi Câmpia Calmatuiului. Obiective valoroase sunt şi resursele piscicole: Lacurile piscicole sunt ca prezenţă cele mai numeroase. Lacul Chişcani. prin poziţia lor geografică şi aspectele peisagistice date de oglinda de apă şi cadrul natural înconjurător prezintă oportunităţi în dezvoltarea turismului– posibilități reale existente pe cele doua brațe ale Dunării. Alte resurse naturale cu potențial turistic.

Biserica "Sf. lunca Dunării . Siretului.pentru confecţii de lemn şi nuiele destinate pescuitului . Tufeşti. monumente memoriale. decoruri pentru case („florăriile”). Acestea reflectă cultura materială a aşezărilor aflate în interacţiune strânsă cu natura locurilor . foiţelor de perete. la nivel teritorial judeţean. 2011 Fond etnografic În momentul de faţă. în secolele X-XI (satul Şendreni. Măraşu) .satele Gropeni. Localităţi de pe teritoriul periurban brăilean. bărci. → Numeroase valori de categoria B : în municipiul Galaţi (8 situri arheologice. Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . Jirlău. s. cojocăritul. Dunărea. fântâni de secol XIX. precum şi prezenţa unei părţi din liniile de fortificaţie cunoscute sub numele de Valul lui Traian. comuna Şendreni). el fiind păstrat în prezent doar ca mărturii în muzee (Municipiul Brăila) şi mai puţin la meşteri populari. hanuri. Călmăţuiului.satul Gropeni Pescuitul ca activitate specifică în zonele limitrofe Dunării.pentru scoarţe/foiţe. se remarcă o însemnată concentrare de monumente clasate. Buzăului şi cele lacustre este prezent din cele mai vechi timpuri şi practicat cu continuitate. agricultură. monumente comemorative ale eroilor din războiul de independenţă şi primul război mondial (Chiscani.Dintre monumentele de categoria B la nivelul teritoriului cuprins de aria periurbană a municipiului Brăila se pot menţiona: → monumente de arhitectură: Conacul Orezeanu din satul Traian (comuna Traian).Zona Periurbană Brăila. Sunt de menționat: → Valori de categoria A în municipiul Galaţi (3 situri arheologice.câmpia.a. sat Şendreni. edificate probabil de bizantini.satul Gropeni (com. Localităţi 14 . 34 case. ţesutul pieselor din portul popular. dintre care cruci de piatră de secol XVIII. în care s-au practicat meşteşuguri sunt: . Împăraţi Constantin şi Elena” 1842 sat Şuţeşti (comuna Şuţeşti) (1842). fondul etnografic este aproape dispărut din localităţi. Stăncuţa (com.pentru ştergare – satul Măraşu . → La nivelul judeţului Galaţi.pentru port popular . 7 biserici.şi se referă la: confecţionarea uneltelor din lemn pentru pescuit. conţinând un fond omogen stilistic. 3 ansambluri urbane) Se remarcă dominanţa valorilor religioase din municipiul Galaţi. Frecăţei. scoarţelor/ foiţelor de pat. conace. în unităţile teritoriale componente ale zonei periurbane Brăila. al ştergarelor. Traian). Măraşu. din care cele mai multe şi mai variate sunt grupate în municipiul Galaţi care are ansambluri urbane valoroase. 5 ansambluri urbane şi biserica şi ansamblul bisericii cu turn fortificat Adormirea Maicii Domnului – Precista) şi aşezarea Valul lui Traian (valoare arheologică) în comuna Şendreni. obiecte de depozitare. Gropeni) .

Băndoiu. Cistia. Sursa: Studiul deTurism pentru fundamentarea PATJ Brăila Fig. clasate în categoria B de importanţă. de sfârşit de săptămână şi de circulație.Brăiliţa . Zatna. include şi: → Movila Miresii. Tâlcov.fostele cherhanale din secolul XIX de la : Brăila. Băndoiu şi Tăcău legate prin fostele privaluri (Scoicuţa. Veriga. .1. Agaua. la nivelul unui teritoriu mai larg. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE TURISTICĂ 3. dar registrul formelor de turism este destul de redus. activitatea de turism în municipiul Brăila concretizează cele trei forme de turism cunoscute . Stoeneşti. sulfurată.Brăiliţa . care poate fi amenajată în viitor într-o stațiune de interes național. FORME DE TURISM Ȋn prezent. Oancea din privalul Zagnei situat în lunca Siretului. cu certe calități terapeutice. Oraşul Măcin are un important ansamblu conservând metamorfozele castrului/cetăţii Arrubium. satele Vameşu. sodică şi magneziană cu concentrație mare. din oraşul Măcin sunt clasate ca valori de importanţă naţională (categoria A). Camniţa. Măgureni.mărturii ale activităţilor de pescuit în aşezări geto-dacice . Arealul din Județul Tulcea înglobat în zona periurbană Brăila. conţine un singur oraş şi 4 comune. Plopi. comună situată pe Drumul Național Brăila – Rimnicu Sărat. conform PATZ periurban Brăila. bromurată. Măraşu.reprezentative sunt: . Frecăţei. Gropeni Oferta balneoclimaterică.Făurei. are pe teritoriul său un lac cu apă clorurata. Se regăsesc de asemenea: un sit arheologic şi tumuli (în comuna Carcaliu) şi mai multe obiective şi case în oraşul Măcin. cu resurse de nămol cu calități terapeutice similare celor din Lacul Sărat.mărturii ale activităţilor de pescuit în aşezări din comuna primitivă . şi cu nămol sapropelic. → Ciineni Bai. stațiune de interes județean amplasată pe raza comunei Visani.turismul balnear. Vila rustică din comuna Jijila şi Cetatea Arrubium (cu urme din mai multe etape). Vâlciu şi Filipoiu) ce legau Dunărea de lacurile din Balta Brăilei (consemnate în documentele Brăilei feudale şi moderne). Județul Brăila 15 .localităţile pescăreşti tradiţionale: Titcov. la 30 km de Brăila şi la 6 km de gara Urleasca pe linia ferată Brăila . Turismul balnear şi de circulație au cea mai mare pondere. CAPITOLUL III. însă numărul de monumente istorice clasate este destul de însemnat. Zătonul. dar un cadrul natural conturat de aria geografică a munţilor Măcinului.4 Infrastructura specific turistică.

ceea ce arată o slabă dinamică de dezvoltare a infrastructurii turistice a teritoriului județului (v. în județul Brăila. tabel 4). pe principalele 16 . evoluția capacității de cazare turistica.1. Structurile de primire turistică 3. Tabel 3 Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare. hanuri şi moteluri dar a crescut moderat ponderea locurilor în hoteluri în total unități de cazare (v. numărul unităților de cazare din județul Brăila s-a menținut aproximativ la acelaşi nivel. pe structuri de primire turistică şi pe număr de locuri.2. Structuri turistice de cazare Ȋn perioada 2004-2008.Sursa: PATN _ Secțiunea VI – Zone turistice 3. înainte de manifestarea crizei economice. tabel 5). Au scăzut numărul locurilor în căsuțe turistice.2. Ȋn intervalul de timp analizat. este conform tabelului 3.

baza de date a MIMMCTPL. în intervalul 2004-2006 Hoteluri Hanuri şi moteluri Campinguri Căsuțe turistice Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice urbane Popasuri turistice TOTAL 2004 14 3 3 2 2 24 2005 14 1 2 2 2 1 1 23 2006 14 2 2 2 2 1 1 24 Sursa: Anuarul statistic al Județului Brăila-2007 Tabel 4 Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare.6 1 14 - 1 1 .9 38. 2008 Structurile de cazare omologate (v.8 Sursa: PUZ-Lacu Sărat.8 20 20 1.6 popas turisti unități % Total ocuri % unități loc ri unități locuri unități locuri unități locuri unități locu Brăila Lacu Sărat Alte localit (județ) Total % 8 5 2 15 71.2 9 8 4 21 100. în 17 . Astfel.0 42.4 52. în intervalul 2004-2007 Tipuri de structură turistică Hoteluri Hanuri şi moteluri Campinguri Căsuțe turistice Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice urbane Popasuri turistice TOTAL 2004 1302 58 186 170 36 1752 2005 1344 22 98 20 413 22 86 2005 2006 1390 36 98 20 413 22 86 2065 2007 1447 64 98 413 22 86 2150 Sursa: Anuarul statistic al Județului Brăila-2007 Tabel 5 Structuri de cazare.0 5.8 14 0.5 50 12 62 3.4 716 747 64 1527 88.8 84 84 4.forme de cazare (nr. pe tipuri de unități din Municipiul Brăila (2008) hotel unități locuri motel camping pensiune turistică 1 1 4.9 1 1 4.0 42.6 100 - 1 4.9 vilă turistică 1 1 2 9. unități) din Municipiul Brăila. la nivelul municipiului Brăila în 2008 doar 5 unităţi cu un total de 318 locuri sunt clasificate la 3 stele.1 19 100 - 730 897 96 1723 100.8 16 16 0. pe număr de locuri din Municipiul Brăila.Tabel 5) au în general un grad scăzut de confort.

C 5 Korona 19 La Pon on 6 LMS 16 Nuf ărul 19 Orient 26 P ris 15 Regal 30 Rezidenza Dutzu 6 Sport 27 Swing 14 Traian 105 Tr umph 65 Venezia Club nn 9 Viky 23 LACU SĂRAT Hotel DIANA 2 stele 77 Hote FLORA 2 stele 106 Hotel LACU SĂRAT 2 stele 79 Camping LACU SĂRAT 2 stele 3 Hotel MARA 2 stele 36 Hotel P RLA 2 stele 8 Pensiunea turistică stele 8 16 SABRINA Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Municipiul Brăila deţine 19 unităţi de primire turistică din care: 11 hoteluri. 1 hostel. 1 motel. 5).timp ce restul de 4 unităţi şi 412 locuri sunt clasificate la 2 stele. 2 vile. structuri predominante în cadrul staţiunilor turistice cu profil balnear şi în cadrul Municipiului Brăila. 2011 Denumirea unităţii Categorie Nr. camere Nr. 2 pensiuni turistice. Municipiul Brăila deţine la finele primului semestru al anului 2011 un număr de 19 de unităţi de primire turistică (v.6 %). locuri 104 15 12 49 50 35 12 29 2 52 26 54 12 54 28 203 138 18 49 180 210 134 84 82 164 Municipiul BRĂILA 3 stele 3 stele 4 s ele 3 stele 3 stele 2 stele 1 stea 3 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 4 stele 2 stele 4 stele 2 ste e 3 stele 3 stele 2 stele Belvedere 52 Campus Bella Italia 6 Edy’s House 6 Edy’s Royal 24 B. Staţiunea Lacu Sărat 18 . Distribuţia locurilor de cazare pe tipuri de unităţi relevă o pondere majoritară a hotelurilor (88. Tabel 6) Tabel 6 Unităţile de primire turistică din Municipiul Brăila. 1 hotel plutitor şi 1 navă pluvială (Fig.

beneficiază de 7 unităţi de primire. din care o singură unitate clasificată la 1 stea. Toate cele 7 unităţi de cazare din staţiunea Lacu Sărat sunt clasificate la 2 stele (v.5 Structurile de cazare pe tipuri de unități Fig. tabel 8). în Municipiul Brăila au fost clasificate 19 de unităţi de primire turistică cu un total de 982 locuri. Tabel 7) Tabel 7 Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de primire turistică pe tipuri de structuri de primire turistică Tipuri de structură turistică Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistic urbane Popasuri turistice TOTAL 2 04 229884 498 20 2053 232455 2005 239 83 863 679 1004 241629 2006 239857 1219 836 953 242865 007 285055 3801 1263 588 290707 Sursa: Buletinul statistic lunar al județului Brăila Ȋn ce priveşte numărul sosirilor şi înnoptărilor în Județul Brăila. se observa o crestere nesemnificativa a sosirilor în hoteluri în comparație cu numărul sosirilor în moteluri şi vile turistice care a crescut foarte mult (v. respectiv 5 hoteluri.6 Clasificarea unităților de primire existente în Municipiul Brăila şi Lacu în Municipiul Brăila şi Lacu Sărat Sărat. 6 unităţi la 2 stele. 9 unităţi la 3 stele şi numai 3 unităţi la 4 stele (Fig. 6). 2011 La nivelul primului semestru al anului 2011. Fig. care se înscrie printre județele cu capacitate mică de cazare. Tabel 8 Ȋnnoptări în principalele structuri cu funcțiuni de primire turistică. 2011 Sursa: Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condițiilor socio-economice. pe tipuri de structuri de primire turistică 19 . o singură pensiune turistică şi un camping. ce oferă 420 de camere şi 860 de locuri de cazare.

la un nivel teritorial mai amplu. 2008).80 zile faţă de 2.7% din numărul de turişti şi 28. Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de şedere a turiştilor într-o anumită zonă şi exprimă. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Datele de mai sus arată că oraşul Brăila-trupul 1 (55. În cazul de faţă. iar această formă de turism necesită o perioadă a sejurului mai mare. în anul 2007 Total Hoteluri Popasuri turistice Moteluri Vile turistice Pensiuni Tabere de Căsuțe urbane elevi şi turistice preşcolari 171 171 1058 1119 2177 262 262 Număr de turişti Brăila Stațiunea Lacu Sărat Alte localități şi trasee turistice Total județ Număr de înnoptări Brăila Stațiunea Lacu Sărat Alte localități şi trasee turistice Total județ 34483 24974 2498 61955 32010 22876 54886 1040 1040 2156 2156 1263 1117 1263 86121 207859 3700 297680 81586 203469 285055 1788 1788 3801 3801 146 1117 1263 588 588 2602 2265 4867 318 318 Sursa: Direcția Județană de statistică Brăila. durata medie a sejurului în judeţul Brăila (2007) este mai mare decât pentru total ţară (4.95 zile).Tipuri de structură turistică Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turisti e rbane Popasuri turistice TOTAL 2004 533 9 404 20 920 54653 2005 53835 686 529 503 55553 2006 53771 1219 808 553 59169 2007 4886 2158 1 63 171 58476 Sursa: INSSE Tabel 9 Numărul de turişti şi numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică. Astfel.9% din numărul de înnoptări) şi staţiunea turistică Lacu Sărat-trupul 2 (40. într-o oarecare măsură. Studiu fundamentare PATJ Braila.3 % din numărul de turişti şi 69. ci în special faptului că 40 % din numărul total de turişti vin pentru tratament balnear. ceea ce subliniază rolul tractant al acestora într-o strategie de dezvoltare sinergică a turismului. dar acest lucru nu se datorează unor servicii de calitate superioară. nici calitatea serviciilor de 20 . pe destinații turistice şi tipuri de structuri. latura calitativă a activităţii turistice.8 % din numărul de înnoptări) reprezintă principalele destinaţii turistice ale judeţului (cf.

2011 Denumire unitate Mun.5 % din locurile de alimentaţie din judeţ. durata medie a sejurului în municipiul Brăila este 2.0 zile) şi căsuţele turistice (1.4 % din total. în timp ce la polul opus sunt vilele turistice (1. destinaţii ce cumulat deţin 92. Structuri de alimentaţie Structurile de alimentaţie ale Județului Brăila sunt concentrate în municipiul Brăila şi în staţiunea Lacu Sărat. (cf. (cf.C ORIENT SWING VIKY LMS TRIUMPH REGAL TINERETULUI Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Cramă Res aurant clasic Restaurant c asic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic 144 80 354 42 60 250 110 94 220 80 100 240 50 90 180 100 160 3 stele 3 stele 4 stele 4 stele 3 stele 2 tele 2 stele 1 stea 4 stele 3 stele 3 stele 4 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 2 stele Tip unit te Nr.2. locu i Categorie 21 .89 zile).cazare şi nici posibilităţile de agrement nu au determinat creşterea sejurului. spre deosebire de 1. datorită existenţei unor unităţi cu un grad sporit de confort. Pe destinaţii turistice. Aproape 90 % din locurile de alimentaţie sunt în unităţi de tip restaurant (restaurant clasic sau restaurant pensiune).6 % din total pentru staţiunea Lacu Sărat şi 8. Tabel 10 Lista structurilor turistice de alimentaţie clasificate din judeţul Brăila.44 zile). turismul cultural). în municipiul Brăila ponderea turiştilor internaţionali reprezintă 19. ci valoarea incontestabilă a resurselor balneare.B. Pe tipuri de structuri. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat) 3.4 % pentru alte localităţi şi trasee turistice. în staţiunea turistică Lacu Sărat este 8. BRĂILA BELVEDERE EDY’S ROYAL EDY’S HOUSE EDY’S HOUSE CREMONESE LAURA LAURA 2 LA PONTON HEAVEN’S G.55 zile). dar şi datorită faptului că oraşul se pretează unor forme variate de turism. datele arată că hotelurile înregistrează cea mai mare durată a sejurului (5.48 zile. unele cu impact mare asupra turiştilor străini (turismul de afaceri. Ȋn ceea ce priveşte distribuţia turiştilor străini pe destinaţii. aceasta diferă destul de mult.19 zile): municipiul Brăila (2. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat). Durate mai mari ale sejurului sunt înregistrate şi în cadrul pensiunilor urbane (3. Lacu Sărat (8.5 zile. Astfel.2.21 zile).32 zile şi în alte localităţi şi trasee turistice 1.

30 de locuri în baruri de zi. din care : 2262 de locuri în restaurante clasice. Fig. 22 . 7 ). 98 de locuri în unităţi de tip Fast Food şi 54 de locuri în unităţi de tip bufet bar. 8). Municipiul Brăila deţine la nivelul primului semestru al anului 2011 un număr de 32 de unităţi turistice de alimentaţie (Fig. 7 Unități turistice de alimentație în Municipiul Brăila. 60 de locuri în pizzerii.KORONA MARIO TRAIAN TRAIAN LMS TRIUMPH TRAIAN SPORT Fast Food Fast Food Pizzerie LACU SĂRAT DIANA DIANA FLORA FLORA LACU SĂRAT LACU SĂRAT MARA MARA PERLA PERLA Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Bar de zi Bufet bar 100 200 30 30 90 40 30 54 47 51 60 20 150 28 260 20 50 50 1 0 50 200 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 3 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Rest ur nt clasic Bar de zi Restaurant clasic Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului Au fost utilizate datele existente în baza de date a MIMMCTPL. 42 de locuri în crame. 2011 Sursa : PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Acestea însumează 2546 de locuri (Fig. în care sunt incluse unităţile omologate pentru turism la nivelul lunii iunie 2008.

pe destinaţii turistice. deschise tot timpul anului (cf.2. 3. De cele mai multe ori la nivelul agenților economici sunt luate în calcul doar problemele de infrastructură.0. se observă că valoarea acestui raport este mai mare de 1. Defalcat. din Municipiul Brăila.0. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat) Actuala rețea de unități de alimentație publică din județul Brăila necesită lucrări de reparații şi modernizari.5 / 1. PUZLacu Sărat). cu profil pescăresc sau vânătoresc etc). valoare situată peste nivelul de 1. Atât în muncipiul Brăila. cât şi în județ lipsesc unitățile de profil. Este de modificat şi mentalitatea caducă a operatorilor economici din acest domeniu. prin urmare este acoperită cererea pentru acest tip de serviciu turistic şi permite o bună satisfacere nevoilor turiştilor. Fig.0 pentru toate zonele turistice analizate.0.Staţiunea Lacu Sărat deţine 10 unităţi turistice de alimentaţie din care 5 restaurante clasice şi 5 baruri de zi ce oferă 978 de locuri. Staţiunea beneficiază de instalaţii de tratament în cadrul hotelurilor Flora şi Perla. 8 Numărul de locuri pe structuri turistice de alimentație.8 / 1. reprezentative. Structuri de tratament Desi cu o tradiție de peste 150 de ani.3. pentru municipiul Brăila ca şi pentru alte localităţi şi trasee turistice valoarea indicatorului este 2. amenajările din stațiunea Lacu Sarat nu sunt pe măsura calităților terapeutice ale apei şi nămolului de care dispune lacul.2 . 2011 Sursa : PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Raportul dintre numărul locurilor la mese şi numărul locurilor de cazare clasificate este de 1. astfel. Avându-se în vedere calitățile apei lacului şi ale namolului sapropelic. care prin ele însele să constituie o atracție turistică (restaurante cu specific local. în anul 1978 s-a dat 23 .2 / 1.5 / 1.0. (cf. iar pentru staţiunea Lacu Sărat este 1.1.25 / 1. cele referitoare la reursele umane fiind in cel mai bun caz lăsate pe ultimul plan dacă nu neglijate complet.

pe jos sau cu mijloace de locomoție. turistic. microbuzelor sau autoturismelor deține în general primul loc în desfăşurarea traficului turistic. autocarele şi microbuzele.3. biciclete. Amenajările destinate agrementului sunt insuficiente față de posibilitățile oferite de cadrul natural şi cultural. Redarea în funcțiune a patinoarului a creat un punct de atracție prin organizarea de competiții sportive la nivel interjudețean sau chiar național. zone de promenadă. ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE Structurile de primire turistica cu functiuni de transport Deplasările în scop turistic au ca motivație principală accesul la localitățile şi obiectivele turistice. minicare. Ȋn cazul formelor organizate de turism se folosesc. grădini (ex. complexul sportiv în Parcul Monument (stadion. într-o mică măsură plajă şi balneație. Ȋn locurile de interes turistic din teritoriile învecinate municipiului. agrementul înseamnă doar odihnă în mijlocul naturii.Gradina Publică cu restaurantul “Castel”). agrementul turistic în județul Brăila este mai mult un deziderat. sala polivalentă. parcuri. a unui produs turistic. realizându-se în majoritatea cazurilor individual şi neorganizat.). Casa Colecțiilor de Arta şi Muzeul Stiintelor Naturii. terenuri de tenis etc.în folosință primul Complex Balnear.cum ar fi Teatrul “Maria Filotti”. îmbinate cu mijloace adecvate agrementului turistic (hipo. Transportul rutier realizat cu ajutorul autocarelor. prin mijloacele cu care se realizează transportul şi prin frumusețea şi atractivitatea teritoriului parcurs. transport pe cablu. în special în portul de agrement. 3. spații şi peisaje. PUZ-Lacu Sărat). discoteci. deplasarea poate deveni o componentă importantă. esplanada – faleza. dar înseamnă şi timp petrecut şi parcurs în teritorii. de agrement. ambarcațiuni mici de transport pe apă etc).4. De aceea. biblioteci. sau chiar o atracție turistică în sine. Muzeul de Istorie. Structuri de agrement Infrastructura turistică de agrement a Municipiului Brăila cuprinde: instituții . grădina zoologică. adică forme de recreare care nu implică o organizare deosebită. Există pe teritoriul municipiului şi în apropierea lui o mare suprafață de apă în lacurile şi iazurile din Insula Mica a Brăilei care pot oferi condiții deosebite pentru agrement turistic. Transportul fluvial în scop de agrement este un astfel de produs turistic pentru care Brăila are resursa naturală şi infrastructura specifică care trebuie ameliorată şi dezvoltată. feroviar şi pe apa). Ȋn prezent.. Teatrul de Păpuşi. aerian.2. organizatorii de turism din țările cu turism puternic dezvoltat folosesc in prezent mijloacele tradiționale (transport auto. bazin de înot acoperit şi descoperit. legat de un specific inedit cu profil deltaic. în a cărui bază de tratament se efectuează şi în prezent 500 proceduri (v. 24 . în principal. Ȋn acest scop. 3.

calitatea funcțională (inclusiv echiparea ei cu indicatoare. cu efecte de congestionare a traficului. a dat naştere “croazierelor” – aranjamente turistice ce cuprind alături de transport şi celelalte servicii turistice prestate pe parcursul călătoriei. Ȋn ultimii ani. mijloacele de transport rutier pentru turism sunt insuficiente şi de calitate medie. conectivitatea. Volumul şi calitatea transportului rutier depind de densitatea. Creşterea gradului de motorizare a populației a sporit posibilitatea deplasării persoanelor cu precădere în turismul individual sau în grupuri restrânse. Unii agenți comerciali cum sunt: Insula Mare a Brailei. era până nu demult legată de celălalte porturi fluviale din aval. ca principal agrement şi nu numai ca posibilitate de acces la o destinație turistică. mai ales pentru consumatorii de turism cu venituri ridicate. Pe traseele cu valențe turistice (spre Lacu Sărat. Se menține totusi legătura cu Dobrogea prin intermediul bacurilor. în teritoriul vizat. stații service. Transportul feroviar este una din cele mai vechi forme de călătorie utilizate în turism şi un mod de transport agreeat de actuala politica europeană de transport pentru diversele sale atuuri.F. care transportă călători şi mijloace auto. dimensionarea. şi RAIF dispun de bacuri plutitoare ce pot fi utilizate pentru sejururi cât şi pentru partide de pescuit şi vânătoare. începând cu impactul redus asupra mediului. aceste curse au fost anulate. Municipiul Brăila are unele disfuncționalități ale acestuia. Pentru plimbări de agrement se folosesc două nave de pasageri.4. 3. semnalate anterior. în 1901. datorită costurilor ridicate şi a numărului redus de pasageri. Braila. structura. Tot cu bacul se face şi legătura cu Insula Mare a Brăilei.C. Romsilva. ocuparea spațiului public de către automobile şi 25 . respectiv “Lacu Sarat” aflată în patrimoniul SC Braicar SA şi “Borcea” singura navă cu zbaturi acționate de un motor construit în anul 1845 (aflată în patrimoniul Clubului Copiilor din cadrul Inspectoratului Şcolar Județean).Ȋn Brăila.R. Municipiul Brăila are o accesibilitate feroviară medie. de exemplu) ar putea fi valorificată această particularitate utilizând vehicole care să evoce estetica tramvaielor de odinioară. astfel încât în prezent Brăila nu mai beneficiază de transport fluvial de călători. Beneficiază de o gară şi o agenție C. prin curse regulate asigurate de navele de pasageri. Transportul turistic pe cale nautică s-a manifestat încă de la începutul secolului. A. DISFUNCŢIONALITĂŢI (puncte slabe) Resurse umane: → Deficit şi slabă calificare şi specializare a forței de muncă în domeniul turismului → Comportamente şi mentalităţi vechi în activitatea de comerţ în raporturile cu clienţii Infrastructuri de circulație şi accesibilitate → Disfuncții de organizare a sistemului rutier şi deficit de parcări în zona centrală a oraşului. locuri de campare) şi estetică a sistemului rutier. Un element de specific este acela că oraşul Brăila a fost primul oraş românesc în care s-a introdus tramvaiul. Atracția exercitată de călătoria pe apă. până la Sulina şi în amonte până la Hîrşova. port la Dunare. însă.R. Pentru efectuarea traversărilor la ambele puncte de trecere funcționează un număr de cinci bacuri. stații de benzină.

Muzeul de Istorie). principalele probleme ale activității turistice. Sistemul de iluminat public nu este în patrimoniul public al unităţii administrativ teritoriale Lipsa unei hărţi tematice cu orarul de vizitare a obiectivelor de importanţă turistică. culturale etc. dar şi indicele scăzut de valorificare a capacităţii de cazare constituie. Lacu Sărat 26 .D din Piaţa Traian .R. Lipsa semnalizării turistice (panourile cu harta turistică a municipiului Brăila sunt învechite.ex: Casa Memorială „Emilia Dumitrescu”. Sediul B. pliante. întrucât clădirile care adăposteau unele obiective turistice au fost retrocedate. Post Bank. precum şi alte obiecte de artizanat cu specific local) Absența unui “plan de iluminat public” care să pună în valoare şi peisajul nocturn al oraşului sistem de iluminat insuficient pentru clădirile de importanţă arhitecturală deosebită (Teatrul „Maria Filotti”. de asemenea. nealocându-se un spaţiu corespunzător pentru reînfiinţarea lor . Casa Memorială „Anton Dumitriu”. Lipsa magazinelor de suveniruri (vederi din municipiul Brăila. fântâna si Ceasul din Piaţa Traian. care se caracterizează prin grad redus → → → → → de confort şi calitatea slabă a serviciilor. Casa Memorială „Ion şi Vasile Bancilă”).degradarea peisajului urban → Infrastructura de acces spre alte regiuni şi spre coridoarele de transport europene nu satisface în totalitate normele europene Mediu → Presiuni în ceea ce priveşte păstrarea şi nealterarea prin antropizare a peisajelor naturale valoroase (mai ales de-a lungul marilor cursuri de apa) → Inundații → Poluare urbană generată de circulația motorizată Resurse turistice → Insuficienta valorificare a potențialului turistic pe care îl creează vecinătatea valoroasă a fluviului Dunărea. drept consecință a slabei dezvoltări a infrastructurii turistice portuare specifice – subdimensionarea portului de agrement → Slaba amenajare şi insuficienta promovare a obiectivelor turistice de interes cultural-istoric (obiective istorice. ghiduri. Este o insuficientă dotare a hotelurilor din municipiul Brăila şi a amenajărilor de trei stele în interiorul acestora. → Nivelul insuficient de modernizare a bazei de cazare. hărţi. Lipsa de modernizare a Hotelului „Traian” ca punct de referinţă in turismul brăilean.) → Degradarea clădirilor de patrimoniu amplasate pe actuala stradă Mihai Eminescu (pietonal major) precum şi în vechiul centru istoric al municipiului Infrastructura şi serviciile turistice → Insuficienta ofertă de agrement.

astfel încât să se creeze o ofertă turistică competitivă cu cea a altor teritorii. PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI 4. în ansamblu). PREMISE ŞI DIRECŢII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Factori defavorizanți (amenințări) Economic → Instabilitatea economică şi imprevizibilitatea evoluției contextului economic chiar şi în viitorul apropiat Socio-demografie → Fenomene de declin demografic (creşterea şi chiar accentuarea celor actuale) → Migrarea forței de muncă în contextul creşterii şomajului → Creşterea ratei infracţionalităţii ca urmare a crizei economice mondiale Infrastructuri de transport şi accesibilitate → Lipsa fondurilor de investiții pentru modernizarea infrastructurii. originale. → Baza de agrement a Stațiunii Lacu Sărat este de asemenea insuficient dezvoltată (au fost identificate în PUZ-Lacu Sărat zonele împădurite ce sunt afectate de lipsa dotărilor necesare pentru turismul de weekend) Promovarea produselor turistice → Absența unor produse turistice specifice.1. → Lentoarea procesului de dezvoltare şi modernizare a infrastructurilor de circulație şi transport → Crearea autostrăzii Mării Negre va pune în relație de colaborare dar şi de concurență oraşele riverane acesteia. polarizat de Municipiul Brăila (al viitorului sistem urban Brăila-Galați si chiar Măcin. Ȋn acest context. cu puternică amprentă locală. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă – cu un posibil accent pe turismul balnear şi pe turismul cultural → Aabsența unor produse turistice integrate („íntercomunale”). → Stagnarea sau reducerea numărului de turişti din cauza infrastructurii rutiere deficitare. reunind resurse culturale şi naturale dintr-un teritoriu mai larg. şi rapid accesibile. → Promovarea insuficientă a valorilor turistice şi insuficienta valorificare a resurselor existente → Lipsa unui centru de informare şi documentare turistică. trebuie valorizate prioritar elementele de specificitate şi unicitate ale teritoriului analizat. ale căror oferte turistice pot deveni alternative mai atractive celei ale oraşului Brăila. în 27 . al zonei periurbane şi al județului Brăila. CAPITOLUL IV. ceea ce contribuie la frânarea lansării pe piaţa turistică a valorosului potenţial balnear.→ Baza de tratament a Stațiunii Lacu Sărat nu se situează la nivelul cantităţii si calităţii factorilor naturali de cură. complexe.

contextul scăderii cererii turistice la nivel național şi mondial Infrastructura şi serviciile de turism → Lipsa unor reglementări coerente în acțiunea de privatizare a bazei logistice a turismului. podul peste Dunăre. branşarea directă la culoarul european de transport VII şi indirectă la culoarele europene de transport IV şi IX şi la autostrada Mării Negre) . în scopul atragerii unui număr sporit de turişti atât din ţară cât şi din străinătate (PUZ-Lacu Sărat) Existența unor studii urbanistice aprobate (PUZ). mediu şi energie etc. atragerea de investiţii în domenii strategice precum infrastructurile de transport. Brăila este clasată ca localitate turistică → → → → → de interes național cu o concentrare foarte mare a resurselor naturale şi antropice Ameliorarea accesibilității Municipiului Brăila. Veniturile reduse ale majoritatii populației. din municipiu şi din teritoriul înconjurător 28 . prin îmbunătăţirea infrastructurii de acces spre alte regiuni şi spre coridoarele de transport europene – dezvoltări şi modernizări ale infrastructurii de circulație şi transport. incluzând crearea aeroportului. siturile istorice de valoare europeană şi mondială din Nordul Moldovei etc.) Crerarea în viitor a sistemului urban Brăila-Galați este o premisă importantă şi pentru creşterea ofertei turistice a acestui teritoriu.este o premisă importantă pentru valorificare turistică a Municipiului Brăila şi a teritoriului său înconjurător. întrucât condițiile climaterice nu permit în perioada noiembrie – martie desfăşurarea unor activități turistice de anvergură. naţionale (conform POS) şi locale pentru revitalizarea turismului brăilean Aderarea la Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării (cu posibil impact în ce priveşte obţinerea de avantaje economice prin încheierea de parteneriate de business şi prin cooperări „încrucişate” între sectorul public şi cel privat. în zonele de interes ridicat pentru turism. Extinderea şi modernizarea structurilor turistice din staţiunea Lacu Sărat Brăila. Absența unui cadru de colaborare intercomunală (şi) pentru domeniul turismului Caracterul relativ sezonier al ofertei turistice. atât la nivel național cât şi continental. Accesarea fondurilor europene. drumurile expres. autostrada. multimodală. fapt ce a condus la o restrângere a cererii de servicii turistice. prevăzute. Situarea ofertei turistice la distanțe relativ îndepărtate de zonele de mare interes – zona montană. a → → → → unor facilități menite să dezvolte acest segment al economiei. Mediu → Pericolul de inundație şi insuficienţa fondurilor alocate pentru zonele de risc (zonele de băltire a apei) Factori favorizanți (puncte tari şi oportunități) Oportunități → Ȋn PATN –secțiunea VIII – Zone cu resurse turistice.

care prin diversificarea ofertei potențează şi atractivitatea turistică a oraşului → Adaptarea programelor de învăţământ la cerinţele economiei de piaţă. lucrările de reabilitare a căii de rulare a tramvaiului etc. restaurarea şi consolidarea clădirii Teatrului Maria Filotti. Se pot organiza conferinţe. dar şi Movila Miresii. → Turismul urban . Strategiei de dezvoltare a municipiului Brăila pentru perioada 2008-2013) → Dezvoltarea urbană. hotel Triumph – 80 locuri. Municipiul Brăila dispune de un patrimoniu cultural deosebit. 29 . pentru vizitare. reabilitarea zonei de promenadă între Calea Călăraşilor şi Faleza Dunării. Turismul de afaceri se poate dezvolta pe teritoriul municipului Brăila. este favorabilă practicării unor variate forme de turism: → Turism balnear este favorizat de existenţa unor resurse balneoturistice importante.→ Adoptarea unor proiecte cu impact pozitiv asupra calității spațiului urban şi a atractivității turistice a municipiului: reabilitarea si modernizarea Parcului Monument. efectuarea de cumpărături. în contextul ridicării nivelului de cultură si gradului de civilizaţie. a vacanţelor. şi Balta Albă. Trebuie să fie o direcție principală de valorificare turistică a resurselor Municipiului Brăila. deoarece aici îşi concentrează activitatea cele mai multe şi cele mai profitabile unităţi economice active de pe plan judeţean. ceea ce face ca turismul cultural să reprezinte de asemenea o nişă principală de dezvoltare a activităţii turistice. prevăzută în partea de nord a Municipiului Brăila pe traseul actualelor şi viitoarelor rute comerciale → Ȋnfiinţarea unor gospodării agroturistice în zona periurbană a municipiului Brăila. reabilitarea pasajului pietonal Platou P-ţa Independenţei.vizionarea de spectacole. din zona sa periurbană şi chiar de la nivelul județului. călătorii de afaceri etc. hotel Traian – 50 locuri) constituie premisele ca turismul de afaceri să fie una dintre formele dinamice de turism. → Turismul cultural are premise de creştere. desfăşurarea unor activităţi de natură diversă . → Turismul de afaceri – existenţa unui mediu economic relativ de dinamic (cu precădere înainte de actuala criză economică) favorizat de amplasarea oraşului pe malul Dunării şi a numeroase facilităţi de conferinţe în hotelurile din oraş (hotel Belvedere – 130 locuri. naturale şi antropice. (cf. stațiunea Lacu Sărat (singurul valorificat în prezent) pe teritoriul Municipiului Brăila. amplificându-se dorinţa de cunoastere a turiştilor. expoziţii. din Municipiul Brăila. Puncte forte → Buna accesibilitate existentă (şi viitoare) a municipiului (cu privilegiul branşării directe la culoarul european de transport fluvial VII) Diversitatea şi valoarea resurselor turistice.Brăila are infrastructură turistică dar şi potențial pentru o necesară dezvoltare a acesteia astfel încât oraşul să fie atractiv pentru petrecerea timpului liber. iar infrastructura de afaceri este destul de dezvoltată pentru evoluţia acestei forme de activitate.

2. Brăila este una dintre porțile de intrare ale PNBmB. fotosafari. precum birdwatching. → Ecoturismul – existența Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (PNBmB). Focsani.2. → Turismul nautic şi turismul de croazieră – amplasarea municipiului Brăila pe malul Dunării. Stațiunea va fi. Armătura pentru turismul itinerant 30 . 4. importante (Galaţi. → Turism stiinţific – determinat de marea varietate floristică şi faunistică existentă pe teritoriul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei. → Pescuitul sportiv valorifică bogatul fond piscicol din apele Dunării.reuniuni. Blasova. studenţi. elementul principal şi tractant al unei rețele turistice cu profil balneoterapeutic. la nivel teritorial mai amplu. → Turismul de tranzit – zona este tranzitată de fluxurile turistice ce se deplasează dinspre Moldova spre litoral şi deltă. Această formă de turism se adresează unui segment îngust de turişti: specialişti. excursii cu ghid. întâlniri. Slobozia. plimbări cu barca. dar si faptul că la mai puţin de 100 km sunt situate câteva orase emiţătoare de turişti. pâna la recenta criză economică. favorizează dezvoltarea a numeroase activităţi ecoturistice pe teritoriul parcului. Lutul Alb. Sărat). prin schimbul de experienţă şi know-how. → Turismul de sfârşit de săptămână este favorizat de existenţa unor zone atractive pentru turişti (Balta Mică a Brăilei.) şi se desfăşoară cu respectarea legislaţiei în vigoare. Rm. Brăila. Esna etc. astfel. ceea ce reflectă existenţa unei cereri în acest domeniu. CONCEPŢIA DE ECHIPARE ŞI AMENAJARE TURISTICĂ 4. dar şi din unele lacuri de apă dulce de pe teritoriul judeţului Brăila (Zăton. zonă umedă de interes internaţional (sit RAMSAR). Această formă de turism trebuie valorificată eficient şi durabil în acelaşi timp. de dezvoltare a amenajărilor şi structurilor turistice existente în staţiune. staţiunea Lacu Sărat ca şi celălalte lacuri de apă dulce sau sărată din judeţ). 4. prevăzute în PUZ-Lacu Sărat. ce pot deveni benefice pentru structurile de afaceri. iubitori de natură.2. care ar putea fi creată prin (re)integrarea în circuitul turistic a resurselor specifice de la Movila Miresii (la 30 km de Brăila) şi Câineni Băi.1. reţeaua unităţilor hoteliere din municipiul Brăila a crescut prin construcţia unor unităţi hoteliere private. Buzău. După anul 2000. de consolidare a armăturii turistice balneare. Ȋn vedera realizării acestui obiectiv trebuie luate măsurile de valorificare superioară a resurselor turistice existente. Armătura turistică balneară Se intenționează trecerea Stațiunii Lacu Sărat de la statutul de stațiune turistică de interes local la acela de stațiune turistică de interes național. precum şi existenţa portului Brăila favorizează această formă de turism. fiind evitate excesele turiştilor de weekend.2.

prin reabilitarea cadrului construit valoros. trebuie să aibă o marcată valență de agrement. Dc8 şi DN 2B. cu tematici şi secvenţe de interes variat).2. 4. în aria de dezvoltare urbană din nordul localității.Relaționarea resurselor turistice ale Municipiului Brăila cu cele din teritoriul periurban (incluzând şi viitorul sistem urban Galați-Brăila şi Măcin) şi de la nivelul județului.cadru necesar pentru dezvoltarea infrastructurii turistice prin inițiativă privată . complex şi competitiv la nivel regional şi supra-regional. sau în restructurări ale zonelor industriale aflate în declin → Este posibil a fi extinsă şi în stațiunea Lacu Sărat astfel încât. → Proiectele mari de infrastructură edilitară şi de comunicații . de parcurs agreabil. PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Programul de valorificare a resurselor Municipiului Brăila prin turism vizează două obiective majore : → promovarea şi dezvoltarea socio-economică a municipiului dar şi al teritoriului său de influiență imediată (zona periurbană) şi chiar a întregului teritoriu județean → creşterea calitații vieții cetățenilor: • ameliorarea calității mediului de viață prin imbunătățirea infrastructurilor şi serviciilor publice. 4. oferta turistică să fie mai diversificată. într-un produs turistic integrat. complexă şi atractivă. presupune o formă de turism itinerant. Ameliorarea accesibilității municipiului la nivel județean. Armătura pentru conferinţe şi reuniuni Infrastructură specifică există în oraşul Brăila dar trebuie ameliorată şi sporită prin: → Conversia unor spații sau clădiri existente → Realizarea unor dotări noi. cât şi la nivelul teritoriului județean (ca fundament pentru crearea unor trasee turistice complexe. remodelarea mobilității • ridicarea nivelului de trai prin crearea unor locuri de muncă şi creşterea veniturilor din prestarea serviciilor de turism Direcțiile de acțiune pentru dezvoltarea turismului în Municipiul Brăila sunt următoarele: 1. aflată în relație cu drumurile expres.3. a calității spațiilor urbane. de activitate de recreere în sine. din care cele mai importante sunt DN 21. în general → Implementarea cât mai rapidă a proiectelor care vizează creşterea accesibilității municipiului atât la nivel regional. regional. ceea ce impune ameliorarea parametrilor funcționali şi peisagistici ai infrastructurilor şi culoarelor de circulație de pe potențiale trasee turistice. în această locație.trebuie să reprezinte o 31 . pentru creşterea atractivității. Acesta are o componentă de deplasare în scop turistic care. internațional şi a infrastructurii edilitare.3. național. național şi internațional.

organizarea de cursuri de specialitate. ECHIPAREA TURISTICĂ A TERITORIULUI (Propuneri de amenajare şi dezvoltare) 4.4.pregătirea la nivel superior a personalului calificat pentru activităţi turistice.4. Crearea unui cadru instituțional coerent şi eficient pentru colaborare permanentă între instituțiile. pct. care depăşeşte strictele limite administrative ale municipiului. atractive şi competitive pe piața turistică internă şi externă → Crearea resurselor şi instrumentelor de promovare eficientă a ofertei turistice brăilene în fluxurile turistice de la diverse scări teritoriale. ghizi specializaţi. marketing. pentru cooperarea intercomunală. → perfecţionarea personalului şi a celor care activează în turism . Ameliorarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice a teritoriului pentru atingerea unor standarde ridicate a ofertei turistice şi respectarea normelor europene (detaliere la Pct. legislaţie.2) 4. în contextul protejării acestora şi a mediului.: complexul sportiv şi 32 . prin: → dezvoltarea învăţământului preuniversitar în acest domeniu de activitate. 4. organizațiile şi agenții economici interesați. etc.1) 3. Asigurarea resursei umane calificate şi specializate în turism .3) → Conturarea unor produse turistice specifice. de perfecţionare şi pregătire în management. coerent şi competitiv. 6.1. O strategie de marketing turistic de promovare turistică a Municipiului Brăila (v. Pct. gastronomie. Accesarea fondurilor locale. în vederea asigurării unor servicii la standarde corespunzătoare cerinţelor actuale. Valorificarea optimă a resurselor turistice naturale şi antropice. 4. pe un teritoriu mai larg.4. 4. comportament. diversificate. 7. complexe.4. naţionale şi europene pentru valorificarea eficientă şi durabilă a resurselor turistice. inclusiv internațională 5.direcție predilectă pentru folosirea resurselor interne ale primăriei. cu puternică amprentă locală. → Dezvoltarea infrastructurii sportive şi de agrement: • modernizarea bazelor de sport şi agrement existente (ex. Dezvoltarea infrastructurii turistice Pentru creşterea calităţii produsului turistic al municipiului Brăila se impune dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale şi a infrastructurii cu specific turistic. 4. 2. pentru constituirea profilului material şi spiritual al produsului turistic şi.4. Această colaborare este necesară creării unui produs turistic complex. originale. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă → Crearea unor produse turistice integrate. nu în ultimul rând. în conformitate cu principiile dezvoltării durabile (detaliere la.

Blasova. terenuri de tenis etc → Lucrări de modernizare în porturile existente pentru navele de pasageri → Dezvoltarea şi extinderea portului de ambarcaţiuni de agrement. reabilitarea.4. agricolă. dar nu numai. → Ȋn dezvoltarea urbană prevăzută în partea de nord a Municipiului Brăila se prevede realizarea unui parc de activităţi care constă în dezvoltarea unui areal cu o structură funcţională complexă . locuri de joacă pentru copii. biblioteca. turistică . magazine cu mărfuri alimentare şi nealimentare. → Se pot amenaja plajele de la Brăila (pe malul stang al Dunarii . → Ȋnfiinţarea şi promovarea unui port turistic pe Dunăre (promovarea turismului de agrement şi recreere – de ex: croaziere pe Dunăre). 33 .“Plaja Lipoveneasca”). în conformitate cu principiile dezvoltării durabile.Lacu Sărat. din zona centrală a municipiului Brăila. restaurante şi grădini de vară (întrucât cele existente nu corespund standardelor unei stațiuni care se doreşte a fi de o înaltă clasă). Ianca. Proiecte recomandate: → Realizarea obiectivelor prevăzute pentru Stațiunea Lacu Sărat (PUZ. Ridicarea calităţii produsului turistic şi diversificarea ofertei turistice Valorificarea optimă a resurselor turistice naturale şi antropice trebuie să se facă în contextul protejării acestora şi a mediului. dotări social-culturale. • identificarea. în funcţie de formele de turism practicate. se pot amenaja unități de alimentație publică pe pontoane şi vaporaşe scoase din uz. • amenajarea unor dotări sportive atat în Staţiunea Lacu Sărat cât şi în alte locaţii unde se dezvoltă alte tipuri de turism. Ciineni etc. De asemenea.2. alte amenajări pentru distracții – club.industrială. dar şi de la Corotisca. pistă de popice. → Modernizarea şi dezvoltarea structurilor de primire: • dezvoltarea bazelor de cazare în mod diferenţiat. parcuri naturale). pe malul stang al Dunării. cum ar fi: oficiul poştal. amenajarea sau construirea unor noi unităţi de primire a turiştilor. 4. la standarde olimpice. → Ȋnfiinţarea unui centru de informare turistică în Municipiul Brăila. cazino. Valorificarea resurselor naturale: → Protejarea faţă de poluarea turistică a resurselor şi valorilor naturale (rezervaţii ştiinţifice sau naturale.ştrandul). Brăila) ca să fie atestată ca stațiune balneoclimaterică de interes național: construirea de noi pavilioane pe lângă cele existente.implicând realizarea unui centru de sănătate de nivel regional şi a unui centru sportiv de nivel naţional. în zona municipiului Brăila. • dezvoltarea portului de agrement.

locuri de agrement. Dc8 şi DN 2B. a ecosistemelor valoroase pe care le reuneşte. în viitor. naţionale şi europene pentru valorificarea eficientă şi durabilă a acestor resurse → Dezvoltarea şi amplificarea turismului de agrement şi croazieră pe Dunare: posibiltatea iniţierii unor programe de mini-croaziere pe Dunăre. Valorificarea turistică a rețelei de hrube cu o istorie interesantă.Nicolae” Desfăşurarea. de interes ştiințific internațional (e necesar şi un plan de protejare şi reconstrucție ecologică) • reamenajarea falezei pentru punerea în valoare a peisajului fluvial şi ameliorarea relației acesteia cu centrul istoric. cu prioritate DN 21. revitalizarea. mai ales pentru zona din fosta Cetate a Brăilei (demolată după Tratatul de la Adrianopole din 1829) unde se află acum Grădina Publică şi zona din centrul vechi al oraşului. pentru crearea unui areal turistic de calitate • tratarea peisagistică a arterelor rutiere pe care se pot desfăşura circuitele turistice. în trecut s-a dovedit că Galați şi Brăila nu au fost alese ca puncte de escală decât în foarte mică măsură. Importantă este şi organizarea corectă a întreținerii vegetației care. organizarea unor 34 . de către turiştii străini). Ȋn hrubele care vor trebui consolidate se pot organiza puncte de mare atracție turistică. Valorificarea resurselor antropice → Stoparea degradării monumentelor istorice. reabilitarea lor şi valorificarea în → → → → circuitul turistic cultural Valorificarea superioară şi intensivă a Centrului istoric al municipiului Brăila . popasul Corotişca de pe malul drept al Dunării. Insula Mică a Brăilei. diversificarea şi promovarea manifestărilor culturale de anvergură națională şi internațională: Festivalul Internațional de Canto “Haricleea Darclee”. “Sf.→ Accesarea fondurilor locale. Se pot îmbina turismul de croazieră cu turismul de sănătate. neîngrijită corespunzător. care ar contribui la conectarea oraşului Brăila la marile oraşe Dunărene ale Europei (deşi. Catedrala “Sf.Paraschiva”. ameliorarea şi valorificarea peisajului natural complex în scopul creării unei mărci identitare • dezvoltarea ecoturismului in Insula Mică a Brăilei.Arhangheli Mihail şi Gavril şi Sf. plecându-se de la datele statistice care indică faptul că o mare parte dintre turiştii străini care vin în România optează pentru stațiunile balneare → Conservarea. pe brațele vechi ale Dunării. în limitele exigențelor de protejare a biodiversității. îşi pierde din valoarea peisagistică. a proiectului ““Croaziere pe Dunăre” în ţările Europei de Vest. restaurarea. Cuprinderea în circuitele turistice a bisericilor din municipiul Brăila declarate monumente: “Buna Vestire”(Greacă).continuarea realizării proiectului de reconstituire şi refacere a clădirilor din zona veche a municipiului Brăila. punând în valoare patrimoniul urbanistic şi arhitectural unicat. pentru a cărui bună organizare vor trebui imbunătățite condițiile de cazare şi serviciile aferente.

esplanadei. → Dezvoltarea şi ameliorarea calității peisagistice a sistemului de spații verzi (sporirea suprafețelor plantate până la atingerea normei europene de 26 mp/locuitor) → Reamenajarea spațiului falezei. să determine reducerea efectelor acesteia de poluare vizuală şi de consum excesiv de teren urban . Calitatea de ansamblu a ambianței unui oraş este. într-un spațiu urban de calitate. de asemenea. plimbări pe Dunare cu participanții la festival. cu bicicleta sau motocicleta.resursă limitată şi valoroasă .cu prioritate în perimetrele urbane cu un patrimoniu urban de calitate Pentru centrul istoric al oraşului este de studiat problema reducerii automobilității şi încurajarea unor moduri de deplasare alternative (pietonală. cu prioritate al celor legate spaţial de Dunăre. atât ca monument de arhitectură înscris în patrimoniul UNESCO. Reorganizarea inteligentă. Încurajarea utilizării transporturilor publice (a căror calitate trebuie ridicată) Crearea infrastructurii pentru deplasări alternative: pietonale şi piste pentru biciclişti (inclusiv la nivel teritorial-velorute) Creşterea gradului de securitate al cetăţenilor şi turiştilor în spațiul public este. invitarea unor trupe de teatru de prestigiu din țară şi străinătate). atractiv pentru locuitori şi turişti → Reabilitarea şi dezvoltarea promenadelor → Adoptarea unei politici de mobilitate durabilă care să diminueze utilizarea excesivă a automo- → bilelor.tururi ale oraşului.Lacu Sărat. cât şi ca loc de organizare de manifestări artistice (festivaluri tematice. o dimensiune foarte importantă a atractivității turistice a acestuia. Este preferabilă amplasarea unor parcări de tip park&ride pe o conturnantă rutieră a acestuia. în sine. iar în interiorul centrului să se opteze pentru parcări multietajate şi eventual subterane care să limiteze suprafețele de teren destinate staționării. Brăila) şi atestarea acesteia ca stațiune balneoclimaterică de interes național Îmbunătăţirea ambientului urban al municipiului Brăila din punct de vedere microclimatic şi al ofertei cantitative şi calitative a spaţiilor libere. 35 . reglementarea strictă şi prin aceasta limitarea automobilelor în spațiul urban este una din direcțiile importante de reabilitare peisagistică a arealului de mare interes turistic. Valorificarea complexului Teatrului “Maria Filotti”. o exigență importantă pentru dezvoltarea turismului. Prin aceasta pot fi recuperate resurse de teren pentru amenajări de calitate. Valorificarea resurselor balneoclimatice → Realizarea obiectivelor prevăzute pentru Stațiunea Lacu Sărat (PUZ. festivalul Internațional de muzică uşoară “George Grigoriu.

3. Pentru crearea unor astfel de produse turistice „în rețea” şi a unor circuite turistice. a atributelor curative ale Lacului Sărat şi a celorlalte lacuri. diversificate. dar şi de unele resurse antropice. ecologic. poarta principală de acces prin diverse moduri de transport. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă. în mai multe limbi de circulație internațională. sunt necesare: asigurarea unei bune accesibilități la nivelul teritoriului interesat. moderne. tematic. realizarea de site-uri turistice cât mai atractive. 2. complexe. → Redactarea de broşuri de promovare. ameliorarea funcțională şi peisagistică a relațiilor rutiere între locațiile-resursă. Exploatarea eficientă a oportunităţilor turistice şi promovarea adecvată a acestora Pentru valorificarea turistică a teritoriului studiat sunt necesare: 1. Specificul teritoriului este legat mai ales de factorii naturali si de vecinatatea fluviului Dunarea. ca şi organizarea unui cadru de cooperare intercomunală. sinergică. Conturarea unor produse turistice specifice.4. de promovare a serviciilor turistice. Crearea unor produse turistice integrate. O strategie de marketing turistic care să genereze promovarea eficientă a ofertei turistice locale prin: → Ȋnființarea unui Centru de informare şi promovare turistică zonală care să fie specializat în furnizarea de informații şi material publicitar şi promoțional referitor la produsele turistice oferite de agențiile de turism. de maxim impact (de ex.4. într-un teritoriu mai larg: → Introducerea intr-un circuit turistic. → Campanii de promovare a imaginii municipiului Brăila. de anvergură. “Nica Petre” în municipiu şi satul Baldovineşti. → Utilizarea modalităților actuale. Municipiul Brăila. cât şi la infrastructura existentă şi posibilitățile de petrecere a timpului liber. atractive şi compettiive pe piața turistică internă şi externă Relaționarea şi cu resursele teritoriului de influență imediată a municipiului Brăila – zona sa periurbană . care grupează şi o pondere majoră din infrastructura de cazare şi agrement a județului. cu puternică amprentă locală. originale.dar şi cu cele de la nivelul județului Brăila.3. Crerarea în viitor a sistemului urban Brăila-Galați este şi ea o premisă importantă şi pentru compunerea sinergică a ofertei turistice a acestui mai vast teritoriu. Casa 36 . a caselor memoriale din municipiul şi județul Brăila: Casele Memoriale “Panait Istrati”. a peisajului complex şi a biodiversității Insiluei Mici a Brăilei. este necesară pentru organizarea integrată. din teritoriul înconjurător). punându-se accentul pe cele mai valoroase componente ale potenţialului său turistic. pe elementele de specific şi unicitate şi prin crearea unor evenimente şi manifestări noi. a unei oferte mai complexe şi mai atractive în competiția cu alte teritorii şi ofertele lor turistice. formule de promovare a rețelei de hrube din Municipiul Brăila. atât pe plan intern cât şi internațional. recreativ. are potențialul de a deveni punct de plecare în circuite turistice cu caracter balnear.

Mănăstirea Măxineni. a apelor subterane şi a celor meteorice. → Organizarea unui management integrat al echilibrului hidrogeologic şi biochimic al apei Lacului Sărat. în cadrul unor excursii de câteva zile. → Studierea posibilităţilor de integrare a circuitelor turistice locale/regionale în programe turistice europene (ex: Mănăstirea din Staţiunea Lacul Sărat. inclusiv prin creşterea cooperării cu o zonă balneară aflată într-un stadiu incipient al dezvoltării (staţiunea Movila Miresii). → Iniţierea unor programe de croaziere locale pe Dunăre. parcuri naturale).Memorială “Perpessicius” etc. în culoare peisagistice de calitate (pentru îmbinarea unor forme de turism sportiv. *** 37 . PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A RESURSELOR TURISTICE Activitățile turistice pot creea presiuni de antropizare a peisajelor naturale valoroase (mai ales de-a lungul marilor cursuri de apă) şi alte efecte de deterioarare a factorilor de mediu şi a peisajului. → un management integrat (protecţie şi utilizare controlată) a teritoriului Bălții Mici a Brăilei → Identificarea şi controlarea impactului asupra mediului pe care eventual l-ar putea avea dezvoltarea propusă pentru teritoriul din Nordul Municipiului Brăila → Organizarea corectă a sistemului de circulaţii rutiere pentru eliminarea blocajelor şi reducerea poluării generate de traficul motorizat → Protejarea arealelor cu resurse turistice importante împotriva inundațiilor şi băltirilor. Conacul Orezeanu. etc) → Crearea unor velorute cu trasee care să lege principalele situri de interes turistic.Delta Dunării) cu nave de croazieră. cultural şi ecoturism) CAPITOLUL V. pe trasee mai lungi (Brăila-GalaţiTulcea. Se impune: → Protejarea faţă de poluarea turistică a resurselor şi valorilor naturale (rezervaţii ştiinţifice sau naturale. → Creşterea gradului de siguranţă a utilizării durabile a teritoriului printr-un management integrat al apelor de suprafaţă (ape dulci şi sărate). Acest fenomen se manifestă şi în cazul Municipiului Brăila.

broşură 2010.A.Stațiunea Lacu Sărat. 242/2009. 2011 *** Plan Urbanistic Zonal (P. Brăila .387/2009 privind aprobarea PATN – Secţiunea a V-a – Zone cu resurse turistice • Legea nr. modificată şi completată de Legea nr. Ministerul Cultelor. privind analiza condițiilor socio-economice. 363/2006 privind aprobarea PATN – Secţiunea I – Căi de comunicaţie • Legea nr.primariabraila.http://www. 2007 *** Lista monumentelor istorice. MDRT *** Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud-Est *** Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brăila 2010-2015 *** Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc Galaţi-Brăila-Tulcea *** Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal .secțiunea a VIII-a Zone turistice. realizaţi în primul semestru al anului 2011. 2011 *** Plan Urbanistic Zonal – Centrul istoric Brăila. 351/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi • Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România cu modificările ulterioare • Legea nr.Planul de Amenajare a TeritoriuluI National .Date statistice din baza de date TEMPO online a INS • 38 . Brăila.ro *** Studiu de fundamentare PUG Brăila. 5/2000 privind aprobarea PATN – Secţiunea a III-a – Zone protejate • Legea nr.E *** INSSE . 451/2002 pentru ratificarea convenţiei europene a peisajului *** Studii de fundamentare pentru evaluarea potențialului turistic în unitățile administrativteritoriale pe județe . URBABINCERC. *** Principalii indicatori economico-sociali ai judeţului Brăila.Bibliografie Legea nr. Institutul Naţional de Statistică *** Strategia UE pentru Regiunea Dunării. 575/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural • Legea nr. comparativ cu cei înregistraţi la nivel naţional. 2004. 350/2001. 2009 *** Plan Urbanistic Zonal .cjbraila. 2011 *** Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila 2008-2003 *** Studiu de Infrastructură.Zona Periurbană Brăila. 171/1997 privind aprobarea PATN – Secţiunea a II-a – Apa • Legea nr.Direcţia regională de statistică Brăila *** INSSE . site M. privind amenajarea teritoriului şi urbanismului • Legea nr.Parcul Natural Balta Mică a Brăilei.Z.Cadrul general şi potentialul turistic al județului Brăila.U. www.ro *** Turismul .).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful