P. 1
STUDIU TURISM Pug Braila_final

STUDIU TURISM Pug Braila_final

|Views: 15|Likes:
Published by mihaisuarasan

More info:

Published by: mihaisuarasan on Jan 27, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/03/2015

pdf

text

original

Sections

  • 1.3. CADRUL NATURAL
  • 1.3.1. Relief
  • 1.3.2. Reţeaua hidrografică
  • 1.3.3. Clima
  • 1.3.4. Elemente biogeografice
  • 1.4. CADRUL SOCIO-ECONOMIC
  • 1.5. Cadrul cultural – istoric
  • CAPITOLUL II. POTENŢIALUL TURISTIC ŞI AREALELE DE CONCENTRARE A VALORILOR
  • 2.1. POTENŢIALUL TURISTIC DIN MUNICIPIUL BRĂILA
  • 2.2. POTENŢIALUL TURISTIC DIN ÎMPREJURIMILE MUNICIPIULUI BRĂILA
  • CAPITOLUL III. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE TURISTICĂ
  • 3.1. FORME DE TURISM
  • 3.2. Structurile de primire turistică
  • 3.2.1. Structuri turistice de cazare
  • 3.2.2. Structuri de alimentaţie
  • 3.2.3. Structuri de tratament
  • 3.2.4. Structuri de agrement
  • 3.3. ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE
  • CAPITOLUL IV. PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI
  • CAPITOLUL V. PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A RESURSELOR TURISTICE

ATELIERUL DE URBANISM ”URBIS ‘90”

Str. Academiei nr.18-20, sector 1, Bucuresti Cod Postal – 70109 R.C. 40/8501/1991 COD FISCAL R1562554

ACTUALIZARE

PLAN URBANISTIC GENERAL

BRAILA
ETAPA 2

STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

IANUARIE 2012

Titlul lucrarii: STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

Beneficiar: PRIMARIA Mun. Braila Consiliul Local Braila Adresa: Piata Independentie nr.1, 810210, Braila Tel.+4 0239 69 49 07; Fax: + 4 0239 69 23 94 www.primariabraila.ro

Proiectant: s.c. Atelierul de Urbanism “URBIS’90” s.r.l. Adresa: Str. Academiei 18-20, 010014, Bucuresti, Romania Tel: +40 21 307 71 12; Fax: +40 21 307 71 09 www.uauim.ro Sef Proiect: Director: Pr. Nr. lect.dr.arh. Mihaela Negulescu prof.dr.arh. Alexandru Sandu 02 –f 2/ 2011

STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

CUPRINS
Pag.

Capitolul I. Consideraţii generale 1.1. 1.2. 1.3. Poziţia în teritoriu Accesibilitate şi infrastructură generală (feroviară, rutieră, navală) Cadrul natural 1.3.1. 1.3.2. 1.3.3. 1.3.4. Relief Reţeaua hidrografică Clima Elemente biogeografice
1 1 5 5 5 5 6 6 7

1.4. Cadrul socio-economic 1.5. Cadrul cultural – istoric Capitolul II. Potenţialul turistic şi arealele de concentrare a valorilor turistice 2.1. Potenţialul turistic din Municipiul Brăila 2.2. Potenţialul turistic din împrejurimile Municipiului Brăila Capitolul III. Stadiul actual de valorificare turistică 3.1. Forme de turism 3.2. Structurile de primire turistică 3.2.1. Structuri turistice de cazare 3.2.2. Structuri de alimentaţie 3.2.3. Structuri de tratament 3.2.4. Structuri de agrement 3.3. Analiza circulaţiei turistice 3.4. Disfuncţionalităţi

8 8 12

15 15 16 16 21 23 24 24 25

Capitolul IV. Propuneri de dezvoltare a turismului 4.1. Premise şi direcţii de dezvoltare a turismului 4.2. Concepţia de echipare şi amenajare turistică 4.2.1. 4.2.2. 4.2.3. Armătura turistică balneară Armătura pentru turismul itinerant Armătura pentru conferinţe şi reuniuni

27 27 30 30 31 31 31 32 32 33 36

4.3. Programul de dezvoltare a turismului 4.4. Echiparea turistică a teritoriului (propuneri de amenajare şi dezvoltare) 4.4.1. Dezvoltarea infrastructurii turistice 4.4.2. Diversificarea ofertei turistice şi ridicarea calităţii produsului turistic 4.4.3. Exploatarea eficientă a oportunităţilor turistice şi promovarea adecvată a acestora Capitolul V. Protecţia mediului şi a resurselor turistice Bibliografie

37

38

stabilite şi actualizate în cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE/ONU) Drumul European Clasa B ( ramificaţie /conexiune) E 577: Slobozia – Brăila – Galaţi . Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila 2008-2003 fixează ca obiectiv general devenirea municipiului către ipostaza de centru regional modern. un nod naval comercial important. Moldova) Comrat .2030 km: (Ucraina) Odessa .Măcin .Burgas . Drumul European clasa A (intermediar nord-sud) E 87 .Brăila .Izmir . trupul oraşului propriu-zis.(ferry) .Eforie .STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA CAPITOLUL I. 2011) 1 . 1. în Câmpia Brăilei (Bărăganul Nordic).Reni . să munceşti şi să studiezi. rutieră.Ovidiu . pe malul stâng al Dunării – în subsectorul bălţilor.(Bulgaria) Şabla Cavarna .Çanakkale . 2.Poltava.Malko Tărnovo . Se preconizează ca municipiul şi zona sa periurbană să fie componentă a sistemului urban Brăila-Galaţi (sau chiar a unui sistem Brăila-Galaţi-Tulcea). un loc plăcut în care să trăieşti.(R.Izmail .2 ACCESIBILITATE ŞI INFRASTRUCTURĂ (feroviară. secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi.Chişinău .Babadag . având o suprafaţă de 4392. dezvoltat şi prosper. 3.(R.` 1.Balcic . Moldova) Vulcăneşti .30 ha şi o populație de 210245 locuitori. conform Legii 351/2001 P.Nesebar .Dubăsari .Antalya (Sursa: PATZMB. în nord-estul Câmpiei Române.Eceabat .Mangalia .Varna . CONSIDERAŢII GENERALE Municipiul Brăila este reşedința județului Brăila. oraş de rangul I.(Romania) Galaţi .Ucraina) Odessa .1. la 20 m altitudine. navală) Infrastructură şi accesibilitate rutieră Brăila şi zona periurbană sunt parte a sistemului de reţele europene de transport rutier: • Drumuri Europene. staţiunea Lacu Sărat. potenţială a doua zonă metropolitană a României şi cea mai mare pe Dunărea inferioară. platforma industrială Chiscani. POZIŢIA ÎN TERITORIU (rol şi localizare) ` Municipiul Brăila este situat în partea de sud-est a României.A. o destinaţie turistică atractivă.46 ha de teren intravilan: 1. Se compune din 3 trupuri care totalizează 3444.(Turcia) Dereköy Kırklareli .N.Isaccea -Tulcea .T.Constanţa .

DN2B Buzău – Braila.Brăila . ca linie de cale ferată convenţională. 2 . Aceasta însumează 285 km de strazi din care 208 km sunt străzi asfaltate. etc. Buzău. Oraşul Brăila are o rețea rutieră organizată în sistem radial concentric din care pornesc transversal mai multe artere conectate la extremitaţile teritoriului intravilan. Infrastructură şi accesibilitate feroviară Legăturile feroviare se fac din direcţia Bucureşti. • proiecte bazate pe Planul Operaţional Transport: linia Buzău . Canalul Dunăre-Tisa. legăturile navigabile dintre Marea Neagră şi Dunăre.Galaţi . circulaţie îngreunată de numărul mare de automobile şi absența în centrul oraşului a unor parcări publice mari. Canalul Dunăre-Marea Neagră. braţele Dunării Chilia şi Sulina. străzi cu capacitate de circulaţie depăşită. Există disfuncționalități în ce priveşte organizarea rețelei rutiere. Canalul Dunăre Sava.Făurei . Acestea sunt consecința următoarelor situații: străzi cu gabarite necorespunzătoare categoriei. Brăila prin calea ferată care traversează municipiul Brăila şi fac legatura cu Moldova prin Galați.Constanţa. DN 23 Focşani – Brăila. (Sursa: PATZMB. Din toate acestea. 2011) Infrastructură şi accesibilitatea fluvială Municipiul Brăila este port fluvio-maritim Brăila în spaţiul Coridorului de Transport Pan European VII.Arad Braşov .Medgidia . La nivelul municipiului se propune realizarea unui inel care să descongestioneze circulaţia trafic greu pe B-dul Dorobanţilor.Măcin . componenta feroviară.frontieră. Municipiul Brăila şi zona periurbană sunt conectate la: • un segment din linia CF convenţională (prevăzută pentru 160 km/oră) care complementează infrastructura de transport rutier pe Coridorul IV pe ruta Curtici . DN 22 Râmnicu Sărat – Brăila.Tulcea. DN 22 traversează Municipiul Braila şi ajunge la trecerea bac Smârdan pentru direcţia Tulcea. 6 km sunt străzi cu pavaj iar diferenţa o reprezintă străzile cu piatră compactată. cu viteza până la 160 km/h pe trasee existente reabilitate linia de cale ferată de interes local Brăila .Feteşti . care afectează accesibilitatea internă a municipiului.Bucureşti .Ploieşti . • Coridorul de Transport Pan European IV. subterane sau supraterane. intersecţii neamenajate corespunzător / amenajate la capacitatea de circulaţie care este depăşită. DN 22B (Dig Braila– Galaţi). străzi neasfaltate la periferie. care traversează zona periurbană şi care cuprinde Dunărea navigabilă.• Relaționare indirectă cu Coridoarele de Transport Pan European IV şi IX Municipiul Brăila se relaționează rutier cu teritoriul național prin: DN 21 Slobozia – Brăila.

Ȋncepand cu data de 01.03.2007. (sursa: PIDU Brăila) Fig.Secțiunea VI.2005. au fost înregistrate 1840 mopede. În judeţul Brăila există un aeroport utilitar la Ianca. care se află la o distanță de 200 km și Aeroportul Internațional . Serviciul de Transport Public Local de Călători Brăila a realizat „Studiul de trafic pentru dezvoltarea şi optimizarea activităţii de transport în comun cu autobuze. De asemenea.A coordonat şi administrat de Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Brăila şi reţeaua de minibuze maxi-taxi care suplimentează traseele. s-a concluzionat necesitatea participării şi menţinerii operatorilor privaţi la asigurarea transportului public pe teritoriul municipiului Brăila. incepând din data de 01. din Județul Constanța. Urmează a se realiza un aeroport Brăila-Vădeni. tramvaie şi microbuze în municipiul Brăila” şi un studiu privind „ Revizuirea amplasamentelor staţiilor de taxi. Ȋn anul 2007. BRAICAR S. 1. a luat in evidenţă şi a înregistrat pe raza municipiului Brăila 300 de vehicule lente.Henri Coandă. 47/28.Zone turistice 3 . Transport public urban Situaţia prezentă este favorabilă dezvoltării municipiului Brăila şi conţine un transport public cu tramvaie şi autobuze al S. Infrastructură tehnică – Județul Brăila Sursa: PATN.Accesibilitatea aeriană Cele mai apropiate aeroporturi internaționale sunt: Aeroportul Internațional .Mihail Kogălniceanu. Serviciul de Transport. reorganizarea şi reglementarea circulaţiei îin zona istorică a municipiului Brăila”..02. Ȋn urma acestor studii.2007 şi până în prezent. ca urmare a HCLM nr.C.. gestionat de firme particulare şi autorizate de Primărie. din Otopeni. situat la o distanță de 130 km. utilaje nesupuse inmatriculării.12.

în viitor sunt prevăzute: • creşterea accesibilităţii Municipiului Brăila la distanţe mari prin: → construirea podului (rutier şi feroviar) peste Dunăre. Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport aprobat prin Legea 363 din 2006 prevede autostrada Giurgiuleşti (Republica Moldova) . respectiv. ruta secundara: Bucuresti – Cernavoda – Constanta ) → realizarea drumului expres Brăila-Slobozia.Deşi accesibilitatea actuală ca şi echiparea tehnică în ansamblu a teritoriului studiat este ridicată (vezi fig. 2 • PATN Secțiunea I – Rețele de Transport – căi rutiere creşterea accesibilităţii municipiului Brăilă în cadrul teritoriului său periurban prin: → realizarea drumului expres Brăila – Galaţi (avizul MDLPL nr. → realizarea aeroportului internaţional Brăila-Vădeni → revitalizarea căii navigabile a Dunării (maritime şi fluviale).2008 varianta 3 care pleacă din centura DN2B zona Baldovineşti şi se transformă pe de o parte în 4 .04. dar şi cu ruta principală a acestei autostrăzi: Giurgiu – Bucuresti (Centura Bucuresti Sud) – Ploiesti – Buzau – Focsani – Albita. către Autostrada 2 (Bucureşti – Constanţa). parte integrantă a viitoarei Autostrăzi a Mării Negre. cu Drumul expres de coastă până la Constanţa.1 din 17.1). → realizarea drumurilor expres Braşov-Focşani-Brăila şi conectarea acestuia prin podul rutier peste Dunăre la nord de Brăila.Galaţi – Brăila – Slobozia – Călăraşi Fig. în nordul Brăilei.

→ realizarea podului rutier peste Dunăre şi integrarea teritoriului zonei Măcin în procesele de dezvoltare ale zonei periurbane a Municipiului Brăila. 1. dar şi de frecvente perioade de încălzire. Spre Dunăre. a Siretului şi a Buzăului şi face parte din terasa inferioară a Dunării. Reţeaua hidrografică Municipiul Brăila dispune de două componente hidrografice importante: Fluviul Dunărea şi Lacu Sărat.3.un interfluviu cu altitudini ce variază între 20 – 30 metri. Relief Relieful municipiului Brăila. Oraşul se învecinează cu Insula Mare a Brăilei. → realizarea podului peste Dunărea Veche către Insula Mare a Brăilei şi. într-un orizont mai îndepărtat de timp. spre nord-vest. sistemul urban Brăila-Galaţi are premisele de a deveni poartă a uniunii europene către est şi platformă logistică de nivel continental.traseul podului peste Dunăre şi pe de alta parte legătura cu Municipiul Galaţi în zona podul CF peste Siret) → realizarea metroului uşor între Brăila şi Galați. denumită şi Bărăganul Nordic . a Călmăţuiului. 1. Clima Întreaga suprafaţă a judeţului Brăila aparţine sectorului cu climă continentală. a podului între Brăila şi teritoriile sale din Insula Mare a Brăilei. ce cad mai ales sub formă de averse.3. Iernile sunt relativ reci. Uniformitatea reliefului de câmpie determină o omogenitate a caracteristicilor climei.2.3. care reprezintă suprafaţa cuprinsă între cele două braţe ale Dunării (Dunărea Veche sau Braţul Măcin şi Dunărea Nouă). unde . Precipitaţiile atmosferice totalizează în cursul unui an sub 500 mm. crescînd lin dinspre fruntea terasei Dunării (est). Oraşul se înscrie în Câmpia Brăilei. Verile sunt foarte calde. CADRUL NATURAL 1. se caracterizează prin monotonie şi uniformitate de ansamblu. context important şi pentru valorificarea turistică a acestuia.1. fiind situată între Lunca Dunării.3. ca şi cel al întregului judeţ. dominând valea fluviului cu o medie de 10 metri. Cele mai mici cantităţi de 5 .3. marcate uneori de viscole puternice. cu potenţial de revitalizare când condiţiile vor fi favorabile. oraşul se termină printr-o pantă abruptă. 1. cu precipitaţii slabe. care provoacă discontinuităţi stratului de zăpadă. Oraşul Brăila situează la altitudinea medie de 20 de metri faţă de nivelul Dunării.datorită acumulărilor eoliene – cartierele Baldovineşti şi Pisc se află la altitudinea de 33 de metri. În partea de est se individualizează topoclimatul specific al luncii Dunării caracterizat prin ierni mai blânde şi veri mai călduroase decât în restul câmpiei. Prin amplasamentul privilegiat la intersecţia unor drumuri comerciale europene.

CADRUL SOCIO-ECONOMIC Municipiul Brăila are o populație de 210245 locuitori (2010). Temperatura aerului prezintă variaţii slabe. în context suprateritorial Populaţie totală Municipiul Brăila Judeţul Brăila Regiunea Sud Est 210245 357614 2806204 % populaţie Brăila din total județ şi total regiune 58. dintre care sunt de semnalat câteva.5 şi 3. loc de cuibărire şi pasaj. 72 sunt înscirse în listele speciale de conservare ale directivelor europene. După intervenția omului prin îndiguirea şi desecarea Bălții Brăilei.1 m/s).10C. Vitezele medii anuale ale vântului sunt mai mici la Brăila decât în restul județului (între 1. relevante pentru potențialul de dezvoltare a turismului: scăderea şi îmbătrânirea populației . 1.pondere scăzută a populaţiei tinere cu vârste cuprinse între 0 – 14 ani (11. INSSE Studiul evoluției demografice înregistrată în intervalul 2000-2010. migrarea forţei de muncă tinere în străinătate sau către alte judeţe. la care se adaugă alte 244 specii protejate conform altor legi europene şi române (Convenția de la Berna. deficit numeric şi slabă calificare a forței de muncă în domeniul turismului. 6 . realizat în cadrul „Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condiţiilor socio-economice”.8% 7.8% şi pondere mai ridicată a populaţiei vârstnice -13. 1.5% Sursa: Baza TEMPO – Online – serii de timp.7%). Tabel1 Populaţia totală a Municipiului Brăila în anul 2010. ceea ce face ca acest teritoriu să reprezinte. Cantitatea mică de precipitații a determinat diminuarea volumului de apă în Lacu Sărat. Această zonă a fost declarată arie protejată şi ulterior recunoscută ca sit RAMSAR – zona umedă de importanţă internaţională. Elemente biogeografice Municipiul Brăila se situează în arealele biogeografice de stepă şi de luncă.10C. media multianuală a Brăilei fiind 1. Balta Mică a Brăilei a rămas singura zonă în regim liber de inundație de pe cursul Dunării. după Delta Dunării. Legea 462 din 2001 şi Lista roşie a plantelor din România). risc de depopulare pe cale naturală mai crescut comparativ cu alte oraşe ale ţării. Temperatura medie lunară multianuală cea mai mică e -2.4. URBAN-INCERC indică fenomene de declin demografic. Dintr-un total de 847 de specii introduse în baza de date a Administrației parcului.3. cel mai important refugiu ornitologic din România de pe Dunăre. situată pe culoarul estic de migraţie dunărean. Magnitudinea biodiversității în Balta Mică a Brăilei este la cote ridicate.4.precipitaţii (sub 400 mm/an) se înregistrează în Balta Brăilei.

( Sursa: Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brăila 2010-2015) Deşi. municipiul Brăila având locuri de muncă pentru 87. într-un document de pe vremea domnitorului provinciei Ţării Românesti. din punct de vedere cantitativ se poate afirma că în raport cu alte judeţe din regiunea 7 . Poziţionat la marginea provinciei si pe fluviul care transporta nu numai vase comerciale. care i-au împiedicat dezvoltarea. în urma căreia s-au pierdut 3602 locuri de muncă. cuprinde ansambluri de locuinţe şi case individuale a căror valoare culturală si istorică a determinat includerea lor pe Lista monumentelor istorice si protejate prin legi speciale. Este evidentă o dependenţă a economiei judeţului. „frânat” însă într-o oarecare măsură de efectele perioadei de recesiune economică. sporindu-i valoarea etnoculturală şi implicit cea turistică. Cadrul cultural – istoric Oraşul Brăila este atestat documentar pentru prima dată în anul 1368. URBAN-INCERC. numită „Ibrail”. Toate evenimentele istorice la care oraşul a luat parte şi-au pus amprenta asupra vieţii economice. care menţionează intensificarea comerţului pe „drumul Brăilei”. dar si flote de război. organizat în formă de semicerc faţă de cursul Dunării. Centrul vechi al oraşului. Potențialul turistic este insuficient valorificat. de cea a municipiului reşedinţă de judeţ. Vlaicu Vodă. precum şi a celorlalte comunităţi locale. cu precădere din sudul Dunării. desfacere etc. în timp ce industria (cu precădere cea textilă) a fost puternic afectată şi a trebuit să se ia decizii ce au avut ca finalitate restructurarea profundă a domeniului. 2011 1. Numeroase documente ulterioare vorbesc despre Brăila ca fiind cel mai important port de la gurile Dunării. Analiza principalelor activităţi economice ale municipiului Brăila relevă un mediu economic în dezvoltare. aprovizionare. Pe meleagurile Brăilei au poposit si s-au stabilit negustori din diverse zone. spre care se îndreaptau principalele drumuri comerciale medievale. oraşul şi teritoriul din jurul său au fost sub stăpânire turcească timp de aproape trei secole.Municipiul Brăila polarizează majoritatea rezultatelor obţinute în economia judeţului din care face parte (cifra de afaceri a oraşului reprezenta în anul 2009 81% din cifra de afaceri a judeţului) Aceeaşi situaţie caracterizează şi indicatorul populaţie salariată. oraşul a trecut de-a lungul secolelor prin perioade nefaste. Sursa: „Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condiţiilor socio-economice”. Activităţile comerciale s-au dezvoltat în continuare chiar daca au trecut printr-o perioadă de recesiune. Presiunea asupra spaţiului urban Brăila devine astfel importantă în condiţiile în care fluxurile funcţionale cu teritoriile limitrofe sunt intense – schimburi comerciale. Populaţiile nou venite au format comunităţi etnice care si-au adus aici cultura şi tradiţia zonei de origine care a interferat cu cea a populaţiei locale. iar ceea ce a dănuit peste veacuri reprezintă în prezent o mostenire culturală intangibilă a locului. sociale şi culturale. În acest context dezvoltarea economică trebuie să ţină cont de asigurarea unei dezvoltări urbane durabile şi echilibrate în teritoriu. Multiculturalismul oraşului Brăila şi-a pus amprenta asupra vieţii sociale si economice. navetism. Cucerit de turci în anul 1540 şi transformat în „raia”.5.8% din populaţia salariată a judeţului în anul 2005 şi pentru 86% în anul 2009.

1. situat la ultimul etaj al clădirii turn care odinioară a fost „Castelul de apa” al oraşului Brăila. împreună cu care resursele oraşului pot constitui o rețea turistică.care a marcat. unde se regăsesc ruinele fostei cetăți a Brăilei. CAPITOLUL II. în anumite perioade evoluţia Brăilei şi a teritoriilor învecinate (perioadele de funcţionare a zonei libere) → valoare etnoculturală de mare specificitate a patrimoniului cultural.5 ha) din Municipiul Brăila este oază de vegetație a oraşului.susţinută mai ales de prezenţa Dunării . este cel mai mare parc al Brăilei. Parcul Monument (53 ha). sunt o consecinţă a bogatei şi remarcabilei vieţi socio-economice . 8 . judeţul Brăila are un potenţial cultural construit relativ redus. Faleza şi esplanada Dunării (7. capabilă să concureze ofertele turistice ale altor teritorii. fondul forestier asociat. dar se pot practica şi sporturi pe terenurile special amenajate. o adevarată rețea de tuneluri cunoscute sub denumirea de “hrubele Brăilei”. Ȋn spațiul grădinii a funcționat şi un restaurant rotativ. care trebuie valorificat. ostroavele si insulele formate de braţele desprinse din Dunăre. zonă de agrement şi nu numai. fapt ce contribuie la crearea unei identităţi valoroase. 2. constituit din luciul de apă.aferentă de dezvoltare şi din ţară. relevă remarcabile caracteristici care îi conferă o poziţie unică în patrimoniul cultural naţional: → monumentele de categoria A din municipiu sunt mai ales ansambluri urbane.1 ha) este un loc privilegiat de contact cu peisajul fluvial. Resurse naturale Fluviul Dunărea care dispune de un potenţial de mare valoare turistică. deoarece aici se poate vizita Muzeul de Ştiințe ale Naturii. ca rod al coexistenţei multietnice şi al adaptării la mediul natural de câmpie din vecinătatea Dunării. Grădina Publică (7. o „masă critică” turistică atractivă. fondul piscicol al apelor. avifauna si fauna terestră. de mare atractivitate → marea varietate a elementelor de patrimoniu cultural. precum şi una dintre intrările în canalele subterane de sub oraş. din punct de vedere calitativ evaluarea acestui potenţial. POTENŢIALUL TURISTIC DIN MUNICIPIUL BRĂILA Brăila este clasată ca localitate turistică de interes național cu o concentrare foarte mare a resurselor naturale şi antropice ȋn PATN –secțiunea VIII – Zone cu resurse turistice. construit in 1912. situat în partea sud-vestică a oraşului Brăila. mai ales din Municipiul Brăila. potenţialul navigabil al fluviului în scop turistic . POTENŢIALUL TURISTIC ŞI AREALELE DE CONCENTRARE A VALORILOR TURISTICE Dezvoltarea turismului în Municipiul Brăila trebuie abordată (şi) în contextul resurselor turistice la nivelul teritoriului învecinat şi la nivelul teritoriului județean.

precum şi de 33.). conform Ordinului 2314/ 2004: • 4 monumente de Categoria A (monumente istorice de valoare naţională): • Centrul istoric al municipiului Brăila • Ansamblul "Strada Mihai Eminescu". sec. conține namol terapeutic cu grad foarte ridicat de mineralizare. Parcuri Naţionale sau Naturale” . biserici. clorurosodică. Municipiul Brăila concentrează 68% din totalul monumentelor istorice ale Judeţului Brăila. palate. Gropeni (13%). Arhanghel Mihail”. XIX • Ansamblul "Piaţa Traian". frecventată de către populaţia braileană mai ales pe parcursul sezonului de vară. cu o reţea rutieră radial-concentrică ordonată şi bine conservată. clădiri industriale (fabricile de bere. XIX • 111 monumente de categoria B. Factorii naturali de cură sunt: apa minerală din lac.85 ha de suprafață verde situată în Stațiunea Lacu Sarat. Parcul natural Balta Mică a Brăilei (parțial pe teritoriul Brăilei). XVIII • Biserica "Sf. clădiri pentru locuit (case. arie naturală de interes național („Rezervaţii ale Biosferei. Stațiunea Lacu Sărat este o adevarată oază de verdeață cu efecte benefice asupra corpului uman. magneziană concentrate.înc. de 1 Prin Planul de management al parcului au fost stabilite. Stăncuţa (35%). bănci s. sulfatată. care conține valori excepţionale de floră şi faună şi conservă ecosisteme complexe. dintre care: un ansamblu de arhitectură (Str.sec. Chiscani (29%). precum şi cu un fond construit omogen. modalităţile si nivelul optim de valorificare prin turism a resurselor naturale. relativ bine conservat ca unitate morfologică. Brăila la nord (acces cu ambarcațiuni fluviale pentru vizitarea zonei de coservare specială de protecție integrală` Fundu Mare) şi drumul european E60 de la capetele Podului Giurgeni Vadu Oii.: zona Brăiliţa) • 69 monumente de arhitectură. clădiri publice (teatre. prin activităţile permise a se desf ăşura în parc 9 . caracterizate prin mare varietate şi vechime : • 14 situri arheologice cuprinzând aşezări şi necropole din neolitic până în secolele XVIXIX (ex. Municipiul beneficiază şi de plantaţiile din apropierea limitei teritorial administrative: Pădurea Stejarul şi lizierele din zona dig mal. având 115 monumente incluse pe Lista monumentelor istorice 2004. Berteştii de Jos (38%).Lacul Sărat. şcoli. reprezentative pentru patrimoniul cultural local. nămolul sapropelic din lac. Măraşu ( 5%).legea 5/2000) şi zonă umedă de importanţă internaţională (Sit RAMSAR 1074). Parcul se întinde pe teritoriul următoarelor unități administrativ teritoriale: Municipiul Brăila – partea de sud(18%). de către Administraţia Parcului. Ca o consecinţă a rolului său teritorial important de-a lungul timpului. şi are doua porți principale de acces: mun. cinematograf. fiind considerat unul din cele mai valoroase nămoluri sapropelice din Romania. este o resursă importantă pentru dezvoltarea si promovarea turismului ecologic si stiinţific1. hanuri şi hoteluri). Resurse antropice Municipiul Brăila are un nucleu pe plan prestabilit.a. Eremia Grigorescu). aflat la 5 km de oraşul Brăila.sec.

5 m înălţime). Biserica „ Sf. determinată şi de adăugirile şi ulterioare. Clădirea Teatrului „Maria Filotti” (1896) este o instituţie culturală cu o tradiţie de peste o sută de ani. Dispune de o sală de spectacole în stil italian cu 369 de locuri. I. 21. refăcută după planul unor arhitecţi rusi. executat în lemn sculptat căuia i se adaugă candelabrul central din cristal de Murano şi alte cinci candelabre din cristal de Boemia.ciment. la rândul său. Arhanghel Mihail” (înc. păstrează vitralii deosebit de valoroase si picturi murale. Clădirea a fost inaugurată la 11 decembrie 1896. Ȋn foaiere se pot organiza întruniri. Moara Violatos (1898) – clădire construită de Anghel Saligny. fântâni • 20 monumente memoriale . bogată în reprezentaţii teatrale de prestigiu. originală din Brăila. etnografie şi artă populară. monumente comemorative. Constantin Livadas Liochis şi Belizarie. într-un stil de inspiraţie renascentistă italiană si a fost sfinţită de către Episcopul Dunării de Jos Galaţi. 10 • • • • • • • • . Ȋn anul 1969 primeşte numele renumitei artiste. înfiinţat prin decret regal în anul 1881. balconul executat tot din marmură. adăugându-ise elementele specifice cultului ortodox. expoziţii. Maria Filotti). gotic. Biserica „Sf. reprezentative pentru turism sunt: • • Muzeul Judeţean. după planurile arhitectului grec Avraam Ioanidis din Brussa. realizate de Gheorghe Tătărescu. adăposteşte colecţii de arheologie. la care s-au folosit. cimitirul eroilor. al XVIII-lea) este cea mai veche biserică din cele existente în Brăila. Palatul Agriculturii (1923 – 1929) – a fost construit după planurile arhitectului Florea Stănculescu. concerte. în interior. sub numele de “Teatrul Rally” si a găzduit actori de marcă ai teatrului românesc (Hariclea Darclée. Biserica a fost construită între 1863 – 1872. Cuza. castel de apă). în stil bizantin. Iniţial a funcţionat ca lăcaş de cult musulman (geamie). prefabricate de beton armat. mori. Pridvorul susţine un balcon pe patru coloane de marmură albă. sec. Lăcasul are dimensiuni impunătoare (43. Gara fluvială (1906 – 1907). Sala Studio şi Sala de conferinţe. • 8 monumente de for public: statui.Zona Periurbană Brăila. neogrecesc. de influenţă renascentistă). pentru prima oară în lume. Silozurile Anghel Saligny (1887 – 1891) – construite după planurile inginerului român Anghel Saligny. 1865) este pictată de pictorul Petre Alexandrescu. istorie. susţine tot prin patru coloane cea de-a doua cupolă. cu orologiul bisericii. stiinţele naturii. ceas public. 2011) Dintre acestea. Interiorul este o combinaţie de stiluri (bizantin. Apostoli Petru si Pavel” (1872-1894). cu aprobarea domnitorului Al. Biserica „Buna Vestire” este o fostă biserică greacă.5 m lungime. (Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . artă plastică şi decorativă. memoriale. construită în 1872.case memoriale. Nicolae” (1860 . Biserica „Sf. Podoaba bisericii este mormântul lui Iisus Hristos. absolvent al Academiei de Pictură din Roma. în anul 1831 a fost transformată în biserica ortodoxă. cel care realizase la acea dată si pictura bisericii Mănăstirii Antim din Bucuresti.

al XIX-lea). Ansamblul Str. pe malul Lacului Sarat. sec. Casa Ana Aslan (sf. Fântâna arteziană – Piaţa Traian. cu o suprafaţă de 33. Resurse balneoclimaterice Stațiunea balneoclimatică Lacu Sărat este un produs turistic important al teritoriului studiat. Medicină fizică şi Balneoclimatologie Clasificare după factorii terapeutici naturali Localiate Lacu Sărat Movil Miresii UAT Chiscani Movila Miresii Județ BR BR Categorie Bioclimat stațiune Stațiune de interes ec Apa minerală LacbbNămol Alți factori Ls S Indicații terapeutice Punctaj (max 10 pct. situat la 5. Manifestări. Se relaționează cu Municipiul Brăila printr11 . Casa D.st. Tabel 2.Buzău (DN 2B) şi la 1. precum şi a cadrului natural din zonă oferit de padure. o bună parte dintre acestia fiind veniţi din afara zonei sau a ţării.85 ha. D.) 3 ru. în apropierea şoselei Brăila .d. Faleza Dunării – un loc de plimbare si agrement pentru turisti si localnici. Situată la o altitudine de 16m faţă de nivelul mării. în scop turistic.5 km de Dunăre (Brațul Arapu). mai renumite fiind: Festivalul de muzică uşoară "George Grigoriu". Casa memorială „Panait Istrati” (sf.5 km de municipiul Brăila. festivaluri La Brăila au loc manifestări culturale repetabile. stațiunea a aparut şi s-a dezvoltat în legătură cu valorificarea potențialului balnear şi turistic al Lacului Sărat datorat calităților terapeutice ale namolului şi apei sărate din lac.g. în parc. Eminescu (sec.t.np. XIX). Parcul – monument. Concursul de pantomimă şi teatru mimat.g 1 cu factori naturali terapeutici Sursa: Studiul de Turism pentru fundamentarea PATJ Brăila Stațiunea Lacu Sărat are o bună accesibilitate. amplasat în SV orasului. un loc de recreere cu o suprafață de 90 ha. Concurs internaţional de muzică populară. Casa Petre Stefănescu Goangă (sf. Evaluare factori naturali terapeutici (Institutul Național de Recuperare. Este unul dintre cele trei trupuri ale Municipiului Brăila. Aceste manifestări atrag mulţi participanţi iubitori de muzică. al XIX-lea).m ls ru. XIX). M. XIX). XIX). Perpesicius (mijlocul sec. fiind în administrarea Consiliului Local al Municipiului Brăila. Festivalul şi Concursul Internaţional de canto "Hariclea Darclee". sec.• • • • • • • • • Ansamblul Piaţa Traian (sec. sec.Slobozia (DN 21) şi a şoselei Brăila .t.b.s.(h)t.e Localitatea ec Cl. cu dată fixă. Festivalul naţional de muzică folk "Omul cu o chitara".

prin gara Lacu Sarat (numai pentru trenurile personale) sau gara Braila. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a statiunilor turistice. în scopul protejarii. DN21 (E584) de la Slobozia şi DN22 de la Râmnicu Sărat. Pentru trecerea de la categoria de statiune balneoclimatica de nivel local la cea de nivel national s-au identificat în “PUZ -Lacu Sărat. Județul Brăila ` Sursa: PATN _ Secțiunea VI – Zone turistice Resurse naturale 12 .2. conservarii şi valorificarii resurselor turistice. cu trenul. 3 Resurse turistice naturale.o linie permanentă de tramvai (cel mai vechi tramvai electric din țară. pe linia Bucureşti –Galați. Staţiunea Lacu Sărat este foarte frecventată de către populaţia brăileană mai ales pe parcursul sezonului de vară. care leagă municipiul Brăila de Platformă chimică Chiscani) construită încă din anul 1901 şi prin autobuze locale sau cu maşina: pe DN2 de la Buzau sau de la Galați. 2. POTENŢIALUL TURISTIC DIN ÎMPREJURIMILE MUNICIPIULUI BRĂILA Fig. Brăila” măsurile necesare îndeplinirii standardelor legale conform Hotărârii de Guvern nr.

lacuri mici. • Arealele Braţul lui Arapu. Ȋn județul Brăila există câteva zone cu condiții bune şi chiar foarte bune pentru vânăoare (atracție pe plan național. Obiective valoroase sunt şi resursele piscicole: Lacurile piscicole sunt ca prezenţă cele mai numeroase.păduri de salcii. ea mai conservă un potenţial hidrografic deosebit constituit din lacurile Zăton şi Blasova. în jurul municipiului Brăila şi la nivelul județului sunt: → Arterele hidrografice principale . Insula Mică. Atât zona de protecție dintre brațe cât şi digurile construite împotriva inundațiilor sunt în cea mai mare parte plantate cu plopul negru sau acoperite încă de pădurile naturale de salcii. Măcin şi Vilciu. dar mai ales international): Vădeni. Cu toate acestea. in condițiile unor amenajări corespunzatoare. Ostroavele de pe brațul Cremenea. Viişoara şi Camnita. al Siretului. Zonele din jurul lacurilor Blasova şi Japsa Plopilor precum şi privalul Filipoiu pot reprezenta atracții turistice pentru agrement şi recreere. prin poziţia lor geografică şi aspectele peisagistice date de oglinda de apă şi cadrul natural înconjurător prezintă oportunităţi în dezvoltarea turismului– posibilități reale existente pe cele doua brațe ale Dunării. deşi monotone la prima vedere. Jirlau. salmastre şi cele cu apă dulce sunt cele mai importante obiective în acest sens. Lacul Sărat. Blasova. cu un peisaj natural frumos. Resurse turistice antropice 13 . la Blasova. Lacul Chişcani. Lacurile sărate. Lacul Sărat / Brăila. Dintre lacurile sărate s-au exploatat în diverse perioade sau se exploatează parţial. Lunca Siretului.Cremenea. resursele terapeutice ale lacurilor Balta Albă. canale. impreuna cu ostroavele de pe arterele navigabile pot fi folosite in scopuri turistice de agrement.pot fi folosite pentru excursii cu → → → → → → → vaporul. dar nu toate au amenajări specifice care să le recomande a fi de interes turistic. teritorii cu resurse hidrografice dar şi balneare de excepţie. Plajele naturale reprezintă alte atracții turistice care.Ȋn teritoriul vizat se găsesc următoarele elemente geografice pe baza cărora se poate dezvolta turismul: • Insula Mare a Brăilei. Aceste zone marginale. Dudeşti şi Maxinen. rezultat al unei radicale transformări a ariei naturale „Balta Mare a Brăilei” (zonă cu regim liber de inundaţii) situată într-un areal agricol de mare dimensiune şi valoare economică. prin amenajări simple sau prin instalaţii corespunzătoare. nu sunt lipsite de elemente peisagistice care să atragă atenția turiştilor. Ianca. Câmpia Brăilei şi Câmpia Calmatuiului. Alte resurse naturale cu potențial turistic. pot căpăta statut de obiective turistice propriu-zise. Câineni şi Movila Miresii.

pentru scoarţe/foiţe. Jirlău. Tufeşti. 3 ansambluri urbane) Se remarcă dominanţa valorilor religioase din municipiul Galaţi. hanuri. Localităţi de pe teritoriul periurban brăilean. comuna Şendreni). monumente comemorative ale eroilor din războiul de independenţă şi primul război mondial (Chiscani. Frecăţei.Dintre monumentele de categoria B la nivelul teritoriului cuprins de aria periurbană a municipiului Brăila se pot menţiona: → monumente de arhitectură: Conacul Orezeanu din satul Traian (comuna Traian). Dunărea. Acestea reflectă cultura materială a aşezărilor aflate în interacţiune strânsă cu natura locurilor . în care s-au practicat meşteşuguri sunt: . Gropeni) .pentru confecţii de lemn şi nuiele destinate pescuitului . cojocăritul. Biserica "Sf. Localităţi 14 .şi se referă la: confecţionarea uneltelor din lemn pentru pescuit.satele Gropeni. al ştergarelor. s.a. precum şi prezenţa unei părţi din liniile de fortificaţie cunoscute sub numele de Valul lui Traian. Stăncuţa (com. → Numeroase valori de categoria B : în municipiul Galaţi (8 situri arheologice. el fiind păstrat în prezent doar ca mărturii în muzee (Municipiul Brăila) şi mai puţin la meşteri populari. → La nivelul judeţului Galaţi. scoarţelor/ foiţelor de pat. Traian). Măraşu. fântâni de secol XIX. Călmăţuiului.satul Gropeni (com. foiţelor de perete. fondul etnografic este aproape dispărut din localităţi. decoruri pentru case („florăriile”). 2011 Fond etnografic În momentul de faţă. monumente memoriale. ţesutul pieselor din portul popular. dintre care cruci de piatră de secol XVIII. 7 biserici. agricultură. Buzăului şi cele lacustre este prezent din cele mai vechi timpuri şi practicat cu continuitate.pentru port popular . Măraşu) .pentru ştergare – satul Măraşu . 5 ansambluri urbane şi biserica şi ansamblul bisericii cu turn fortificat Adormirea Maicii Domnului – Precista) şi aşezarea Valul lui Traian (valoare arheologică) în comuna Şendreni. conţinând un fond omogen stilistic.câmpia. în unităţile teritoriale componente ale zonei periurbane Brăila.Zona Periurbană Brăila. în secolele X-XI (satul Şendreni.satul Gropeni Pescuitul ca activitate specifică în zonele limitrofe Dunării. lunca Dunării . edificate probabil de bizantini. sat Şendreni. Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . se remarcă o însemnată concentrare de monumente clasate. bărci. 34 case. din care cele mai multe şi mai variate sunt grupate în municipiul Galaţi care are ansambluri urbane valoroase. la nivel teritorial judeţean. conace. Siretului. obiecte de depozitare. Împăraţi Constantin şi Elena” 1842 sat Şuţeşti (comuna Şuţeşti) (1842). Sunt de menționat: → Valori de categoria A în municipiul Galaţi (3 situri arheologice.

Turismul balnear şi de circulație au cea mai mare pondere. Gropeni Oferta balneoclimaterică. conţine un singur oraş şi 4 comune. Zătonul. din oraşul Măcin sunt clasate ca valori de importanţă naţională (categoria A).mărturii ale activităţilor de pescuit în aşezări geto-dacice .1. CAPITOLUL III. Agaua. Se regăsesc de asemenea: un sit arheologic şi tumuli (în comuna Carcaliu) şi mai multe obiective şi case în oraşul Măcin. stațiune de interes județean amplasată pe raza comunei Visani. dar un cadrul natural conturat de aria geografică a munţilor Măcinului. de sfârşit de săptămână şi de circulație. Vila rustică din comuna Jijila şi Cetatea Arrubium (cu urme din mai multe etape). cu certe calități terapeutice. .mărturii ale activităţilor de pescuit în aşezări din comuna primitivă . Băndoiu. Oraşul Măcin are un important ansamblu conservând metamorfozele castrului/cetăţii Arrubium. satele Vameşu. → Ciineni Bai. Zatna. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE TURISTICĂ 3. Tâlcov. Frecăţei. Oancea din privalul Zagnei situat în lunca Siretului. Băndoiu şi Tăcău legate prin fostele privaluri (Scoicuţa. Plopi. Stoeneşti. comună situată pe Drumul Național Brăila – Rimnicu Sărat. clasate în categoria B de importanţă. Măgureni. bromurată. are pe teritoriul său un lac cu apă clorurata. include şi: → Movila Miresii. şi cu nămol sapropelic.reprezentative sunt: . sodică şi magneziană cu concentrație mare. Vâlciu şi Filipoiu) ce legau Dunărea de lacurile din Balta Brăilei (consemnate în documentele Brăilei feudale şi moderne). conform PATZ periurban Brăila.localităţile pescăreşti tradiţionale: Titcov.Brăiliţa . la 30 km de Brăila şi la 6 km de gara Urleasca pe linia ferată Brăila . Cistia. care poate fi amenajată în viitor într-o stațiune de interes național. Măraşu. sulfurată.Brăiliţa . Veriga. Arealul din Județul Tulcea înglobat în zona periurbană Brăila. Sursa: Studiul deTurism pentru fundamentarea PATJ Brăila Fig.Făurei. FORME DE TURISM Ȋn prezent.fostele cherhanale din secolul XIX de la : Brăila. activitatea de turism în municipiul Brăila concretizează cele trei forme de turism cunoscute . cu resurse de nămol cu calități terapeutice similare celor din Lacul Sărat. Județul Brăila 15 . la nivelul unui teritoriu mai larg.turismul balnear. Camniţa.4 Infrastructura specific turistică. dar registrul formelor de turism este destul de redus. însă numărul de monumente istorice clasate este destul de însemnat.

în județul Brăila. este conform tabelului 3. tabel 4). înainte de manifestarea crizei economice.1.Sursa: PATN _ Secțiunea VI – Zone turistice 3. pe structuri de primire turistică şi pe număr de locuri. evoluția capacității de cazare turistica. Tabel 3 Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare. Structurile de primire turistică 3.2. pe principalele 16 . tabel 5). Structuri turistice de cazare Ȋn perioada 2004-2008. Ȋn intervalul de timp analizat. hanuri şi moteluri dar a crescut moderat ponderea locurilor în hoteluri în total unități de cazare (v. ceea ce arată o slabă dinamică de dezvoltare a infrastructurii turistice a teritoriului județului (v. Au scăzut numărul locurilor în căsuțe turistice. numărul unităților de cazare din județul Brăila s-a menținut aproximativ la acelaşi nivel.2.

pe tipuri de unități din Municipiul Brăila (2008) hotel unități locuri motel camping pensiune turistică 1 1 4.5 50 12 62 3. la nivelul municipiului Brăila în 2008 doar 5 unităţi cu un total de 318 locuri sunt clasificate la 3 stele.6 100 - 1 4.8 16 16 0.6 popas turisti unități % Total ocuri % unități loc ri unități locuri unități locuri unități locuri unități locu Brăila Lacu Sărat Alte localit (județ) Total % 8 5 2 15 71.4 716 747 64 1527 88.6 1 14 - 1 1 .0 5. în intervalul 2004-2006 Hoteluri Hanuri şi moteluri Campinguri Căsuțe turistice Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice urbane Popasuri turistice TOTAL 2004 14 3 3 2 2 24 2005 14 1 2 2 2 1 1 23 2006 14 2 2 2 2 1 1 24 Sursa: Anuarul statistic al Județului Brăila-2007 Tabel 4 Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare.4 52.8 84 84 4.0 42.9 38.8 20 20 1.8 14 0. 2008 Structurile de cazare omologate (v.9 vilă turistică 1 1 2 9.8 Sursa: PUZ-Lacu Sărat. în 17 . pe număr de locuri din Municipiul Brăila.forme de cazare (nr.2 9 8 4 21 100.0 42.1 19 100 - 730 897 96 1723 100.9 1 1 4. Astfel.Tabel 5) au în general un grad scăzut de confort. unități) din Municipiul Brăila. în intervalul 2004-2007 Tipuri de structură turistică Hoteluri Hanuri şi moteluri Campinguri Căsuțe turistice Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice urbane Popasuri turistice TOTAL 2004 1302 58 186 170 36 1752 2005 1344 22 98 20 413 22 86 2005 2006 1390 36 98 20 413 22 86 2065 2007 1447 64 98 413 22 86 2150 Sursa: Anuarul statistic al Județului Brăila-2007 Tabel 5 Structuri de cazare. baza de date a MIMMCTPL.

timp ce restul de 4 unităţi şi 412 locuri sunt clasificate la 2 stele. 2 vile. Distribuţia locurilor de cazare pe tipuri de unităţi relevă o pondere majoritară a hotelurilor (88. structuri predominante în cadrul staţiunilor turistice cu profil balnear şi în cadrul Municipiului Brăila. Municipiul Brăila deţine la finele primului semestru al anului 2011 un număr de 19 de unităţi de primire turistică (v. 1 hostel. 1 motel. 5). Staţiunea Lacu Sărat 18 .C 5 Korona 19 La Pon on 6 LMS 16 Nuf ărul 19 Orient 26 P ris 15 Regal 30 Rezidenza Dutzu 6 Sport 27 Swing 14 Traian 105 Tr umph 65 Venezia Club nn 9 Viky 23 LACU SĂRAT Hotel DIANA 2 stele 77 Hote FLORA 2 stele 106 Hotel LACU SĂRAT 2 stele 79 Camping LACU SĂRAT 2 stele 3 Hotel MARA 2 stele 36 Hotel P RLA 2 stele 8 Pensiunea turistică stele 8 16 SABRINA Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Municipiul Brăila deţine 19 unităţi de primire turistică din care: 11 hoteluri.6 %). 2011 Denumirea unităţii Categorie Nr. camere Nr. locuri 104 15 12 49 50 35 12 29 2 52 26 54 12 54 28 203 138 18 49 180 210 134 84 82 164 Municipiul BRĂILA 3 stele 3 stele 4 s ele 3 stele 3 stele 2 stele 1 stea 3 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 4 stele 2 stele 4 stele 2 ste e 3 stele 3 stele 2 stele Belvedere 52 Campus Bella Italia 6 Edy’s House 6 Edy’s Royal 24 B. 1 hotel plutitor şi 1 navă pluvială (Fig. 2 pensiuni turistice. Tabel 6) Tabel 6 Unităţile de primire turistică din Municipiul Brăila.

în Municipiul Brăila au fost clasificate 19 de unităţi de primire turistică cu un total de 982 locuri. pe tipuri de structuri de primire turistică 19 . respectiv 5 hoteluri.beneficiază de 7 unităţi de primire. din care o singură unitate clasificată la 1 stea.6 Clasificarea unităților de primire existente în Municipiul Brăila şi Lacu în Municipiul Brăila şi Lacu Sărat Sărat. Tabel 7) Tabel 7 Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de primire turistică pe tipuri de structuri de primire turistică Tipuri de structură turistică Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistic urbane Popasuri turistice TOTAL 2 04 229884 498 20 2053 232455 2005 239 83 863 679 1004 241629 2006 239857 1219 836 953 242865 007 285055 3801 1263 588 290707 Sursa: Buletinul statistic lunar al județului Brăila Ȋn ce priveşte numărul sosirilor şi înnoptărilor în Județul Brăila. Tabel 8 Ȋnnoptări în principalele structuri cu funcțiuni de primire turistică. ce oferă 420 de camere şi 860 de locuri de cazare. se observa o crestere nesemnificativa a sosirilor în hoteluri în comparație cu numărul sosirilor în moteluri şi vile turistice care a crescut foarte mult (v.5 Structurile de cazare pe tipuri de unități Fig. o singură pensiune turistică şi un camping. Toate cele 7 unităţi de cazare din staţiunea Lacu Sărat sunt clasificate la 2 stele (v. Fig. 2011 La nivelul primului semestru al anului 2011. tabel 8). care se înscrie printre județele cu capacitate mică de cazare. 6 unităţi la 2 stele. 6). 9 unităţi la 3 stele şi numai 3 unităţi la 4 stele (Fig. 2011 Sursa: Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condițiilor socio-economice.

Tipuri de structură turistică Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turisti e rbane Popasuri turistice TOTAL 2004 533 9 404 20 920 54653 2005 53835 686 529 503 55553 2006 53771 1219 808 553 59169 2007 4886 2158 1 63 171 58476 Sursa: INSSE Tabel 9 Numărul de turişti şi numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică. În cazul de faţă.3 % din numărul de turişti şi 69. iar această formă de turism necesită o perioadă a sejurului mai mare. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Datele de mai sus arată că oraşul Brăila-trupul 1 (55. ci în special faptului că 40 % din numărul total de turişti vin pentru tratament balnear.80 zile faţă de 2.95 zile).9% din numărul de înnoptări) şi staţiunea turistică Lacu Sărat-trupul 2 (40. pe destinații turistice şi tipuri de structuri. Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de şedere a turiştilor într-o anumită zonă şi exprimă. 2008). Studiu fundamentare PATJ Braila. latura calitativă a activităţii turistice. ceea ce subliniază rolul tractant al acestora într-o strategie de dezvoltare sinergică a turismului. la un nivel teritorial mai amplu. într-o oarecare măsură. durata medie a sejurului în judeţul Brăila (2007) este mai mare decât pentru total ţară (4.7% din numărul de turişti şi 28.8 % din numărul de înnoptări) reprezintă principalele destinaţii turistice ale judeţului (cf. în anul 2007 Total Hoteluri Popasuri turistice Moteluri Vile turistice Pensiuni Tabere de Căsuțe urbane elevi şi turistice preşcolari 171 171 1058 1119 2177 262 262 Număr de turişti Brăila Stațiunea Lacu Sărat Alte localități şi trasee turistice Total județ Număr de înnoptări Brăila Stațiunea Lacu Sărat Alte localități şi trasee turistice Total județ 34483 24974 2498 61955 32010 22876 54886 1040 1040 2156 2156 1263 1117 1263 86121 207859 3700 297680 81586 203469 285055 1788 1788 3801 3801 146 1117 1263 588 588 2602 2265 4867 318 318 Sursa: Direcția Județană de statistică Brăila. Astfel. nici calitatea serviciilor de 20 . dar acest lucru nu se datorează unor servicii de calitate superioară.

(cf.4 % pentru alte localităţi şi trasee turistice.cazare şi nici posibilităţile de agrement nu au determinat creşterea sejurului.5 zile.5 % din locurile de alimentaţie din judeţ. Durate mai mari ale sejurului sunt înregistrate şi în cadrul pensiunilor urbane (3. Lacu Sărat (8. Astfel. Pe destinaţii turistice.6 % din total pentru staţiunea Lacu Sărat şi 8. Aproape 90 % din locurile de alimentaţie sunt în unităţi de tip restaurant (restaurant clasic sau restaurant pensiune). datorită existenţei unor unităţi cu un grad sporit de confort. locu i Categorie 21 . în municipiul Brăila ponderea turiştilor internaţionali reprezintă 19. datele arată că hotelurile înregistrează cea mai mare durată a sejurului (5. Ȋn ceea ce priveşte distribuţia turiştilor străini pe destinaţii.B.C ORIENT SWING VIKY LMS TRIUMPH REGAL TINERETULUI Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Cramă Res aurant clasic Restaurant c asic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic 144 80 354 42 60 250 110 94 220 80 100 240 50 90 180 100 160 3 stele 3 stele 4 stele 4 stele 3 stele 2 tele 2 stele 1 stea 4 stele 3 stele 3 stele 4 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 2 stele Tip unit te Nr.0 zile) şi căsuţele turistice (1. durata medie a sejurului în municipiul Brăila este 2. în timp ce la polul opus sunt vilele turistice (1.2.19 zile): municipiul Brăila (2. ci valoarea incontestabilă a resurselor balneare. dar şi datorită faptului că oraşul se pretează unor forme variate de turism.2.21 zile). destinaţii ce cumulat deţin 92.44 zile).4 % din total.89 zile).32 zile şi în alte localităţi şi trasee turistice 1. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat). Structuri de alimentaţie Structurile de alimentaţie ale Județului Brăila sunt concentrate în municipiul Brăila şi în staţiunea Lacu Sărat. turismul cultural). PUZ-Stațiunea Lacu Sărat) 3. Pe tipuri de structuri. 2011 Denumire unitate Mun. aceasta diferă destul de mult. (cf. spre deosebire de 1.48 zile. unele cu impact mare asupra turiştilor străini (turismul de afaceri. BRĂILA BELVEDERE EDY’S ROYAL EDY’S HOUSE EDY’S HOUSE CREMONESE LAURA LAURA 2 LA PONTON HEAVEN’S G. în staţiunea turistică Lacu Sărat este 8.55 zile). Tabel 10 Lista structurilor turistice de alimentaţie clasificate din judeţul Brăila.

în care sunt incluse unităţile omologate pentru turism la nivelul lunii iunie 2008.KORONA MARIO TRAIAN TRAIAN LMS TRIUMPH TRAIAN SPORT Fast Food Fast Food Pizzerie LACU SĂRAT DIANA DIANA FLORA FLORA LACU SĂRAT LACU SĂRAT MARA MARA PERLA PERLA Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Bar de zi Bufet bar 100 200 30 30 90 40 30 54 47 51 60 20 150 28 260 20 50 50 1 0 50 200 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 3 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Rest ur nt clasic Bar de zi Restaurant clasic Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului Au fost utilizate datele existente în baza de date a MIMMCTPL. 8). 2011 Sursa : PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Acestea însumează 2546 de locuri (Fig. 42 de locuri în crame. 98 de locuri în unităţi de tip Fast Food şi 54 de locuri în unităţi de tip bufet bar. Fig. din care : 2262 de locuri în restaurante clasice. 22 . 30 de locuri în baruri de zi. Municipiul Brăila deţine la nivelul primului semestru al anului 2011 un număr de 32 de unităţi turistice de alimentaţie (Fig. 7 ). 60 de locuri în pizzerii. 7 Unități turistice de alimentație în Municipiul Brăila.

iar pentru staţiunea Lacu Sărat este 1. cu profil pescăresc sau vânătoresc etc).0 pentru toate zonele turistice analizate.2. 8 Numărul de locuri pe structuri turistice de alimentație.25 / 1.8 / 1. se observă că valoarea acestui raport este mai mare de 1. pentru municipiul Brăila ca şi pentru alte localităţi şi trasee turistice valoarea indicatorului este 2.0. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat) Actuala rețea de unități de alimentație publică din județul Brăila necesită lucrări de reparații şi modernizari. 2011 Sursa : PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Raportul dintre numărul locurilor la mese şi numărul locurilor de cazare clasificate este de 1.Staţiunea Lacu Sărat deţine 10 unităţi turistice de alimentaţie din care 5 restaurante clasice şi 5 baruri de zi ce oferă 978 de locuri. din Municipiul Brăila. (cf. în anul 1978 s-a dat 23 .0. Fig. astfel.0. PUZLacu Sărat). Avându-se în vedere calitățile apei lacului şi ale namolului sapropelic. Structuri de tratament Desi cu o tradiție de peste 150 de ani. cât şi în județ lipsesc unitățile de profil.0. Atât în muncipiul Brăila. care prin ele însele să constituie o atracție turistică (restaurante cu specific local. Staţiunea beneficiază de instalaţii de tratament în cadrul hotelurilor Flora şi Perla. deschise tot timpul anului (cf.3. cele referitoare la reursele umane fiind in cel mai bun caz lăsate pe ultimul plan dacă nu neglijate complet.1. 3. prin urmare este acoperită cererea pentru acest tip de serviciu turistic şi permite o bună satisfacere nevoilor turiştilor. amenajările din stațiunea Lacu Sarat nu sunt pe măsura calităților terapeutice ale apei şi nămolului de care dispune lacul.2 . Este de modificat şi mentalitatea caducă a operatorilor economici din acest domeniu.5 / 1.5 / 1. pe destinaţii turistice. Defalcat. De cele mai multe ori la nivelul agenților economici sunt luate în calcul doar problemele de infrastructură. valoare situată peste nivelul de 1.2 / 1. reprezentative.

). agrementul înseamnă doar odihnă în mijlocul naturii. în principal. legat de un specific inedit cu profil deltaic. Ȋn acest scop. turistic. microbuzelor sau autoturismelor deține în general primul loc în desfăşurarea traficului turistic. Muzeul de Istorie. sala polivalentă. Ȋn prezent. 3. organizatorii de turism din țările cu turism puternic dezvoltat folosesc in prezent mijloacele tradiționale (transport auto. a unui produs turistic. Transportul rutier realizat cu ajutorul autocarelor. realizându-se în majoritatea cazurilor individual şi neorganizat. Transportul fluvial în scop de agrement este un astfel de produs turistic pentru care Brăila are resursa naturală şi infrastructura specifică care trebuie ameliorată şi dezvoltată. complexul sportiv în Parcul Monument (stadion. Structuri de agrement Infrastructura turistică de agrement a Municipiului Brăila cuprinde: instituții . autocarele şi microbuzele. de agrement. îmbinate cu mijloace adecvate agrementului turistic (hipo. biblioteci. sau chiar o atracție turistică în sine. minicare.3. agrementul turistic în județul Brăila este mai mult un deziderat.Gradina Publică cu restaurantul “Castel”). Redarea în funcțiune a patinoarului a creat un punct de atracție prin organizarea de competiții sportive la nivel interjudețean sau chiar național. Ȋn cazul formelor organizate de turism se folosesc. Casa Colecțiilor de Arta şi Muzeul Stiintelor Naturii. ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE Structurile de primire turistica cu functiuni de transport Deplasările în scop turistic au ca motivație principală accesul la localitățile şi obiectivele turistice. deplasarea poate deveni o componentă importantă.2. dar înseamnă şi timp petrecut şi parcurs în teritorii. grădina zoologică. biciclete. spații şi peisaje. Teatrul de Păpuşi. ambarcațiuni mici de transport pe apă etc). De aceea. într-o mică măsură plajă şi balneație. Există pe teritoriul municipiului şi în apropierea lui o mare suprafață de apă în lacurile şi iazurile din Insula Mica a Brăilei care pot oferi condiții deosebite pentru agrement turistic.. parcuri.în folosință primul Complex Balnear. 3. Ȋn locurile de interes turistic din teritoriile învecinate municipiului. PUZ-Lacu Sărat). aerian. pe jos sau cu mijloace de locomoție. 24 . bazin de înot acoperit şi descoperit. în a cărui bază de tratament se efectuează şi în prezent 500 proceduri (v. feroviar şi pe apa). discoteci. terenuri de tenis etc. adică forme de recreare care nu implică o organizare deosebită.cum ar fi Teatrul “Maria Filotti”.4. grădini (ex. zone de promenadă. în special în portul de agrement. transport pe cablu. prin mijloacele cu care se realizează transportul şi prin frumusețea şi atractivitatea teritoriului parcurs. esplanada – faleza. Amenajările destinate agrementului sunt insuficiente față de posibilitățile oferite de cadrul natural şi cultural.

şi RAIF dispun de bacuri plutitoare ce pot fi utilizate pentru sejururi cât şi pentru partide de pescuit şi vânătoare. Atracția exercitată de călătoria pe apă. stații de benzină. Volumul şi calitatea transportului rutier depind de densitatea. Municipiul Brăila are unele disfuncționalități ale acestuia.R. astfel încât în prezent Brăila nu mai beneficiază de transport fluvial de călători. calitatea funcțională (inclusiv echiparea ei cu indicatoare.R. cu efecte de congestionare a traficului. Tot cu bacul se face şi legătura cu Insula Mare a Brăilei. Pe traseele cu valențe turistice (spre Lacu Sărat. A. a dat naştere “croazierelor” – aranjamente turistice ce cuprind alături de transport şi celelalte servicii turistice prestate pe parcursul călătoriei. Un element de specific este acela că oraşul Brăila a fost primul oraş românesc în care s-a introdus tramvaiul.C. Romsilva. structura. semnalate anterior. Transportul turistic pe cale nautică s-a manifestat încă de la începutul secolului. 3. Transportul feroviar este una din cele mai vechi forme de călătorie utilizate în turism şi un mod de transport agreeat de actuala politica europeană de transport pentru diversele sale atuuri. mai ales pentru consumatorii de turism cu venituri ridicate. de exemplu) ar putea fi valorificată această particularitate utilizând vehicole care să evoce estetica tramvaielor de odinioară. Braila. aceste curse au fost anulate. conectivitatea. Ȋn ultimii ani. prin curse regulate asigurate de navele de pasageri. dimensionarea. Unii agenți comerciali cum sunt: Insula Mare a Brailei. datorită costurilor ridicate şi a numărului redus de pasageri. Se menține totusi legătura cu Dobrogea prin intermediul bacurilor. Beneficiază de o gară şi o agenție C.4. Municipiul Brăila are o accesibilitate feroviară medie. începând cu impactul redus asupra mediului. era până nu demult legată de celălalte porturi fluviale din aval. Pentru plimbări de agrement se folosesc două nave de pasageri. stații service. port la Dunare. Creşterea gradului de motorizare a populației a sporit posibilitatea deplasării persoanelor cu precădere în turismul individual sau în grupuri restrânse. în teritoriul vizat. mijloacele de transport rutier pentru turism sunt insuficiente şi de calitate medie. însă. până la Sulina şi în amonte până la Hîrşova. ca principal agrement şi nu numai ca posibilitate de acces la o destinație turistică. DISFUNCŢIONALITĂŢI (puncte slabe) Resurse umane: → Deficit şi slabă calificare şi specializare a forței de muncă în domeniul turismului → Comportamente şi mentalităţi vechi în activitatea de comerţ în raporturile cu clienţii Infrastructuri de circulație şi accesibilitate → Disfuncții de organizare a sistemului rutier şi deficit de parcări în zona centrală a oraşului. ocuparea spațiului public de către automobile şi 25 . în 1901.Ȋn Brăila. locuri de campare) şi estetică a sistemului rutier. respectiv “Lacu Sarat” aflată în patrimoniul SC Braicar SA şi “Borcea” singura navă cu zbaturi acționate de un motor construit în anul 1845 (aflată în patrimoniul Clubului Copiilor din cadrul Inspectoratului Şcolar Județean). care transportă călători şi mijloace auto.F. Pentru efectuarea traversărilor la ambele puncte de trecere funcționează un număr de cinci bacuri.

Casa Memorială „Ion şi Vasile Bancilă”). pliante.D din Piaţa Traian . precum şi alte obiecte de artizanat cu specific local) Absența unui “plan de iluminat public” care să pună în valoare şi peisajul nocturn al oraşului sistem de iluminat insuficient pentru clădirile de importanţă arhitecturală deosebită (Teatrul „Maria Filotti”. întrucât clădirile care adăposteau unele obiective turistice au fost retrocedate.) → Degradarea clădirilor de patrimoniu amplasate pe actuala stradă Mihai Eminescu (pietonal major) precum şi în vechiul centru istoric al municipiului Infrastructura şi serviciile turistice → Insuficienta ofertă de agrement. ghiduri. nealocându-se un spaţiu corespunzător pentru reînfiinţarea lor . dar şi indicele scăzut de valorificare a capacităţii de cazare constituie. care se caracterizează prin grad redus → → → → → de confort şi calitatea slabă a serviciilor. Sediul B. hărţi. Casa Memorială „Anton Dumitriu”. culturale etc. Lipsa magazinelor de suveniruri (vederi din municipiul Brăila. Lipsa de modernizare a Hotelului „Traian” ca punct de referinţă in turismul brăilean. fântâna si Ceasul din Piaţa Traian. Muzeul de Istorie). Este o insuficientă dotare a hotelurilor din municipiul Brăila şi a amenajărilor de trei stele în interiorul acestora. de asemenea.degradarea peisajului urban → Infrastructura de acces spre alte regiuni şi spre coridoarele de transport europene nu satisface în totalitate normele europene Mediu → Presiuni în ceea ce priveşte păstrarea şi nealterarea prin antropizare a peisajelor naturale valoroase (mai ales de-a lungul marilor cursuri de apa) → Inundații → Poluare urbană generată de circulația motorizată Resurse turistice → Insuficienta valorificare a potențialului turistic pe care îl creează vecinătatea valoroasă a fluviului Dunărea. Sistemul de iluminat public nu este în patrimoniul public al unităţii administrativ teritoriale Lipsa unei hărţi tematice cu orarul de vizitare a obiectivelor de importanţă turistică. principalele probleme ale activității turistice. → Nivelul insuficient de modernizare a bazei de cazare. Post Bank. drept consecință a slabei dezvoltări a infrastructurii turistice portuare specifice – subdimensionarea portului de agrement → Slaba amenajare şi insuficienta promovare a obiectivelor turistice de interes cultural-istoric (obiective istorice. Lipsa semnalizării turistice (panourile cu harta turistică a municipiului Brăila sunt învechite. Lacu Sărat 26 .ex: Casa Memorială „Emilia Dumitrescu”.R.

în 27 . şi rapid accesibile. complexe.→ Baza de tratament a Stațiunii Lacu Sărat nu se situează la nivelul cantităţii si calităţii factorilor naturali de cură.1. cu puternică amprentă locală. → Lentoarea procesului de dezvoltare şi modernizare a infrastructurilor de circulație şi transport → Crearea autostrăzii Mării Negre va pune în relație de colaborare dar şi de concurență oraşele riverane acesteia. astfel încât să se creeze o ofertă turistică competitivă cu cea a altor teritorii. CAPITOLUL IV. PREMISE ŞI DIRECŢII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Factori defavorizanți (amenințări) Economic → Instabilitatea economică şi imprevizibilitatea evoluției contextului economic chiar şi în viitorul apropiat Socio-demografie → Fenomene de declin demografic (creşterea şi chiar accentuarea celor actuale) → Migrarea forței de muncă în contextul creşterii şomajului → Creşterea ratei infracţionalităţii ca urmare a crizei economice mondiale Infrastructuri de transport şi accesibilitate → Lipsa fondurilor de investiții pentru modernizarea infrastructurii. → Baza de agrement a Stațiunii Lacu Sărat este de asemenea insuficient dezvoltată (au fost identificate în PUZ-Lacu Sărat zonele împădurite ce sunt afectate de lipsa dotărilor necesare pentru turismul de weekend) Promovarea produselor turistice → Absența unor produse turistice specifice. ale căror oferte turistice pot deveni alternative mai atractive celei ale oraşului Brăila. al zonei periurbane şi al județului Brăila. polarizat de Municipiul Brăila (al viitorului sistem urban Brăila-Galați si chiar Măcin. → Stagnarea sau reducerea numărului de turişti din cauza infrastructurii rutiere deficitare. în ansamblu). reunind resurse culturale şi naturale dintr-un teritoriu mai larg. trebuie valorizate prioritar elementele de specificitate şi unicitate ale teritoriului analizat. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă – cu un posibil accent pe turismul balnear şi pe turismul cultural → Aabsența unor produse turistice integrate („íntercomunale”). → Promovarea insuficientă a valorilor turistice şi insuficienta valorificare a resurselor existente → Lipsa unui centru de informare şi documentare turistică. ceea ce contribuie la frânarea lansării pe piaţa turistică a valorosului potenţial balnear. originale. PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI 4. Ȋn acest context.

în scopul atragerii unui număr sporit de turişti atât din ţară cât şi din străinătate (PUZ-Lacu Sărat) Existența unor studii urbanistice aprobate (PUZ). Veniturile reduse ale majoritatii populației. autostrada. fapt ce a condus la o restrângere a cererii de servicii turistice. prin îmbunătăţirea infrastructurii de acces spre alte regiuni şi spre coridoarele de transport europene – dezvoltări şi modernizări ale infrastructurii de circulație şi transport. Mediu → Pericolul de inundație şi insuficienţa fondurilor alocate pentru zonele de risc (zonele de băltire a apei) Factori favorizanți (puncte tari şi oportunități) Oportunități → Ȋn PATN –secțiunea VIII – Zone cu resurse turistice. din municipiu şi din teritoriul înconjurător 28 . atât la nivel național cât şi continental.) Crerarea în viitor a sistemului urban Brăila-Galați este o premisă importantă şi pentru creşterea ofertei turistice a acestui teritoriu. branşarea directă la culoarul european de transport VII şi indirectă la culoarele europene de transport IV şi IX şi la autostrada Mării Negre) . Accesarea fondurilor europene. multimodală.este o premisă importantă pentru valorificare turistică a Municipiului Brăila şi a teritoriului său înconjurător. Extinderea şi modernizarea structurilor turistice din staţiunea Lacu Sărat Brăila. în zonele de interes ridicat pentru turism.contextul scăderii cererii turistice la nivel național şi mondial Infrastructura şi serviciile de turism → Lipsa unor reglementări coerente în acțiunea de privatizare a bazei logistice a turismului. prevăzute. naţionale (conform POS) şi locale pentru revitalizarea turismului brăilean Aderarea la Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării (cu posibil impact în ce priveşte obţinerea de avantaje economice prin încheierea de parteneriate de business şi prin cooperări „încrucişate” între sectorul public şi cel privat. mediu şi energie etc. întrucât condițiile climaterice nu permit în perioada noiembrie – martie desfăşurarea unor activități turistice de anvergură. atragerea de investiţii în domenii strategice precum infrastructurile de transport. siturile istorice de valoare europeană şi mondială din Nordul Moldovei etc. a → → → → unor facilități menite să dezvolte acest segment al economiei. Situarea ofertei turistice la distanțe relativ îndepărtate de zonele de mare interes – zona montană. incluzând crearea aeroportului. Absența unui cadru de colaborare intercomunală (şi) pentru domeniul turismului Caracterul relativ sezonier al ofertei turistice. podul peste Dunăre. Brăila este clasată ca localitate turistică → → → → → de interes național cu o concentrare foarte mare a resurselor naturale şi antropice Ameliorarea accesibilității Municipiului Brăila. drumurile expres.

efectuarea de cumpărături.vizionarea de spectacole. a vacanţelor. călătorii de afaceri etc. amplificându-se dorinţa de cunoastere a turiştilor. expoziţii. Municipiul Brăila dispune de un patrimoniu cultural deosebit. deoarece aici îşi concentrează activitatea cele mai multe şi cele mai profitabile unităţi economice active de pe plan judeţean. este favorabilă practicării unor variate forme de turism: → Turism balnear este favorizat de existenţa unor resurse balneoturistice importante. reabilitarea pasajului pietonal Platou P-ţa Independenţei.→ Adoptarea unor proiecte cu impact pozitiv asupra calității spațiului urban şi a atractivității turistice a municipiului: reabilitarea si modernizarea Parcului Monument. Se pot organiza conferinţe. → Turismul cultural are premise de creştere. ceea ce face ca turismul cultural să reprezinte de asemenea o nişă principală de dezvoltare a activităţii turistice. dar şi Movila Miresii. reabilitarea zonei de promenadă între Calea Călăraşilor şi Faleza Dunării. şi Balta Albă.Brăila are infrastructură turistică dar şi potențial pentru o necesară dezvoltare a acesteia astfel încât oraşul să fie atractiv pentru petrecerea timpului liber. restaurarea şi consolidarea clădirii Teatrului Maria Filotti. din Municipiul Brăila. pentru vizitare. Turismul de afaceri se poate dezvolta pe teritoriul municipului Brăila. → Turismul de afaceri – existenţa unui mediu economic relativ de dinamic (cu precădere înainte de actuala criză economică) favorizat de amplasarea oraşului pe malul Dunării şi a numeroase facilităţi de conferinţe în hotelurile din oraş (hotel Belvedere – 130 locuri. stațiunea Lacu Sărat (singurul valorificat în prezent) pe teritoriul Municipiului Brăila. care prin diversificarea ofertei potențează şi atractivitatea turistică a oraşului → Adaptarea programelor de învăţământ la cerinţele economiei de piaţă. Strategiei de dezvoltare a municipiului Brăila pentru perioada 2008-2013) → Dezvoltarea urbană. hotel Traian – 50 locuri) constituie premisele ca turismul de afaceri să fie una dintre formele dinamice de turism. hotel Triumph – 80 locuri. (cf. lucrările de reabilitare a căii de rulare a tramvaiului etc. din zona sa periurbană şi chiar de la nivelul județului. desfăşurarea unor activităţi de natură diversă . → Turismul urban . iar infrastructura de afaceri este destul de dezvoltată pentru evoluţia acestei forme de activitate. naturale şi antropice. Trebuie să fie o direcție principală de valorificare turistică a resurselor Municipiului Brăila. Puncte forte → Buna accesibilitate existentă (şi viitoare) a municipiului (cu privilegiul branşării directe la culoarul european de transport fluvial VII) Diversitatea şi valoarea resurselor turistice. 29 . prevăzută în partea de nord a Municipiului Brăila pe traseul actualelor şi viitoarelor rute comerciale → Ȋnfiinţarea unor gospodării agroturistice în zona periurbană a municipiului Brăila. în contextul ridicării nivelului de cultură si gradului de civilizaţie.

) şi se desfăşoară cu respectarea legislaţiei în vigoare. Buzău.2. precum birdwatching. reţeaua unităţilor hoteliere din municipiul Brăila a crescut prin construcţia unor unităţi hoteliere private. elementul principal şi tractant al unei rețele turistice cu profil balneoterapeutic. staţiunea Lacu Sărat ca şi celălalte lacuri de apă dulce sau sărată din judeţ). Brăila.2. → Turismul nautic şi turismul de croazieră – amplasarea municipiului Brăila pe malul Dunării. precum şi existenţa portului Brăila favorizează această formă de turism. care ar putea fi creată prin (re)integrarea în circuitul turistic a resurselor specifice de la Movila Miresii (la 30 km de Brăila) şi Câineni Băi. la nivel teritorial mai amplu. prin schimbul de experienţă şi know-how.1.2. Lutul Alb.2. Această formă de turism se adresează unui segment îngust de turişti: specialişti. excursii cu ghid. Brăila este una dintre porțile de intrare ale PNBmB. astfel. Blasova. Ȋn vedera realizării acestui obiectiv trebuie luate măsurile de valorificare superioară a resurselor turistice existente. fiind evitate excesele turiştilor de weekend. studenţi. Armătura pentru turismul itinerant 30 . favorizează dezvoltarea a numeroase activităţi ecoturistice pe teritoriul parcului. Focsani. → Pescuitul sportiv valorifică bogatul fond piscicol din apele Dunării. CONCEPŢIA DE ECHIPARE ŞI AMENAJARE TURISTICĂ 4. de consolidare a armăturii turistice balneare. întâlniri. Această formă de turism trebuie valorificată eficient şi durabil în acelaşi timp. 4. → Turismul de tranzit – zona este tranzitată de fluxurile turistice ce se deplasează dinspre Moldova spre litoral şi deltă. dar şi din unele lacuri de apă dulce de pe teritoriul judeţului Brăila (Zăton. ce pot deveni benefice pentru structurile de afaceri. După anul 2000. → Turism stiinţific – determinat de marea varietate floristică şi faunistică existentă pe teritoriul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei. de dezvoltare a amenajărilor şi structurilor turistice existente în staţiune. Esna etc. zonă umedă de interes internaţional (sit RAMSAR). Sărat).reuniuni. dar si faptul că la mai puţin de 100 km sunt situate câteva orase emiţătoare de turişti. pâna la recenta criză economică. 4. prevăzute în PUZ-Lacu Sărat. importante (Galaţi. Slobozia. ceea ce reflectă existenţa unei cereri în acest domeniu. iubitori de natură. Stațiunea va fi. plimbări cu barca. → Turismul de sfârşit de săptămână este favorizat de existenţa unor zone atractive pentru turişti (Balta Mică a Brăilei. Rm. Armătura turistică balneară Se intenționează trecerea Stațiunii Lacu Sărat de la statutul de stațiune turistică de interes local la acela de stațiune turistică de interes național. → Ecoturismul – existența Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (PNBmB). fotosafari.

3. ceea ce impune ameliorarea parametrilor funcționali şi peisagistici ai infrastructurilor şi culoarelor de circulație de pe potențiale trasee turistice.Relaționarea resurselor turistice ale Municipiului Brăila cu cele din teritoriul periurban (incluzând şi viitorul sistem urban Galați-Brăila şi Măcin) şi de la nivelul județului. în general → Implementarea cât mai rapidă a proiectelor care vizează creşterea accesibilității municipiului atât la nivel regional. 4. aflată în relație cu drumurile expres. de activitate de recreere în sine. în această locație. cu tematici şi secvenţe de interes variat). din care cele mai importante sunt DN 21. remodelarea mobilității • ridicarea nivelului de trai prin crearea unor locuri de muncă şi creşterea veniturilor din prestarea serviciilor de turism Direcțiile de acțiune pentru dezvoltarea turismului în Municipiul Brăila sunt următoarele: 1. Ameliorarea accesibilității municipiului la nivel județean.cadru necesar pentru dezvoltarea infrastructurii turistice prin inițiativă privată . oferta turistică să fie mai diversificată. a calității spațiilor urbane.3. PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Programul de valorificare a resurselor Municipiului Brăila prin turism vizează două obiective majore : → promovarea şi dezvoltarea socio-economică a municipiului dar şi al teritoriului său de influiență imediată (zona periurbană) şi chiar a întregului teritoriu județean → creşterea calitații vieții cetățenilor: • ameliorarea calității mediului de viață prin imbunătățirea infrastructurilor şi serviciilor publice. pentru creşterea atractivității. complexă şi atractivă. Dc8 şi DN 2B. complex şi competitiv la nivel regional şi supra-regional. regional. de parcurs agreabil. presupune o formă de turism itinerant. sau în restructurări ale zonelor industriale aflate în declin → Este posibil a fi extinsă şi în stațiunea Lacu Sărat astfel încât. → Proiectele mari de infrastructură edilitară şi de comunicații . internațional şi a infrastructurii edilitare. Armătura pentru conferinţe şi reuniuni Infrastructură specifică există în oraşul Brăila dar trebuie ameliorată şi sporită prin: → Conversia unor spații sau clădiri existente → Realizarea unor dotări noi.trebuie să reprezinte o 31 . într-un produs turistic integrat. cât şi la nivelul teritoriului județean (ca fundament pentru crearea unor trasee turistice complexe. în aria de dezvoltare urbană din nordul localității. trebuie să aibă o marcată valență de agrement. prin reabilitarea cadrului construit valoros.2. 4. Acesta are o componentă de deplasare în scop turistic care. național. național şi internațional.

care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă → Crearea unor produse turistice integrate. atractive şi competitive pe piața turistică internă şi externă → Crearea resurselor şi instrumentelor de promovare eficientă a ofertei turistice brăilene în fluxurile turistice de la diverse scări teritoriale.4.4. pentru constituirea profilului material şi spiritual al produsului turistic şi. Crearea unui cadru instituțional coerent şi eficient pentru colaborare permanentă între instituțiile. Această colaborare este necesară creării unui produs turistic complex. Dezvoltarea infrastructurii turistice Pentru creşterea calităţii produsului turistic al municipiului Brăila se impune dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale şi a infrastructurii cu specific turistic. pentru cooperarea intercomunală. originale. 2. cu puternică amprentă locală.4. 4. → Dezvoltarea infrastructurii sportive şi de agrement: • modernizarea bazelor de sport şi agrement existente (ex. diversificate. Accesarea fondurilor locale. ECHIPAREA TURISTICĂ A TERITORIULUI (Propuneri de amenajare şi dezvoltare) 4. pct. Valorificarea optimă a resurselor turistice naturale şi antropice. organizațiile şi agenții economici interesați. ghizi specializaţi. 4. prin: → dezvoltarea învăţământului preuniversitar în acest domeniu de activitate.2) 4.1. în vederea asigurării unor servicii la standarde corespunzătoare cerinţelor actuale.pregătirea la nivel superior a personalului calificat pentru activităţi turistice. inclusiv internațională 5.4. 6. 4. de perfecţionare şi pregătire în management. nu în ultimul rând. în contextul protejării acestora şi a mediului. → perfecţionarea personalului şi a celor care activează în turism .direcție predilectă pentru folosirea resurselor interne ale primăriei.organizarea de cursuri de specialitate. gastronomie.1) 3. Pct. complexe. legislaţie.3) → Conturarea unor produse turistice specifice. 4. naţionale şi europene pentru valorificarea eficientă şi durabilă a resurselor turistice. Ameliorarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice a teritoriului pentru atingerea unor standarde ridicate a ofertei turistice şi respectarea normelor europene (detaliere la Pct. marketing. comportament. în conformitate cu principiile dezvoltării durabile (detaliere la.4.: complexul sportiv şi 32 . 7. pe un teritoriu mai larg. coerent şi competitiv. etc. Asigurarea resursei umane calificate şi specializate în turism . care depăşeşte strictele limite administrative ale municipiului. O strategie de marketing turistic de promovare turistică a Municipiului Brăila (v.

• amenajarea unor dotări sportive atat în Staţiunea Lacu Sărat cât şi în alte locaţii unde se dezvoltă alte tipuri de turism. la standarde olimpice. De asemenea. din zona centrală a municipiului Brăila. Brăila) ca să fie atestată ca stațiune balneoclimaterică de interes național: construirea de noi pavilioane pe lângă cele existente. terenuri de tenis etc → Lucrări de modernizare în porturile existente pentru navele de pasageri → Dezvoltarea şi extinderea portului de ambarcaţiuni de agrement. → Modernizarea şi dezvoltarea structurilor de primire: • dezvoltarea bazelor de cazare în mod diferenţiat. → Ȋn dezvoltarea urbană prevăzută în partea de nord a Municipiului Brăila se prevede realizarea unui parc de activităţi care constă în dezvoltarea unui areal cu o structură funcţională complexă . 4. • identificarea. în funcţie de formele de turism practicate. 33 . în conformitate cu principiile dezvoltării durabile. • dezvoltarea portului de agrement. se pot amenaja unități de alimentație publică pe pontoane şi vaporaşe scoase din uz. Proiecte recomandate: → Realizarea obiectivelor prevăzute pentru Stațiunea Lacu Sărat (PUZ. amenajarea sau construirea unor noi unităţi de primire a turiştilor. Blasova. biblioteca. agricolă. Ianca. dar nu numai.ştrandul). → Ȋnfiinţarea şi promovarea unui port turistic pe Dunăre (promovarea turismului de agrement şi recreere – de ex: croaziere pe Dunăre).“Plaja Lipoveneasca”). magazine cu mărfuri alimentare şi nealimentare. pistă de popice.Lacu Sărat.implicând realizarea unui centru de sănătate de nivel regional şi a unui centru sportiv de nivel naţional. dotări social-culturale. reabilitarea. turistică . parcuri naturale). Valorificarea resurselor naturale: → Protejarea faţă de poluarea turistică a resurselor şi valorilor naturale (rezervaţii ştiinţifice sau naturale. în zona municipiului Brăila. → Se pot amenaja plajele de la Brăila (pe malul stang al Dunarii .2. pe malul stang al Dunării. Ciineni etc. restaurante şi grădini de vară (întrucât cele existente nu corespund standardelor unei stațiuni care se doreşte a fi de o înaltă clasă). → Ȋnfiinţarea unui centru de informare turistică în Municipiul Brăila. cazino. locuri de joacă pentru copii. alte amenajări pentru distracții – club. Ridicarea calităţii produsului turistic şi diversificarea ofertei turistice Valorificarea optimă a resurselor turistice naturale şi antropice trebuie să se facă în contextul protejării acestora şi a mediului. cum ar fi: oficiul poştal.industrială. dar şi de la Corotisca.4.

popasul Corotişca de pe malul drept al Dunării. locuri de agrement. a proiectului ““Croaziere pe Dunăre” în ţările Europei de Vest. Importantă este şi organizarea corectă a întreținerii vegetației care. Ȋn hrubele care vor trebui consolidate se pot organiza puncte de mare atracție turistică. Insula Mică a Brăilei. în viitor. restaurarea. reabilitarea lor şi valorificarea în → → → → circuitul turistic cultural Valorificarea superioară şi intensivă a Centrului istoric al municipiului Brăila . de interes ştiințific internațional (e necesar şi un plan de protejare şi reconstrucție ecologică) • reamenajarea falezei pentru punerea în valoare a peisajului fluvial şi ameliorarea relației acesteia cu centrul istoric. în trecut s-a dovedit că Galați şi Brăila nu au fost alese ca puncte de escală decât în foarte mică măsură. Dc8 şi DN 2B. care ar contribui la conectarea oraşului Brăila la marile oraşe Dunărene ale Europei (deşi. Se pot îmbina turismul de croazieră cu turismul de sănătate. diversificarea şi promovarea manifestărilor culturale de anvergură națională şi internațională: Festivalul Internațional de Canto “Haricleea Darclee”. a ecosistemelor valoroase pe care le reuneşte.Paraschiva”. mai ales pentru zona din fosta Cetate a Brăilei (demolată după Tratatul de la Adrianopole din 1829) unde se află acum Grădina Publică şi zona din centrul vechi al oraşului. îşi pierde din valoarea peisagistică. cu prioritate DN 21. pentru a cărui bună organizare vor trebui imbunătățite condițiile de cazare şi serviciile aferente. în limitele exigențelor de protejare a biodiversității. revitalizarea.→ Accesarea fondurilor locale. plecându-se de la datele statistice care indică faptul că o mare parte dintre turiştii străini care vin în România optează pentru stațiunile balneare → Conservarea. ameliorarea şi valorificarea peisajului natural complex în scopul creării unei mărci identitare • dezvoltarea ecoturismului in Insula Mică a Brăilei. pe brațele vechi ale Dunării.Arhangheli Mihail şi Gavril şi Sf. “Sf. de către turiştii străini). naţionale şi europene pentru valorificarea eficientă şi durabilă a acestor resurse → Dezvoltarea şi amplificarea turismului de agrement şi croazieră pe Dunare: posibiltatea iniţierii unor programe de mini-croaziere pe Dunăre. Catedrala “Sf. pentru crearea unui areal turistic de calitate • tratarea peisagistică a arterelor rutiere pe care se pot desfăşura circuitele turistice. punând în valoare patrimoniul urbanistic şi arhitectural unicat. Valorificarea resurselor antropice → Stoparea degradării monumentelor istorice. neîngrijită corespunzător. Cuprinderea în circuitele turistice a bisericilor din municipiul Brăila declarate monumente: “Buna Vestire”(Greacă). Valorificarea turistică a rețelei de hrube cu o istorie interesantă.continuarea realizării proiectului de reconstituire şi refacere a clădirilor din zona veche a municipiului Brăila.Nicolae” Desfăşurarea. organizarea unor 34 .

Valorificarea resurselor balneoclimatice → Realizarea obiectivelor prevăzute pentru Stațiunea Lacu Sărat (PUZ. atât ca monument de arhitectură înscris în patrimoniul UNESCO. cât şi ca loc de organizare de manifestări artistice (festivaluri tematice. esplanadei. cu bicicleta sau motocicleta. Reorganizarea inteligentă. reglementarea strictă şi prin aceasta limitarea automobilelor în spațiul urban este una din direcțiile importante de reabilitare peisagistică a arealului de mare interes turistic. 35 . o dimensiune foarte importantă a atractivității turistice a acestuia. Încurajarea utilizării transporturilor publice (a căror calitate trebuie ridicată) Crearea infrastructurii pentru deplasări alternative: pietonale şi piste pentru biciclişti (inclusiv la nivel teritorial-velorute) Creşterea gradului de securitate al cetăţenilor şi turiştilor în spațiul public este. o exigență importantă pentru dezvoltarea turismului. atractiv pentru locuitori şi turişti → Reabilitarea şi dezvoltarea promenadelor → Adoptarea unei politici de mobilitate durabilă care să diminueze utilizarea excesivă a automo- → bilelor. Este preferabilă amplasarea unor parcări de tip park&ride pe o conturnantă rutieră a acestuia. Calitatea de ansamblu a ambianței unui oraş este.tururi ale oraşului.cu prioritate în perimetrele urbane cu un patrimoniu urban de calitate Pentru centrul istoric al oraşului este de studiat problema reducerii automobilității şi încurajarea unor moduri de deplasare alternative (pietonală.Lacu Sărat. Brăila) şi atestarea acesteia ca stațiune balneoclimaterică de interes național Îmbunătăţirea ambientului urban al municipiului Brăila din punct de vedere microclimatic şi al ofertei cantitative şi calitative a spaţiilor libere. → Dezvoltarea şi ameliorarea calității peisagistice a sistemului de spații verzi (sporirea suprafețelor plantate până la atingerea normei europene de 26 mp/locuitor) → Reamenajarea spațiului falezei. plimbări pe Dunare cu participanții la festival. Prin aceasta pot fi recuperate resurse de teren pentru amenajări de calitate. să determine reducerea efectelor acesteia de poluare vizuală şi de consum excesiv de teren urban . într-un spațiu urban de calitate. de asemenea. cu prioritate al celor legate spaţial de Dunăre. Valorificarea complexului Teatrului “Maria Filotti”.resursă limitată şi valoroasă . iar în interiorul centrului să se opteze pentru parcări multietajate şi eventual subterane care să limiteze suprafețele de teren destinate staționării. în sine. festivalul Internațional de muzică uşoară “George Grigoriu. invitarea unor trupe de teatru de prestigiu din țară şi străinătate).

Casa 36 . de anvergură. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă. din teritoriul înconjurător). recreativ. sinergică. diversificate. moderne.3. ameliorarea funcțională şi peisagistică a relațiilor rutiere între locațiile-resursă. atractive şi compettiive pe piața turistică internă şi externă Relaționarea şi cu resursele teritoriului de influență imediată a municipiului Brăila – zona sa periurbană . are potențialul de a deveni punct de plecare în circuite turistice cu caracter balnear. a unei oferte mai complexe şi mai atractive în competiția cu alte teritorii şi ofertele lor turistice. formule de promovare a rețelei de hrube din Municipiul Brăila. a caselor memoriale din municipiul şi județul Brăila: Casele Memoriale “Panait Istrati”. 2. Exploatarea eficientă a oportunităţilor turistice şi promovarea adecvată a acestora Pentru valorificarea turistică a teritoriului studiat sunt necesare: 1. “Nica Petre” în municipiu şi satul Baldovineşti.4. a peisajului complex şi a biodiversității Insiluei Mici a Brăilei. Pentru crearea unor astfel de produse turistice „în rețea” şi a unor circuite turistice. atât pe plan intern cât şi internațional. dar şi de unele resurse antropice. cât şi la infrastructura existentă şi posibilitățile de petrecere a timpului liber. complexe. ecologic. Crerarea în viitor a sistemului urban Brăila-Galați este şi ea o premisă importantă şi pentru compunerea sinergică a ofertei turistice a acestui mai vast teritoriu. Municipiul Brăila. 3. de maxim impact (de ex. realizarea de site-uri turistice cât mai atractive. pe elementele de specific şi unicitate şi prin crearea unor evenimente şi manifestări noi. Crearea unor produse turistice integrate. punându-se accentul pe cele mai valoroase componente ale potenţialului său turistic. ca şi organizarea unui cadru de cooperare intercomunală. → Utilizarea modalităților actuale. poarta principală de acces prin diverse moduri de transport. O strategie de marketing turistic care să genereze promovarea eficientă a ofertei turistice locale prin: → Ȋnființarea unui Centru de informare şi promovare turistică zonală care să fie specializat în furnizarea de informații şi material publicitar şi promoțional referitor la produsele turistice oferite de agențiile de turism. cu puternică amprentă locală. → Campanii de promovare a imaginii municipiului Brăila. într-un teritoriu mai larg: → Introducerea intr-un circuit turistic. care grupează şi o pondere majoră din infrastructura de cazare şi agrement a județului. tematic. Conturarea unor produse turistice specifice. a atributelor curative ale Lacului Sărat şi a celorlalte lacuri. de promovare a serviciilor turistice. Specificul teritoriului este legat mai ales de factorii naturali si de vecinatatea fluviului Dunarea. în mai multe limbi de circulație internațională. sunt necesare: asigurarea unei bune accesibilități la nivelul teritoriului interesat. → Redactarea de broşuri de promovare. originale.dar şi cu cele de la nivelul județului Brăila.4. este necesară pentru organizarea integrată.

Memorială “Perpessicius” etc. Mănăstirea Măxineni. a apelor subterane şi a celor meteorice. → un management integrat (protecţie şi utilizare controlată) a teritoriului Bălții Mici a Brăilei → Identificarea şi controlarea impactului asupra mediului pe care eventual l-ar putea avea dezvoltarea propusă pentru teritoriul din Nordul Municipiului Brăila → Organizarea corectă a sistemului de circulaţii rutiere pentru eliminarea blocajelor şi reducerea poluării generate de traficul motorizat → Protejarea arealelor cu resurse turistice importante împotriva inundațiilor şi băltirilor. etc) → Crearea unor velorute cu trasee care să lege principalele situri de interes turistic. cultural şi ecoturism) CAPITOLUL V. PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A RESURSELOR TURISTICE Activitățile turistice pot creea presiuni de antropizare a peisajelor naturale valoroase (mai ales de-a lungul marilor cursuri de apă) şi alte efecte de deterioarare a factorilor de mediu şi a peisajului. în cadrul unor excursii de câteva zile. parcuri naturale). → Iniţierea unor programe de croaziere locale pe Dunăre. pe trasee mai lungi (Brăila-GalaţiTulcea. *** 37 . Conacul Orezeanu. → Creşterea gradului de siguranţă a utilizării durabile a teritoriului printr-un management integrat al apelor de suprafaţă (ape dulci şi sărate). → Studierea posibilităţilor de integrare a circuitelor turistice locale/regionale în programe turistice europene (ex: Mănăstirea din Staţiunea Lacul Sărat. Acest fenomen se manifestă şi în cazul Municipiului Brăila.Delta Dunării) cu nave de croazieră. în culoare peisagistice de calitate (pentru îmbinarea unor forme de turism sportiv. → Organizarea unui management integrat al echilibrului hidrogeologic şi biochimic al apei Lacului Sărat. inclusiv prin creşterea cooperării cu o zonă balneară aflată într-un stadiu incipient al dezvoltării (staţiunea Movila Miresii). Se impune: → Protejarea faţă de poluarea turistică a resurselor şi valorilor naturale (rezervaţii ştiinţifice sau naturale.

primariabraila. Brăila.secțiunea a VIII-a Zone turistice.http://www. comparativ cu cei înregistraţi la nivel naţional. site M.U. 2011 *** Plan Urbanistic Zonal – Centrul istoric Brăila. 5/2000 privind aprobarea PATN – Secţiunea a III-a – Zone protejate • Legea nr.ro *** Studiu de fundamentare PUG Brăila.Zona Periurbană Brăila.Direcţia regională de statistică Brăila *** INSSE .Cadrul general şi potentialul turistic al județului Brăila. URBABINCERC. privind analiza condițiilor socio-economice. 242/2009.Stațiunea Lacu Sărat. privind amenajarea teritoriului şi urbanismului • Legea nr. Ministerul Cultelor. broşură 2010.Planul de Amenajare a TeritoriuluI National . 2011 *** Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila 2008-2003 *** Studiu de Infrastructură. MDRT *** Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud-Est *** Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brăila 2010-2015 *** Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc Galaţi-Brăila-Tulcea *** Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal .Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. 2004.).387/2009 privind aprobarea PATN – Secţiunea a V-a – Zone cu resurse turistice • Legea nr.A. Brăila . 2011 *** Plan Urbanistic Zonal (P.Z. 451/2002 pentru ratificarea convenţiei europene a peisajului *** Studii de fundamentare pentru evaluarea potențialului turistic în unitățile administrativteritoriale pe județe . 363/2006 privind aprobarea PATN – Secţiunea I – Căi de comunicaţie • Legea nr. www. 351/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi • Legea nr.E *** INSSE . modificată şi completată de Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România cu modificările ulterioare • Legea nr. realizaţi în primul semestru al anului 2011.Bibliografie Legea nr. 2009 *** Plan Urbanistic Zonal .cjbraila.ro *** Turismul . Institutul Naţional de Statistică *** Strategia UE pentru Regiunea Dunării. *** Principalii indicatori economico-sociali ai judeţului Brăila. 575/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural • Legea nr. 2007 *** Lista monumentelor istorice. 171/1997 privind aprobarea PATN – Secţiunea a II-a – Apa • Legea nr. 350/2001.Date statistice din baza de date TEMPO online a INS • 38 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->