Sunteți pe pagina 1din 9

1.

Arhitectura romaneasca *materiale si tehnici - materiale: lemnul (stejarul, fagul, paltinul, bradul), pamantul (sub forma de ceamur = lut amestecat cu paie tocate sau calti; turnarea si baterea ceamurilui sau prin chirpici), paioasele, caramida (sfarsitul sec XIX), piatra (bolovani de rau, cioplitura); - elemente purtatoare: pereti (lemn: narne groase, grinzi cioplite pe patru fete sau blani late de sect. dreptunghiulara), grinzi, stalpi; - elemente purtate: tavane, bolti, stresini, invelitori; - imbinari : a)in chetori (dreapta, rotunda) b) in catei c) in coada de randunica; - peretii sunt facuti din barne sau schelet de grinzi si stalpi cu panouri de umplutura (umplutura de nuiele cu lut amestecat cu paie tocate si materiale organice); - casa se aseaza pe o talpa dinainte netezita formata din grinzi intregi rotunde numite ursi; -adaptare la teren: talpa este ridicata pe o fundatie de zidarie de piatra rezultand depozite, pivnite, camari; -partea de sus a peretilor se incheie cu grinzi ce formeaza cununa si care is in consola; -tavanul: serie de grinzi asezate paralel, sprijinite pe pereti, peste ele se aseaza scanduri; -bolta: semicilindrice, din panouri curbe, cupole cu nervuri; -acoperisul: alcatuit din caprioreala si din leaturi peste care se aseaza sita, sindrila, paiele, olanele; forma: in patru ape;

*programe a)locuinta - adaptata la conditiile geografice; - prisme drepte: 4-8m largime si 7-14m lungime; - tipologii: bordeie(1,5-1m sub nivelul solului, case cu un singur cat, case cu parter; - tinda, prispa, vatra, casa cu foisor; b)biserica - asemanatoare cu locuinta, arhitectura din lemn inspirata din arhitectura de zid; - forma dreptunghiluare cu 3 incaperi (pronaos, naos, altar); - grupa I: capatul spre rasarit este tesit; - grupa II: naosul si pronaosul formeaza corp comun; - grupa III: cele trei incaperi sunt decrosate de la apus spre rasarit; - grupa IV: plan in forma de cruce; - grupa V: plan cu forma de trilob; - in Tara Romaneasca: asemanarea foarte mare cu o casa; Bis. din jud. Valcea; - in Moldova: asemanatoare arh. de zid ( naos largit, pronaos cu absoda poligonala) Bis. din Rapciuni jud. Neamt - foisor cu turn clopotnita; tavan cu nervuri; - in Transilvania: nava dreptunghiulara cu naos si pronaos si terminatie in absida; tavan dreptunghiular; turnclopotnita; naos si pronaos boltite; pante repezi la sarpanta; pridvorul si turnul; inspiratie gotica; Bis. din Surdesti Maramures;

c)anexe gospodaresti - ingradire partiala, sumara a gospodarieie; - grupare ordonata a constructiilor; d)instalatii de tehnica taraneasca - satisfacerea nevoilor vietii; - la inceput: ateliere de productie si prelucrarea inglobate in propria locuinta; mai tarziu: separarea functiunilor; - moara: de apa, cu roata orizontala sau verticala cu cause, plutitoare si de vant; - valtoarea si darsele (pentru prelucrarea tesaturilor); *tipologii - preferinta pentru asimetrie la locuintele vechi, simetria la locuintele noi; - raport armonios al laturilor planului: 1/1, 2/3, 3/4; *arhitectura lemnului *decoratiuni -arh prispei si a foisorului (cioplituri, inflorituri); - decoratiuni: fusul, boboc de floare, forme in zig-zag scara piscii, spirala - in surub; - arta are caracter unitar, predomina formele geometrice, inspirate din natura, raportare la natura inconjuratoare, specific local; *unitate si diversitate

2.Arhitectura Moldovei (sec. 17) *influente muntenesti - au survenit prin inscaunarea la Iasi a unor domnitori de origine munteana ce au tinut legaturi stranse cu cultura principatului vecin; Bis. Manast. Galata, Iasi: - in plan si in volum pastreaza caracteristicile stilului moldovenesc; apar si principii constructive si decorative noi; - influente muntenesti: zidul ce desparte naosul de gropnita are trei arcade separate cu coloane independente; sunt luminate cele trei abside de catre 3 ferestre;trecerea de la planul patrat al incaperii catre cilindru se face prin trompe de colt sferice; -decoratiuni: impartire in doua registre, decorate cu arcaturi inguste; seamana cu ocnitele moldovenesti dar sunt specifice stilului muntenesc: arhivolte adancite, numar inegal, dispozitie diferita in cele doua registre; -materiale: caramizi 25X12X4 cu rosturi de mortar inguste; Bis. Aroneanu - coloane intre naos si pronaos; pronaos cu arce in consola cu o cupola; - baza patrata si stelata a turlei; - decoratiuni: in mortar ud-forme, decorative, incizii, decupaje, friza colorata, zugravita; piese de ceramicastelute atasate de mortar; aceste principii decorative

combina decorul colorat cu elementele de origine georgiano-armeana; Bis. Itcarii Vechi -infatisare complet diferita de stilul mldovenesc; asemanari cu Aroneanu; Bis.Manast. Secu -fatade in intregime muntenesti; braul median evident - plan modificat; Bis. Manast. Dragomirna - 2 biserici; plan si elevatie tipic moldovenesti cu cateva elemente muntenesti; - bisericuta: naos cu absida si prodvor; 3 ferestre in absida; pridvor poligonal deschis; - biserica mare: boltire in stil moldovenesc, pridvor similar bisericutei; elemente noi de decor: arce dublouri, primul tambur cu arce piezise al turlei, constituite din nervuri ca niste franghii impletite; interiorul: gradarea spatiala a incaperilor; pronaos dreptunghiular fragmentat si naos lung si dominant cu turla foarte inalta; fatadele: piatra slefuita, piatra cioplita, rosturi largi tencuite; turla: inalta, bine proportionata, are trei baze patrata si 2 stelate cu 12 varfuri; Bis. Trei Ierarhi - Vasile Lupu; tipul Galatei;

- impreunarea roadelor celor doua curente principale: muntenesc - plan si forme de plastica arh. si oriental-pentru elem. decorative de detaliu; - fatade: muntenesc, 2 registre, brau cu trei ciubuce de piatra impletite si incastrate intr-o placa continua de marmura cenusie unde se afla ornamente florale de stil baroc; - cornisa: sir de arcusoare in acolada, sprijinite pe console impodobite; sir de ocnite sub ele; in timpanele arcaturilor sunt sculptate flori de lalalele stilizate; motive ornamentale marunte in tehnica reliefului plat, geometrice de origine georgiano-armeana, altele otomana-araba; Bis. Manast. Golia - despartirea pronaos gropnita se face prin trei arcade; naosul este un dreptunghi alungit terminat cu o absida; - arh. fatadei este cu totul noua; piatra fatuita, decorate cu pilastri clasici cu baze si capiteluri corintice; ferestre mari terminate cu arce in plin cintru, incadrate de pilastri; - ordonanta tipic italieneasca; - constructia boltilor: stil rusesc; *clasificari volumetrice -tip I : plan trilobat, pseudotrilobat, avand alipit pe latura sudica a pronaosului un turn-clopotnita; Bis. Sf Sava Iasi - doua cupole pe un scund tambur clindric; - interior: arce usor frante; turn clopotnita adaugat ulterior;

- turle in stil oriental, bizantin; contraforti puternici; portal intrare foarte bogat sculptat; tencuita; - exterior: arce oarbe si cateva ocnite; -tip II: clopotnita face corp comun cu biserica, asezata in caputul dinspre apus pe aceeasi axa longitudinala cu turla; Bis. Birnova - asemanari cu Dragomirna; tinuta mai putin eleganta; - rezalide, structura stefaniana; arce pe consola piezise, turla cu sectiune redusa; Bis. Barnovschi -arce oarbe, streasina mica; decoratiuni exterioare sarace; - tencuiala simpla; turla pe naos, fara arce piezise; mica de inaltime; turn realizat in alta perioada; *arh. religioasa - manastirile: raspund nevoii de aparare a bunuriler manastiresti; fortificate; de doua categorii: in oras ( Golia, Galata) si in exterior ( Hlincea, Birnova); - colturile au turnuri; turnul intrarii: ungang boltit, cu prti masive de stejar; - biserica amenajata uneori ca un fort; *arh. civila 3. Arhitectura Tarii Romanesti (sec. 17) *arh. religioasa: categorii, planimetrii, sist. de boltire

-putine elemente noi creatoare; pridvor in pronaosului;particularitati ale sistemului de boltire;

fata

a)plan dreptunghiular cu absida incheiat si turn-clopotnita peste pronaos Bis. din Golesti Arges - scara turnului este dreapta si taiata in grosimea zidului pronaosului; a ramas in timp fara turn; Bis. Manast. Strehaia - scara este elicoidala contruita intr-un turnulet special alipit unei fatade laterale; principiul divizarii fatadei in doua registre cu un brau median; rame la ferestre si usi din piatra; modele decorative in piatra sculptate; ritm accelerat al arcaturilor oarbe realizate din caramida si scoase in relief; zidul in intregime tencuit; pe acesta se afla decoratii in culoare rosie; b) plan trilobat I naos cu turla si pronaos cu bolti sau cu semicilindru ascunse sub acoperis; - structura simpla, turla se sprijina direct *arh. Manastireasca: planimetrii *arh. civila

*arh. branscovenesca: tehnica, decoratia 4.Arhitectura transilvana (sec. 17) *castele cetati *castele locuinta *arhitectura urbana