ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

REVISTA PRESEI 1 13 ianuarie 2014

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Ordinul Naional
Ordinul nu rspunde de informaiile prezentate n articolele preluate din ziare. ntreaga rspundere o poart autorii acestor articole sau, dupa caz, redacia.

__________________________________________________

CUPRINS: 1. 2. 3. 4. Profesie .. pag. 3 Patrimoniu pag. 14 Administraie pag. 1 Constru!ii pag. 24

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

PR"#$SI$ %&in'ar!&ite!t.(ordpress.!om

Ar&ite!tura pe &)rtie *adi!+ ne!onstruit+,

Da, eu cred c proiectarea neconstruit sau teoretic poate fi considerat, de asemenea, arhitectur. mi face plcere s lucrez concepte teoretice de proiectare, aa cum altora le face plcere s citeasc poezie, s croeteze sau s colecioneze timbre. Este o munc creativ, care nu necesit justificare. i, totui, mi-am propus ceva mai mult dec t o carier !n proiectare teoretic" vreau ca ceea ce proiectez eu s se construiasc. #nii arhiteci consider c proiectele nerealizate reprezint cel mai bun mod de a evita rspunderea, !n vreme ce sunt !n continuare pltii pentru munca depus. Eu sunt idealist care creeaz astfel de proiecte !n ima$inaie i trebuie s recunosc c nu m bucur deloc c nd nu devin realitate. n ultimii ani, de c nf lumea financiar s-a pierdut undeva !n blrii, iar banii notri la toalet, multe proiecte de arhitectur au ajuns la cate$oria %arhitectur pe h rtie&. n vreme ce scriu aceast postare cu numrul '((, m $ ndesc la proiectele realizate anul trecut, rmase pe h rtie dintr-un motiv sau altul. tiu c sunt muli !n situaia asta i care-mi pl n$ de mil. )zi vreau s !mprtesc cu cititorii o parte din lucrrile mele, ca modalitate de a prezenta dou poveti despre motive, familiare probabil, pentru care unele proiecte nu reuesc s treac de ua biroului. *oate c m vei !nele$e, ca arhitect sau ca beneficiar. *rimul proiect este situat pe )lle$hen+ ,iver !n *ittsbur$h. -u are vedere direct la r u, dar se bucur de o privelite plcut. .erina a fost destul de simpl i de banal / un nou dormitor principal, cu c teva elemente noi care s inte$reze noul proiect !n ansamblul ori$inal. 0i-a fcut o plcere e1traordinar s lucrez cu acest client, iar tipul a fost foarte serios !n intenia de a construi, p n c nd banca a decis c nu-i mai poate acorda !mprumutul solicitat, !n urma evalurilor. 2eneficiarii s-au !mpcat cu ideea i m-au invitat la pr nz, pentru a !ncheia colaborarea i pentru a m asi$ura, totodat, de relaia noastr e1trem de pozitiv. ) lucra din nou pentru ei oric nd. )l doilea proiect este o e1tindere a unei case din 345(, construit l n$ un lac, la nord de 6omerset. .asa nu are nimic spectaculos, dar privelitea i amplasarea sunt ceea ce
3

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

t njim s descoperim de re$ul noi, arhitecii. )cest proiect nu a depit stadiul de schi. )m alocat mare parte a timpului studierii diferitelor modele i am !ncercat mai multe variante de schie. Dup propria noastr estimare a costurilor, proprietarul a prezentat schiele c torva firme de construcii, pentru a afla i estimrile acestora. -eau promis c ne vor contacta odat ce primesc ofertele de pre de la firmele de construcii. Dup ase luni, fie ateapt !nc aceste oferte, fie au decis s alea$ alt proiect. -oi am fost foarte clari asupra serviciilor i tarifelor oferite. i, totui, lucrurile nu ajun$ la finalul planificat. 7e doresc numai bine i acestor beneficiari. Dincolo de milioanele de probleme, constr n$eri, cerine i obiective, fiecare proiect are propria lui poveste. 6unt muli bani la mijloc i un $rad de risc semnificativ. Esenial !ns mi se pare faptul c este o activitate bazat pe implicarea oamenilor i pe relaiile create de acetia. 8ar motivele pentru care unele proiecte rm n pe h rtie nu sunt neaprat din vina cuiva. .u toate astea, ne las !n urm sentimentul amar c am avut parte de o cltorie incomplet. i !mi pare ru de beneficiar la fel cum !mi pare ru de propria-mi munc. *oate sun trivial, dar soluia e doar s mer$em mai departe. -ee Ca..isti/ 30 de!em1rie 2013 2uffingtonpost.!om

Ce.e mai frumoase momente de ar&ite!tur+ din 2013

Eu sunt arhitect, nu economist sau finanist, dar, !n vreme ce numrm ultimele ore ale anului '(39, sunt c teva observaii evidente pe care le putem face despre starea economiei, cel puin !n 6tatele #nite. Dup : ani, aleluia, tranzaciile de pe pia sunt !n sf rit mai mari dec t la momentul $urii ne$re din '((;. 8ndicele D<= a crescut cu apro1imativ '> de procente !n acest an, iar indicele 6?* al celor de la 6tandard?*oors a crescut cu 9( de procente. *rodusul intern brut de @,3 A !nre$istrat !n cel de-al treilea trimestru bu$etar pare c reflect o !ncredere semnificativ c economia este pe drumul cel bun. n consecin, am motive s cred c i proiectarea va urma o traiectorie asemntoare. *e msur ce revizuiam articolele salvate de-a lun$ul anului despre noile proiecte de arhitectur, pentru a lista pe cele semnificative ale anului '(39, nu am reuit s identific foarte multe cldiri demne de a fi menionate, cum se !nt mpla de re$ul !n anii anteriori. )m periat i site-urile marilor nume din arhitectur i am ajuns la aceeai
4

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

conlcuzieB nu prea ai ce ale$e pentru podiumul anului '(39. 6unt multe proiecte care vor fi !ncheiate !n '(3@, printre care <ne =orld Crade .enter din -eD EorF sau 6han$hai CoDer din 6han$hai, .hina, dar ele aparin recunoaterii din '(3@. )adar, m declar debusolat !n privina anului '(39, dar consider c este consecin fireasc a tendinelor industriei de proiectare i de construcii de a se manifesta oarecum !n urma condiiilor economice. Goi prezenta totui cinci proiecte alese pentru '(39, contrar obiceiului de a avea o selecie de 3(. .ondier c aceste : proiecte sunt cu adevrat inspiraionale i m bucur s le pot !mprti cu cititorii meiB 3. 2ursa de valori din 6henzhen H6henzhen 6tocF E1chan$eI, 6henzhen, .hina. *roiectat de <ffice for 0etropolitan )rchitecture. ,em Joolhaas a reuit s materializeze fizic schimbul virtual de valori. n vreme ce fundaia cldirii este bine ancorat !n pm nt, ,em creeaz o prelun$ire oarecum aerian a cldirii, a crei baz pare c plutete, meninut artificial !n aer de Keuforia speculativK a bursei. Hsursa fotoB openbuildin$s.comI '. 2aFu Llame CoDers, 2aFu, )zerbaijan. *roiectat de M<J. M<J reuete s materializeze focul prin reprezentarea trei cldiri !n form de flacr, menite s onoreze tradiia oraului !n celebrarea focului. Liecare turn $zduiete un element pro$ramatic distinctB un turn rezidenial cu 39( de apartamente la sud, un hotel cu o capacitate de 93; camere, operat de reeaua hotelier Lairmont Motels la nord, i o cldire de birouri de 99,((( de metri ptrai la vest. 9. 6heraton Muzhou Mot 6prin$ ,esort, Muzhou, .hina. *roiectat de 0)D. .a i 2aFu Llame CoDers, 6heraton Muzhou Mot 6prin$ ,esort e !n sine un spectacol ma$nific. .u 3(( de metri !n !nlime i 33: metri lime, acest hotel !n form de potcoav are o capacitate de 9'3 de camere, fiecare cu vedere direct la mare, mulumit $olului din centru. n e1terior este !nconjurat de o pelicul de leduri care lumineaz pe timpul nopii, proiect nd culori
5

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

fabuloase pe suprafaa apei. @. 6tadionul din 2asrah, 8raF. *roiectat de 9>( )rchitects. 7a cca >,:(( de Filometri spre vest, stadionul din 2asrah este un monument menit s celebreze unitatea i acceptarea diversitii culturale prin sport. *roiectul reflect influenele arhitecturale arabe i va deveni, cu si$uran, cel mai semnificativ centru sportiv din re$iune, fiind cea mai mare cldire din 8raF !n cate$oria sa. Com 6caran$ello, .hairman i .hief E1ecutive <fficer la Chornton Comasetti, firma de in$inerie de structur care a lucrat la construcia stadionului, menioneazB K*rin modelul parametric ales, am reuit s eficientizm construcia faadei, reduc nd semnificativ numrul panourilor utilizate N chestia asta ne-a ajutat s !mplinim viziunea arhitectural i s reducem costurile de fabricare i ale instalaiilor.K
3foto: fa1ri!omaga4ine.!om5

:. 6ala de $imnastic Oammel din Mellerup, Danemarca. *roiectat de 28O. .ontinu nd tematica sportiv, ajun$em la sala de $imnastic Oammel din Mellerup / !n aceeai msur un proiect de peisa$istic i unul de arhitectur. ) fost construit la : metri sub cot, !n centrul curii unui liceu. )coperiul curbat din lemn protejeaz activitatea sportiv de dedesubt, funcion nd !n acelai timp i ca o $rdin e1terioar, menit s catalizeze interaciunea social / arat ca o lun$ banc de socializare Hfoto: design1oom.!omI. 6a!o1 S.e7in/ 2 ianuarie 2014 %imesunion.!om

Ar&ite!t !e.e1rat .a 8ati!an

n cadrul e1poziiei K0etamorfoza 6paiuluiK or$anizat la Gatican, care prezint creaiile arhitectului i artistului spaniol 6antia$o .alatrava, se afl, ca pies central e1pus pentru prima dat !n public, macheta 2isericii $reco / ortodo1e 6f. -icolae din -eD EorFP.
6

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

#oto: Ar&ite!tu. spanio. Santiago Ca.atra7a e9pune :n !adru. e9po4iiei ;<etamorfo4a Spaiu.ui= de .a 8ati!an. $ste pentru prima dat+ !)nd 8ati!anu. organi4ea4+ o e9po4iie a !reaii.or unui ar&ite!t :n 7ia+/ !eea !e ref.e!t+ !ontinua des!&idere a a!estui stat !+tre tendine.e artei !ontemporane.

.uratorul e1poziiei, 0icol Lorti, a mrturisit c relaia !ntre proiect i Gatican este !nt mpltoareB K-ici mcar nu e vorba despre o biseric catolic&, a spus ea despre biserica 6f. -icolae. %.u toate astea, ma$netismul machetei este evident de la prima privire. )ceast e1poziie este parte a unui dialo$ cu elemente de cultur contemporan, iar acest proiect, !n mod special, este o component esenial a acestui proces,K a e1plicat Lorti. ) atras atenia asupra unor tablouri !n acuarel pictate de .alatrava, pentru a sublinia corespondena subtil !ntre proiectul bisericii i un portret clasic al 0adonnei cu pruncul. 6emnificaia e1poziiei K0etamorforza 6paiuluiK este relevant deoarece este pentru prima dat c nd Gaticanul or$anizeaz o e1poziie a lucrrilor unui arhitect !n via, ceea ce, !n opinia lui Lorti, demonstreaz o deschidere de amploare a 6f ntului 6caun !n privina intereselor culturale. n plus, e1poziia are loc la doar c teva luni de la inau$urarea primului pavilion al Gaticanului la festivalul de art 2ienala de la Geneia. )ceti pai, consider Lorti, Kreflect deschiderea continu a bisericii fa de evoluia artei contemporane.K )lturi de -orman Loster i de LranF Oehr+, .alatrava este unul din arhitecii de marc ai finalului de secol QQ. .reaiile sale invoc adesea teme din natur, precum staia de tren *)CM de l n$ situl bisericii 6f. -icolae, staie care arat ca o pasre, sau precum faimoasa cldire de apartamente KCurnin$ CorsoK din 6uedia, care seamn cu o coloan vertebral uman. .alatrava nu este renumit pentru proiecte de cldiri reli$ioase, dar cele 3@( de lucrri ale sale selectate pentru e1poziie reflect teme reli$ioase. )lturi de proiectul pentru 2iserica 6f. -icolae, e1ist o machet de completare a .atedralei Episcopale 6f. 8oan cel 6f nt din secolul al Q8Q-lea, tot !n -eD EorF Hlucrri sunt suspendate momentan din raiuni financiareI, o machet a unei capele din 7os )n$eles i c teva picturi i sculpturi cu teme reli$ioase.
RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR

P n. a. >iseri!a gre!o?ortodo9+ Sf Ni!o.ae din Ne( @or' s-a aflat pe strada 7ibertii, vizavi de
Curnurile Oemene din -eD EorF. 2iserica a fost distrus complet c nd cele dou turnuri au fost dobor te !n atacul terorist de la 33 septembrie '((3. ) fost sin$ura cldire, !n afara turnurilor, distrus complet !n urma atacului. 7

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

.hiar i lucrrile care nu au tem reli$ioas prezint, totui, o solemnitate aparte, care se !ncadreaz perfect !n spaiul 2raccio di .arlo 0a$no, pe latura sudic a *ieei 6f ntului *etru. E1poziia, finanat de 0uzeul Gatican i de .onsiliul *ontifical pentru .ultur, este o iniiativ sin$ular, arhitectul .alatrava nefiind contractat pentru lucrri la Gatican. .alatrava a participat la vernisajul e1poziiei pe @ decembrie '(39, c nd a declarat c Kse simte mai mult dec t onoratK c !i poate e1pune lucrrile la Gatican. Kn ultima mea vizit !n *iaa 6f ntului *etru, m-am plimbat printre colonadele lui 2ernini la rsritul soarelui i am putut s intru !n $rdinile Gaticanului i s admir Domul lui 0ichelan$eloK, a mrturisit arhitectul, !ntr-un interviu !nainte de vernisaj. K*entru mine, acea arhitectur reprezint limita, v rful, dincolo de care nu mai e nimic.K E1poziia are intrare liber i este deschis p n la data de '( februarie. 3 ianuarie 2014 Aa.. Street

#i.ia.a >u!uresti a "AR .ansea4a un !on!urs pentru amenaBarea si !onso.idarea nou.ui sediu
Liliala Ceritoriala 2ucuresti a <rdinului )rhitectilor din ,omania, in colaborare cu departamentul concursuri al <),, a lansat un concurs de solutii pentru amanajarea si consolidarea noului sediu al filialei din strada 6f. .onstantin. %8ntrucat sediul Lilialei Ceritoriale 2ucuresti a <rdinului )rhitectilor din ,omania din 6tr. )cademiei 3;'( nu mai poate asi$ura o functionare optima pentru arhitectii Lilialei Hcirca 9:(( de membri in decembrie '(39I si nici pentru relatia sa cu publicul, .onsiliul de .onducere Ceritorial al Lilialei a decis, in reuniunea din 3> aprilie '(39, achizitionarea unui imobil aflat in 6tr. 6f. .onstantin nr. 9', sectorul 3, 2ucuresti, care prin lucrari de consolidare si reamenajare sa asi$ure atat spatii adecvate serviciilor Lilialei, cat si reprezentativitate or$anizatiei in raport cu institutiile statului si cu publicul capitalei&, se mentioneaza in anuntul <),. -oul sediu trebuie sa asi$ure spatii pentru activitatile curente, de natura administrativa ale or$anizatiei, dar si pentru desfasurarea de activitati profesionale si culturale cum ar fiB e1pozitii-concurs de arhitectura, cursuri de pre$atire profesionala continua, studii pe
8

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

teme de specialitate, simpozioane, dezbateri si prezentari pe teme culturale sau profesionale. 6copul concursului este selectarea unui proiect care sa propuna o solutie cat mai adecvata de amenajare a imobilului din 6tr. 6f. .onstantin nr. 9', conferind sediului Lilialei o ima$ine reprezentativa in cadrul urban in care se situeaza. .orelat cu propunerea de refunctionalizare a imobilului se solicita ca o cerinta esentiala si solutia tehnica de consolidare a cladirii e1istente. Ea va constitui o piesa foarte importanta a concursului, solutia de consolidare propusa de concurenti oferind libertatea de e1primare a unei conceptii contemporane de amenajare a spatiilor filialei. .oncursul de solutii este initiat si or$anizat de catre Liliala Ceritoriala 2ucuresti a <), in colaborare cu <rdinul )rhitectilor din ,omania, ca o competitie deschisa, accesibila arhitectilor membri ai <),, intr-o sin$ura faza si in limba romana. 8n cadrul concursului vor fi acordate 9 premii si doua mentiuni cu o valoare totala de 4.((( de euro. 0ai multe detalii despre concurs $asiti aici. Cristina <i&ai/ C ianuarie 2014 Rea.itatea.net

Primaria -imanu !auta un nou ar&ite!t sef

)$enia -aional a Luncionarilor *ublici H)-L*I or$anizeaz, potrivit unui anun publicat mari !n 0onitorul <ficial, concursul de recrutare pentru ocuparea funciei publice de conducere vacante de arhitect ef al comunei constnene 7imanu. .oncursul se or$anizeaz la sediul *rimriei 7imanu, pe data de 5 februarie, ora 3(.((, proba scris, iar dosarele de !nscriere se pot depune !n termen de '( de zile de la data publicrii !n 0onitorul <ficial. Dosarul trebuie s conin, obli$atoriu, documentele prevzute la art. @4 din MO nr. >33S'((;, modificat i completat de MO nr. 3.359S'((;. .ondiiile de participare la concurs i biblio$rafia se afieaz la sediul i pe site-ul )-L*. D ianuarie 2014 %&e Independent

Eis!riminarea de gen :nseamn+ !+ femei.e nu reuFes! :n!+ s+ sparg+ p.afonu. de sti!.+ :n ar&ite!tur+
Discriminarea este prezent i !nfloritoare chiar i azi !n arhitectur, conform studiilor recente, care arat c dou treimi din femeile-arhitecte consider c industria construciilor nu a acceptat pe deplin autoriatatea femeilor !n domeniu. 6ondajul anual
9

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

%Lemeile !n arhitectur&, derulat de )rchitectsT Uournal, a reliefat mrturii ale discrimnrii des !nt lnite, precum i venituri ine$ale !n profesie. Eantionul de 53( femei-arhitect utilizat !n studiu a artat c >> A dintre acestea au suferit !n urma discrimrii se1uale, din care 93A au !nt mpinat astfel de probleme lunar sau trimestrial. n plus, mai mult de '5 A au spus c au fost constr nse sau ameninate chiar la locul de munc. )rhiteci de renume au luat atitudine de-a lun$ul anilor pentru producerea unor schimbri care s ajute femeile s-i construiasc o carier !mplinit !n profesia aleas, precum e1emplul celebrei arhitecte Vaha Madid, care a proiectat .entrul acvatic din 7ondra pentru Uocurile <limpice din '(3'.
#oto: ar&ite!ta de origine ira'iano ? 1ritani!+ Ga&a 2adid este una din puine.e femei !are au !onstruit o !arier+ de su!!es :n a!east+ profesie

.hristine 0urra+, editor la Architects Journal, consider responsabil acea %cultur macho&, specific industriei construciilor, pentru persistena discrimrii !n arhitecturB %)desea asociem arhitectura cu proiectarea i industriile creative, dar o mare parte a serviciilor de arhitectur se desfoar pe antier, !n construcii,& a declarat ea pentru Che 8ndependent. %Dezvoltatorii imobiliari i ali beneficiari consider c cei din industria de construcii nu respect deloc autoritatea femeilor-arhitect, aa c evit s !ncredineze proiecte acestora, !n ideea c nu vor avea un nivel adecvat de autoritate i de vizibilitate.& .h. 0urra+ consider c profesarea arhitecturii trebuie s devin ceva mai reprezentativ pentru a rm ne relevant. %0 tem c profesia se afl !n pericol de a deveni desuet, dac nu reflect societatea pentru care lucreaz de fapt. )rhitecii construiesc pentru oameni, iar lumea e alctuit din dou $enuri.& )n$ela Dapper, associat la Denton .orFer 0arshall, consider c antierele continu s fie spaii marcate de dominaia masculinB W*e unul din antierele mele eram denumit numai cu apelativul %ea&. 6all+ 7eDis, director al studioului 6titch din 7ondra, consider c rezultatele sondajului reflect Wo industrie !nepenit !n trecut& i adau$ faptul c a venit timpul ca arhitecii s !i schimbe mentalitatea i modul !n care profeseaz. )dau$B W-u ne putem permite s rm nem aezai confortabil cu prejudecile noastre, !nchii !ntr-o cutie. Este o $ ndire de mod veche i riscm s rm nem !n urma vremurilor.&
10

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Din cele 53( femei care au rspuns !ntrebrilor, doar 3@A sunt parteneri !n cadrul firmelor de arhitectur sau au funcii de conducere, comparativ cu ':A dintre brbai. 6arah =illiams, care a deinu o funcie de conducere !n firma internaional de arhitectur )edas i conduce acum propria companie, a declaratB W8ndustria de construcii rm ne !n urm, de aceea este imperativ s analizm cu mare atenie clienii, beneficiarii serviciilor de arhitectur / majoritatea acestora sunt i vor fi !n continuare femei.& .h. 0urra+ a adu$atB W<amenii au auzit doar de Vaha i cred c este un caz sin$ular, aparte. -oi !ncercm s !ncurajm c t mai multe arhitecte s aspire ctre poziii de senior mana$ement.& 6ondajul a mai artat c a !ntemeia o familie este considerat o barier !n calea succesului profesional, cu ;;A dintre femei consider nd !ntreruperea lucrului pentru creterea copiilor ca fiind un dezavantaj. #na dintre ele a mrturisit c a ascuns faptul c are copii, de team c !i va afecta ne$ativ ansele !n carier. .o-fondatoarea firmei 2ubble )rchitects, *atricia MicFe+, consider c probabilitatea ca femeile / arhitecte s aib copii este folosit ca o %perdea de fum care acoper msuri discriminatorii&. %-u e1ist nici o justificare pentru ca femeile s fie pltite mai puin pentru aceleai servicii de arhitectur oferite. n plus, e1ist femei care nu au copii i se lovesc de acelai $en de obstacole.& Uane Duncan, susintoare a e$alitii de anse i a diversitii !n cadrul ,o+al 8nstitute of 2ritish )rchitects, a declaratB W)vem nevoie de mai multe modele de succes i de mai muli an$ajatori pre$tii s ofere femeilor oportuniti de dezvoltare i de acces !n carier, pentru a-i dezvolta !ncrederea necesar practicrii profesiei.& C&.oe 2ami.ton/ 12 ianuarie 2014 Cotidianu.

Htefania P+un Fi ICaro. 3I. Jnt).niri peste timp

%.arol :9& - < cldire monument istoric de cate$orie 2, un proiect e1perimental ce urmrete renovarea imobilului de$radat de timp i de nepsarea oamenilor i inte$rarea lui !n viaa cultural a oraului, o e1poziie oarecum ineditB %tefania *un. ,e nt lnire&. n acest spaiu, prin fora lucrurilor under$round !n momentul de fa, este deschis e1poziia de te1tile a artistei tefania *un. #n altfel de !nt lnire peste ani. )bsolvent !n 34:@ a 8nstitutului de )rte *lastice %-icolae Ori$orescu&, tefania *un, ale crei lucrri au fost e1puse !ntre 34>( i 34;: !n e1poziii colective i saloane internaionale

11

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

din Oermania, <landa, 2le$ia, 6#), 7iban, 6iria, i-a deschis prima personal, !n oraul natal Locani, !n 34;3. *rima i ultima p n la cea de acum.
#oto: Spe!ta!o. :n &o.u. Fi pe s!ara monumenta.+ a !asei PaF!anu?>ortno(s'i

Dup ce am trecut cu $rij printre reflectoare i aparate de filmat !n faa crora pozau personaje pentru ceea ce va deveni probabil o reclam sau un film, am ajuns !n sala destinat e1poziiei. Dup 9' de ani, artista, !n v rst de peste ;( de ani, etaleaz c teva imprimeuri pe mtase i catifea, dar i piese de vestimentaie, sau menite decoraiei interioare. 0otivele abstracte sau cu rapel la realitatea obiectiv se detaeaz pe fondul !n culori calde, dovedind o miestrie i o cunoatere solid a meteu$ului, care ar fi meritat o mai bun cunoatere de ctre public. #nele piese, cum ar fi compoziia %*sri&, atra$ atenia prin capacitatea de a realiza subtil trecerea !ntre planurile cromatice. n altele, autoarea e1celeaz prin plasarea !n pa$in a formelor aluzive, !ntre fi$ur omeneasc i masc, rourile care domin panourile decorative fiind e1altate de petele de ne$ru abia temperat de va$i $riuri. .aracterul decorativ este amplificat prin adu$area unor detalii ornamentale, !ntr-un colaj d nd impresia unei !nalte decoraii din alte timpuri. alurile de mtase sunt caracterizate prin motive $eometrice sau prin suprafee de culoare, cel mai adesea !n combinaie armonic, serialitatea motivelor asi$ur ndu-le ritm i putere de su$estie. *icturi sau perdele de ap, valuri sau unduite tulpini ve$etale dau micare i rafinament mtsii sau catifelei. Desi$ur, concepia decorativ, dar mai ales piesele de vestimentaie aduc !n mintea vizitatorului care nu mai este la prima tineree ima$ini uitate !n ultimele dou decenii. Lr a impieta totui asupra esenei lor. .oloritul cald, aspectul catifelat al imprimeurilor, compoziia dinamic le salveaz de trecerea timpului, le include !n contemporaneitate. < contemporaneitate contrastant ca !nsei aspectele vieii noastre de azi, de$ajat de etalarea lor pe crmida aparent, acoperit pe unele poriuni cu alb. )a cum indic numele $aleriei sui $eneris, W.arol :9&, totul se petrece pe 2ulevardul .arol 8, la numrul :9. )ici se afl un imobil proiectat !n 343' de ctre arhitectul ,adu
12

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

.ulcer pentru avocatul i profesorul de Drept 0ihail *acanu. Liul cel mare al acestuia, Lilip *acanu, de asemenea avocat, i-a !nceput cariera ca secretar al ministrului Uustiiei, 6trate 0icescu. ) fost cstorit cu 0aria -eamu, fata lui .onstantin -eamu, creatorul 2ncii .omerului din .raiova. Lilip *acanu a murit pe front, !n .rimeea, !n 34@3. 0aria -eamu, care studiase arhitectura, s-a recstorit cu arhitectul 6tan 2ortnoDsFi. Dup rzboi, casa a fost naionalizat, iar familia e1pulzat. 7a parter, !n !ncperile din partea st n$ se $sea cabinetul de avocatur cu o renumit bibliotec de specialitate. ,estul parterului coninea spaii de recepie, intrarea fc ndu-se printr-un amplu vestiar ce conducea !n holul central. 7ocuina propriu-zis era la etajul !nt i, la care se ajun$ea pe scara monumental. *ersonalul casei locuia la mansard, iar la subsol eau amenajate buctria i spltoria, precum i spaiile tehnice. *ersonalul circula pe scara de serviciu. Din 34:' p n !n 34;4, a funcionat aici %6ediul 6indicatelor ,aion 3 0ai&. .ldirea a suferit numeroase modificri, dar fr impact asupa structurii. Dup 344( casa a fost !nchiriat de primrie !n mai multe r nduri. n '((9, tefan 2ortnoDsFi i *ui *acanu, cellalt fiu al lui 0ihail *acanu, au obinut retrocedarea casei care a continuat !ns, p n !n '((;, s fie locuit de chiriaii primriei. Dup '((;, tefan 2ortnoDsFi i 8oana 2ortnoDsFi, copiii 0ariei i ai lui 6tan 2ortnoDsFi, au devenit proprietarii casei i au !nceput lucrri de renovare, !ntrerupte de atacuri repetate ale unor bande de derbedei. * n !n primvara anului '(3', casa a fost asaltat i vandalizat, !n pofida !ncercrilor proprietarilor de a o proteja cu a$eni de paz i lucrri de baricadare. Dei casa a fost !nscris pe lista 0onumentelor 8storice, ea n-a beneficiat de protecie din partea autoritilor, !n pofida faptului c vandalizrile aveau loc !n timpul zilei !n plin centrul .apitalei. Coate aceste date ne-au fost furnizate de t nrul arhitect 7ucian 6andu-0ilea, unul dintre promotorii proiectului e1perimental %.arol :9&. )rhitectul 2ortnoDsFi, care locuiete la *aris, ajutat de arhitectul erban 6turdza, cutau poteniali utilizatori ai spaiului pentru a opri procesul de de$radare prin ocuparea lui. Orupul de tineri le-a descris ideea proiectului i astfel a fost demarat, !n '(3', procesul de i$ienizare a construciei. *aralel cu lucrrile de !ntreinere - asi$urare a zidriei prin $rinzi i st lpi de lemn, curarea t mplriei, repararea acoperiului - au fost or$anizate activiti culturaleB cursuri de teatru, de citire rapid, de tras cu arcul, de alpinism, de $rasshopper, proiecii de film, cum ar fi W#ndeva la *alilula&, spectacole de teatru, e1poziii de pictur, $rafic, foto$rafie, comicsuri... 6 amintim numai spectacolele de poezie i teatru senzorial, concertele de muzic de camer, ca acela al cvartetului %6olaris&, sau de jazz, spectacolul cu %-ostal$ia& lui 0ircea .rtrescu, or$anizarea W-opii )lbe a Loto$rafiei&... %)telier X.),<7 :9Y este un pro$ram-pilot, un posibil model de abordare pra$matic pentru $rupuri de iniiativ i pentru spaii abandonate sau de$radate al cror potenial este i$norat sau se pierde !n procese birocratice, astfel rezult nd distru$erea sau
13

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

pierderea irecuperabil a acestora. 0etoda este asumarea total at t a spaiului, c t i a situaiilor ce-l definesc. Dorim crearea unui mediu cu precdere educativ, !ncerc nd conturarea unei platforme pentru educaie non formal. -u contestam educaia formal !n sine, ci direciile de dezvoltare i $radul de adaptabilitate al acesteia !n conte1tul contemporan&. 8nteniile sunt $eneroase, eforturile remarcabile. ntr-adevr, mai ales dac scopul final va fi atins, W.arol :9& se poate constitui !ntr-un model de urmat. )semenea iniiative au avut loc peste tot !n lume, cu rezultate fericite. 6 sperm c se poate i !n ,om nia. 8i!toria Ang&e.es!u/ 12 ianuarie 2014 PA%RI<"NIU Croni!a Rom)n+

Peste 1K mi.ioane de euro pentru !onser7area patrimoniu.ui/ :n 2014. C L din sum+/ donat+ de a.te state
<inisteru. Cu.turii anun+ des!&iderea sesiunii de depunere a !ereri.or de finanare pentru proie!te.e mari Fi pentru s!&ema de granturi mi!i prin programu. MConser7area Fi re7ita.i4area patrimoniu.ui !u.tura. Fi natura.=/ spriBinu. finan!iar neram1ursa1i. a7)nd 7a.oarea de peste 1K mi.ioane euro.
#oto: 3!5 Monumente Uitate. Eeta.iu de .a Cona!u. Ca..ima!&i?8+!+res!u din <+neFti/ Pra&o7a

0inisterul .ulturii, prin #nitatea de 0ana$ement a *roiectului, deine calitatea de <perator al *ro$ramului *)3>S,<3' .onservarea i revitalizarea patrimoniului cultural i natural, lansat !n noiembrie '(39, informeaz 0ediafa1. *ro$ramul este finanat prin intermediul 0ecanismului Linanciar al 6paiului Economic European '((4 / '(3@ i reprezint una dintre cele mai importante surse de finanare nerambursabile pentru sectorul cultural din ,om nia. SpriBinu. finan!iar neram1ursa1i. are o 7a.oare tota.+ de 1K.4N0. CC de euro 3C L este a!ordat de state.e donatoare O Nor7egia/ Is.anda Fi -ie!&tenstein/ iar 1 L repre4int+ !ofinanarea asigurat+ de .a 1ugetu. naiona.5 i este destinat proiectelor care au ca obiect protejarea, restaurarea, conservarea i facilitarea accesului publicului la patrimoniul cultural i natural rom nesc. n acest conte1t, 0inisterul .ulturii anun deschiderea, pe > ianuarie '(3@, a sesiunii de depunere a cererilor de finanare pentru proiectele mari i pentru schema de

14

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

$ranturi mici.6esiunea se va !ncheia pe 5 aprilie '(3@ pentru proiectele mari, respectiv ': aprilie '(3@ pentru schema de $ranturi mici. Galoarea asistenei financiare nerambursabile aferent proiectelor mari este de 4.;'3.((@ euro, iar cea aferent schemei de $ranturi mici este de 3.35>.@5( euro. *e de alt parte, 9.:((.(:@ de euro sunt destinai proiectului predefinit W*atrimoniu deschis. .reterea accesibilitii publicului la valorile multietnice din patrimoniul 0uzeului )stra&, potrivit site-ului fonduri-patrimoniu.ro. 6olicitanii eli$ibili sunt instituiile publice, <-O-urile din domeniul patrimoniului cultural i al minoritilor etnice, cultele i asociaiile reli$ioase le$al recunoscute, precum i instituiile de !nvm nt superior i de cercetare. )ctivitile ce vor fi finanate !n cadrul proiectelor vizeaz punerea !n valoare a patrimoniului cultural i natural, amenajarea zonelor de protecie a obiectivelor de patrimoniu, precum i crearea infrastructurii pentru di$italizarea resurselor culturale. *ro$ramul dorete s susin activiti de conservare i promovare a patrimoniului imaterial al comunitilor etnice i culturale, inclusiv al populaiei rome. 8nformaii detaliate privind Ohidul solicitantului i depunerea cererilor de finanare sunt disponibile pe pa$ina online dedicat pro$ramului / DDD.fonduri-patrimoniu.ro. 6ursaB 0ediafa1, C ianuarie 2014 AE<INIS%RAPI$ 2otNe(s

A7o!ata -u!ia C&ere!&es 7rea 1.o!uri de trei etaBe pe Soseaua Qise.eff/ pe un spatiu 7erde unde se af.a o !opie in miniatura a gradini.or din 8ersai..es
Primaria Capita.ei a pus in de41atere pu1.i!a/ in perioada sar1atori.or de iarna/ proie!tu. imo1i.iar !are pre7ede !onstruirea unor 1.o!uri !u trei etaBe pe Soseaua Qise.eff .a nr. 4 ?4 A. Pe terenu. pe !are sunt amp.asate 1.o!uri.e se af.a a!um o !opie in miniatura a gradini.or din 8ersai..es/ terenu. figurand in do!umentatii.e de ur1anism !a spatiu 7erde. Proie!tu. a fost urmarit de numeroase !ontro7erse deoare!e proprietara par!e.ei/ a7o!ata -u!ia C&ere!&es/ a o1.igat in instanta Primaria se!toru.ui 1 sa dea autorio4atie de demo.are pentru !e.e doua !.adiri !are se af.a pe teren si !are au fost !onstruite in inter1e.i!. Aso!iatia Sa.7ati >u!urestiu. a reusit in 2012 sa o1tina anu.area a!estei autori4atii. *e planul urbanistic de detaliu aflat in dezbatere publica pe site-ul *rimariei .apitalei, fi$ureaza ca cele doua case construite in perioada interbelica se pastreaza, blocurile urmand sa fie construite in spatele lor, pe terenul pe care sunt amenajate $radinile.
15

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

*rimaria .apitalei a dat aviz favorabil acestui proiect, desi terenul pe care se vor ridica cladirile fi$ureaza ca spatiu verde. Cerenul se afla in zona protejata )verescu si fi$ureaza partial ca spatiu verde. .ladirile propuse au o inaltime de 3> metri, un procent de ocupare a terenului de @(A si coeficient de utilizare al terenului 3,@. 8ndicatorii urbanistici respecta valorile impuse de planul urbanistic care re$lementeaza ce se poate construi in zona protejata )verescu. Cerenul are o suprafata de circa 33.>(( mp. *roprietarul terenului este avocata 7ucia .hereches si societatea ,esidence Jiseleff @:, iar proiectant arhitect - .ristina Enache. Desi au e1istat numeroase controverse referitor la acest proiect, cetatenii nu si-au e1primat punctul de vedere, dupa cum arata lipsa comentariilor de pe site-ul *rimariei .apitalei. *lanul urbanistic a fost supus dezbaterii publice in perioada sarbatorilor de iarna, intre 34 decembrie pana pe > ianuarie. 7e$ea interzice construirea spatiilor verzi. Istori! proie!t
Qise.eff 4 P.an ur1anisti! #oto: 2otne(s

.urtea de )pel 2ucuresti a anulat definitiv si irevocabil autorizatiile de demolare pentru cele doua imobile construite in perioada interbelica, pe 6oseaua Jiseleff @: ) si 2, in iunie '(3'. *rocesul a fost initiat de )sociatia 6alvati 2ucurestiul. 7ucia .hereches, proprietara cladirilor, a obli$at prin hotarare judecatoreasca primarul 6ectorului 3 sa emita autorizatii de desfiintare, pe 3:.('.'(33 si vrea sa construiasca in locul lor un ansamblu de blocuri. Cribunalul 2ucuresti s-a pronuntat pentru anularea autorizatiilor pe '@.(3.'(3' . 8n paralel, proprietara, 7ucia .hereches a solicitat )sociatiei 6alvati 2ucurestiul si membrilor fondatori daune de >((.((( de euro pe motiv ca <-O-ul a lipsit-o de dreptul de folosinta a imobilelor de pe 6oseaua Jiseleff @:, obtinand in instanta suspendarea si anularea autorizatiilor de desfiintare. *rocesul se afla pe rol. Dupa anularea autorizatiei de demolare in iunie '(3', in luna octombrie a aceluiasi an, Directia de .ultura a 0unicipiului 2ucuresti a dat un nou aviz pentru demolarea celor doua cladiri.

16

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

*rin acest aviz, Directia de .ultura 2ucuresti, o institutie care ar trebui sa apere patrimoniul construit din ,omania, redeschide calea catre demolarea celor doua cladiri interbelice. ,eamintim ca, dupa anularea autorizatiei de demolare de catre 6alvati 2ucurestiul, fiul proprietarei a incendiat una dintre cele doua imobile, dar pompierii au intervenit la timp si au reusit sa stin$a focul. CatiuFa I7ano7/ C ianuarie 2014 Ade7+ru.

"pres!u preg+teFte re!epia 1u.e7ardu.ui Uranus/ deFi o parte din strad+ a fost de!.arat+ i.ega.+ de instan+
7ucrrile de pe bulevardul #ranus sunt aproape $ata, iar vineri au fost fcute primele probe cu tramvaiul pe tronsonul cuprins !ntre *iaa Gictoriei i Gasile * rvan. *rimarul $eneral 6orin <prescu s-a aflat !n tramvaiul cu care au fost fcute testrile i care s-a oprit pentru c teva clipe din pricina unui material lipit de ine. Evenimentul are loc la nici trei zile dup ce Cribunalul 2ucureti a decis c o parte din bulevard este ile$al. *rima etap a lucrrilor Diametralei 2uzeti- 2erzei- #ranus se apropie de final i, cel mai probabil, p n la sf ritul lunii ianuarie tronsonul cuprins !ntre *iaa Gictoriei i Gasile * rvan va fi deschis circulaiei. Gineri, au fost fcute i primele probe de circulaie pentru tramvaiele care vor avea traseul pe noua arter. %)m promis c voi realiza acest proiect i m-am inut de cuv nt. 6in$urul lucru care m intereseaz acum este ca cetenii 2ucuretiului s beneficieze de aceast lucrareW, a declarat <prescu. Cotodat, acesta a spus c bucuretenii se vor convin$e de utilitatea drumului i %vor putea s aprecieze descon$estionarea traficului din aceast zonW. Cramvaiul s-a oprit !n timpul probelor n timp ce erau fcute probele, tramvaiul s-a oprit, !n pant, pre de c teva clipe, dar reprezentanii municipalitii au e1plicat, pentru )devrul, c a fost vorba despre un incident minor. %7iniile de tramvai sunt noi, iar pe acestea au mai rmas mastic, un material folosit pentru ineW, au precizat acetia. -oul bulevard are dou benzi pe sens, linia de tramvai se afl pe mijloc, iar pe poriunea cuprins !ntre bulevardul tirbei God i .alea Oriviei e1ist o pist pentru biciclete pe carosabil, pe partea dreapt, pe sensul ctre *iaa Gictoriei. n acest moment, pe tronsonul cuprins !ntre *iaa Gictoriei i Gasile * rvan lucrrile au ajuns pe ultima sut de metri, dup cum a declarat, pentru )devrul, 8on Dedu, directorul e1ecutiv al Direciei Cransporturi din *rimria .apitalei. W0ai este de lucrat la semaforizare i la marcajele rutiere. 6e poate vorbi despre faptul c p n la sf ritul lunii lucrrile vor fi $ata, !ns depinde de o comisie care va trebui s ateste lucrrile. De comisie depinde totul&, a spus !n urm cu trei zile Dedu. *roiectul Diametralei 2erzei - 2uzeti - #ranus are trei etape, iar prima, cea care este aproape $ata, vizeaz tronsonul dintre *iaa Gictoriei i Gasile * rvan, !n timp ce a doua cuprinde zona dintre Gasile * rvan i *iaa Oeor$e .obuc. .ea de-a treia etap cuprinde tronsonul *iaa Oeor$e .obuc i Oara *ro$resul. <prescu face recepia unui
17

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

bulevard ile$al *otrivit reprezentanilor *rimriei .apitalei, tronsonul cuprins !ntre *iaa Gictoriei i Gasile * rvan va fi, cel mai probabil, inau$urat la sf ritul acestei luni. *roblema este c, Cribunalul 2ucureti a decis, prin sentina din > ianuarie '(3@, c o bucat din acest tronson, mai e1act cea cuprins !ntre Dinicu Oolescu i .alea Oriviei, este ile$al.
#oto: %ram7aiu. s?a oprit !)te7a !.ipe :n timpu. pro1e.or #"%" P<>

Decizia instanei, de suspendare a autorizaiei de construcie pentru aceast bucat din bulevard, nu este !ns definitiv. .hiar i-aa, reprezentanii municipalitii susin c recepia lucrrilor poate fi fcut. %n conformitate cu art 95 alin ' din le$ea :(S3443 privind re$imul de autorizare a lucrrilor, recepia se face la terminarea lucrrilor. ,ecepia este o operaiune care nu este cuprins !n autorizaia de construire, ci constat dac sau efectuat toate operaiunile prevzute !n autorizaie. )v nd !n vedere faptul c lucrrile prevzute !n cele dou autorizaii suspendate au fost efectuate !n totalitate, sentina privind suspendarea celor dou autorizaii nu !mpiedic realizarea recepiei lucrrilor, acesta fiind o operaiune distinct fa de cuprinsul i coninutul autorizaieiW, a e1plicat *rimria .apitalei !ntr-o informare de pres. ,eprezentanii *rimriei Oenerale susin c hotr rea instanei va fi atacat cu recurs. Cristiana R+du+/ 10 ianuarie 2014 R)ndu.

Prim+ria Capita.ei organi4ea4+ 7ineri de41atere pentru !onstru!ia a trei !.+diri de 1irouri Fi .o!uine !ontestate de so!ietatea !i7i.+
*rimria .apitalei or$anizeaz vineri dezbatere public pentru trei planuri urbanistice zonale contestate de societatea civil. Este vorba despre urmtoarele proiecteB ridicarea unui bloc de patru etaje !ntre case, pe strada 0a1im OorFi din .artierul *rimverii, ridicarea unui comple1 de blocuri de locuine i a unui turn de birouri de 3@ etaje la intersecia 6trada *ro$resului cu 6trada -uu 8on i
18

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

construirea unei cldiri de birouri i a unui cazino aproape de o biseric, !n zona Dorobani, la intersecie cu 6trada 0ihai Eminescu. *otrivit ordinii de zi a dezbaterii or$anizate de primrie se vor lua !n discuie proiecteleB - *roiect de hotr re privind aprobarea *lanului #rbanistic Vonal H*#VI- .)7E) D<,<2)-C8, -,. 3> / 3;, 6tr. O/,)7 E,-E6C 2,<6CE)-#, nr. @ si ;, 6C,. 08M)8 E08-E6.#, nr. '5, sector 3" - *roiect de hotr re privind aprobarea documentaiei de urbanism *lan #rbanistic de Detaliu H*#DI / 6C,. 0)Q80 O<,J8, nr. '; / 9(, sector 3, 2ucureti" - *roiect de hotr re privind aprobarea documentaiei de urbanism *lan #rbanistic Vonal H*#VI / 6C,. *,<O,E6#7#8 / 6C,. -#C# 8<-, sector :, 2ucureti. 10 ianuarie 2014 2otNe(s

Primaria Capita.ei a inaugurat dumini!a 1u.e7ardu. >u4esti?>er4ei? Uranus si a des!&is artera !ir!u.atiei rutiere
Primaria Capita.ei a inaugurat dumini!a primu. segment din 1u.e7ardu. >u4esti? >er4ei?Uranus si a des!&is artera !ir!u.atiei rutiere. Astfe./ soferii 7or a7ea o a.ternati7a .a Ca.ea 8i!toriei putand sa aBunga de .a Piata 8i!toriei pana .a 8asi.e Par7an in !ate7a minute. -u!rarea a in!eput in de!em1rie 200D si se ridi!a .a !ir!a 1K0 mi.ioane de .eiS3 mi.ioane de euro. A!esta este unu. dintre !e.e mai !ontro7ersate proie!te fa!ute de Primaria Capita.ei deoare!e muni!ipa.itatea a demo.at mai mu.te !.adiri monument istori! e9istand suspi!iuni de i.ega.itate. <ai mu.t/ inaugurarea s?a fa!ut desi in urma !u !ate7a 4i.e %ri1una.u. >u!uresti a suspendat p.anuri.e de ur1anism !are sta1i.eau traseu. drumu.ui si autori4atii.e de !onstruire pentru segmentu. !uprins intre 1d. Ca.ea Rri7itei si Eini!u Ro.es!u. -oul bulevard, care s-a facut prin lar$irea strazilor 2uzesti si 2erzei intre *iata Gictoriei si Gasile *arvan, are doua benzi de circulatie pe sens, linie de tramvai, piste de biciclete de un metru latime pe carosabil, pe ambele sensuri, si trotuare late de circa 9 metri. 8nainte, cele doua strazi aveau doar linie de tramvai, o banda de circulatie si trotuare in$uste. *e lan$a calea rutiera, *rimaria .apitalei a schimbat si retele edilitare care treceau pe sub bulevard, sistemul de iluminat public si s-a introdus sistemul -et .it+, iar pe mar$inea trotuarelor au fost plantati arbori. *e mar$inea bulevradului nu s-au amenajat insa locuri de parcare, cei care locuiesc in zona avand posibilitatea sa parcheze doar pe strazile adiacente.

19

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Desi *rimaria a finalizat lucrarea, reprezentantii )sociatiei 2ucurestiul spun ca decizia instantei ar putea duce la reconstruirea monumentelor demolate pentru construirea arterei pe amplasamentul unde au fost, nu in alta parte.
#oto: 2a.a <ata!&e/ !.+dire distrus+ :n !adru. .u!r+ri.or .a 1u.e7ard

K*rin sentinta pronuntata pe 5 ianuarie '(3@ in dosarul '55@5S9S'(39, Cribunalul 2ucuresti a suspendat Motararile .onsiliului Oeneral a 0unicipiului 2ucuresti nr. 39'S'(39, 399S'(39 si 39@S'(39 si autorizatiile de construire ';'S'(33 si '5@S'(3' emise de *rimarul Oeneral. Motararile 39'S'(39, 399S'(39 si 39@S'(39 constituie *lanuri #rbanistice Vonale care permiteau reamplasarea monumentelor istorice deja demolate Mala 0atache, casa din 2erzei ;3 si casa din 2erzei ;4 pe alte amplasamente. *e rolul Cribunalului 2ucuresti va fi depus un dosar care va avea ca obiect anularea Motararilor 39'S'(39, 399S'(39 si 39@S'(39. .onform sentintei Cribunalului din 5 ianuarie, *rimaria nu poate reconstrui monumentele pe noile locatii pana la solutionarea noului dosar. 8n situatia in care *rimaria va pierde si in noul dosar, va fi nevoita sa reconstruiasca monumentele pe locatia lor ori$inalaK, spun reprezentantii )sociatiei 6alvati 2ucurestiul. K)utorizatiile de construire ';'S'(33 si '5@S'(3', suspendate si ele de Cribunalul 2ucuresti prin sentinta din 5 ianuarie '(3@, reprezinta autorizatiile in baza carora a fost construita soseaua 2uzesti 2erzei, tronsonul intre Dinicu Oolescu si Orivitei. 8n '(33, Cribunalul 2ucuresti a suspendat autorizatia de construire nr. >99S'(3( pentru soseaua 2uzesti 2erzei, tronsonul intre Dinicu Oolescu si Orivitei. *rintr-o intele$ere cu <-Ourile si 0inisterul Dezvoltarii, *rimaria s-a an$ajat sa modifice autorizatia astfel incat soseaua sa ocoleasca Mala 0atache. *rimaria a incalcat si intele$erea si le$ea si a emis autorizatiile ';'S'(33 si '5@S'(3' cu acelasi continut cu autorizatia pe care instanta o suspendase. 6entinta din 5 ianuarie '(3@ confirma din nou ca intrea$a lucrare a diametralei 2uzesti 2erzei este ile$ala.K, se mai arata in comunicatul trimis de )sociatie. 8n plus, -icusor Dan, presedintele )sociatiei 6alvati 2ucurestiul, a declarat ca municipalitatea nu va putea face receptia lucrarii din cauza faptului ca autorizatiile de construire sunt suspendate.
20

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

*rimarul 6orin <prescu spune ca suspendarea documentatiilor de urbanism si a autorizatiilor nu mai afecteaza cu nimic lucrarea, aceasta fiind $ata. 8n plus acesta spune ca s-a facut fara probleme receptia lucrarii. Indi!atii rutiereSsensuri uni!e .a urmare a finalizarii lucrarilor la bd. 2uzesti-2erzei-#ranus se va redeschide circulatia rutiera pe urmatoarele artereB

pe str. 2uzesti, intre *-ta Gictoriei si .alea Orivitei" pe str. 2erzei, intre .alea Orivitei si str. 6tirbei Goda" pe .alea Orivitei, intre str. *olizu si bd. Dacia" pe str. *opa Catu, intre str. 0ircea Gulcanescu si str. 2erzei" pe noua artera realizata intre str. 0ircea Gulcanescu si bd. Oarii de -ord"

Cotodata se vor institui sensuri unice peB

str. 6evastopol, intre str. 2uzesti si bd. 7ascar .atar$iu, dinspre str. 2uzesti catre bd. 7ascar .atar$iu" .alea Oivitei, intre 6tr. *olizu si 2-dul Dacia, dinspre 6tr. *olizu catre 2-dul Dacia" bd. Oarii de -ord, intre str. 2erzei si *-ta Oarii de -ord, dinspre str. 2erzei catre *-ta Oarii de -ord.

-inii RA%>. .a urmare a darii in folosinta a noului bulevard, mai multe mijloace de transport in comun vor circula pe un traseu diferit. Linia de tramvaie 24 va functiona intre ,,.artier DamaroaiaK si ,,Gasile *arvanK, pe traseulB 6tr. *iatra 0orii, 2d. Oloriei, 2d. 2ucurestii -oi, .alea Orivitei, 2d. 8on 0ihalache, *iata Gictoriei, 6tr. 2uzesti, 6tr. 2erzei, .alea *levnei, cu intoarcere pe 6tr. 6f. .onstantin, 6tr. 8onel *erlea, 6tr. Ori$ore .obalcescu, 6tr. 2erzei, 6tr. 2uzesti, *iata Gictoriei, 2d. 8on 0ihalache, .alea Orivitei, 2d. 2ucurestii -oi, 2d. Oloriei, 6tr. *iatra 0orii. Linia de tramvaie 42 va functiona intre ,,*iata *reseiK si ,,Oara de -ordK, pe traseulB 2d. E1pozitiei, 6tr. )v. *opisteanu, 6tr. Dornei, 6tr. *utul lui .raciun, 2d. 8on 0ihalache, *iata Gictoriei, 6tr. 2uzesti, 2d. )le1. 8oan .uza, 2d. Oh. Duca, Oara de -ord, cu intoarcere pe .alea Orivitei, 6tr. 2uzesti, 2d. 8on 0ihalache, 6tr. .labucet, 6tr. )v. *opisteanu, 2d. E1pozitiei. Linia de tramvaie 44 se reinfiinteaza si va functiona intre ,,.artier 3> LebruarieK si ,,Gasile *arvanK, pe traseulB .alea Oiulesti, 6os. <rhideelor, 2d. Dinicu Oolescu, 6tr. 2erzei, cu intoarcere pe 6tr. 6f. .onstantin, 6tr. 8onel *erlea, 6tr. Ori$ore .obalcescu, 6tr. 2erzei, 2d. Dinicu Oolescu, 6os. <rhideelor, .alea Oiulesti. Linia de tramvaie 45 va functiona intre ,,0ezesK si ,,Oara de -ordK, pe traseulB 6os. .hitilei, 2d. 2ucurestii -oi, .alea Orivitei, 2d. 8on 0ihalache, *iata Gictoriei, 6tr. 2uzesti,
21

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

2d. )le1. 8oan .uza, 2d. Oh. Duca, Oara de -ord, cu intoarcere pe .alea Orivitei, 6tr. 2uzesti, 2d. 8on 0ihalache, .alea Orivitei, 2d. 2ucurestii -oi, 6os. .hitilei. Linia de tramvaie 46 va functiona pe traseul actual, intre ,,,epublicaK si intersectia 6os. -icolae CitulescuS6tr. Dr. Leli1, apoi pe 6tr. Dr. Leli1, 2d. 8on 0ihalache, *iata Gictoriei, 6tr. 2uzesti, 2d. )le1. 8oan .uza, 2d. Oh. Duca, Oara de -ord, cu intoarcere pe .alea Orivitei, 6tr. 2uzesti, 2d. 8on 0ihalache, 6tr. Dr. Leli1, 6os. -icolae Citulescu, apoi pe traseul de ducere. Linia de autobuze 133 va functiona intre ,,2d. CineretuluiK si ,,Oara 2asarabK, pe traseulB .al. Gacaresti, 6tr. -erva Craian, 6tr. Craian, 2d. Dacia, 6tr. 0ircea Gulcanescu, 2d. Dinicu Oolescu, Oara 2asarab, cu intoarcere pe 6os. <rhideelor, .al. *levnei, 6tr. 0ircea Gulcanescu, 6tr. 2aldovin *arcalabul, 6tr. Oarii de -ord, *iata Oarii de -ord, .al. Orivitei, 2d. Dacia, 6tr. Craian, 6tr. Dimitrie <nciul, 6tr. Vece 0ese, 6tr. Craian, 6tr. -erva Craian, .al. Gacaresti. Linia de autobuze 178 va reveni pe traseul de baza pe sensul spre terminalul ,,6ala *alatuluiK, de la intersectia 2d. Dinicu OolescuS6tr. =itin$, pe 2d. Dinicu Oolescu, 6tr. 6tirbei Goda, apoi pe traseul actual. )utobuzele vor opri pe 2d. Dinicu Oolescu, in statia ,,*iata Gir$iliuK, situata inainte de intersectia cu 6tr. 0acedonia. Liniile de autobuze 126, 168, 226, 368 vor functiona pe sensul spre cartiere, pe un traseu modificat de la intersectia 6tr. 0ircea GulcanescuS6tr. 2erzei, pe 6tr. 2erzei, 6tr. 6tirbei Goda, 2d. Eroilor, apoi pe traseele actuale. )utobuzele vor opri in statia nou infiintata, ,,0ircea GulcanescuK, amplasata pe 6tr. 2erzei, dupa intersectia cu 6tr. 0ircea Gulcanescu. Linia de noapte N117 va functiona, de la data de 3'S39.(3.'(3@, pe un traseu modificat pe sensul ,,6trand 6traulestiK, de la intersectia 2d. DaciaS.al. OriviteiS6tr. 0ircea Gulcanescu, pe 6tr. 0ircea Gulcanescu Hrond 2d. #ranusI, 6tr. Oarii de -ord, *iata Oarii de -ord, .al. Orivitei, apoi pe traseul actual, iar pe sensul spre ,,*iata #nirii , autobuzele vor circula pe un traseu modificat de la intersectia .al. OriviteiS6tr. *olizu, pe .al. Orivitei, 2d. Dacia, apoi pe traseul actual. Contro7erse si i.ega.itati Diametrala 2uzesti 2erzei #ranus este unul dintre cele mai controversate proiecte realizate de *rimaria .apitalei. 6ocietatea .ivila a acuzat municipalitatea ca a demolat mai multe cladiri monument istoric ile$al, noaptea sau in DeeFend, la fel ca rechinii imobiliari, iar <prescu a fost comparat cu .eusescu cand a demolat cartierul #ranus. 8n plus, luna trecuta, *lanul #rbanistic Vonal in baza caruia s-a construit acest proiect a fost anulat de instanta.
22

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

*entru construirea acestui drum au fost demolate 4( de case, printre care si cladiri monument istoric si au fost e1propriate circa 3((( de persoane..ea mai importanta cladire demolata pentru construirea acestui drum a fost Mala 0atache. .ladirea a fost demolata in martie '(39, dupa lasarea noptii si pe cod portocaliu de ninsoare. *rimarul <prescu a promis ca o va reconstrui pe alt amplasament. )lte doua cladiri importante puse la pamant au fost 2erzei ;3 si ;4. 6i in cazul acestora, edilul a promis ca le va reconstrui insa pana acum acest lucru nu s-a intamplat. Pro!ese pierdute de Primaria Capita.ei .urtea de )pel din .luj a anulat la sfarsitul lunii octombrie '(39, Motararea prin care .onsiliul Oeneral al 0unicipiului 2ucuresti a aprobat in '((> proiectul Diametralei 2uzesti-2erzei-#ranus si autorizatia data de municipalitate in '((4 pentru doua se$mente din drumB .alea Gictoriei-<ccidentului si .alea *levnei -Dinicu Oolescu, potrivit asociatiei 6alvati 2ucurestiul. 8n baza hotararii de .onsiliu Oeneral din '((> au fost demolate 4( de case, printre care si cladiri monument istoric si au fost e1propriate circa 3((( de persoane. )cum, hotararea instantei de la .luj nu mai are efect, in sensul stoparii lucrarilor, respectivele se$mente din diametrala fiind terminate in urma cu cativa ani, dar poate ajuta la reconstruirea cladirilor demolate ile$al. Istori! pro!ese .urtea de )pel 2ucuresti a suspendat pe 3> iunie Motararea .onsiliului Oeneral al 0unicipiului 2ucuresti HM.O02 '>'S'((>I prin care Diametrala 2uzesti-2erzei-#ranus a fost declarata de utilitate publica. Decizia de suspendare a fost data pana la judecarea procesului in care se cerea anularea acestui act administrativ. Decizia este definitiva si irevocabila. )ctiunea a fost depusa de )sociatia 6alvati 2ucurestiul la Cribunalul 2ucuresti pe '4 octombrie '(3(. pe '3.3'.'(3( Cribunalul 2ucuresti a suspendat in dosarul >((:>S9S'(3( autorizatiile de desfiintare pentru Motel 0arna si .asa ,adulescu" *rimaria a emis ulterior autorizatii cu acelasi continut. pe 34.(3.'(33 Cribunalul 2ucuresti a suspendat in dosarul >'5(>S9S'(3( autorizatia de desfiintare pentru imobilul din str. .obalcescu nr. >(" *rimaria a continuat demolarea. pe 3'.(@.'(33 Cribunalul 2ucuresti a anulat in dosarul :'@:(S9S'(3( *lanul #rbanistic Vonal 2uzesti-2erzei" pe '>.(@.'(33 Cribunalul .luj a suspendat in dosarul 4:;S335S'(33 *lanul #rbanistic Vonal 2uzesti-2erzei si o autorizatie de construire pentru acest proiect. CatiuFa I7ano7/ 12 ianuarie 2014

23

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

C"NS%RUCPII <ediafa9

Ru7ernu. :n!epe un program de !onstru!ie de !omp.e9uri sporti7e. Eragnea 7a de!ide 1enefi!iarii

Ru7ernu. a de!is iniierea unui program denumit IComp.e9uri sporti7eI/ !are 7a fi finanat din a.o!aii de .a 1ugetu. de stat/ prin <inisteru. Ee47o.t+rii/ Fi din a.te surse/ pentru !onstru!ia de !omp.e9uri sporti7e/ fina.i4area .u!r+ri.or deBa :n!epute Fi rea1i.itarea stru!turi.or e9istente. 7ucrrile vor fi derulate prin intermediul .ompaniei -aionale de 8nvestiii, societate pe aciuni aflat sub autoritatea 0inisterului Dezvoltrii ,e$ionale i )dministraiei *ublice, iar beneficiari vor fi autoritile centrale i locale. *rin comple1 se va !nele$e acele spaii i terenuri special amenajate pe care pot fi desfurate activiti sportive i de recreere, acoperite sau !n aer liber, Kinclusiv activiti cone1eK. .onform unei hotr ri aprobate de Ouvern, amplasamentele destinate construciilor de comple1uri sportive, respectiv terenuri iSsau construcii, vor fi predate de ctre beneficiari .ompaniei -aionale de 8nvestiii, care le va prelua pe perioada realizrii investiiei, pe baz de protocol. n baza documentaiilor de solicitare motivate transmise de beneficiari, .-8 va redacta o list-sintez a comple1urilor sportive propuse pentru finanare i o va transmite 0inisterului Dezvoltrii ,e$ionale i )dministraiei *ublice pentru a fi aprobat prin ordin al ministrului de resort, post ocupat !n prezent de ctre vicepremierul 7iviu Dra$nea. 7ista astfel aprobat va fi documentul care va sta la baza !ntocmirii listei obiectivelor de investiii privind construciaSfinalizareaSreabilitarea de comple1uri sportive i a fundamentrii alocaiilor bu$etare necesare, !n vederea finanrii acestora. .ompania -aional de 8nvestiii va fi cea care va iniia procedurile de atribuire a contractelor de prestri de servicii i de e1ecuie de lucrri. Dup efectuarea recepiei, la terminarea lucrrilor, .-8 va preda cu titlu $ratuit beneficiarului, tot pe baz de protocol, amplasamentul !mpreun cu obiectivul de investiii realizatSfinalizat, iar beneficiarul are obli$aia de a menine destinaia acestuia i de a-l !ntreine pe perioada de funcionare. Decizia este ar$umentat de Ouvern prin faptul c numrul spaiilor special amenajate destinate practicrii sporturilor este insuficient !n raport de necesitile reale ale societii, iar pe teritoriul ,om niei nu e1ist suficiente comple1uri sportive care s corespund standardelor internaionale privind pre$tirea sportivilor i or$anizarea de
24

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

competiii internaionale, ceea ce !i obli$ pe sportivii rom ni s evolueze !n competiiile oficiale la nivel de competitivitate redus. n actul normativ se mai arat !ns c lucrrile de construcie, finalizare i reabilitare de comple1uri sportive vor conduce la Krevi$orareaK societilor comerciale av nd ca principal obiect de activitate proiectarea obiectivelor de investiii !n domeniul construciilor i e1ecuia de lucrri de construcii i vor atra$e i K!mbuntirea activitiiK tuturor societilor de construcii furnizoare de materii prime i materiale. %&omas Ein!+/ D ianuarie 2014
RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR 6elecie i traducere realizate de ,aluca tefan, consilier pentru comunicare

25